8/14/2019 VIOLENTA REALA PREZENTATA

1/5

VIOLENTA REALA PREZENTATA

IN MASS-MEDIA

Anumite tipuri de comunicare, referitoare la anumite probleme,aduse in atenia unor anumite categorii de public, in anumite condiii, pot

produce anumite efecte.(Bernard Berelson)Un astfel de efect este violenta, care conform Dicionarului Limbii

Romane este lipsa de stpnire in vorbe sau fapte, vehementa, furie. Faptulde a intrebuinta forta brutala; constrngere, violentare. Aplicare a forei inrelaiile interumane sau interstatale, recurgere la presiune psihologica si

chiar la exterminare fizica pentru a se obine supunere fata de o voinastrina; nclcare a ordinii legale.

Viata este att de fragila, mereu pndita de eminenta morii si, cu toateacestea, unii savarsesc cu prea multa usurinta fapte care atenteaz la viataaltora si la cursul vieii cotidiene. Lucrul acesta ne sperie. Auzim desprecrime, despre acte de violenta justificate sau nu si psihicul nostru vulnerabilamplifica informaiile de comar.

De cele mai multe ori, violenta nu este premeditata, fiind doarmanifestarea unui dezechilibru psihic de moment, cnd din subcontientul

individului izbucnete scnteia declanatoare. De fapt cum se spune, ultimapictura umple paharul, starea de tensiune preexistenta la nivel psiho-afectivmetamorfozndu-se instantaneu in violenta si uneori mai este doar un pas

pana la cea mai sadica manifestare: crima.Despre crimele savarsite cu atta snge, rece marele dramaturg

Shakespeare, spunea ca sunt: Hidoase si violente- si fara de tgada.Sfideaz legea firii.

Cum cuvntul cheie al referatului a fost definit , pentru a nu existacontradicii in ceea ce privete sensul subiectul abordat, voi trece la

prezentarea temelor la care m-am oprit: prezentarea criminalitatii in mass-

media; relatri despre demonstraii si manifestri sportive si mediile siterorismul.

PREZENTAREA CRIMINALITATII IN MASS-MEDIA

Mediile de informare construiesc in legtura cu criminalitatea orealitate proprie. Astfel se pot explica construciile mediatice ale unor

8/14/2019 VIOLENTA REALA PREZENTATA

2/5

valuri de criminalitate care au, mai mult sau mai puin, un corespondent inrealitate.

Astfel de valuri de criminalitate, fabricate de presa pot avea, asuprapublicului receptor anumite efecte, mai mult sau mai puin previzibile. Inprimul rnd, suprareprezentarea violentei in media poate duce la cretereanejustificata a temerilor privind criminalitatea, acestea ajungnd sa fie maimari dect fenomenul insusi. Criminalitatea reprezint unul din principalelemotive de teama la nivelul percepiei sociale, lucru confirmat si derezultatele unei anchete desfasurata in oraele Praga, Varsovia, Bucureti,Sofia, Berlin -Est. Intre cele 22 de motive de nelinite prezentate subiecilorinvestigai, agresivitatea si violenta , ca si criminalitatea organizata ocupa

primele doua locuri cu procente de 75% si respectiv 70% (RascanuRuxandra 1997). Insa nu se tie cat din aceasta teama are un corespondent inrealitate si cat se datoreaz mediatizrii excesive a criminalitatii.

Mediatizarea excesiva a unor acte criminale poate duce la exagerri,deformri , chiar la panica. Specialitii afirma ca grupurile si colectivitatiledistorsioneaz informaiile, le prelucreaz prin derapaje afective, in logicazvonurilor, fabrica false informaii sau chiar legende fabuloase. InRomnia se cunoate starea de panica care a cuprins Suceava, si nu numai,in cazul pedofilului criminal care a acionat in aceasta zona; in Anglianceperea publicrii listei pedofililor a avut ca rezultat acte de violenta,uneori ndreptate mpotriva unor persoane care nu erau implicate.

Relatrile despre criminalitate din cotidiene sunt cele mai des citite

dintre toate, publicul arata un interes nalt in legtura cu tirile desprecriminalitate. O comparaie intre cititorii unei gazete de bulevard si cititoriiunui ziar de calitate a dus la concluzia: cititorii ziarului bulevardier auexagerat rata criminalitatii, au avut mai des si mai intens sentimentul de a fiamenintati si considerau mai necesare masurile de prevedere individuale sisociale mpotriva criminalitatii, dect cititorii ziarului de calitate.

Realitatea, dovedita in special de cercetrile de psihologie adelicventei realizate in SUA, este ca populaia supraestimeaz dimensiunilecriminalitatii. Sondajele de opinie realizate in Statele Unite au artat faptulca oamenii de rnd cred in caracterul epidemic al actelor criminale si

ierarhizeaz crima pe locurile 2-3 intr-un clasament al problemelor ce iingrijoreaz. Statisticile arata insa ca in realitate actele de crima violenta,inclusiv omuciderile si jafurile au sczut permanent din anii 80 ncoace.

Explicaia pentru neconcordanta ridicata dintre imaginea publicului sirealitatea statistica trebuie cutata si in mecanismul reliefat de cognitiasociala, al euristicii prin accesibilitate: expunerea la informaii mass-media

8/14/2019 VIOLENTA REALA PREZENTATA

3/5

de mare anvergura pe tema crimelor ne face sa credem ca fenomenul estefoarte rspndit si amenintator (Ilut, Petru, 2000,p.53)

In Romnia dup 1990, cotidianul Evenimentul Zilei a fost acelacare a impus un nou mod de a face presa , preluat ulterior si de alte ziare,modalitate de scriitura jurnalistica contestata, cu accent pe tirilesenzaionale, violente. Succesul acestui ziar s-a bazat tocmai pe astfel demesaje, nefacand altceva dect sa se adapteze unei cerine a pieei(Vasilescu, Mircea, 1999). Scopul acestui ziar a fost mrturisit de ctreredactorul- sef, pe atunci Ion Cristoiu, intr-o serie de interviuri: ziarul estecunoscut si realizat pentru a biciui nervii cititorilor, pentru a raspundeunei minime rezistente a cititorilor si pentru a demonstra ca pozitivul nuare ce cuta in presa, nefiind fapt de presa, neinteresand publicul.

Unele din cele mai mediatizate crime din lume sunt: crimele brutale sinfioratoare ale lui Jack Spintectorul, cele savarsite de grupul de demeni

condui de Charles Manson sau uciderea barbara a copiilor din mlastinilePennine, cazul lui Peter Kurten regele crimelor sexuale, a ucis barbati,femei, copii, animale.orice, in funcie de starea lui de spirit; avocatulaprrii la denumit Vampirul din Dusseldorf.

RELATARI DESPRE DEMONSTRATII SI MANIFESTARISPORTIVE

Mediile de informare au o putere enorma in ceea ce privete popularizarea unor evenimente. De aceea, grupuri sociale care in modnormal nu pot avea acces la mediatizare, ncearc sa provoace pseudo-evenimente care sa capteze atenia jurnalitilor, in sperana apariiei in mass-media. Aceasta tendina se bazeaz pe interesul manifestat de mass-media

pentru informaiile cu caracter conflictual, chiar violent.Atenia mediatica, sub forma relatrilor despre demonstraii sau

tulburri violente, poate fi pentru cei violeni o rsplata si o ntrire a linieipe care au ales-o, dar poate reprezenta, pentru acei indivizi crora le lipsete

experiena succesului in alte domenii, o confirmare a omnipotenei lor.Este confirmata existenta unei discrepante intre violenta reala si

modul cum este ea prezentata in mediile de informare care fac o opera deconstituire a realitatii.

Kurt Lang si Gladys Lang au scos in evidenta doua efecte: reciprocaleffectsi landslide effect. Primul este un efect al mediilor : evenimentuleste influenat telegenic. Efectul landslide afirma ca impresiile receptorilor

8/14/2019 VIOLENTA REALA PREZENTATA

4/5

asupra relatrii ar duce la o imagine falsa asupra realitatii si ca aceastaimagine, la rndul ei , influenteaza atitudinea si comportamentul indivizilorfata de evenimente.

Michael Kunczick si Astrid Zipfel arata ca in cadrul relatrilor despredemonstraie ar trebui subliniata desfasurarea panica si comportamentul

panic al marii majoritati a demonstranilor. Relatarea ar trebui sa sengrijeasc de personalizarea victimelor si de prezentarea pagubelor sau adaunelor suferite. O realizare a acestor propuneri de coninut, care se referala emisiunile de tiri, nu ar reduce in nici un caz calitatea relatrilor, inmsura in care este posibil din punct de vedere al produciei de tiri.

Se pare ca prezenta reprezentanilor mass-media la cicnirile din timpulunor demonstraii sau de pe stadioane poate fi un imbold pentru unii de a ieiin prim plan printr-un comportament violent. Acest aspect al efectuluimediatic reciprocal effect- nu este subliniat niciodat suficient. Exista si

pericolul apariiei unui landslide effect .Violenta fotbalistica , fenomen din ce in ce mai prezent si care se

bucura de o mediatizare pe msura. In general este acceptata ideea ca unmeci de fotbal nu genereaz violenta, insa poate oferi un cadru favorabilmanifestrilor violente. Violenta fotbalistica, reala cteodat, simbolicaadeseori, apare mai ales atunci cnd se declanseaza elementele profundinradacinate, discriminatorii pana la extremism ale identitatii. Exista osituaie in care defularea in masa si posibilitatea de identificare sunt sporitede prezenta manifesta si simbolica a unui adversar sau duman( Hadas,

Miklos, Karadi, Viktor, 1998).In acest sens, jurnalistul Viorel Motoc face o cronica a manseiRomania-Ungaria, partida de calificare pentru turneul final al CampionatuluiEuropean de fotbal.

La 14 octombrie 1998 Budapesta Nepstadion: imnul Romniei estentmpinat cu huiduieli si fluierturi unanime. Nucleul dur al galerieiarboreaz nsemne si lozinci xenofobe prezentate, cu un comentariuadecvat de mass-media romaneasca-: Bucurestiul sat unguresc. Dupncheierea meciului, grupuri de ultras maghiari ii fugresc si molesteaz pesuporterii venii din Ardeal. Pentru violenii huligani victoria este certa: i-au

btut pe romani, la modul real, in afara stadionului, in timp ce simbolic, peteren Ungaria a reuit sa-si conserve invincibilitatea in fata Romanii.

Violenta simbolica- exacerbata prin mass-media-adeseori consumatain declaraii si sloganuri belicoase, poate oricnd degenera in violentaefectiva.

8/14/2019 VIOLENTA REALA PREZENTATA

5/5

Ca o concluzie in ceea ce privete violenta prezentata in mass-media,pot spune ca trebuie avut in vedere distincia dintre violenta reala si violentafictionala, prima putnd fi un construct al realitatii.

Bibliografie: Octavian Mihail Sachelarie, Mass-Media sub ImperiulViolentei,Pitesti, Ed. Lica, , 2002.Cei mai mari criminali ai lumii, Cluj, Ed.Hiparion,1998.