Vinul de macese. Mod de preparare siindicatii terapeutice Macesele reprezinta un aliment care intra in retetamultor preparate alimentare - sosuri sau supe, dulceturi, siropuri, lichioruri, dar si a unor produse cu un efect terapeutic mult mai pronuntat, precum vinul,maceratul, uleiul, pulberea si ceaiul sub diferitele lui forme de decoct, infuzie sau decoct si infuzie combinate. Pentru toate acestea pot fi folosite atat fructele, cat si florile sau frunzele. Preparate insa incorect, ele isi pot pierde foarte usor calitatile si, ca atare, efectul benefic pentru sanatatea noastra.

Se stie ca macesele sunt foarte bogate in vitamina C, insa vitamina C continuta se degradeaza foarte usor atat dupa cules, daca macesele nu sunt consumate imediat sau uscate corect.

Reteta vinului de macese

Se umple pe jumate un recipient de 5 litri (damigeana) cu fructe de macese spalate peste care se toarna apa calduta ca de paine pana se umple. La sfarsit se adauga o bobita de marimea ciresei de drojdie de bere moale dizolvata in apa.

La prepararea vinului de macese multe persoane recomanda zaharul pentru o mai buna pastrare a vinului. Puteti sa-l excludeti, pentru ca sunt persoane care nu au voie sa consume zahar dar care cu

siguranta au nevoie de vitamina C in forma naturala. Pentru cei care nu au restrictie la zaharar, acesta se poate adauga dupa gust. Daca ati optat pentru zahar in vinul de macese nu mai este necesara drojdia de bere.

Sub gatul damigenei trebuie sa ramana un spatiu liber de cel putin 10 cm pentru spuma ce va rezulta prin fermentatie. Se astupa cu dop de fermentatie si se lasa sa fermenteze timp de 6-8 saptamani, la 18-20de grade, agitand zilnic. Cand se termina fermentatia,vinul se limpezeste. Atunci se scoate, se filtreaza prin tifon si vata si se pune in damigene mai mici inchise tot cu dop de fermentatie, deoarece va continua sa fermenteze usor. Se poate trage in sticle doar cand fermentatia s-a oprit complet. Dupa ce se invecheste 1-2 ani are gust de vermut si o culoare rosu-maronie, avand si un continut foarte mare de vitamina C. Se pastreaza la intuneric, la temperaturi de 5-6 grade.

Beneficii

Vinul de macese are rol in pastrarea si cresterea imunitatii organismului, in combaterea mult mai rapida a racelilor, in tratarea diferitelor afectiuni renale si hepatice, in sinteza colagenului natural al pielii. Preparandu-l fara zahar este o sursa activa de sanatate pentru bolnavii de diabet care au probleme cu circulatia sangelui si ranile deschise.

De asemenea, vinul de macese este tonic, diuretic, fiind benefic in cazul lipsei poftei de mancare, in

convalescenta.

Imbutelierea vinului

Imbutelierea vinului este recomandata tuturor celor care doresc sa isi pastreze cateva sticle din fiecare ande recolta pentru consum, o nunta, un botez sau alte evenimente.

Inaintea procesului de imbuteliere vin se verifica prin analize chimice si organoleptice daca vinul este limpede, sanatos si are caracteristicile dorite. Analizele chimice au in vedere concentratia alcoolica, aciditatea totala si volatila, continutul de SO2 liber si total, concentratiile de proteine, cupru, fier precum siincarcatura microbiologica ( drojdii si bacterii ). Aprecierea organoleptica evidentiaza absenta mirosurilor si gusturilor straine. In functie de rezultatul acestor analize si a testelor de stabilitate se pot lua masurile necesare de cleire si filtrare care sa garanteze o limpiditate la sticla pentru o perioada cat mai indelungata.

Butelia din sticla

De-a lungul timpului ambalajele si accesoriile utilizatepentru imbutelierea vinului s-au diversificat foarte mult, de la butelia din sticla s-a trecut la ambalajul din plastic si de carton; de la dopurile de pluta la cele

din material sintetic si capsule metalice; de la personalizarea sticlei prin eticheta simpla din hartie, la etichete autocolant, sablare, gravura, serigrafie.

Butelia din sticla este cel mai cunoscut ambalaj pentru vin si totodata cel mai apreciat avand cele maimulte avantaje:

este transparenta si se poate aprecia limpiditatea vinului;

este inerta din punct de vedere chimic;

pastreaza integritatea produsului ambalat;

este igienica si usor de spalat;

poate fi reutilizata dupa folosire;

rezistenta la presiunea anumitor produse cum sunt vinurile spumante.

Dezavantajul consta in fragilitatea si greutatea sticlei in raport cu produsul imbuteliat.

Cele mai folosite sunt buteliile de 750 ml transparente sau colorate. Buteliile transparente suntrecomandate pentru imbutelierea vinurilor albe seci sirose iar buteliile colorate se potrivesc mai bine pentruimbutelierea vinurilor rosii si a celor albe dulci cu grad alcoolic ridicat.

Dopul de pluta

Nu exista un vin bun (in butelie) fara un dop bun. Datorita proprietatilor optime pentru necesitatile vinului, in prezent, dopurile de pluta sunt cel mai des folosite la inchiderea buteliilor din sticla.

Pluta este recoltata in exclusivitate din scoarta stejarul de pluta, cultivat in regiunile mediteraneene unde intalneste conditiile propice pentru producerea unei scoarte de calitate. Pluta este un produs impermeabil pentru apa si gaze, rau conducator de caldura si electricitate, comprimabil, elastic si mai usor decat apa.

Mic prin dimensiunea lui, dar foarte important prin locul pe care il ocupa in obtinerea unui vin de calitate,dopul de pluta, aduce un plus de imagine vinului prin crearea unei atmosfere romantice, generand senzatia de traditional si in acelasi timp de elegant si sofisticat. Are forma cilindrica sau usor conica, este elastic si asigura etanseitatea buteliilor, impiedica intrarea in sticla a aerului si previne degradarea vinului, insa faciliteaza dezvoltarea buchetului de invechire.

Un neajuns important al dopurilor de pluta este faptulca in interiorul porilor dopului se pot dezvolta microorganisme si astfel apare mirosul de mucegai dedop, defect iremediabil si foarte neplacut care poate

face neconsumabil un vin altfel bun. Daca dopul nu este in permanent contact cu vinul el se usuca si se contracta ceea ce afecteaza etanseitatea inchiderii. Din acest motiv sticlele imbuteliate trebuie sa se pastreze intr-o pozitie care sa permita contactul permanent cu vinul.

In functie de prezenta si marimea lenticelelor, fisurilorsi a altor defecte structurale dopurile se clasifica in mai multe categorii de calitate. Dopurile de cea mai buna calitate trebuie sa aiba ambele capete tip "oglinda" lipsite de lenticele deschise pentru a nu cadea in vin praful pe care il contin. Dopurile de calitate mai redusa sunt supuse unui proces de colmatare a golurilor cu rumegus de pluta si adeziv care le imbunatateste nu numai capacitatea de etanseizare dar si aspectul, suprafata devenind mai uniforma. Dopurile aglomerate sunt realizate din resturile de pluta ce rezulta de la confectionarea dopurilor care sunt tocate in fragmente de 2-4 mm si amestecate cu un liant. In ultimii ani au aparut dopurile twin-top care au corpul din pluta aglomerata iar capetele care vin in contact cu vinul din pluta naturala, capete tip "oglinda".

Deoarece pluta este un material deficitar si scump se folosesc si alte tipuri de dopuri sau sisteme de inchidere cum ar fi dopurile din material plastic respectiv capacele cu filet.

Capisonul termocontractabil

Cu scop decorativ dar si pentru protectia dopului la vinurile destinate pentru pastrare mai indelungata, pe gura si gatul sticlei, se pot aplica capisoane. Acestea sunt confectionate din plastic subtire, termocontractabil, iar in momentul in care sunt supuse caldurii capisoanele se strang perfect pe gatulsticlei.

Tehnica imbutelierii vinului

Deoarece putini dintre micii producatori isi pot permite achizitionarea unor linii complete de echipamente pentru imbuteliat vom prezenta cea mai simpla si mai putin costisitoare tehnologie manuala pentru imbutelierea vinului in butelii de sticla.

Tehica imbutelierii vinului are la baza trei etape :

pregatirea sticlelor

umplerea sticlelor

dopuirea sticlelor

Pentru spalarea buteliilor este recomandata folosirea apei dedurizate, cat mai aproape de apa de ploaie,

pentru a se evita depunerile de carbonat de calciu, fier pe peretii buteliei.

Buteliile noi vor fi clatite atat la interior cat si la exterior cu apa calda si ulterior cu apa rece uneori practicandu-se si o dezinfectare cu solutie de dioxid de sulf. Daca pentru imbutelierea vinului sunt folositebutelii recuperate, curatarea acestora necesita mai multe etape si anume: inmuierea etichetelor, spalareasticlelor si clatirea sticlelor. Daca buteliile sunt spalate cu detergent se va avea grija ca orice urma din agentul de spalare sa fie eliminata prin clatiri succesive. Dupa spalare si dezinfectare buteliile se scurg si se usuca foarte bine.

La introducerea vinului in butelie, cu aparate simple sau masini de imbuteliat avansate, trebuie avut in vedere ca vinul sa nu se prelinga pe peretii sticlei deoarece un gat ud poate afecta negativ contactul dopului cu peretele de sticla. De asemenea se va evita varsarea vinului pe peretii exteriori ai buteliei deoarece pot aparea dificultati la etichetarea buteliei sau vinul varsat poate deveni un focar de dezvoltare al mucegaiurilor deteriorand aspectul buteliei. Nivelulde umplere trebuie sa asigure un spatiu de maxim 15 mm de la suprafata vinului pana la dop pentru compensarea diferentelor de temperatura. Timpul parcurs de la umplerea buteliei si pana la dopuirea ei trebuie sa fie cat mai scurt posibil pentru minimizareaoxidarii vinului datorita contactului prelungit cu aerul.

Cu ajutorul dipozitivelor de dopuit se introduce dopul care inchide butelia de sticla. In functie de calitatea vinului, pentru inchiderea buteliilor, se recomanda folosirea unor dopuri de pluta de cea mai buna calitate, mai ales daca vinul este destinat invechirii. Acestea trebuie sa aiba un diametru de 24 mm si o lungime cuprinsa intre 4446 mm. De asemenea la dopurile de calitate foarte buna, diametrul dopului trebuie sa fie cu aproximativ 6 mm mai mare decat diametrul interior al gatului sticlei care in mod obisnuit are 18 mm. Pentru vinurile mai putin pretentioase se folosesc dopuri cu lungimea de 38 mm.

Dupa dopuire, buteliile se vor pastra obligatoriu in picioare intr-un interval de timp cuprins intre 10 minute si cateva ore pentru ca dopul sa-si recapete forma initiala dupa presare timp in care, prin elasticitatea sa, se muleaza perfect pe gatul sticlei asigurand etanseitatea necesara. Gatul sticlei si partea superioara a dopului se protejeaza cu un capison sau cu un strat de ceara.

La vinurile albe si roze de consum este recomandata imbutelierea dupa 4 pana la maxim 12 luni de la obtinerea lor pe cand vinurile rosii de calitate sunt trecute la pastrare pentru maturare, invechire in spatii special amenajate. In general vinurile albe se aseaza in spatiile de jos , iar cele rosii deasupra. Vinurile destinate pastrarii o perioada mai lunga de timp sunt depozitate in spatele incaperii iar cele care se vor consuma mai repede in apropierea intrarii.

Este ideal ca intregul proces de pregatire, umplere si dopuire a sticlei sa poata fi realizat intr-un mediu cat mai steril. Din pacate micii producatori nu au aceasta posibilitate si atunci este necesar ca pe parcursul intregii operatiuni sa se incerce reducerea riscurilor de contaminare microbiologica, risc ce trebuie combatut prin asigurarea igienei spatiilor, a aparatelor si materialelor folosite la imbuteliere cat sia personalului care participa la operatiunea de imbuteliere.

WhiskyMod de preparare

Whisky este un pic cam pretentios spus, de fapt este o bautura spirtoasa preparata in casa, dar care la gust seamana foarte mult cu un whisky de calitate. Reteta aceasta am folosit-o pe vremea cand locuiam la bloc iar la alimentara din colt gaseam numai posirci. Pe vremea aceea nu era ca acum, sa gasesti bauturi de calitate peste, doar bani sa ai. Dar pe atunci am preparat-0 de cateva ori si am avut numai cuvinte de lauda din partea cunoscatorilor. Pana acumnu am avut curaj sa o postez undeva, dar trebuia sa vina si acel moment candva. Si a venit azi.

Puneti intr-un butoi de ~100 de litri vreo 10-20 litri deapa calduta si zaharul, apoi amestecati pana se dizolva zaharul. Completati cu restul de apa si

adaugati graul si porumbul. Pentru ferment puteti folosi drojdie, dar eu, dupa cateva incercari am renuntat pentru ca produsul avea gust de drojdie si am preparat singur fermentul. Puneam intr-o cescuta ceva fructe cu putin zahar si lasam la caldura pana incepea fermentatia, apoi turnam totul in butoi. Astupati butoiul nu prea tare si verificati din cand in cand sa vedeti daca a inceput fermentatia. Daca nu, mai preparati ferment. Cand incepe fermentatia astupati bine butoiul si lasati-l sa fermenteze cel putin doua saptamani, depinde cat este de cald. Fermentatia trebuie sa fie anaeroba, nu e ca la vin.

Vara fermenteaza mai repede. Dupa 2 saptamani ascultati butoiul ca sa va dati seama daca mai fermenteaza. Dupa cel mult 3 saptamani trebuie sa fiegata fermentatia. Ca sa va dati seama daca este bine,desfaceti butoiul, lichidul nu trebuie sa aiba clabuci sigustati putin. Daca este acrisor, inseamna ca a fermentat destul.

Distilarea: i-am spus "de apartament" pentru ca am folosit o instalatie care poate fi folosita oriunde, doar sa o puneti pe aragaz si sa aveti in apropiere o sursa de apa (chiuveta). Trebuie sa aveti o oala sub presiune de cel putin 8 litri si o serpentina confectionata dintr-o teava sau o bara de cupru. Pe mine m-a ajutat un prieten care mi-a facut serpentina la cald. M-a costat un litru de bautura, dar s-a

meritat. La oala sub presiune desfaceti surubul de deasupra cu supapa si faceti legatura intre capacul oalei sub presiune si serpentina cu un furtun. Aveti grija sa fie cat mai etans, eventual strangeti bine cu sarma. Eu am pus serpentina intr-un vas de plastic pecare il puneam in chiuveta. Jos am dat o gaura pe unde am scos al doilea furtun, de la baza serpentinei, pe care l-am pus intr-o sticla.

Puneti in oala sub presiune 6 litri de maglavais (asa ii spun eu), inchideti oala si umpleti vasul serpentinei cu apa. Daca nu aveti un vas de plastic, puteti folosi ooala mai mare, in care serpentina sa stea in apa. Oala sub presiune o puneti pe ochiul mic al aragazului si dati focul mare timp de 5 minute. Dupa cele 5 minute dati focul mic, aproape de minim si asteptati. In aproximativ o ora veti auzi ceva zgomote in furtun iar in sticla de jos trebuie sa iasa bautura. Aveti grija sa aruncati primii ~50 ml, pentru ca prima data se distileaza alcoolul metilic, care este toxic, apoi se va distila alcoolul etilic. Bautura care iese trebuie sa fie limpede, limpede.

Dintr-o oala veti obtine ~ 1 litru. Sa nu opriti focul, mai scoateti inca ~600 ml, care vor mai avea un pic de tarie si un gust bun. Procedati la fel pana terminatibutoiul. Veti obtine 10 litri de bautura buna si destul de tare, de aproximativ 40 de grade. Cei 6 litri care auramas dupa ce ati scos 10 litri ii mai puneti o data in

oala si mai obtineti inca cel putin 1 litru destul de tare. Ideal ar fi sa puneti bautura in butoaie de dud si sa le lasati sa stea mai mult timp.

Dar un efect asemanator si un gust placut veti obtine daca puneti 10-15 boabe de cafea proaspata pentru fiecare litru.

Dupa cateva zile bautura va prinde culoare si o puteti pune in sticle sau o lasati in damigeana, cum doriti. Cu cat lasati cafeaua sa stea mai mult, cu atat veti obtine o bautura frumos colorata si foarte aromata. Sinu uitati: sa o consumati cu masura, sa nu exagerati.

Cum s faci cel mai bun whisky din porumb

O poveste american mbibat cu nvminte n 1975, Chuck i Jeanette Miller au cumprat o ferm de80 de hectare n Virginia. "Belmont Farm" exista nc din 1830 i prea un O poveste american mbibat cunvminte n 1975, Chuck i Jeanette Miller au cumprat o ferm de 80 de hectare n Virginia. "Belmont Farm" exista nc din 1830 i prea un col

de rai, bine organizat, n care puteai s creti cai de ras i s cultivi ovz, pentru hrana acestora. Realitatea a dovedit ns c achiziia fusese doar o "eap". Pmntul nu putea fi cultivat dect cu porumb de calitate inferioar, iar asistena medical acailor de ras costa att de mult nct ar fi trebuit ca fermierul s ctige cteva milioane pe an din alt domeniu, pentru a evita un faliment. Dup ce a analizat toate aceste elemente, Chuck Miller, de profesie inginer de aviaie, n-a disperat i a decis s-i rentabilizeze ferma, n ciuda faptului c prea imposibil. S-a dus la bibliotec i a studiat soluiile economice adoptate de-a lungul timpului, de ali afaceriti, n situaii de criz. Marea Depresie care a lovit Statele Unite nainte de al Doilea Rzboi Mondiali a generat afacerile ilegale cu whisky i-a oferit o idee. Alcoolul extras din porumb putea fi o soluie. Cu condiia ca butura s fie de calitate, ca s-i asigure un loc special pe o pia saturat de buturi alcoolice.i, dei nu tia nimic nici despre cultura porumbului inici despre producia alcoolului din cereale, Miller i-acumprat manuale i a decis s nvee. Dar n cri nu se gsesc adevratele secrete ale meseriei. i, cum veritabilii experi nu puteau fi dect n Marea Britanie, inginerul a decis s trimit un angajat n Scoia ca s "fure meseria" de la surs. Tnrul Rick Wasmund, care a avut norocul s fie trimis, s-a dovedit a fi un veritabil "spion", iar reetele aduse de el n Virginia s-au dovedit nepreuite. El a observat cn distileriile scoiene se punea un accent deosebit pe stocarea whisky-ului n butoaie fcute din esene speciale de lemn. Foarte cutate erau aromele date de lemnul de pr, de mr sau de cire, dar butoaiele fcute din aceste esene nu dinuiau prea mult i

costau exagerat. O soluie de compromis s-a dovedit afi cea aplicat de un btrn scoian, la el acas: metoda "plicului de ceai". Btrnul i-a povestit c, pentru uz personal, el i face singur whisky i nu are dect un singur butoi, din lemn de stejar. Ca s-i dea buturii un gust bun i o arom plcut, el scufunda n alcool un scule cu buci de lemn de cire amar ide pr, pe care le lsa n butoi timp de patru luni. Whisky-ul astfel tratat cpta o arom de "butoi de calitate". Miller i Wasmund au aplicat metoda scoianului i s-au pus pe produs whisky din porumb. n anul 1989, cei doi au obinut licena federal de la "Biroul Alcoolului, Tutunului i Armelor de Foc", apoi i-au luat autorizaie de funcionare n statul Virginia i nc o aprobare de la temuta "Administraie a Alimentelor i Medicamentelor". Primul produs, "Virginia Lightning" (Fulgerul Virginiei) a fost un whisky limpede, cu arom de lemn de cire amar. Ctiguri de peste 10 milioane $ anual Apoi, dup ncdoi ani, au lansat pe pia aa-numitul "Copper Fox" (Vulpea de bronz), un whisky mbtrnit, cu arom de mere i viin. Ambele au fost mari succese, iar acum ferma din Virginia aduce ctiguri de peste 10 milioane de dolari pe an. Singurii bani investii n reclam au fost cheltuii pentru realizarea unui documentar, realizat la comand de "History Channel", iar faima mondial a fost imediat asigurat."Sunt sute de fermieri n America i muli dintre ei cultiv porumb. Whisky-ul obinut din porumb nu este, n sine, prea gustos. Secretul succesului nostru a constat n faptul c am muncit onest i am nvat meseria de la experi", spune Chuck Miller la sfritul documentarului care i prezint povestea. i, probabil,are dreptate.

Reteta WHISKEY(SCOTCH)Pui cereale cu apa (umpli vasul jumatate cu cereale si restul cu apa), putina drojdie si catevakile de zahar. nu umpli pana la gura, lasi cam 25-30 cm gol. lasi sa fermenteze pana vezi ca s-a oprit(timpul de fermentatie dureaza in functie de cat de cald e acolo unde tii vasul - de obicei cam 9-14zile). In timpul fermentarii, primele 5 zile, se mesteca in compozitie.Dupa aia instalezi cazanul cu serpentina sivasul de racire, sigiland toate incheieturile cu cocade faina amestecata cu cenusa, framantata cu un pic de apa, cat sa iasa o pasta cleioasa. adica lipesticu coca imbinarea capacului cu cazanul, cu serpentina, etc, ptr a nu pierde nimic din vaporii dealcool. faci foc sub cazan, la inceput mai puternic, pana incepe sa curga alcoolul pe teava, apoi mentiiflacara mica cat sa curgaun jet ca un fir de ata. fierbi continutul pana nu mai are compozitia dincazan alcool, chestie pe care o observi ori gustand ori luand cu o cana direct ce curge la teava si apoidandu-i foc pe capacul cazanului. capacul fiind fierbinte, alcoolul se evapora si se aprinde cand stai cuflacara unei hartii deasupra. dupa ce nu mai ai alcool in cazan, golesti si repeti operatia pana terminicompozitia. apoi speli cazanul siil instalezi iar pentru "mana a doua", adica torni alcoolul obtinut laprima fierbere si reiei procesul. vasul in care torni taria obtinuta astfel sa aiba o panza curata la gurasi capac, pentru filtrare de musculite sau alte gunoaie. potrivesti taria cu alcoolmetrul sau dupa gust.(asa, inca ceva: ai grija ca

la fierberea compozitiei sa nu ai foc prea puternic sau facut cu cauciucurisau plasticuri, o sa se arda compozitia, se lipeste de fundul cazanului si da gust de afumat alcoolului).apoi pui taria obtinuta la fierberea a doua intr-un butoias de stejar si pofta buna!Borhotul rezultat se pune intr-o groapa in gradina si dupa putrezirea complecta, este unfoarte bun ingrasamant pentru legume, flori, pomi etc.

http://www.utilvinificatie.ro/9-imbuteliere (link de imbuteliere si doape)

http://www.borcane.ro/Sticle-vin-si-sampanie--cID289.html

http://www.accesoriivin.ro/accesorii-vinificatie/sticle-si-damigene-pentru-vin/

Bere de cas

- Pentru-c este var i este cald, v prezint mai jos o reet pentru bere de cas. Cine o ncearc nu o va uita... Nu se compar cu nici-o alt bere.

- ntr-o oal de 20 de litri, punei 16 l. de ap (preferabil de izvor), adugai 500 gr. zahr, 240 gr. orz prjit i 50 gr. flori de hamei sau conuri de hamei (se gsesc la Plafar).

- Acoperii oala cu un capac curat (s nu aib alte mirosuri) i fierbei timp de dou ore.

Strecurai printr-un tifon lichidul rezultat.

Dup ce se rcete cam la 30-35 grade, adugai 30 gr. drojdie de bere (calup, nu din plic) pe care o sfrmai ct mai mrunt i amestecai bine.

- Se las aa 24 de ore s se liniteasc.

- Turnai berea n sticle de 0,5 litri, printr-o plnie, acoperit cu 1-2 straturi de tifon, foarte uor s nu setulbure. Nu umplei sticla pn la refuz. Lsai 3-4 cm liber sub dop.

Astupai sticlele ermetic cu dopuri sau capsule apoi leasezai ntr-un lighean sau o cratit mare, cu dopul n jos.

- Sticlele le depozitai n pivni sau alt loc rcoros (nu frig), se las timp de 6-7 zile, dup care se poate consuma adic mai pe romnete putem rade o bere...

- Reeta o am de la mama i v asigur c am "ras" multe sticle cu aceast bere... ncercai i voi.

i nc o reet pentru bere de cas:

.

Bere brun:

- n 10 litri de ap fierbinte se pun 50 gr. hamei, 150 gr. orz prjit i 500 gr. zahr. Se pune la fiert la foc mic cca o or. Se las la rcit 3-4 ore. Se adaug 40 gr. drojdie de bere, 300 gr. zahr ars i topit n lichid de bere, i se pune la fermentat 4-5 zile. Cnd fermentaia a ncetat, se toarn n sticle uor, s nu se tulbure. Se folosete o plnie pe care se pun 2 straturi de tifon pentru strecurare. Sticlele se astup

bine cu dopuri sau capsule i se pun la rece.

Berea de cas are o perioad de garanie de 7-8 zile.

NOT: Exista magazine on-line care ofer utilaje pentru producerea berii de cas, la un pre de 3-4 milioane lei vechi.

NOT-2: Orzul se prjeste pn devine maro mediu. (ntre maro nchis i maro deschis).