V.6. Viiturile din iulie 2008

Inundatiile din luna iulie 2008 s-au produs pe raurile din partea de nord si nord-est a tarii –

Viseu, Iza, Tisa, Suceava, Prut si afluentii lor şi au avut o geneză pluvială. Cantitatile mari de precipitatii,

care au depasit local 150 l/m² in 4 zile, s-au produs pe fondul circulatiei sud-estice, fiind generate de o

serie de cicloni retrograzi care s-au alimentat cu umiditate din bazinul Marii Negre.

1 Bistra 167.8 1.5 * valoarea medie multianuala

2 Ruscova 200.0 1.9 * valoarea medie multianuala

3 Moisei 161.1 1.5 * valoarea medie multianuala

4 Poiana Borşa 141.6 1.2 * valoarea medie multianuala

5 Vadu Izei 166.4 1.9 * valoarea medie multianuala

6 Dragomireşti 222.7 2.3 * valoarea medie multianuala

7 Săcel 139.8 1.5 * valoarea medie multianuala

8 Vf. Iezer 220.9 1.4 * valoarea medie multianuala

9 Ocna Şugatag 195.8 2.3 * valoarea medie multianuala

10 Sighetu Marmaţiei 170.6 1.9 * valoarea medie multianuala

St hidro / meteo

Precipitatii

1 - 25 iulie 2008

(l/mp)

Comparativ cu media multianuala

de precipitatii a lunii iulie

1 Bistra 122.5 44.5

2 Ruscova 147.1 65.4

3 Moisei 122.4 49.1

4 Poiana Borşa1 0 7 . 5 7 0 . 8

5 Vişeu de Sus1 2 9 . 6 5 3 . 5

6 Luhei 145.0 83.7

7 Vadu Izei 117.5 26.5

8 Strâmtura 119.9 47.2

9 Dragomireşti1 4 8 . 3 3 3 . 0

10 Săcel9 4 . 7 5 3 . 2

11 Şieu1 1 4 . 1 6 9 . 1

12 Mara 125.7 35.9

13 Vf. Iezer 159.5 44.4

14 Sighetu Marmaţiei1 1 8 . 2 4 0 . 6

15 Ocna Şugatag1 3 1 . 4 3 6 . 6

St hidro / meteo

Precipitatii

15 - 25 iulie 2008(l/mp)

Precipitatii

26 iulie 2008(l/mp)

Început SfârşitQ

(mc/s)Momentul Total Creştere

1 Iza Săcel 66.7 926 7/26/08 9:00 7/28/08 6:00 50.3 7/26/08 19:00 45 10 2.030 61.9 0.49 8.8

2 Boicu Dragomireşti 98.8 893 7/26/08 12:00 7/28/2008 8:20 27.2 7/26/08 18:00 44.3 6 1.583 47.5 0.34 78.0

3 Botiza Şieu 97.8 797 7/26/08 12:00 7/28/2008 9:00 63.5 7/26/08 21:00 45 9 2.319 56.6 0.42 21.1

5 Iza Strâmtura 560 740 7/26/2008 12:00 7/28/2008 11:00 519 7/27/08 1:30 47 13.5 16.668 55.8 0.53 1.0

6 Mara Mara 155 901 7/26/08 9:00 7/28/2008 9:00 26.7 7/26/08 19:00 48 11 1.089 34.0 0.21 87.0

7 CosăuF e r e ş t i

114 744 7/26/2008 6:00 7/28/2008 3:00 54.5 7/27/08 1:00 45 19 2.296 59.9 0.34 19.8

9 Mara Vadu Izei 410 749 7/26/08 12:00 7/28/2008 6:00 121 7/27/08 1:00 42 13 5.838 43.9 0.32 32.0

11 Iza Vadu Izei 1126 714 7/26/08 12:00 7/28/2008 18:00 469 7/27/08 7:00 54 19 26.414 50.9 0.46 8.0

TIMP (ore)VOLUM

VIITURA

(mil.mc)

Probabilitate

p %

debit maxim

Coeficient

scurgere

α

Precipitaţiig e n e r a t o a r e

2 6 i u l o r a 6 - 2 4

( l / m p )

DEBITUL MAXIMSupr.

bazin

(kmp)

Alt.

medie

(m)

MOMENTELE

BAZINUL HIDROGRAFIC IZA

Nr.

crt.Râul

Staţiah i d r o m e t r i c ă

Mai jos sunt prezentate hidrografele viiturilor la staţiile reprezentative din bazinele Vişeu şi Iza.

La staţia Bistra pe râul Vişeu s-a înregistrat debitul maximul istoric, 1330 m³/s.

Început SfârşitQ

(mc/s)Momentul Total Creştere

1 Vişeu Poiana Borşa 134 1284 7/26/08 9:00 7/28/08 6:00 63.9 7/26/08 15:00 45 6 2.456 58.0 0.32 2.9

2 Cisla Baia Borşa 88 1250 7/26/08 9:00 7/28/2008 12:00 86.0 7/26/08 20:00 51 11 4.384 93.0 0.54 2.0

4 VişeuM o i s e i

284 1212 7/26/08 9:00 7/28/2008 18:00 188 7/26/08 17:00 57 8 8.582 70.4 0.43 3.4

5 Vaser Vişeu de Sus 410 1097 7/26/08 12:00 7/28/2008 18:00 479 7/26/08 22:00 54 10 21.057 96.6 0.53 1.0

7 VişeuL e o r d i n a

937 1054 7/26/08 12:00 7/28/2008 21:00 741 7/26/08 22:00 57 10 35.418 77.6 0.49 1.2

8 Ruscova Luhei 185 1177 7/26/08 9:00 7/28/2008 12:00 171 7/26/08 21:00 51 12 7.568 93.9 0.44 2.8

10 Ruscova Ruscova 432 1079 7/26/08 12:00 7/28/2008 18:00 462 7/26/08 23:00 54 11 19.178 93.1 0.48 1.4

12 VişeuB i s t r a

1545 1020 7/26/08 12:00 7/29/2008 3:00 1330 7/27/08 1:00 63 13 59.678 79.9 0.48 0.4

VOLUM

VIITURA

(mil.mc)

Probabilitate

p %

debit maxim

Coeficient

scurgere

α

Precipitaţiig e n e r a t o a r e

2 6 i u l o r a 6 - 2 4

Alt.

medie

(m)

MOMENTELE DEBITUL MAXIM TIMP (ore)

BAZINUL HIDROGRAFIC VIŞEU

Nr.

crt.Râul

Staţiah i d r o m e t r i c ă

Supr.

bazin

(kmp)

SH Leordina – viitura din iulie 2008

SH Bistra – viitura din iulie 2008

SH Ruscova – viitura din iulie 2008

SH Strâmtura – viitura din iulie 2008

VI. Analiza viiturilor rapide produse în ultimii ani în BH Someş-Tisa

Viitura de pe râul Ilişua din data de 21.06.2006 s-a produs datorită precipitaţiilor excepţionale

produse de o serie de nuclee convective puternice ce au circulat pe o traiectorie nord-sud; orientarea

bazinului de recepţie al râului Ilişua fiind tot nord-sud, acest lucru a cauzat descărcarea precipitaţiilor pe

toată suprafaţa bazinului.

Conform analizei imaginilor radar, precum şi a datelor provenite de la posturile pluviometrice,

cantităţile de precipitaţii acumulate au depăşit 100 şi local 120 l/mp, într-un interval de timp de 2 ore

(16:00 – 18:00). Intensitatea mare a precipitaţiilor a generat umectarea rapidă a solului şi deci o

scurgere superficială bogată, care a antrenat o cantitate mare de aluviuni în suspensie şi de asemenea

materialul lemnos din albiile torenţilor.

Cantitatea mare de precipitaţii căzute, forma relativ simetrică a bazinului hidrografic şi panta

mare a versanţilor în sectorul superior au dus la o concentrare rapidă a viiturii şi la compunerea

vârfurilor de debit de pe afluenţi, cauzând o viitură excepţională. În urma măsurătorilor efectuate în

teren şi a calculelor hidraulice, a rezultat că debitul scurs în secţiunea Târlişua a atins un maxim de 270

mc/s, iar în secţiunea Cristeştii Ciceului 212 mc/s, prin atenuarea vârfului de viitură datorită propagării.

Bazinul râului Ilişua (fig. 1) – cod cadastral II-1-27 – situat în jumătatea estică a bazinului

hidrografic de ordinul I SOMEŞ – CRASNA prezintă următoarele caracteristici: suprafaţa F = 353 km²,

altitudinea medie Hm = 493 m, suprafaţă fond forestier = 11200 ha, grad de împădurire = 31.7%.

Cursul principal de apă ce drenează acest bazin este reprezentat de râul Ilişua, ce izvorăşte din

versantul sudic al munţilor Ţibleş şi care prezintă următoarele caracteristici: altitudinea amonte = 1020

m, altitudinea aval = 242 m, panta medie = 15‰, lungimea totală =52 km. Principalii afluenţi ai râului

Ilişua sunt Valea Strâmba, Valea Lungă, Valea Hălmaşului,Valea Dumbrăviţa şi Valea Hăşmaş. Bazinul

Ilişua aparţine unităţii morfologice reprezentată de Platforma Ciceului, conform raionării din harta

regiunilor de relief (V.Mihăilescu) şi este caracterizat printr-o varietate mare a formelor de relief (fig.

2), cu altitudini cuprinse între 220 şi 1300 m.

Din punct de vedere geologic,

rocile predominante sunt cele

sedimentare, reprezentate prin argile

marnoase în alternanţă cu nisipuri cu

intercalaţii de conglomerate şi nivele

cineritice, iar în lungul văilor ce brăzdează

bazinul se găsesc aluviuni recente,

constituite din bolovănişuri, pietrişuri şi

nisipuri.

Solul, de grosimi reduse în general,

este mai bine dezvoltat în formaţiunea de

luncă a râului Ilişua şi a afluenţilor mai

importanţi. Vegetaţia este formată în

principal din păduri masive de foioase şi

conifere şi ocupă suprafeţe mai mari în

partea superioară a bazinului.

Fig. 1. Amplasarea bazinului hidrografic al râului Ilişua

Fig.2. Relieful bazinului hidrografic al râului Ilişua

Pentru monitorizarea mediului hidric din acest spaţiu, Direcţia Apelor Someş-Tisa Cluj, prin

Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud administrează o reţea de staţii hidrometrice,

pluviometrice şi de urmărire a calităţii apei, reţea reprezentată în fig. 3. Regimul scurgerii de apă şi

aluviuni în suspensie pe râul Ilişua este urmărit

la staţia hidrometrică Cristeştii Ciceului.

Datele existente pentru perioada de

funcţionare a staţiei (1955 – 2006), coroborate

cu informaţiile păstrate referitoare la viiturile

şi inundaţiile produse de-a lungul anilor arată

că pe cursul râului Ilişua, în jurul anului 1875, s-

a mai produs o viitură de amploare

semnificativă, când debitul maxim al viiturii a

dus la inundarea în întregime a albiei majore,

apa curgând pe întreg spaţiul cuprins între

baza versanţilor în zona localităţii Târlişua.

Pagubele produse au fost totuşi

minore, întrucât localitatea era amplasată în

zonele mai ridicate, în afara zonei inundabile,

singurele clădiri existente în spaţiul afectat

fiind distruse complet.

În intervalul 1955 – 2006, pe râul Ilişua la staţia hidrometrică Cristeştii Ciceului, cea mai mare

viitură a avut loc în luna mai 1970, când debitul maxim înregistrat a fost de 294 m³/s, debit ce

corespunde unei probabilităţi de producere p% = 1,5%.

În fig. 4 sunt reprezentate debitele maxime anuale pentru perioada 1955 – 2006, iar în fig. 5,

repartiţia în procente pe luni a debitelor maxime anuale ale viiturilor.

Fig. 3. Reţeaua de monitorizare a DAS-T şi ANM

0

50

100

150

200

250

300

1955

1959

1963

1967

1971

1975

1979

1983

1987

1991

1995

1999

2003

Anul

Q (m³/s)

1012

25

108

15

42 2

0

68

0

5

10

15

20

25

30

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIILuna

%

Fig. 4. Debitele maxime anuale pe

perioada 1955 - 2006

Fig. 5. Repartiţia procentuală pe

luni a debitelor maxime

Viitura excepţională produsă în perioada 20 – 23 iunie a avut o geneză pluvială, contextul

hidrometeorologic anterior declanşării viiturii fiind caracterizat prin cantitatea de precipitaţii căzute în

intervalul 1 iunie – 20 iunie, ce prezintă valori cuprinse între 28 l/m² în zonele joase ale bazinului şi 53

l/m² în zonele mai înalte. Nivelurile şi debitele râurilor în secţiunile staţiilor hidrometrice aveau valori

apropiate de valorile medii multianuale ale lunii iunie.

A doua decadă a lunii iunie 2006 a debutat

cu fenomene meteorologice caracterizate de

instabilitate accentuată pe întreg arealul bazinului

Someş. În ziua de 20 iunie, pe fondul pătrunderii

unei mase de aer cald însoţit de temperaturi

ridicate, s-au produs intense cumulizări, care

dublate de existenţa în altitudine a unui nucleu de

aer foarte rece, a condus la producerea unor

averse foarte puternice în interval de timp relativ

scurt, care au afectat regiunea în mod diferenţiat

din punct de vedere cantitativ.

Cel mai pronunţat efect al ciocnirii celor

două mase de aer s-a resimţit în NV judeţului

Bistriţa-Năsăud, afectând cu precădere bazinul

râului Ilişua. Astfel, din datele înregistrate la cele

două posturi pluviometrice din bazinul hidrografic, s-

a putut observa intensitatea foarte ridicată a

fenomenelor. La Cristeştii Ciceului, pe cursul inferior,

s-au măsurat în data de 20 iunie, 60 l/mp, în timp ce

pe cursul superior al râului Ilişua, în localitatea

Agrieş, a fost înregistrată o cantitate similară până în

momentul în care aparatura de măsurare a fost

distrusă de viitura formată. Repartiţia teritorială a

precipitaţiilor generatoare ale viiturii este

reprezentată în fig. 6.

Din datele preluate din imaginile de la

radarele meteorologice, s-a estimat că izolat s-au

Fig. 6. Repartiţia teritorială a

precipitaţiilor generatoare

Fig. 7. Imagine radar în 20.06.2006 la ora

16:00

Fig. 6. Repartiţia precipitaţiilor

atins cantităţi de până la 125 l/mp. Se poate afirma că pe porţiunea superioară a bazinului hidrografic

startul mediu precipitat a avut valori de peste 100 l/mp.

Evoluţia temporală a fenomenului şi distribuţia sa spaţială la nivelul bazinului poate fi urmărită

prin imaginile furnizate de radar (fig. 7).

Aversele puternice au afectat mai întâi capătul de bazin în jurul orei 12.30, prezentând nuclee

convective intensificate (peste 25 l/mp/oră). Acestea s-au deplasat lent spre sud, concomitent

formându-se în amonte alte nuclee intensificate, care au amplificat efectele primului val de precipitaţii.

Unda de viitură a fost astfel alimentată timp de 8-9 ore din ploile puternice înregistrate, permanent

existând convecţii pe toată suprafaţa bazinului.

Fenomenul descris mai sus a avut ca efect formarea unei viituri rapide, caracterizată printr-o

concentrare şi creştere bruscă a debitelor în râurile din bazin, astfel încât debitul de vârf al viiturii

formate calculat într-o secţiune situată la mijlocul bazinului, cu suprafaţa F = 160 km² şi altitudinea

medie Hm = 562 m a fost Qmax. = 280 m³/s, ce corespunde la o probabilitate de producere p% = 0,7 –

0,8%.

Hidrograful viiturii înregistrate la staţia hidrometrică Cristeştii Ciceului este redat în fig. 8,

debitul de vârf fiind Qmax. = 212 m³/s, cu probabilitatea de producere p% = 4%. Volumul scurs în

secţiunea staţiei a fost W = 7,72 mil. m³. De remarcat faptul că debitul maxim din secţiunea staţiei

hidrometrice este mai mic decât cel calculat pentru secţiunea din amonte, explicabil prin atenuarea

debitului ca urmare a propagării în albia majoră.

Alte elemente caracteristice pentru

această viitură sunt:

- scurgerea masivă pe versanţi, torenţi şi

văile mai mici

- erodarea puternică a stratului de sol

- dislocarea arborilor, arbuştilor şi a

materialului lemnos rezultat din

exploatărilor forestiere

Antrenarea şi propagarea în albiile

HIDROGRAFUL DEBITELOR

Qmax = 212 m³/s

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

220

20.06 21.06 22.06 23.06 24.06

Data

Q (m³/s)

Fig. 8. Hidrograful viiturii înregistrate la staţia

hidrometrică Cristeştii Ciceului

râurilor din bazin şi în special a râului Ilişua a acestei mase eterogene constituită din apă,

plutitori şi aluviuni a condus la concentrări masive în zonele de confluenţe, poduri şi sinuozităţi

unde s-au format o serie de blocaje cu acumularea unor importante volume de apă în spatele lor,

cedarea acestor blocaje ducând la amplificarea debitelor în aval şi inundarea localităţilor.

Efectele viiturii şi impactul asupra mediului au fost majore, fiind reprezentate prin:

- pierderi de vieţi omeneşti (13 persoane)

- producerea de pagube materiale însemnate, prin afectarea a 16 localităţi din bazin unde

au fost inundate, distruse sau calamitate case şi anexe gospodăreşti, terenuri agricole şi

culturi aferente, căi de comunicaţii, poduri, podeţe şi construcţii hidrotehnice

Valoarea pagubelor a fost evaluată la aproximativ 110.358.000 RON (la nivelul anului

2006).

Impactul asupra mediului a fost în unele cazuri direct concretizat prin:

- creşterea turbidităţii pe cursurile de apă din bazin, datorită eroziunii şi spălării solului şi a

suprafeţelor degradate, rezultând în secţiunea staţiei hidrometrice Cristeştii Ciceului

valori foarte mari ale turbidităţii maxime (ρmax = 200 g/l) şi ale debitelor de aluviuni (R =

42400 kg/sec)

-

Fig. 9. Impactul viiturii asupra infrastructurii şi a aşezărilor umane

- distrugerea vegetaţiei specifice cu precădere în zonele de luncă

- distrugerea sau avarierea a numeroase gospodării, poduri, drumuri etc.

- degradarea calităţii apei subterane (care este utilizată ca sursă de alimentare pentru apă

potabilă) odată cu înămolirea a numeroase fântâni din gospodăriile populaţiei

- crearea temporară a mediilor propice transmiterii unor maladii infecţioase ca urmare a

stagnării apelor un timp mai îndelungat, fapt ce favorizează dezvoltarea unor vectori ai

infecţiilor

Viitura de pe râul Botiza din data de 21.06.2006 a fost provocată de aceeaşi factori generatori,

respectiv cantităţi însemnate de precipitaţii căzute într-un interval scurt de timp şi pe un bazin

hidrografic relativ mic, unde timpul de concentrare a undei de viitură este redus, după cum se poate

vedea în tabelul de mai jos.