Viitorul financiar al Europei:Inovația tehnologică și riscul cibernetic la adresa infrastructurilor financiare

Mișu NegrițoiuAutoritatea de Supraveghere Financiară

4/19/2016 FoE 1

Capitalizare bursieră globală de 62.18 trilioane USD

4/19/2016 FoE 2

37.0%

9.6% 7.6% 6.1% 5.1% 3.0% 2.8% 2.8% 2.3% 2.3% 1.7% 1.0% 0.9% 0.6% 0.3%0510152025

0%5%

10%15%20%25%30%35%40%

Mili

oane

USD

Structura capitalizării bursiere globale (10.04.2016)

Sursa: Bloomberg

0

10

20

30

40

50

60

70

80

mar.-04 mar.-05 mar.-06 mar.-07 mar.-08 mar.-09 mar.-10 mar.-11 mar.-12 mar.-13 mar.-14 mar.-15 mar.-16

Mili

oane

USD

Evoluția capitalizării bursiere globale

Sursa: Bloomberg

Capitalizarea bursieră raportată la dimensiunea economieiin Europa și la nivel global

4/19/2016 FoE 3

Sursa: WorldBank, calcule ASF

78.4%

61.1%

68.8%

78.8% 81.2%

88.2%

39.6%

30.6%36.7%

44.1%38.8% 39.5%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

80.0%

90.0%

100.0%

Dec 2010 Dec 2011 Dec 2012 Dec 2013 Dec 2014 Dec 2015

Cap. Bursiera / PIB Global Cap. Bursiera / PIB Europa

La nivel global, sectorul guvernamental și cel financiar reprezintă 84,42% din valoarea noțională a obligațiunilor emise.

America de Nord, Inelul Pacific și Europa de Vest cumulează peste 92% din aceasta

4/19/2016 FoE 4

Tehnologie, 632,229

Sanatate, 825,477

Consum non-ciclic,

982,254

Materiale, 1,120,489

Comunicații, 1,376,313

Consum ciclic,

1,611,979

Utilitati, 1,693,204

Energie, 1,786,950

Industrie, 1,861,176

Financiar, 12,075,368

Guverne, 52,341,748

Total, 76,307,187

- 20,000,000 40,000,000 60,000,000 80,000,000 100,000,000

America Centrala, 665,462

Africa / Orientul Mijlociu,

1,112,451

Europa de Est,

1,180,049

Asia Centrala, 1,508,965

America de Sud,

1,553,844

Europa de Vest,

21,694,609

Inelul. Pacific,

22,771,092

America de Nord,

25,820,714

Total, 76,307,187

- 20,000,000 40,000,000 60,000,000 80,000,000 100,000,000

Sursa: Bloomberg

Valoarea noțională a emisiunilor de obligațiuni, milioane USD

Sursa: Bloomberg

4/19/2016 FoE 5

Activele totale ale fondurilor de investitii la nivel global erau de 78 trilioane USD in 2014, depășind nivelul anterior crizei

Sursa: The P&I/Towers Watson global 500 research and ranking report

4/19/2016 FoE 6

Ulterior crizei, procesul de „deleveraging” a dus la plafonarea tranzacțiilor cu derivate (după valoarea noțională a activelor suport) și chiar la o tendință de

scădere în ultimii ani

0102030405060

Trili

oane

USD

Derivate tranzacționate la burse

Options Futures

0100200300400500600700800

Trili

oane

USD

Derivate tranzacționate OTC

Sistemul financiar European a fost puternic afectat de criza financiară din 2008-2009, care a scos la suprafață eșecurile pieței libere și a afectat creșterea economică

Factori care contribuie la creștere economică

• Eficiență sporită a producției (productivitatea totală a factorilor)

• Creșterea forței de muncă• Adâncirea capitalului (capital / angajat)• Reglementare eficientă

Cauze ale creșterii economice reduse în Uniunea Europeană

• Inovația apare în valuri• Îmbătrânirea populației conduce la

micșorarea forței de muncă• Slăbirea economiei ca urmare a cererii

agregate reduse, a constrângerilor financiare și a încrederii scăzute a mediului de afaceri

• Impactul modest al reglementării asupra creșterii economice

• Stagnarea seculară – reducerea ratei naturale a dobânzii

4/19/2016 FoE 7

Este recunoscut în general faptul că pentru a avea o creștere economică sustenabilă trebuie identificate și gestionate riscurile la adresa stabilității financiare

Există două teorii care privesc relația dintre creșterea economică și stabilitatea financiară• Teoria 1: Dezvoltarea financiară reduce volatilitatea eliminând în mare parte

fricțiunile și asimetria informațională – Reduce sensibilitatea condițiilor de finanțare la modificările avuției

nete a debitorilor– Dezvoltarea financiară susține partajarea riscurilor, ceea ce reduce

constrângerile financiare și consolidează capacitatea firmelor de a absorbi șocurile

• Teoria 2: Dezvoltatea financiară crește volatilitatea economică și financiară și probabilitatea de apariție a crizelor– Susține comportamentul de asumare a riscurilor și de îndatorare, în

special când reglementarea sistemului financiar este deficitară

4/19/2016 FoE 8

Cercetarea academică a descoperită că dezvoltarea sistemului financiar contribuie la creșterea economică

• Primele studii academice au arătat că finanțele și creșterea economică se influențează reciproc (McKinnon, 1973; Shaw, 1973; King and Levine, 1993)

Principalele canale prin care finanțele pot influența creșterea economică (Levine, 2005)

Producția de informație

Alocarea capitalului în scopuri productive

Monitorizarea investițiilor și exercitarea controlului corporativ

Facilitatea tranzacțiilor, diversificarea și gestiunea riscurilor

Mobilizarea economisirilor

Facilitatea schimbului de bunuri și servicii

• Studiile efectuate pe date recente arată că legătura dintre finanțe și creșterea economică a devenit mai slabă după 1990 (Arcand, Berkes, and Panizza, 2012; Aizenman, Jinjarak, and Park, 2015)

Motive pentru slăbirea relației

Resursele sunt orientate spre finanțe în detrimentul altor sectoare

Adâncimea financiară nu mai contribuile la creșterea eficienței investițiilor în economiile avansate

Dezvoltarea financiară conduce la sisteme financiare mari și complicate

Inovația financiară poate crește fragilitatea economiilor

4/19/2016 FoE 9

Studiile asupra relației dintre finanțe, creșterea economică și stabilitatea financiară arată că aceasta este mai puternică în anumite condiții

Sursa: adaptat după IMF (2015)

• Dezvoltarea financiară are efecte neliniare asupra creșterii economice și stabilității financiare

• Nivelul social optim al dezvoltării financiare se află în punctul în care costurile și beneficiile marginale sunt egale

• Statele care sunt situate în Regiunea I și II beneficiază de dezvoltarea financiară, în timp ce statele din Regiunea III nu beneficiază

• Rolul politicilor publice este acela de a extinde Regiunile I și II și de a micșora Regiunea III

4/19/2016 FoE 10

MCF = funcția costului marginal; MBF = funcția beneficiilor marginale; SO = Optimul Social

Decidenții de politici publice trebuie să găsească un echilibru între restaurarea creșterii economice și reducerea volatilității economice

4/19/2016 FoE 11Sursa: FMI (2015), calcule ASF

Teoria și practica arată că în absența reglementării financiare, sistemele economice se destabilizează rapid

• Un sistem financiar funcțional este esențial pentru o creștere economică robustă

• Reglementarea are un impact pozitiv asupra creșterii– Instituțiile financiare susțin creșterea economică prin direcționarea

economisirilor către activități productive, dar în același timp generează fragilitate financiară

• Reglementarea este justificată de existența eșecurilor pieței• Rolul reglementării financiare

– Să corecteze stimulentele instituțiilor financiare în privința asumării riscurilor– Să determine instituțiile financiare să internalizeze costurile apărute în cazul

eșecurilor de piață– Să reducă impactul crizelor financiare asupra producției, și să asigure o creștere

economică pe termen lung mai mare– Fără reglementare, sectorul financiar ar putea crește disproporționat și ar putea

atrage resurse care altfel ar fi alocate unor activități mai productive– Rezolvă problema entităților prea mari pentru a eșua (too-big-to-fail)

4/19/2016 FoE 12

Experiența crizei financiare din 2008-2009 a condus la apariția unui nou cadru de reglementare

• Reforme deja adoptate– Creșterea cerințelor de capital– Identificarea instituțiilor de importanță sistemică– Introducerea a două rate de lichiditate: Liquidity Coverage Ratio (LCR) și Net

Stable Funding Requirement (NSFR)

• Inițiative curente– Capacitatea Totală de Absorbție a Pierderilor– Rata îndatorării– Reanalizarea ponderilor de risc

• Reforme care urmează să fie implementate în viitorul apropiat– Practici de securitizare mai sigure

• Simplitate și transparență• Înțelegerea rolului securitizării în diversificarea surselor de finanțare ale băncilor,

eliberare de capital și alocarea mai eficientă a riscului în sisetmul financiar european– Uniunea Piețelor de Capital– Reglementarea sectorului financiar nebancar

4/19/2016 FoE 13

Inovația financiară a jucat un rol central în criza financiară, și apare din nou ca o forță capabilă să redefinească domeniul financiar

• Rolul inovației financiare în timpul crizei (Bischoff Report, 2009)– Dezechilibre macroeconomice

• Condiții de piață aparent calme• Bulă speculativă a prețurilor activelor susținută de disponibilitatea

creditului ieftin– Inovație financiară

• Arhitectura procesului de securitizare insuficient dezvoltată• Creștere abruptă a pieței CDS

– Derapaje privind guvernanța și reglementarea• Modificări fundamentale ale procesului de intermediere financiară• Apetit de risc prea mare

• Tehnologia financiară poate avea efecte perturbatoare – În prezent, inovația financiară este depinde mai mult de tehnologia

informatică decât în trecut

4/19/2016 FoE 14

Apar noi oportunități de a realiza lucrurile mai repede, mai ieftin și mai eficient

Sisteme de plată

Modalități de piață diferiteCryptocurrency, Mobile Money, P2P FX

O lume fără baniIntegrated billing, Mobile Payments, Streamlined Payments

Furnizarea de serviciide piață

Mașini mai intelegente și mai rapideArtificial Intelligence, Machine Readable News, Big Data, Social Sentiment

Noi platforme de piațăMarket Information Platforms, Automated Data Collection and Analysis

Gestiunea investițiilor

Mai mult control pentru investitoriAutomated Advice and Management, Social Trading, Retail Algo Trading

Externalizarea proceselorAdvanced Algorithms, Cloud Computing, Capability Sharing, Open-Source IT

Atragerea de capital CrowdfundingVirtual Exchanges and Smart Contracts, Alternative Due Dilligence

Depozite și credite

Împrumuturi alternativeP2P Lending, Alternative Adjudication

Modificări ale preferințelor consumatorilorVirtual Technologies, Mobile 3.0, Third-Party API

Asigurări

Dezagregarea asigurărilorSharing Economy, Autonomous Vehicles, Digital Distribution, Securitization and Hedge Funds

Conectarea în asigurăriInternet of Things, Wearable Computers, Advanced Sensors

4/19/2016 FoE 15

Autoritățile de supraveghere trebuie să asigure că riscurile sunt monitorizate și inovațiile periculoase sunt identificate înainte de a ajunge la consumatorii de servicii financiare

• Mai multe inițiative trebuie să fie implementate de autoritățile de supraveghere pentru a monitoriza inovația financiară și a gestiona riscurile

– Grupuri de lucru și Comitete Permanente care se întâlnesc regulat pentru a colecta informații din piață și de a evalua impactul inovațiilor asupra sistemului financiar

– Autoritățile de supraveghere au publicat rapoarte detaliate asupra inovațiilor care au cel mai mare potențial de a perturba finanțele tradiționale

• Crypto-monede (Bitcoin) și registru distribuit (blockchain)• Tranzacții la Frecvențe Ridicate și Tranzacționare anonimă (Dark Pools)• Crowdfunding• Acordarea de împrumuturi direct de către fondurile de investiții

– Monitorizarea continuă a tendințelor, riscurilor și vulnerabilităților din piețe (instrumente analitice de evaluare a riscurilor sistemice, tablouri de risc)

4/19/2016 FoE 16

Infrastructurile financiare se află între obiectivele majore vizate de atacurile cibernetice

World Economic Forum evaluează riscul atacurilor cibernetice ca având atât impact cât și probabilitate foarte ridicate

Riscul de atacuri cibernetice este asociat cu

Căderi ale infrastructurilor de informații

Fraude sau furturi de date

Consecințe nedorite ale avansului tehnologic

Factorul determinant al acestor riscuri este dependența crescută de tehnologie a entităților economice

4/19/2016 UBB Cluj 17Sursa: WEF The Global Risk Report (2016)

Avansul tehnologiei a adus multe beneficii, inclusiv în finanțe, însă a creat vulnerabilități care au fost exploatate prin intermediul atacurilor cibernetice, în special în America de Nord, Europa și Asia de Sud Est

4/19/2016 FoE 18

Sursa: WEF The Global Risk Report (2016)

Estonia, Germania, Japonia, Olanda, Singapore, Elveția și Statele Unite au fost țările cele mai afectate de atacurile cibernetice

La nivel european au fost adoptate o serie de inițiative care urmăresc creșterea securității infrastructurilor financiare în fața atacurilor cibernetice

• Costul anual al infracțiunilor cibernetice și a spionajului economic a fost de 445 mld. dolari în 2014 (Center for Strategic and International Studies – Economic report on cybercrime II)

• În Uniunea Europeană, regulile privind securitatea cibernetică sunt guvernate de inițiativa Digital Single Market

• În februarie 2013, Comisia Europeană a publicat Strategia privind Securitatea Cibernetică la Nivel European, prin care propune adoptarea unei directive privind implementarea unui nivel comun de securitate a rețelelor și informațiilor la nivelul întregii Uniuni

• Acordul privind securitatea cibernetică în Uniunea Europeană, semnat în 7 decembrie 2015 de Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliu, definește băncile și furnizorii de infrastructuri ale piețelor financiare ca “operatori de servicii esențiale” și le impune anumite obligații în privința monitorizării riscurilor cibernetice, precum și în cazul unor atacuri cibernetice

• Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor și Informațiilor va avea un rol cheie în implementarea multor aspecte ale Directivei

4/19/2016 FoE 19

Protecția obiectivelor importante, inclusiv a infrastructurilor financiare, împotriva riscurilor cibernetice trebuie să reprezinte o prioritate pentru România

• Riscurile cibernetice pot fi riscuri la adresa stabilității financiare

• Inovația financiară este necesară atunci când este în beneficiul consumatorilor de servicii financiare

• Inovația financiară poate fi și toxică, atunci când este utilizată în detrimentul consumatorilor sau atunci când creează vulnerabilități în sistem de care pot beneficia persoane sau grupuri cu intenții criminale

• Monitorizarea constantă a riscurilor cibernetice trebuie să reprezinte o prioritate pentru România

• Monitorizarea riscurilor cibernetice nu cade exclusiv în seama autorităților publice; sectorul privat trebuie încurajat prin politici sau reglementări potrivite să ia măsuri care să elimine vulnerabilitățile pentru protecția afacerilor și clienților

4/19/2016 FoE 20

72.75% 70.18% 68.03% 64.12% 60.73% 58.73%

9.35% 9.28% 10.07% 10.78% 11.72% 12.30%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sector bancar Sector financiar non-bancar

Piața financiară din România

Activele sectorului financiar raportate la PIB

Piața de capital

Pensii privateAsigurări

Activele totale ale sectorului financiar 2010 2011 2012 2013 2014 2015* Sector bancar 72.75% 70.18% 68.03% 64.12% 60.73% 58.73%Sector financiar ne-bancar ** 9.35% 9.28% 10.07% 10.78% 11.72% 12.30%

Organisme de plasament colectiv 5.33% 5.01% 5.17% 5.62% 5.91% 5.81%Fonduri de pensii private 0.87% 1.21% 1.72% 2.32% 3.02% 3.65%Societăți de asigurare 3.15% 3.06% 3.18% 2.85% 2.80% 2.84%

Dimensiunea sectorului financiar în PIB 82.10% 79.46% 78.10% 74.90% 72.45% 71.03%Sursa: calcule ASF, * Date provizorii, **Nu sunt incluse IFN-urile

Capitalizarea bursieră domestică raportată la PIB (%)

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Grecia 33.0 22.3 12.6 17.8 33.2 25.7 21.3Bulgaria 16.2 14.6 15.5 12.1 12.2 11.7 9.9Romania 7.0 7.7 8.1 9.1 12.4 12.2 10.6Ungaria 22.3 21.0 14.5 15.9 14.2 11.5 14.9Rep. Ceha 21.1 20.4 17.9 17.5 14.0 14.6 14.3Austria 27.8 31.9 21.3 25.4 26.4 24.3 26.1Polonia 33.4 39.3 28.3 34.6 37.7 34.3 29.5Germania 36.6 41.3 33.8 40.9 49.8 49.3 51.9

7.0 7.7 8.1 9.112.4 12.2 10.6

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

Sursa: FESE, CE, calcule ASF

Capitalizarea bursiera domestica romaneasca nu include Erste si Nepi si este calculataconform metodologiei FESE (http://www.fese.eu/)

Cine sunt consumatorii din România?

6,56 milioane de participanți în Pilonul II și 382.318 participanți în Pilonul III

325.190 investitori în FDI și 89.613 investitori în FÎI

11.071.298 contracte de asigurări generale și 3.601.296 contracte de asigurări de viață in vigoare *

La sfârșitul lunii decembrie 2015 erau:

* Numărul de contracte nu ia în considerare situația Astra

71.108 investitori cu conturi la intermediari