1

RAPORTUL ANUAL AL MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE 2018

1. Afaceri europene 1.1 Raportul anual de activitate al direcțiilor cu responsabilități în domeniul afacerilor europene 1.2 Implicarea pe linia acțiunii externe a UE 1.3 Relațiile cu statele partenere 1.4 Contribuția României la Inițiativa celor Trei Mări – I3M

2. Politica de securitate. NATO

3. Parteneriatul strategic cu SUA.

4. Republica Moldova

5. Relațiile cu statele din vecinătate 5.1 Cooperarea politică și economică cu statele din Balcanii de Vest 5.2 Regiunea Mării Negre 5.3 Relaţiile cu statele din vecinătatea estică și cu Federația Rusă

6. Relațiile cu parteneri în plan global 6.1 Relațiile cu Canada 6.2 Relațiile cu statele din Orientul Mijlociu și Africa 6.3 Relațiile cu statele din regiunea Asia-Pacific 6.4 Relațiile cu statele din America Latină și Caraibe

7. Diplomația multilaterală 7.1 Participarea României la activităţile sistemului Organizației Națiunilor Unite şi ale instituţiilor sale specializate 7.2 Activitatea în cadrul Consiliului Europei și în domeniul promovării drepturilor omului 7.3 Exercitarea prerogativelor de Agent Guvernamental în procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului 7.4 Activitatea în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa 7.5 Îndeplinirea obligațiilor care decurg din instrumentele multilaterale în domeniile dezarmării și neproliferării 7.6 Participarea la acțiunile comunității internaționale de combatere a terorismului și gestionare a riscurilor asimetrice 7.7 Activitatea în domeniul controlului exporturilor, importurilor și altor operații cu produse militare, produse cu dublă utilizare 7.8 România în Organizația Internațională a Francofoniei 7.9 Activitatea în domeniul reconstrucției post-conflict

8. Diplomația economică

9. Activitatea în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare

10. Dezvoltarea cadrului juridic al relațiilor externe

11. Serviciile consulare

12. Activitatea de comunicare publică. Comunicarea strategică

13. Diplomația publică, culturală și științifică. Sezonul România-Franța

14. Arhivele diplomatice

15. Relații interinstituționale și transparența instituțională

16. Organizarea internă 16.1 Resursele umane 16.2 Reprezentarea juridică a intereselor MAE și verificarea legalității documentelor MAE cu caracter juridic în plan intern 16.3 Administrarea sistemelor informatice ale serviciului diplomatic

17. Resursele materiale ale MAE în 2018

2

1. Afaceri europene

1.1 Raportul anual de activitate al direcțiilor cu responsabilități în domeniul afacerilor europene

1.1.1 Direcția Uniunea Europeană

Aspecte generale

MAE a întreprins și în 2018 eforturi și demersuri care au urmărit sporirea rolului României

în cadrul UE ca stat membru și viitoare Președinție a Consiliului UE, precum și a calității contribuției sale la consolidarea Uniunii.

În ceea ce privește pregătirile pentru exercitarea mandatului Președinției la Consiliul UE, MAE a coordonat, pe baza contribuțiilor primite de la ministerele de linie, procesul de elaborare a Programului de lucru al Consiliului pe 18 luni (al Trio-ului de președinții România-Finlanda-Croația) și a Programului de lucru al Președinției României la Consiliul UE, definitivând misiunea și prioritățile României pentru semestrul I 2019.

Pe parcursul anului 2018, MAE a continuat, de asemenea, seria de consultări cu oficiali ai statelor membre pentru pregătirea preluării Președinției României la Consiliul UE, atât din punct de vedere al coordonării politice interne, cât și din punct de vedere al definirii agendei politice a mandatului.

MAE organizat consultări cu omologii austrieci (Viena, 17 decembrie 2018), în vederea coordonării cu reprezentanții statului care exercita la acel moment Președinția Consiliului UE și a realizării unui schimb de experiență privind gestionarea interinstituțională a acestui tip de mandat.

Au continuat reuniunile Comitetului de Coordonare a Sistemului Național de Gestionare a Afacerilor Europene (CCAE), pe agenda cărora au fost abordate aspecte de interes prioritar la nivel european și național.

În cadrul exercițiului de menținere și consolidare a dialogului cu membrii români ai Parlamentului European, în linie cu poziția susținută de România în cadrul Consiliului UE, MAE a transmis constant materiale informative privind propunerile legislative din domeniu.

Totodată, în conformitate cu Legea de cooperare Guvern-Parlament, MAE a transmis constant structurilor parlamentului național informări și documentație relevantă în domeniul afacerilor europene, atât în vederea sprijinirii formulării pozițiilor parlamentare asupra documentelor legislative și non-legislative europene, cât și pentru participarea la evenimentele circumscrise participării la dialogul parlamentar în materie în plan european și cu omologii din statele membre.

Coordonarea Afacerilor Europene

În 2018, MAE a continuat să-și asume responsabilitățile, conform obligațiilor cuprinse în Hotărîrea de Guvern–HG nr.16/2017, respectiv în HG 34/2017, în domeniul afacerilor europene, inclusiv din perspectiva de coordonator al Sistemului Național de Gestionare a Afacerilor Europene.

Pe parcursul anului 2018 au continuat reuniunile săptămânale ale Comitetului de coordonare a Sistemului Național de Gestionare a Afacerilor Europene (CCAE), prezidate de către ministrul delegat pentru afaceri europene/ secretar de stat în subordinea ministrului delegat. În cadrul CCAE, au fost analizate mandatele participărilor României la reuniunile Consiliilor ministeriale UE, precum și mandatele generale pentru o serie de dosare de negociere de importanță majoră pentru România (ex.: elementele de poziționare a României în perspectiva negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) post-2020 etc.), mandate care, ulterior agreării în cadrul Comitetului, au fost supuse aprobării Guvernului.

Subiecte aflate permanent pe agenda CCAE au vizat stadiul pregătirii exercitării de către România a Președinției Consiliului UE și procesul Brexit.

3

Agenda internă a UE

Viitorul Uniunii

Pe parcursul anului 2018, procesul de reflecție privind viitorul UE a rămas unul dintre principalele subiecte ale agendei europene, MAE continuând să asigure o participare activă a României în cadrul acestor discuții. Astfel, MAE s-a implicat activ în pregătirea și promovarea poziției României cu privire la viitorul Uniunii, o poziție bazată pe importanța asigurării unității și coeziunii la nivel european, precum și a unei abordări consensuale în stabilirea metodelor de avansare a procesului de integrare. De asemenea, a continuat să sprijine implicarea României în discuțiile și negocierile desfășurate la nivel UE, cu privire la o serie de dosare sectoriale majore, subsumate procesului de reflecție privind viitorul Uniunii (ex. Cadrul Financiar Multianual, securitatea internă, piața unică sau Uniunea Economică și Monetară).

În perioada aprilie–octombrie 2018, MAE, prin ministrul delegat pentru afaceri europene și cu sprijinul Institutului European din România, a organizat, în diferite orașe și localități din România, seria de evenimente „Consultări cetățenești pentru viitorul Uniunii Europene”. Scopul consultărilor, desfășurate în paralel în 27 de state membre UE, a fost de a promova dialogul cu cetățenii în vederea identificării așteptărilor acestora în ceea ce privește viitorul Europei. MAE a participat la redactarea raportului național și a contribuit, ca viitoare Președinție, la pregătirea, împreună cu Președinția austriacă, a raportului final la nivel european privind consultările cetățenești la nivelul statelor membre UE, care a fost prezentat în cadrul reuniunii Consiliului European din decembrie 2018.

Cadrul Financiar Multianual

Dosarul privind viitorul Cadru Financiar Multianual (2021-2027) a constituit un subiect prioritar pe agenda MAE, dată fiind relevanța dosarului, atât la nivel european, cât și pentru România, inclusiv din perspectiva gestionării negocierilor pe acest dosar în calitatea de viitoare Președinție la Consiliul UE.

Sub coordonarea MFP și MAE, a continuat activitatea demarată în 2017, de pregătire a negocierilor referitoare la Cadrul Financiar Multianual post-2020, în reuniunile grupului de lucru interministerial privind negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. În acest context, a fost elaborat Memorandumul privind elementele de poziționare a României în perspectiva negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020. Documentul a fost agreat la nivelul Guvernului României și aprobat de Președintele României.

De asemenea, MAE a urmărit în toate demersurile sale, atât la nivel bilateral, cât și în dialogul cu instituțiile europene, promovarea unui mesaj puternic de susținere a unui buget echilibrat, care să ofere un răspuns adecvat noilor provocări și care să păstreze, în același timp, un rol important politicii de coeziune și politicii agricole comune, ca principale instrumente în continuarea procesului de reducere a decalajelor și de atingere a convergenței la nivelul UE.

Începând cu luna mai 2018, odată cu publicarea propunerilor legislative ale Comisiei Europene privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, MAE s-a implicat activ, alături de MFP, și în strânsă legătură cu responsabilii de dosar din partea celorlalte instituții implicate, în coordonarea procesului de elaborare a elementelor de poziționare și a adaptării acestora la dinamica procesului de negociere, o atenție specială fiind acordată modului de elaborare a documentului de negociere/negotiation-box sub Președinția austriacă.

O altă dimensiune a activității a constat în pregătirea gestionării acestui dosar ca Președinție a Consiliului Uniunii Europene, această activitate presupunând atât o dimensiune de coordonare internă, la nivelul instituțiilor implicate din România, cât și un dialog intens cu partenerii europeni și cu reprezentanții instituțiilor europene.

Politica de coeziune

Politica de coeziune reprezintă un dosar important pentru România, strâns conectat cu cel referitor la Cadrul Financiar Multianual. În pregătirea discuțiilor pe acest dosar, cu sprijinul MAE, MFE a elaborat un memorandum care cuprinde elementele de poziționare în perspectiva negocierilor privind politica de coeziune post-2020, document agreat de Prim-ministrul României.

4

Totodată, MAE a avizat și memorandumul elaborat de MDRAP care vizează elementele de poziționare cu privire la programele de cooperare teritorială europeană și Interreg în contextul politicii de coeziune post-2020.

După publicarea noilor propuneri legislative referitoare la politica de coeziune post-2020, la sfârșitul lunii mai 2018, MAE a urmărit activ discuțiile sub aspectul implicațiilor directe asupra Cadrului Financiar Multianual post-2020, al asigurării unor elemente de poziționare care să se înscrie în liniile de poziționare agreate, dar și din prisma de viitoare Președinție a Consiliului Uniunii Europene, pe a cărei agendă dosarul privind politica de coeziune ocupă un loc prioritar.

Migrație

În privința problematicii migrației, MAE a urmărit asigurarea unei abordări coordonate cu poziția națională pe acest subiect în cadrul dezbaterilor de la nivel UE, atât pe dimensiunea externă, cât și pe cea internă. Totodată, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), MAE a contribuit la evaluarea opțiunilor tehnice care să rezulte în formularea unor soluții consensuale în negocierile coordonate de Președințiile Bulgariei și, respectiv, Austriei la Consiliul UE.

De asemenea, MAE a coordonat elaborarea poziției naționale privind noile propuneri legislative lansate de Comisia Europeană la 12 septembrie 2018, odată cu prezentarea Stării Uniunii 2018, pentru punerea în aplicare a Concluziilor Consiliului European din 28-29 iunie 2018, în care liderii au decis gestionarea migrației la nivel UE într-o abordare cuprinzătoare, cu accent pe colaborarea cu statele terțe de origine și de tranzit.

Pe dimensiunea externă a migrației, MAE a pledat, prin poziția națională adoptată, pentru prelungirea Facilității pentru refugiații din Turcia (FRIT II), pentru perioada 2019 – 2023, care a devenit un exemplu de instrument derulat la nivelul Uniunii Europene în relația cu un stat terț, pentru controlul fluxurilor ilegale de migranți, în special pe ruta est-mediteraneeană.

Aderarea României la Spațiul Schengen

Pe parcursul anului 2018, MAE a continuat demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen, accentuând contribuția României la consolidarea securității interne a UE. MAE a coordonat astfel contactele bilaterale la nivel înalt cu statele membre ale UE, inclusiv cu oficialii din statele membre critice pe acest subiect, precum și cele în formatele europene de dialog, prin elaborarea elementelor de mesaj referitoare la implicarea activă a României în promovarea măsurilor de consolidare a securității interne a UE și a Spațiului Schengen.

MAE a pledat, de asemenea, alături de Ministerul Afacerilor Interne, în cadrul negocierilor de la nivelul Consiliului UE, pentru asigurarea unei abordări unitare Schengen / non-Schengen în privința măsurilor avute în vedere pentru protecția consolidată a frontierelor externe. Ca rezultat al acestor demersuri, la 1 august 2018, Consiliul UE a adoptat Decizia privind accesul integral al României și Bulgariei la Sistemul de Informații Schengen (SIS) care împreună cu Decizia privind accesul pasiv al României la Sistemul Informatic privind Vizele (VIS), adoptată la finalul anului 2017, constituie etape importante în procesul de implementare a acquis-ului Schengen de către România și Bulgaria.

Domeniul economic și financiar

Din perspectiva domeniului economic și financiar, pe parcursul anului 2018 s-a urmărit participarea activă a României la negocierile privind măsurile menite să sporească reziliența economiei europene la șocuri și promovarea creșterii economice. În mod special, MAE a urmărit, alături de Ministerul Finanțelor Publice, evoluțiile dezbaterilor vizând consolidarea Uniunii Economice și Monetare, cu accent pe menținerea unui proces incluziv și transparent în raport cu statele membre care vor decide să adere ulterior la zona euro.

Piața Internă

În domeniul Pieței Interne, MAE a sprijinit demersurile de formulare a poziției naționale subsumate obiectivului de înlăturare a obstacolelor care împiedică fluxurile transfrontaliere de produse, forță de muncă, capitaluri și servicii, dar și combaterea practicilor comerciale neloiale. A fost urmărită, totodată, menținerea unei baze industriale puternice, ca o precondiție pentru competitivitatea economiei europene, crearea de noi locuri de muncă și asigurarea unei ponderi semnificative a produselor cu valoare adăugată mare în exporturi.

5

De asemenea, o atenție deosebită a fost acordată demersurilor pentru consolidarea bazei științifice și tehnologice a industriei europene, în scopul stimulării competitivității acesteia la nivel internațional, al generării creșterii economice și creării de locuri de muncă, fiind urmărită reflectarea acestei linii prioritare de acțiune în documentele programatice europene. În contextul preluării de către România a Președinției Consiliului UE, a sprijinit demersurile de pregătire a vizitei doamnei Lowri Evans, directorul general al DG GROW, ocazie cu care au fost abordate principalele dosare active cu perspective de a fi abordate în primul semestru 2019.

Piața unică digitală

MAE a coordonat procesul de elaborare și susținere a pozițiilor României în vederea adoptării propunerilor lansate în contextul Strategiei pentru Piața Unică Digitală.

Social / mobilitate

MAE a continuat să sprijine exercitarea libertăților fundamentale ale Uniunii, urmărind activ dosarele și evoluțiile privind libera circulație a lucrătorilor și condițiile în care aceștia își desfășoară activitatea în alte state membre. În acest sens, din perspectiva agendei europene, s-a pus accent pe proiectele de regulament de instituire a Autorității Europene a Muncii și de regulament de revizuire a reglementărilor de coordonare a sistemelor de securitate socială printr-o atitudine constructivă, de generare a consensului, în condițiile consolidării normelor care asigură protecția, inclusiv socială, a lucrătorilor mobili. Alături de MMJS, au fost analizate modalități de abordare a inițiativelor legislative din alte state membre care pot afecta mobilitatea muncii precum indexarea alocațiilor pentru copiii nerezidenți.

Prioritățile Președiniției României la Consiliul UE în domeniul social, ca și dimensiunea socială a Europei, în general,au constituit subiect de discuție cu ocazia vizitei directorului general al Direcției Generale pentru Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune a Comisiei (20 septembrie 2018).

Mediul de afaceri și Întreprinderi Mici și Mijlocii

În domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, MAE a susținut alături de instituțiile cu responsabilități în domeniu promovarea de noi reglementări care să ajute întreprinderile europene și IMM-urile să își dezvolte întregul potențial și să se dezvolte. Pot fi menționate ca exemple: continuarea programului COSME ca parte a programului pentru piața unică, al cărui rol este de a ajuta IMM-urile să obțină accesul la piața unică, promovarea unor măsuri care să asigure un mediu competitiv și să ofere IMM-urilor, start-up-urilor și scale-up-urilor acces la oportunitățile de inovare și creștere.

Ajutoare de stat și concurență

În domeniul ajutoarelor de stat, MAE a monitorizat dialogul între autoritățile române și COM în ceea ce privește dosarele sensibile de ajutor de stat (cazurile importante aflate în analiza COM), în baza parteneriatului încheiat între autoritățile române și DG Concurență. Acest parteneriat garantează sprijinul COM în soluționarea cu celeritate a cazurilor aflate în analiză. În acest sens, MAE a participat la Reuniunile Consiliului Interministerial pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat (CIAS), unul din punctele incluse pe agenda fiind în mod constant prezentarea evoluției cazurilor sensibile de ajutor de stat ale României.

În ce privește domeniul concurenței, MAE a urmărit negocierile în grupurile de lucru pentru dosarul privind Directiva ECN+ (privind întărirea capacității autorităților naționale de concurență de a fi mai eficiente în asigurarea respectării prevederilor Tratatelor Fundamentale ale UE în materie de concurență).

Protecția mediului și schimbările climatice

MAE a participat activ la dezbaterile demarate pentru adoptarea unor propuneri de acte legislative referitoare la managementul deșeurilor (propunerea de directivă privind utilizarea materialelor plastice de unica folosință), managementul apelor (propunerile legislative privind calitatea apei potabile și reutilizarea apei), managementul chimicalelor (propunerea de Regulament privind poluanții organici persistenți) și instrumentul financiar la nivel UE prin care sunt finanțate acțiuni în domeniul mediului (programul pentru mediu și politici climatice – LIFE).

6

Pe dimensiunea internațională, MAE a urmărit contribuția României la acțiunile coordonate ale Președinției Austriei pentru pregătirea participării UE la Conferința Părților la Convenția privind diversitatea biologică și evoluția documentului de reflecție Towards a Sustainable Europe by 2030.

În domeniul schimbărilor climatice, în ceea ce privește dimensiunea internă UE, MAE a coordonat procesul de elaborare, adoptare și promovare a pozițiilor naționale susținute de autoritățile române în negocierile propunerilor legislative, respectiv: Propunerea de Regulament privind standardele pentru emisiile de CO2 pentru autoturisme și autovehiculele ușoare noi, Propunerea de Regulament privind standardele de emisii de CO2 de la vehiculele grele (HDV), și Strategia UE pe termen lung pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În ceea ce privește negocierile internaționale, MAE a urmărit evoluțiile acestora sub egida Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice/UNFCCC, respectiv a Acordului de la Paris, cum ar fi Conferința Părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice și cea de-a XIV-a Conferință a Părților la Protocolul de la Kyoto (COP24), care s-a desfășurat la Katowice.

În contextul pregătirii Președinției României la Consiliul UE, MAE a făcut evaluări permanente ale stadiului negocierilor pentru dosarele sensibile aflate în dezbatere, în vederea actualizării fișelor tematice, a contribuit la pregătirea dosarelor oficialilor români pentru întâlnirile cu omologii lor din statele membre UE și cu oficiali din instituțiile europene.

Energie

În domeniul energiei, pe parcursul anului 2018 s-a urmărit participarea activă a României la finalizarea negocierilor privind Pachetul Energie Curată pentru toți europenii.

Transporturi

În domeniul transportului rutier, MAE a continuat să sprijine obținerea unui cadru coerent, corect și echitabil de aplicare în domeniu, cu ocazia dezbaterilor purtate în cadrul celor trei pachete privind mobilitatea. În ce privește pachetul Mobilitate I, de o sensibilitate deosebită, MAE a participat la o serie de reuniuni de lucru în scopul elaborării elementelor de mandat pentru inițiativele legislative cuprinse în pachet și pentru identificarea metodelor de promovare eficientă a intereselor României în domeniu.

MAE a depus eforturi pentru deblocarea unor situații de neclaritate în ceea ce privește asumarea rolului de integrator național, organizând reuniuni de lucru în acest sens pentru propunerea de Directivă de renunțare la schimbarea sezonieră a orei în Uniune.

Sănătate

Din perspectiva sănătății publice, MAE a urmărit participarea activă a României la negocierile pe marginea propunerii de Regulament privind evaluarea tehnologiilor de sănătate. De asemenea, s-a implicat activ în pregătirea vizitei la București a directorului general DG SANTE, Prats Monné, (4-5 iulie 2018), ocazie cu care a existat un prim schimb de opinii asupra principalelor teme aflate pe agenda europeană și a evenimentelor care vor fi organizate la București în primul semestru 2019.

Agricultură și pescuit

Pe parcursul anului 2018 s-a urmărit participarea activă a României la negocierile privind pachetul legislativ prilejuite de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027. În mod special, MAE a gestionat aprobarea mandatelor de negociere și participare (miniștrii și alți înalți demnitari, membri ai parlamentului României) la Consiliul ministerial AGRIFISH și la alte reuniuni relevante pentru politica agricolă comună, sănătatea și siguranța veterinară și a alimentelor, sănătatea plantelor, cât și pentru politica comună privind pescuitul. Pe parcursul anului 2018, MAE a urmărit alături de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, evoluțiile dezbaterilor vizând modernizarea și simplificarea PAC. Totodată, MAE a urmărit participarea activă a României la negocierile Propunerii de Directivă privind practicile comerciale neloiale, menită să consolideze veniturile și poziția fermierilor în cadrul lanțului comercial agroalimentar. MAE a contribuit cu succes la promovarea în rândul statelor membre UE a candidatului României la alegerile Consiliului de administrație al European Food Safety Authority - EFSA.

7

În contextul pregătirii Președinției României la Consiliul UE, MAE a făcut evaluări permanente ale stadiului negocierilor pentru dosarele sensibile aflate în dezbatere, în vederea actualizării fișelor tematice, a contribuit la pregătirea dosarelor oficialilor români pentru întâlnirile cu omologii lor din statele membre și cu oficiali din instituțiile europene.

Cercetare și Inovare

În domeniul cercetării și inovării, MAE a coordonat procesul de elaborare a poziției României pentru Programul „Orizont Europa” din cadrul reuniunii CONS COMPET (Cercetare), contribuind activ la promovarea intereselor comune ale statelor membre din grupul EU-13 și la extinderea participării acestora la programul-cadru.

Politica spațială

În ceea ce privește politica spațială, în urma adoptării Strategiei Spațiale Europene, MAE s-a concentrat asupra continuării programelor spațiale europene emblematice, Copernicus și Galileo/EGNOS, monitorizând evoluția și dezvoltarea lor. Un dosar important l-a constituit Regulamentul privind programul spațial UE, România obținând mandat de negociere cu Parlamentul European, ceea ce va permite Președiniției române a Consiliului UE începerea trialogului pentru obținerea acordului politic.

Educație, cultură, audiovizual, tineret și sport

MAE a coordonat stabilirea poziției României privind subiectele aflate pe agenda europeană în domeniile educație, cultură, audiovizual, tineret și sport și a avizat mandatele susținute de România, atât în cadrul grupurilor de lucru, cât și în cadrul reuniunilor din mai și noiembrie ale Consiliului Educație Tineret Cultură Sport (EYCS). În contextul vizitei la București a comisarului european pentru educație, cultură, tineret și sport (6 iunie 2018), MAE a participat activ la demersurile de pregătire a vizitei și s-a asigurat de transmiterea unui set coordonat de mesaje în întâlnirile cu oficialul european.

De asemenea, MAE a contribuit la definirea și definitivarea priorităților României în calitate de Președinție a Consiliului UE în aceste domenii, prin asigurarea unui dialog permanent cu ministerele de linie. Urmare stabilirii priorităților PRES RO, acestea au putut fi integrate în Planul de lucru al Consiliului în domeniul culturii 2019-2022, respectiv în Strategia UE pentru Tineret 2019-2017, adoptate la Consiliul EYCS din noiembrie 2018.

Agenda externă a UE

Politica de extindere

MAE a tratat cu prioritate subiectul politicii de extindere și a sprijinit, în acțiunile de politică externă, menținerea politicii de extindere printre prioritățile agendei europene și avansarea acesteia, în linie cu meritele proprii ale candidaților și aspiranților. Această temă a fost înscrisă pe lista priorităților mandatului României de Președinție a Consiliului UE.

Cu consultarea prealabilă a ministerelor de linie relevante, MAE a sprijinit deschiderea de noi capitole de negociere în 2018 pentru Serbia și Muntenegru.

Totodată, în cadrul negocierilor Concluziilor Consiliului privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere (iunie 2018), MAE a susținut avansarea perspectivei europene a candidaților și potențialilor candidați, textul final al Concluziilor asigurând stabilirea unui calendar pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și R. Macedonia în iunie 2019, dacă vor fi îndeplinite condiționalitățile stabilite, precum și menținerea abordării față de Turcia ca stat candidat și partener cheie al UE în multiple domenii.

Politica de vecinătate a UE

Pe parcursul anului 2018, MAE a continuat să întreprindă demersuri de susținere a unei implicări active și eficiente a UE în vecinătatea sa imediată, atât în dimensiunea estică, cât și sudică.

În ceea ce privește dimensiunea estică, accentul a fost pus pe modalitățile de implementare a celor 20 de Rezultate Concrete pentru 2020 asumate la Summit-ul Parteneriatului Estic (PaE) de la Bruxelles din 2017 și pe procesul de operaționalizare a structurii revizuite a dimensiunii multilaterale a PaE, lansate la 12 martie 2018.

8

Pe dimensiunea bilaterală, MAE a urmărit și încurajat implementarea Acordurilor de Asociere/DCFTA cu cele trei țări partenere UE (R. Moldova, Ucraina și Georgia), precum și evoluțiile în relația cu celelalte trei state PaE, cu obiectivul consolidării unei vecinătăți estice stabile, sigure și prospere.

În același timp, au fost depuse eforturi pentru conturarea evenimentelor pe tematica PaE pe durata mandatului României de Președinție a Consiliului UE, inclusiv prin coordonarea cu ministerele de linie relevante și au fost desfășurate consultări cu statele membre și instituțiile UE pentru definirea evenimentului aniversar al PaE, la 10 ani de la lansarea acestei inițiative.

1.1.2 Biroul Brexit

În anul 2018, MAE, prin Biroul Brexit, a urmărit cu prioritate gestionarea activităților în vederea pregătirii și derulării procesului de negociere privind retragerea Marii Britanii din UE și coordonarea eforturilor la nivel național, în scopul elaborării și susținerii mandatelor sectoriale ale României în formatele de lucru de la nivelul UE27.

Activitatea MAE în domeniu a cunoscut o dinamică accelerată odată cu trecerea la etapa a doua a negocierilor, având în vedere multiplicarea planurilor de acțiune ale Uniunii, care au inclus: pregătirea și demararea discuțiilor privind cadrul relațiilor viitoare UE-Marea Britanie, intensificarea discuțiilor în UE27 privind procesul de pregătire pentru ambele scenarii de evoluții ale negocierilor, precum și definirea modalităților de gestionare a dosarului de către România, ca Președinție a Consiliului UE.

Coordonare interinstituțională

Având în vedere necesitatea unui răspuns adecvat la nivel intern, care să corespundă ritmului desfășurării negocierilor pentru retragerea Marii Britanii din UE în cea de-a doua etapă, în 2018 MAE a actualizat mecanismul interministerial, destinat fundamentării mandatului general și mandatelor sectoriale ale României, prin restructurarea documentului inițial, adoptat la 22 martie 2017 și modificarea modului de organizare și funcționare, precum și a componenței grupurilor de lucru sectoriale. Un memorandum în acest sens a fost adoptat în ședință de Guvern la 1 martie 2018.

MAE a asigurat pregătirea și organizarea reuniunilor periodice pe tema Brexit, atât la nivel înalt, cât și la nivel tehnic, în vederea prezentării evoluțiilor înregistrate în cadrul negocierilor, precum și a identificării acțiunilor necesare la nivel intern care să permită gestionarea eficientă a acestor dezvoltări. MAE a diseminat către toate instituțiile implicate a informațiilor relevante pentru fundamentarea mandatelor sectoriale ale României, precum și menținerea unui dialog constant cu acestea în vederea elaborării documentelor strategice privind diferite aspecte de interes prioritar ale procesului de retragere a Marii Britanii din UE.

Fundamentarea acțiunii României în contextul Brexit

Având în vedere diversitatea și complexitatea discuțiilor angajate în cadrul celei de-a doua etape a negocierilor, precum și importanța definirii pozițiilor României, s-a evidențiat necesitatea elaborării unui nou mandat general al României, în care să fie incluse obiectivele generale și interesele specifice care vor fi urmărite în discuțiile la nivel european pe tema viitorului acord de parteneriat dintre Marea Britanie și UE. Astfel, Biroul Brexit a elaborat mandatul general al României pentru etapa a doua a negocierilor, pe baza contribuțiilor transmise de ministerele de linie și instituțiile de specialitate, care a fost aprobat de către Președintele și Prim-ministrul României în luna martie 2018.

Dosarul Brexit a fost în permanență menținut în atenția Guvernului României, având în vedere importanța acestuia pentru agenda Președinției României la Consiliul UE. În acest sens, au fost elaborate periodic note de informare prezentate în cadrul ședințelor de Guvern și transmise decidenților, privind stadiul negocierilor UE-M. Britanie, acțiunile preconizate la nivel intern destinate măsurilor de pregătire internă, pozițiile statelor membre UE privind prioritățile acestora în cadrul negocierilor.

Totodată, în vederea îndeplinirii obiectivului prioritar al României privind protejarea drepturilor cetățenilor români din Marea Britanie, a fost elaborat un document de analiză care prezintă rezultatele negocierilor în acest domeniu, angajamentele asumate de către partea britanică

9

pentru implementarea prevederilor Acordului de retragere și aspectele de interes pentru România.

În vederea gestionării cu celeritate a evoluțiilor înregistrate în procesul Brexit, a fost inițiat un proces de reflecție și analiză internă națională asupra Cartei Albe (White Paper) publicate la 12 iulie 2018 de către Guvernul britanic. Acest demers a urmărit fundamentarea poziționării României cu privire la viziunea prezentată de Guvernul britanic, prin identificarea elementelor care corespund intereselor naționale și semnalarea aspectelor problematice.

Încă de la debut, negocierile privind retragerea Marii Britanii au fost caracterizate de un grad sporit de impredictibilitate, fapt care a impus necesitatea demarării unui amplu proces de pregătire, atât la nivelul UE, cât și al statelor membre, pentru orice scenariu de evoluție a discuțiilor. Astfel, pe fondul unui blocaj al negocierilor (post-CE martie 2018), MAE-Biroul Brexit a elaborat, pornind de la contribuțiile tuturor instituțiilor implicate, un document aprofundat axat pe scenariul retragerii UK fără un acord, care identifică cele mai afectate domenii, precum și măsurile necesare pentru diminuarea consecințelor negative în cazul concretizării acestui scenariu.

Repere politico-diplomatice

MAE-Biroul Brexit a organizat vizita oficială în România a negociatorului-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, la 2 octombrie 2018, efectuată și în perspectiva preluării de către România a Președinției Consiliului UE. În cadrul acesteia, oficialul european a fost primit de către Președintele și Prim-ministrul României și a avut o serie de întrevederi cu Președintele Senatului, Președintele Camerei Deputaților, ministrul afacerilor externe, ministrul delegat pentru afaceri europene și Comisiile reunite pentru Afaceri Europene și Politică Externă ale Camerei Deputaților și Senatului. Vizita s-a înscris în cadrul dialogului consolidat al oficialului european cu reprezentanți ai statelor membre la cel mai înalt nivel, urmărind totodată menținerea unității UE27 și includerea prioritățile specifice fiecărui stat în mandatul său. În același timp, negociatorul-șef a vizat informarea tuturor părților interesate și pregătirea în avans a negocierilor privind relațiile viitoare.

Biroul Brexit a organizat prima rundă de consultări bilaterale româno-olandeze pe tema procesului de retragere a Marii Britanii din UE. Acest demers a urmărit facilitarea unui schimb consistent de opinii cu privire la stadiul negocierilor UE cu M. Britanie, prioritățile naționale pentru relațiile viitoare UE-M. Britanie, dar și stadiul pregătirilor interne pentru orice scenariu. Totodată, consultările au prilejuit posibilitatea valorificării expertizei părții olandeze în ceea ce privește măsurile necesar a fi adoptate pentru gestionarea adecvată a oricărui deznodământ al procesului Brexit.

Dimensiunea de comunicare publică

La 15 februarie, respectiv 11 iulie 2018, MAE a organizat dezbateri (în regim Chatham House), la care au participat decidenți politici și experți de prim rang din rândul comunității academice și al mediului asociativ al societății civile, urmărindu-se consultarea principalilor parteneri de dialog la nivel național, în sensul reflectării corespunzătoare a punctelor de vedere exprimate, în documentele strategice elaborate pe parcursul procesului de negociere.

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor români potențial afectați de ieșirea Marii Britanii din UE și pentru informarea corespunzătoare a acestora, a fost elaborat un al doilea material video care oferă detalii despre stadiul negocierilor, dar și despre pașii pe care cetățenii români din M. Britanie trebuie să îi urmeze pentru a fi în măsură să beneficieze de drepturile obținute în urma negocierilor din prima etapă. De asemenea, materialul video îndrumă cetățenii interesați spre site-urile specializate unde pot afla mai multe informații referitor la etapele pe care trebuie să le parcurgă în perioada următoare pentru a putea beneficia de drepturile care li se cuvin.

1.1.3 Direcția Semestrul European

În calitate de coordonator național și punct tehnic de contact în problematica Strategiei Europa 2020, MAE, prin intermediul ministrului delegat pentru afaceri europene, a urmărit în anul 2018 realizarea a trei direcții majore de acțiune:

- (i) monitorizarea implementării, la nivel național, a obiectivelor Europa 2020 și a altor angajamente din cadrul Semestrului European;

10

- (ii) participarea activă și efectivă a României în toate procesele aferente Semestrului la nivelul UE;

- (iii) consolidarea procesului de consultare a părților interesate relevante în plan intern, conform recomandărilor Comisiei Europene, asumate de Consiliul UE.

Astfel, MAE, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, a coordonat elaborarea Programului Național de Reformă 2018 (PNR), adoptat de guvern și transmis Comisiei Europene în luna mai 2018, precum și elaborarea Planului de acțiuni pentru implementarea PNR și a Recomandărilor specifice de țară 2018 (RST), adoptat de guvern în luna august și avizat de toate ministerele cu responsabilități referitoare la punerea în aplicare a măsurilor din Plan. Un Raport privind progresele în implementarea PNR și RST 2018 a fost prezentat Guvernului în data de 13 decembrie 2018. Pe baza datelor din acest Raport, a fost completat documentul în format tabelar – destinat informării Comisiei Europene – privind progresele asupra punerii în aplicare a măsurilor de răspuns la RST și a celor asumate pentru atingerea obiectivelor naționale Europa 2020.

În vederea pregătirii exercitării Președinției Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019, Austria și România au prezentat, în cadrul Consiliului Afaceri Generale din noiembrie 2018, foaia de parcurs privind Semestrul European 2019. De asemenea, MAE a inițiat demersurile pentru organizarea la București, în mandatul de Președinție a Consiliului UE, a unei conferințe a cărei tematică se va concentra asupra aspectelor referitoare la Semestrul European.

Pe întreg parcursul anului 2018, a fost asigurată coerența pozițiilor României la nivelul UE privind temele legate de Strategia Europa 2020 și Semestrul European. Un rol important în acest sens l-a avut Comitetul de Coordonare a Sistemului Național de Gestionare a Afacerilor Europene, reunit la nivel de secretar de stat, care a dezbătut periodic tematici din cadrul Semestrului. De asemenea, elemente specifice procesului de pregătire a PNR 2018 și a Planului de acțiuni aferent, inclusiv a Rapoartelor de progres, au fost discutate în cadrul Grupului de lucru pentru Semestrul European (coordonat de MAE), care implică reprezentanți a peste 30 de instituții din administrația centrală.

În lunile martie și decembrie 2018, MAE a coordonat organizarea reuniunilor bilaterale România – Comisia Europeană, la care au luat parte reprezentanți ai instituțiilor din administrația publică centrală în funcție de tematicile abordate. Totodată, în perioada 23-25 octombrie 2018, MAE a sprijinit organizarea și a luat parte la misiunea tehnică de evaluare a Comisiei Europene în România în contextul Semestrului European. Printre aspectele abordate, au figurat: investițiile publice, competitivitatea și mediul de afaceri, administrația publică, absorbția fondurilor europene, sănătatea, achizițiile publice, ocuparea și incluziunea socială etc.

În scopul consolidării dialogului și a transparenței privind Semestrul European, au continuat demersurile de consultare a părților interesate relevante de la nivel național (sindicate, patronate, ong-uri, think-tank-uri, reprezentanți ai mediului academic). În acest sens, cu sprijinul Institutului European din România, a fost organizată în luna iulie 2018 a doua ediție a dezbaterii având ca tematică Recomandările specifice de țară și măsurile naționale de răspuns. De asemenea, în iunie și septembrie 2018 au avut loc întrevederi cu reprezentanți la nivel înalt ai părților interesate precum și grupuri de lucru tematice (patru grupuri care cuprind toate aspectele incluse în PNR), la nivel de experți în lunile februarie și iulie 2018.

1.1.4 Biroul Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării

Preluarea Președinției României la Strategia UE pentru Regiunea Dunării

Majoritatea activităților desfășurate pe parcursul anului 2018 au fost consacrate procesului de pregătire a preluării de către România a Președinției Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD).

În acest context, structura responsabilă din cadrul MAE a intensificat dialogul cu toți actorii relevanți implicați în implementarea SUERD.

La 1 noiembrie 2018, România a preluat Președinția Strategiei UE pentru Regiunea

11

Dunării de la Bulgaria, pentru o perioadă de un an. Sub genericul „Întărim coeziunea pentru o prosperitate comună în regiunea Dunării”, România și-a propus să valorifice în mod optim oportunități noi de implementare a Strategiei, în special în contextul suprapunerii parțiale a mandatului la Președinția SUERD cu cel la Președinția Consiliului UE, și să faciliteze cooperarea între factorii implicați în procesul de actualizare a Planului de Acțiune al Strategiei din 8 decembrie 2010. La 4 noiembrie 2018, MAE a lansat o pagină internet dedicată Președinției României la SUERD (www.suerd.gov.ro).

Evenimentul de lansare a Președinției SUERD a avut loc în contextul organizării de către MAE, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a Forumului Național SUERD în perioada 5-6 noiembrie 2018, la Palatul Parlamentului din București, cu participarea a peste 300 de invitați români și străini. În cadrul acestui eveniment, la inițiativa MAE, a fost adoptată o foaie de parcurs, fiind convenit un set de măsuri care vor fi urmărite pe durata exercitării Președinției SUERD.

Au fost realizate toate evenimentele planificate pentru anul 2018 în Calendarul reuniunilor oficiale și evenimentelor tematice ale Președinției României la SUERD, aprobat în Ședința de Guvern din 20 septembrie 2018. Pe durata mandatului Președinției SUERD, coordonatorul național a condus și a susținut intervenții în cadrul: Forumului Național SUERD (5-6 noiembrie 2018), reuniunii comune a Coordonatorilor Naționali și Coordonatorilor de Arii Prioritare, co-organizată de MAE (6-7 decembrie 2018, Viena), reuniunii Comitetului de Monitorizare a Programului Transnațional Dunărea (11-12 decembrie 2018) etc.. De asemenea, coordonatorul național SUERD a asigurat reprezentarea României la toate reuniunile importante la nivel SUERD (reuniuni ale coordonatorilor naționali, ale coordonatorilor de arii prioritare, reuniuni comune ale responsabililor SUERD, reuniuni ale Comitetelor de Monitorizare a programelor operaționale, Forumul Anual SUERD de la Sofia și reuniuni tematice organizate de DG REGIO/Comisia Europeană, de Comitetul Economic și Social European, Programul INTERACT etc.).

Promovarea SUERD la nivel național: implementare și finanțare

Pentru asigurarea coerenței procesului de cooperare interinstituțională pe teme aferente SUERD și pentru completarea cadrului legal în vigoare, MAE a inițiat și promovat un proiect de Hotărâre privind funcționarea sistemului de coordonare la nivel național a implementării SUERD, care a fost adoptat de Guvernul României la 28 iunie 2018.

De la începutul anului 2018, reuniunile Grupului de Lucru Interministerial pentru implementarea SUERD (GLI SUERD) s-au desfășurat în mod regulat la sediul MAE. Prin asigurarea coordonării activității acestei structuri, MAE a contribuit în mod direct la definitivarea Conceptului și a Calendarului de acțiuni ale Președinției SUERD, precum și la pregătirea în bune condiții a preluării Președinției rotative SUERD de către România. Având în vedere rolul administrației publice centrale și locale au fost organizate reuniuni și în unele reședințe de județ din regiunea Dunării.

În anul 2018, MAE a reluat dialogul cu societatea civilă pe teme SUERD, organizând sau sprijinind desfășurarea de către alte entități partenere a unor reuniuni în București, Timișoara și alte orașe. În același timp, au fost realizate demersurile necesare pentru constituirea și demararea activității Consiliului Consultativ SUERD, la ale cărui reuniuni (6 noiembrie 2018, 11 decembrie 2018), au participat reprezentanți ai structurilor asociative, ai universităților și ai organizațiilor neguvernamentale implicate în promovarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.

În vederea pregătirii și promovării poziției naționale privind finanțarea strategiilor macro-regionale, în a doua parte a anului 2018, la inițiativa MAE, s-a înființat un grup de lucru interministerial format din reprezentanți ai Ministerelor Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Afacerilor Externe, Fondurilor Europene și Finanțelor Publice, în cadrul căruia se urmărește conturarea unei abordări unitare și coerente pe dosarele de interes comun ale Președinției României la Consiliul UE și Președinției SUERD, respectiv: Proiectul de concluzii ale Consiliului UE privind implementarea strategiilor macro-regionale ale UE (SMR), Coeziunea teritorială europeană și Pachetul legislativ privind politica de coeziune post-2020.

Promovarea pozițiilor României la nivelul macro-regiunii s-a realizat prin implicarea instituțiilor publice care gestionează Ariile prioritare SUERD la lucrările Grupului de Lucru Interministerial

12

SUERD și la reuniunile Grupurilor Directoare SUERD în contextul stabilirii/actualizării țintelor stabilite pe Ariile Prioritare și evaluării progreselor obținute. S-a urmărit participarea activă a reprezentanților instituțiilor publice din România la reuniunile de lucru de profil pentru promovarea unor poziții similare și a unor noi proiecte, care să implice România și țările non-UE participante la SUERD (Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, R. Moldova și Ucraina).

Preluarea de către România a Secretariatului tehnic SUERD

Ca urmare a documentației pregătite de către partenerii proiectului „Secretariatul SUERD pentru regiunea Dunării” (Danube Strategy Point – a Secretariat for the Danube Region - DSP) și a demersurilor susținute realizate de MAE, în calitate de partener strategic asociat, în cadrul celei de-a doua reuniuni comune a Comitetului de Monitorizare – Coordonatorii Naționali SUERD și a celei de-a opta reuniuni a Comitetului de Monitorizare a Programului Transnațional Dunărea (17-18 iulie 2018, Split), a fost adoptată decizia privind preluarea Secretariatului SUERD de către Austria și România în 2018-2021.

1.1.5 Serviciul Contencios UE

Reprezentarea României înaintea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a Tribunalului Uniunii Europene şi a celorlalte instituţii ale UE

Principalele repere ale activități de reprezentare juridică în anul 2018 au fost următoarele:

a) Au fost gestionate 89 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisia Europeană împotriva României, aflate în faza precontencioasă. Dintre cele 89 de acţiuni, 31 au fost clasate în acest interval, iar 2 au trecut în faza contencioasă1.

Astfel, la sfârșitul anului 2018 se înregistrează 58 de acţiuni2 în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor pendinte - 56 în faza precontencioasă și 2 în faza contencioasă.

De la data aderării la UE şi până în prezent, Curtea de Justiție a UE (CJUE) nu a pronunțat nicio decizie de condamnare prin care să fie aplicate statului român sancţiuni pecuniare.

b) Au fost depuse observaţii scrise şi/sau susţinute pledoarii în 19 cereri având ca obiect pronunţarea unor hotărâri preliminare (13 formulate de instanţe naţionale și 6 formulate de instanţe din alte state membre UE).

Totodată, în anul 2018, CJUE a pronunţat 20 de decizii în cereri în care au fost formulate observaţii de-a lungul timpului. Majoritatea răspunsurilor oferite de CJUE la întrebările preliminare care au făcut obiectul respectivelor cereri au fost în linia observaţiilor formulate de România.

La sfârșitul anului 2018 sunt în curs 15 cereri3 având ca obiect pronunţarea unor hotărâri preliminare (10 formulate de instanţe naţionale şi 5 de instanţe din alte state membre UE) în care au fost formulate observații şi/sau susţinute pledoarii.

c) În plus, în anul 2018 statul român a fost reprezentat în următoarele acţiuni directe:

i) 1 procedură de infringement în care România are calitatea de intervenient:

- cauza C-543/17, Comisia Europeană împotriva Regatului Belgiei - având ca obiect netranspunerea Directivei 2014/61/UE privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză.

Cauza este în curs pe rolul CJUE.

ii) 3 acţiuni în anulare în care România are/a avut calitatea de reclamant:

1- Cauza C-549/18, Comisia Europeană împotriva României, având ca obiect netranspunerea Directivei privind prevenirea utilizării sistemului

financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și de abrogare a Directivei 2005/60/CE și a Directivei 2006/70/CE; Cauza C-638/18, Comisia Europeană împotriva României, având ca obiect încălcarea dispozițiilor

Directivei privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa 2008/50/CE. Ambele cauze sunt în curs pe rolul Curții. 2 Din punctul de vedere al domeniului vizat, cele 58 de acţiuni pot fi clasificate astfel: mediu (14), piaţa instrumentelor financiare (9), afaceri interne (7), piaţă internă (6), justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie (5), transporturi (4), reţele de comunicare (4), fiscalitate și uniune vamală (3),

energie (3), securitate socială (2), sănătate şi siguranţă alimentară (1). 3 Din punctul de vedere al domeniului vizat, cele 15 cereri pot fi clasificate astfel: fiscalitate (3), protecţia consumatorilor (2), achiziții publice (2), cooperare judiciară în materie civilă (2), cooperare judiciară în materie penală (2), transporturi (1), justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie (1),

sănătate şi siguranţă alimentară (1), reţele de comunicare (1).

13

- cauza T-478/15, România împotriva Comisiei Europene - acţiune în anularea unei scrisori a Comisiei prin care aceasta a solicitat recuperarea de la statul român, în materie de taxe vamale, a sumei de 1.079.513,09 EUR brut constituind resurse proprii ale UE;

- cauza T-391/17, România împotriva Comisiei Europene - acţiune în anularea Deciziei UE 2017/652 a Comisiei privind înregistrarea parţială a unei propuneri de iniţiativă cetăţenească europeană;

- cauza T-530/18, România împotriva Comisiei Europene - acțiune în anularea unei Decizii a Comisiei de excludere de la finanţarea de către UE a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre sub Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi al Fondului european agricol de dezvoltare rurală (FEADR).

În prima dintre aceste cauze, instanța UE a pronunțat ordonanța sa (reținând că scrisoarea atacată, prin care se solicita recuperarea de la România a unei sume constituind resurse proprii ale UE, nu reprezintă un act al Comisiei Europene care să producă efecte juridice obligatorii și, pe cale de consecință, nu poate face obiectul unei acțiuni în anulare).

Celelalte două cauze sunt în curs pe rolul CJUE.

iii) 2 acţiuni în anulare în care România are/a avut calitatea de intervenient:

- cauza T-356/15, Republica Austria împotriva Comisiei Europene - acţiune în anulare introdusă împotriva Deciziei Comisiei privind ajutorul de stat pe care Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord intenționează să îl pună în aplicare pentru sprijinirea centralei nucleare Hinkley Point C; - cauza C-128/17, Republica Polonă împotriva Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene; - acţiune prin care se solicită anularea Directivei 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE şi de abrogare a Directivei 2001/81/CE.

În prima dintre aceste cauze, instanța UE a pronunțat hotărârea sa, în sensul observațiilor depuse de România, confirmând Decizia prin care Comisia a constatat că măsura de ajutor este compatibilă cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) TFUE și a autorizat acordarea acesteia.

Cealaltă cauză este în curs pe rolul CJUE.

iv) 1 recurs în care România are calitatea de intervenient:

- cauza C-420/16 P, Izsak şi Dabis împotriva Comisiei Europene - recurs privind Hotărârea pronunțată în cauza T-529/13, prin care Tribunalul UE a respins acţiunea în anulare introdusă împotriva Deciziei Comisiei de respingere a cererii de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti intitulate „Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi pentru sustenabilitatea culturilor regionale”.

Cauza este în curs pe rolul CJUE.

v) 1 recurs cu privire la care România a depus observații scrise:

- cauza C-717/17 P (I) - recurs împotriva ordonanței Tribunalului UE de respingere a unei cereri de intervenții în cauza T-391/17, România împotriva Comisiei Europene.

Instanța UE a pronunțat ordonanța sa, în sensul observațiilor depuse de România, respingând recursul.

1.1.6 Direcția Armonizare Legislativă

În anul 2018, MAE, prin intermediul Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiție a UE, a asigurat realizarea activităților specifice, astfel:

S-a realizat evaluarea compatibilității legislației naționale cu dreptul UE, prin examinarea şi verificarea proiectelor de acte normative cu relevanță europeană transmise de instituțiile inițiatoare înainte de a fi adoptate/promovate de Executiv sau a propunerilor legislative cu relevanță europeană promovate de membrii Parlamentului şi transmise prin Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.

Au fost evaluate un număr de peste 330 proiecte de acte normative4, fiind transmise

4 56 proiecte de lege; 117 proiecte de hotărâri de guvern; 62 proiecte de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă; 8 proiecte de ordine cu caracter

normativ, 82 propuneri legislative; 5 memorandumuri;

14

inițiatorilor observații şi recomandări de modificare din perspectiva compatibilității cu dreptul Uniunii Europene, în vederea finalizării proiectelor respective. De asemenea, MAE a formulat răspuns în peste 224 de solicitări privind puncte de vedere asupra unor chestiuni referitoare la armonizarea legislației naționale cu dreptul UE.

În cadrul procesului de coordonare a transpunerii directivelor UE și de notificare a măsurilor naționale de executare, în scopul evitării depăşirii termenelor de transpunere şi, în cazul în care acestea au fost depăşite, al reducerii riscului de sancţionare a României de către CJUE în cadrul acţiunilor declanşate pentru neîndeplinirea obligaţiilor de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere (infringement procedures), MAE a avertizat constant cu privire la consecinţele nerespectării termenului de transpunere și a solicitat urgentarea demersurilor. A informat periodic Guvernul, autoritățile de linie responsabile și Parlamentul; un subiect permanent pe agendă l-a reprezentat discutarea, sub coordonarea directă a ministrului delegat pentru afaceri europene, a aspectelor problematice privind îndeplinirea obligației de transpunere a directivelor UE, în vederea accelerării adoptării actelor normative de transpunere. La 31.10.2018, Guvernul a aprobat, prin memorandum, Planul anual de transpunere a directivelor Uniunii Europene pentru anul 2019, al cărui stadiu este monitorizat în mod permanent.

De asemenea, a continuat procesul de notificare electronică în baza de date a Comisiei Europene a măsurilor naționale de transpunere a directivelor UE.

MAE a coordonat şi supravegheat fundamentarea, de către autorităţile şi instituţiile publice, a poziţiilor naţionale comunicate Comisiei Europene, în cadrul solicitărilor de informaţii ale acesteia, transmise prin intermediul bazei de date electronice constituite în acest scop (EU Pilot).

Dintre dosarele închise în anul 2018, 73% au fost închise pozitiv.

MAE a asigurat gestionarea Centrului Naţional SOLVIT, instrument menit să soluţioneze, pe cale informală şi cu celeritate, problemele generate de aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei UE privind piaţa internă. În anul 2018, Centrul SOLVIT România a gestionat un număr total de 613 solicitări (din care au constituit cazuri, potrivit criteriilor SOLVIT, un număr de 250)5.

În calitate de coordonator naţional al Sistemului de informare al pieţei interne–IMI, MAE a continuat monitorizarea gestionării unui număr mare de cereri de informaţii, pentru toate ariile legislative pentru care Sistemul IMI susţine îndeplinirea obligaţiilor de cooperare administrativă transfrontalieră, inclusiv pentru aria legislativă servicii. În acest moment, în IMI se regăsesc 50 de module, pentru 15 arii legislative, din cele 7859 de autorităţi active înregistrate în sistem 368 fiind din România şi beneficiind de 1491 de utilizatori înregistraţi. De asemenea, MAE a asigurat participarea la cele trei reuniuni ale Comitetului IMI şi la cele două reuniuni ale grupului de lucru IMAC-IMI organizate în acest an de către Comisia Europeană, precum şi la cele patru reuniuni ale Comitetului ad-hoc instituit prin art. 23 din Regulamentul (UE) nr. 2016/1191 privind promovarea liberei circulaţii a cetăţenilor prin simplificarea cerinţelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/20126. În acest context, în 2018, MAE a asigurat operaţionalizarea modulului aferent transmiterii de cereri de informaţii în contextul Regulamentului (UE) nr. 2016/1191, asigurând înregistrarea în IMI a tuturor autorităţilor competente, inclusiv a celei centrale, care va constitui interfaţa în relaţia cu COM şi celelalte State Membre. În perioada de referință, au fost gestionate prin intermediul Sistemului IMI 2056 de cereri de informații (din care 1689 au fost primite de România de la autoritățile competente din alte state membre, iar 367 au fost trimise de România către alte state membre). Se remarcă o creştere a numărului de cereri gestionat faţă de anul anterior, cele mai multe cereri de informaţii fiind acceptate în maxim 1 săptămână (88%). Termenul mediu de răspuns în cazul României este de 13 zile, în 88% dintre cazuri furnizându-se un răspuns în termenul agreat cu autoritatea care a transmis cererea. România este evaluată favorabil din partea statelor membre în ceea ce priveşte rapiditatea comunicării de răspunsuri şi efortul depus în soluţionarea cererilor. Astfel, rezultatele bune ale României din ultimii 4 ani se menţin şi în 2018.

5 Informație la data de 28.12.2018; 6 Prima reuniune a Comitetului ad-hoc a avut loc în data de 8.08.2017 şi a făcut obiectul Mesajului internet al Reprezentanței UE Bruxelles nr.

5263/08.08.2017.

15

Ca punct naţional de contact pentru Oficiul TAIEX al Comisiei Europene, în cursul anului 2018, MAE a primit spre gestionare 2 solicitări privind organizarea evenimentelor TAIEX, transmise de Oficiul TAIEX. De asemenea, a fost gestionată solicitarea de candidaturi pentru postul de consilier la nivel înalt în domeniile justiției și măsurilor de consolidare a încrederii, în beneficiul R. Moldova. 5 de experți români au răspuns apelului de candidaturi pentru poziția în domeniul justiției, respectiv 6 pentru celălalt domeniu. Evaluarea candidaturilor este în curs, fiind

realizată de către Comisia Europeană și de către beneficiar.

1.2 Implicarea pe linia acțiunii externe a UE

În implementarea Strategiei Globale a UE (EUGS), dimensiunea de apărare și securitate (Politica de Securitate și Apărare Comună - PSAC) s-a menținut, pentru România, ca un domeniu de interes prioritar, unul dintre pilonii proiectului european. Progresele înregistrate în implementarea EUGS au fost notabile, atât pe dimensiunile de ordin militar, cât și pe cele din registrul civil.

În ceea ce privește Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC), România s-a implicat activ în procesul decizional UE şi în dezbaterile privind configurarea agendei de priorităţi europene, inclusiv în contextul pregătirii preluării preşedinţiei Consiliului UE la 1 ianuarie 2019.

Atât pe agenda reuniunilor Consiliului Afaceri Externe/CAE, cât şi în grupurile de lucru pregătitoare ale Consiliului şi în celelalte formate, au fost urmărite cu prioritate obiectivele României în dosarele de interes major, cum ar fi: Republica Moldova și Parteneriatul Estic, procesul de extindere şi Balcanii de Vest, Implementarea Strategiei Globale a UE și consolidarea dimensiunii de securitate și apărare în cadrul UE, reziliența statelor partenere, Siria, Iran, Procesul de Pace ş.a..

În acest context, menţionăm:

Participarea ministrului de externe la zece reuniuni formale ale CAE (la Bruxelles şi la Luxemburg), la care se adaugă reuniunile informale (Gymnich), de două ori pe an (Sofia, 15-16 februarie 2018; Viena 30-31 august 2018).

Notă: Ministrul român a co-semnat scrisoarea transmisă ÎR/VP F. Mogherini privind menţinerea Instrumentului European de Vecinătate ca instrument financiar distinct în viitorul Cadru Financiar Multianual, subiect care a fost discutat la reuniunea CAE din 16 aprilie 2018.

Alte formate de discuţii la care a mai participat ministrul român de externe, organizate tot în marja CAE, au fost: cea de a XII-a reuniune a Grupului pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova/GAERM, organizată de România şi Franţa; dejunul de lucru al miniștrilor de externe din statele membre ale UE cu omologii din Palestina, Egipt, Iordania, Maroc, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și cu Secretarul General al Ligii Statelor Arabe (26 februarie 2018); reuniunea Grupului de Prieteni ai Ucrainei, organizată de ministrul de externe lituanian cu participarea ministrului de externe ucrainean; dejun de lucru al miniştrilor de externe ai statelor membre UE cu ministrul de externe sud-coreean, la invitația ÎR/VP F. Mogherini (19 martie); mic-dejun de lucru informal cu ministrul de externe macedonean, găzduit de miniștrii de externe ai Bulgariei și Austriei (28 mai); mic-dejun de lucru informal privind Albania, organizat de ministrul de externe elen, cu participarea ministrului de externe albanez; dejun de lucru al miniştrilor de externe din statele membre ale UE cu Reprezentantul Special pentru Yemen al Secretarului General al ONU (25 iunie); sesiunea comună de lucru a miniştrilor de externe şi ai apărării din statele membre UE (format jumbo,19 noiembrie); cină în format restrâns şi dejun informal de lucru cu ministrul de externe ucrainean, pe tema Parteneriatului Estic (9-10 decembrie).

Participarea secretarului de stat Dan Neculăescu la a doua reuniune informală, instituită de fostul ministru de externe britanic, Boris Johnson, în 2017, alături de miniștrii/secretarii de stat din Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia (15 octombrie 2018).

Participarea ministrului de externe la reuniunea de coordonare a miniştrilor de externe din statele membre ale UE, în marja Adunării Generale a ONU (24 septembrie 2018), precum şi la reuniunea dedicată Siriei (26 septembrie).

Organizarea de către România a celei de-a zecea reuniuni ministeriale trilaterale România-

16

Bulgaria-Grecia (București, 12 martie 2018). Au rezultat și două scrisori către Înaltul Reprezentant al UE F. Mogherini referitoare la Balcanii de Vest și la Comunicarea Strategică.

Participarea ministrului de externe la reuniunea ministerială în format cvadrilateral România-Bulgaria-Grecia-Croația, desfăşurată în marja AG ONU din 26 septembrie 2018.

Notă: Cu acest prilej, miniștrii au evaluat situația regională și au convenit să acționeze de o manieră coordonată, inclusiv pe perioada Președințiilor Consiliului UE (Bulgaria, România și Croația) pentru o prezență mai angajată și mai vizibilă a UE în Balcanii de Vest, în sprijinul accelerării reformelor și consolidării rezilienței, având ca obiectiv readucerea politicii de extindere pe agenda europeană.

Pregătirea preluării Președinției Consiliului UE de către România în primul semestru din 2019 a creat cadrul favorabil cultivării unui dialog intensificat cu o varietate de interlocutori, atât la nivelul statelor membre ale UE şi statelor din afara UE, cât şi din partea instituţiilor europene. Astfel, ministrul afacerilor externe a avut o serie de întâlniri bilaterale în marja CAE, cu omologi din statele membre UE şi din afara UE și cu înalți funcționari UE, după cum urmează: cu omologii din Austria şi Polonia, precum şi cu preşedintele palestinian (22 ianuarie 2018); cu omologul saudit (26 februarie); cu omologul macedonean (28 mai); întrevederi cu Înaltul Reprezentant al UE și Vice-președinte al Comisiei Europene, informând despre interesul părții române de a marca în mod adecvat împlinirea a zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic, printr-un eveniment la nivel înalt organizat pe durata Președinției române a Consiliului UE (16 iulie) și, respectiv, promovând candidații români pentru posturi de responsabilitate și vizibilitate crescută în SEAE și în Delegațiile UE din teren (19 noiembrie); întrevedere cu omologul cipriot (10 decembrie).

Ministrul român al afacerilor externe a avut întrevederi cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, şi anume cu F. Fernandez-Shaw, directorul pentru cooperare internaţională şi dezvoltare (15 mai 2018), cu G. Oettinger, comisarul european pentru buget (30 octombrie), precum şi cu S. Manservisi, directorul general pentru cooperare internaţională şi dezvoltare (13 noiembrie). Discuţiile au avut în vedere arhitectura instrumentarului financiar extern din viitorul Cadru Financiar Multianual, atât cu privire la poziţia naţională a României, cât şi în contextul modalităţilor de avansare a dosarului pe durata Președinției României la Consiliul UE.

Pentru pregătirea corespunzătoare a participării ministrului afacerilor externe la CAE şi promovarea poziţiilor României, directorul general pentru afaceri politice/director politic din MAE a participat la trei reuniuni informale cu omologii din statele UE, două cu ocazia preluării Preşedinţiei rotative a UE de către Bulgaria (ianuarie 2018) şi Austria (iulie 2018) şi cea de-a treia în marja AG ONU (septembrie 2018). Au fost organizate consultări bilaterale la nivel de director general pentru afaceri politice din SM ale UE cu omologii din Slovacia (15 mai 2018), Germania (10 octombrie), Estonia (6 noiembrie) şi Lituania (22 noiembrie). De asemenea, directorul general pentru afaceri politice a avut o întâlnire cu omologii din nouă state membre ale UE pe tema metodelor de lucru în PESC, precum şi în format cvadrilateral Bulgaria-Croaţia-Grecia-România (15 octombrie).

S-a derulat pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului UE prin: a) consultări cu SEAE: director politic (Bruxelles, 4 octombrie 2018), corespondentul european (Bruxelles, 26 mai; București, 6 decembrie); b) Consultări în cadrul Trio-ului România-Finlanda-Croația (Bruxelles, 2018).

Au avut loc și alte formate de întrevederi ale directorului politic: reuniunile informale ale directorilor politici din SM ale UE (din marja CAE: Bruxelles, 19 martie şi 19 noiembrie 2018; Luxemburg, 25 iunie); consultări privind migraţia în format cvadrilateral România-Bulgaria-Grecia-Croația (17 iulie); întrevedere cu Angel Losada, Reprezentant Special al UE pentru Sahel, în contextul participării acestuia la sesiunea de deschidere a cursului de Reconstrucţie post-conflict, destinat experţilor din statele membre în grupul G5 Sahel (12-13 noiembrie); consultări cu directorul general adjunct pentru dezvoltare din MAE suedez – discuţii despre arhitectura instrumentarului financiar extern (10 decembrie).

În cadrul pregătirii preluării mandatului de Preşedinţie semestrială la Consiliul UE, au fost redactate documentele-cadru care prevăd procedurile reprezentării locale a UE de către misiunile diplomatice ale României în cinci capitale: Ashgabat (în perioada 1 iulie 2018-30 iunie 2019)

17

Teheran, Doha, Kuweit, Phenian (în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2019), iar ministrul/secretari de stat au participat, în locul Înaltului Reprezentant pentru PESC, la acțiuni/formate de cooperare ale UE cu terții.

MAE a coordonat negocierea textului comun al op ed-ului publicat în buletinul Politico de către miniștrii de externe ai României, Poloniei și Lituaniei, pe tema BREXIT si a importanței unei cooperări strânse UE-Marea Britanie pe teme de politică externă și securitate comună post-BREXIT. Pregătirea și definirea priorităților politice ale agendei externe a Președinției României a Consiliului UE

Pe durata anului 2018, MAE a gestionat procesul de pregătire a agendei externe a mandatului

României de Președinție rotativă a Consiliului UE. Principalele demersuri au inclus:

- pregătirea consistentă pe componenta politică, cu definirea priorităților politice ale Președinției

pe linia acțiunii externe, în urma consultărilor interdepartamentale/interinstituționale;

- dialog proactiv cu instituțiile europene, coordonarea cu statele din Trio-ul de Președinții, dar și

cu alte state membre UE ce au exercitat anterior mandatul de Președinție sau îl vor exercita în

viitorul apropiat; (ex.: MAE a organizat un seminar în parteneriat cu MAE german și fundația

Bertelsmann Stiftung, dedicat coordonării în domeniul acțiunii externe europene);

- programarea și pregătirea conceptuală a reuniunilor de lucru și a evenimentelor tematice

(conferințe, seminare, forumuri) de sub egida Președinției României, cu descărcarea politică a

obiectivelor;

- asigurarea unei coordonări intra-instituționale structurate în procesul de pregătire a Președinției,

prin organizarea de reuniuni de lucru, pe componenta politică și pe cea tehnică.

1.3 Relațiile cu statele partenere

MAE a continuat să acționeze în logica intensificării și consolidării relațiilor cu statele membre UE, AELS și cu Turcia. Agenda de contacte politico-diplomatice a ministrului afacerilor externe a cuprins numeroase vizite bilaterale, precum și întrevederi cu omologi și autorități în marja unor evenimente europene sau internaționale. MAE a urmărit prioritar dezvoltarea relațiilor cu partenerii strategici ai României și cu acele țări cu care are relații privilegiate, atât printr-un ritm susținut al contactelor oficiale cu state precum Germania, Franța, Polonia, Croația, cât și prin substanța acestora. S-a menținut, de asemenea, în atenție, dezvoltarea relațiilor cu statele vecine, precum Ungaria și Bulgaria, prin contacte la nivel înalt, la nivelul miniștrilor de externe și al altor membri ai Guvernului. Obiectivele principale ale acestor demersuri au vizat aprofundarea dialogului politico-diplomatic, dezvoltarea și diversificarea cooperării sectoriale, cu accent pe componenta economică și investițională și pe completarea cadrului juridic (acorduri, programe etc.). Au fost, totodată, consolidate cooperarea și dialogul pe dosarele și temele prioritare de interes comun de pe agenda europeană, internațională și de securitate. MAE a contribuit semnificativ la organizarea vizitelor Președintelui României, ale prim-ministrului, ale viceprim-ministrului pentru implementarea Parteneriatelor Strategice precum și ale altor membri ai Guvernului, în spațiile de referință. A asigurat, împreună cu ministerele de linie, monitorizarea implementării deciziilor agreate la nivel înalt, cu accent pe relațiile prioritare pentru România. Totodată, a continuat să acorde un sprijin consistent pregătirii și derulării vizitelor/întrevederilor la nivel parlamentar.

În privința aprofundării dialogului cu partenerii strategici, pot fi menționate următoarele evoluții:

Relația bilaterală româno-franceză a continuat și în 2018 într-un ritm dinamic. Contactele la nivel înalt au fost marcate de vizita ministrului francez de externe la București (11-12 aprilie) și de cea a Președintelui Klaus Iohannis la Paris (27 noiembrie). Președinții român și francez au inaugurat Sezonul România-Franța la Centrul Pompidou și au avut consultări bilaterale la Palatul Elysee, prilej cu care s-a semnat noua Declarație politică în cadrul Parteneriatului Strategic.

18

Dincolo de vizitele bilaterale, au avut loc consultări la nivel de consilier al primului ministru (5 noiembrie), secretar de stat (10-13 mai) și director general din MAE (6 februarie, 1 octombrie și 1 decembrie). Totodată, au avut loc numeroase contacte la nivelul grupurilor parlamentare din Senat și din Camera Deputaților.

Dialogul cu Germania s-a concretizat în vizite de lucru ale Președintelui României la München (3 iunie) și ministrului afacerilor externe la Dresda-Leipzig-Berlin (14-15 martie). De asemenea, s-au desfășurat o serie de consultări la nivel de secretar de stat (7-8 mai, 12-13 iunie) și la nivel de director general (12-13 februarie la Berlin, 22 noiembrie la București). În marja Reuniunii Anuale a Diplomației Române au avut loc consultări la nivel de ministru al afacerilor externe (27 august). Ministrul german de externe s-a aflat la Bucuresti și cu ocazia Summit-ului celor Trei Mări (17-18 septembrie). De asemenea, la Berlin s-a desfășurat cea de-a XXI-a sesiune a Comisiei interguvernamentale mixte pentru problematica etnicilor germani din România (12-13 iunie). MAE a organizat, împreună cu Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German și Ambasada Germaniei, dezbaterea „100 ani: România modernă și rolul minorităților. Minoritatea germană ca stimulent al dialogului comunitar” (24 septembrie).

Autoritățile române au întreținut un dialog activ cu partea britanică în sensul aprofundării relației strategice dintre România și Marea Britanie, ținând seamă de particularitățile contextului european și de evoluțiile la nivel bilateral.

Discuțiile au implicat o varietate de parteneri instituționali, cu competențe în diferite domenii sectoriale subsumate cooperării strategice româno-britanice, și s-au desfășurat inclusiv prin raportare la calendarul procesului Brexit.

Lista principalelor evenimente în plan bilateral România-Polonia a inclus prima rundă de consultări interguvernamentale (Varșovia, 25 mai), vizita Președintelui României în Polonia (7 iunie), vizita președintelui Senatului României în Polonia (6-8 decembrie), vizita ministrului polonez al afacerilor externe în România (1 februarie), iar în context regional summit-ul B9 (Varșovia, 8 iunie), primul summit B9 parlamentar (București, 17-19 aprilie), desfășurat la inițiativa președinților Senatelor României și Poloniei, reuniunea trilaterală a miniștrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia (București, 11 septembrie), summit-ul Inițiativei celor Trei Mări-I3M (București, 17-18 septembrie), reuniunea formatului București 9-B9 în configurația miniștrilor apărării București (13 martie). Cu ocazia ședinței de Guvern de la Varșovia a fost semnat acordul bilateral dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone cu privire la mormintele de război.

Dialogul politico-diplomatic cu Spania a cunoscut o dinamizare accentuată, în 2018 având loc vizita primului ministru al României la Madrid, însoțit de miniștrii de externe, apărare, fonduri europene, mediului de afaceri (6 septembrie), consultări la nivel de secretar de stat (24 octombrie). Cu această ocazie au fost semnate un Memorandum de înțelegere între Ministerul Apărării Naţionale din România și Ministerul Apărării din Spania privind cooperarea în domeniul apărării, și un Memorandum de înțelegere între Institutul Naţional pentru Administrație (INA) din România şi Institutul Naţional pentru Administrație Publică spaniol (INAP).

În contextul aniversării a zece ani de Parteneriat Strategic Consolidat, relațiile româno-italiene au primit în 2018 un impuls politic semnificativ prin vizita de stat a președintelui României în Italia (14-17 octombrie) și vizitele la București ale unor oficiali italieni de rang înalt - prim-ministru (19 aprilie), ministrul afacerilor externe (17 ianuarie), viceprim-ministrul și ministru al afacerilor interne (23 octombrie). Ritmul susținut al contactelor politico-diplomatice a fost confirmat și de numeroasele întrevederi, în context bilateral sau multilateral, între miniștrii de linie ai celor două țări.

Vizita prim-ministrului României la Sfântul Scaun și audiența privată la Sanctitatea Sa Papa Francisc (10-13 mai) au reconfirmat relația specială dintre cele două state, pornind de la vocația ecumenică a țării noastre, precum și similitudinea pozițiilor privind temele de actualitate ale agendei europene și internaționale.

Relația cu Bulgaria a cunoscut o intensificare semnificativă, printr-o serie de acțiuni precum întâlnirea bilaterală între președinții României și Bulgariei, în marja reuniunii trilaterale România-Bulgaria-Austria de la Ruse (4 mai); participarea președintelui Bulgariei la Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări (București, 17-18 septembrie), întrevederi în format cvadrilateral (prim miniștrii

19

României, Bulgariei, Greciei și Președintele Serbiei - București, 24 aprilie; Salonic, 4 iulie; Varna, 2 noiembrie; Belgrad, 21-22 decembrie). La nivelul miniștrilor afacerilor externe, a avut loc cea de-a 10-a reuniune trilaterală România-Bulgaria-Grecia (12 martie). Totodată, a avut loc un schimb intens de vizite la nivel parlamentar.

Principalele elemente ale dialogului politic româno-ungar au fost vizitele la București ale ministrului ungar al afacerilor externe (5 februarie și 9 noiembrie), în cadrul cărora au fost discutate atât problematica bilaterală, cât și elemente ale agendei europene.

În ceea ce privește Turcia, la 15 octombrie a avut loc vizita la Ankara a prim-ministrului României, în cadrul căreia au fost semnate două documente de cooperare bilaterală: Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul sănătății și al științelor medicale și Memorandul de înțelegere pentru cooperarea în domeniul învățământului superior. De asemenea, au mai avut loc convorbiri bilaterale ale celor doi miniștri în marja reuniunii trilaterale România-Polonia-Turcia (Bucuresti, 11 septembrie).

Dialogul româno-olandez de nivel înalt a fost dinamizat prin vizitele la București ale prim-ministrului (12 septembrie 2018) și ministrului afacerilor externe olandezi (8 octombrie).

Relațiile cu Austria au fost marcate de vizita ministrului austriac al afacerilor externe (18 iunie) și de cea a cancelarului federal (21 decembrie 2018) la București, ceea ce a dus la o revigorare a colaborării bilaterale, în special în contextul celebrării a 10 ani de la lansarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării, inițiativă comună româno-austriacă, și a deținerii succesive de către cele două țări a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

În relația cu Croația a continuat și în anul 2018 ritmul susținut de vizite la nivel înalt: vizita la București a premierului croat (18 mai) și a prim-ministrului României la Zagreb (3 decembrie), vizita Președintelui Croației, pentru a participa la Summit-ul Inițiativei celor 3 Mări (17-18 septembrie), vizita la Zagreb a prim-ministrului României, în cadrul căreia au avut loc întrevederi cu Președintele Croației, cu președintele Parlamentului și cu primul ministru; vizita ministrului afacerilor externe români în Croația, ocazie cu care a fost primit la Președintele și la primul ministru ai Croației și a deschis Consulatul onorific al României la Split (8-9 martie).

În 2018 dialogul româno-portughez a fost intensificat prin vizita oficială a prim-ministrului României la Lisabona (5-7 iunie). Au fost semnate în cursul acestui an un Memorandum de colaborare științifică privind implementarea proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) între Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din România și Institutul Superior Tehnic din Portugalia; Acordul de cooperare între Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi Universitatea Lisabona; Memorandum de Înţelegere în domeniul politicilor de sănătate între Ministerul Sănătății din România și Ministerul Sănătății din Republica Portugheză; Memorandum de Colaborare ştiinţifică privind dezvoltarea aplicațiilor biologice și medicale în cadrul proiectului ELI-NP, între Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” din România și Fundația Champalimaud din Portugalia, în domeniul cercetării medicale, inclusiv în domeniul noilor terapii împotriva cancerului; Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea antreprenoriatului și cooperare economică și corporativă dintre Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat din România si Ministerul Economiei din Portugalia; Protocol de cooperare între Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș și Asociaţia Antreprenorială Portugheză (AEP).

Relațiile dintre România și Slovacia au înregistrat o dinamică pozitivă, fiind caracterizate de consecvenţă şi continuitate, atât la nivel înalt, cât şi de lucru. Între momentele de o însemnătate aparte au figurat vizita oficială a prim-ministrului Slovaciei în România (11 septembrie) și vizita ministrului român de externe în Slovacia, cu participarea la reuniunea bianuală a diplomației slovace (21 august 2018).

În ceea ce privește relația cu Grecia, a avut loc la București cea de-a zecea reuniune în format trilateral România-Bulgaria-Grecia la nivelul miniștrilor afacerilor externe (12 martie 2018) și o rundă de consultări în format cvadrilateral, cu participarea Președintelui Serbiei şi a prim-miniştrilor Bulgariei și Greciei, urmată de consultările care au avut loc în același format (București, 24 aprilie; Salonic, 4 iulie; Varna, 1-2 noiembrie, unde a fost invitat și premierul statului Israel; Belgrad, în 20-21 decembrie).

20

Dialogul cu Republica Cipru a fost marcat de consultările secretarului de stat pentru afaceri bilaterale și strategice în spațiul euroatlantic cu Secretarul Permanent din cadrul ministerului cipriot al Afacerilor Externe (1 noiembrie 2018). În marja acestei reuniuni, oficialul cipriot a fost primit și de ministrul român al afacerilor externe. Vizita oficialului cipriot la București a prilejuit semnarea unui Memorandum de Înțelegere între Ministerul Energiei, Comerțului, Industriei și Turismului din Republica Cipru și Ministerul Energiei din România privind cooperarea în sectorul energetic.

Relația cu Irlanda a cunoscut o intensificare prin vizita premierului Irlandei în România (24 iulie 2018).

Dialogul cu țările baltice a inclus în acest an vizita la București a ministrului lituanian de externe (26 martie 2018), vizita premierului României la Vilnius (14 iunie), vizite reciproce la nivel de premier la Tallinn și la București (ocazie cu care a fost inaugurat zborul Tallinn-Constanța și a fost deschis Consulatul Onorific al Estoniei la Constanța (14-15 iunie), semnarea Memorandumului de înțelegere între Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat din România și Agenția de Investiții a Estoniei, vizita ministrului leton de externe la București (5 iulie).

În 2018, MAE a acționat în logica intensificării relațiilor cu statele din nordul Europei. Agenda de contacte politico-diplomatice a cuprins vizita în România a ministrului afacerilor externe finlandez (13 iunie), vizita în Islanda a secretarului de stat MAE, G. Ciamba (29-30 octombrie), participarea viceprim-ministrului Ana Birchall la Forumul Global Women Leaders din Islanda (26-27 noiembrie), vizita în România a ministrului afacerilor externe al Norvegiei (3 decembrie) și întrevederea ministrului delegat pentru afaceri europene român cu secretarul de stat din MAE finlandez, M. Anttonen (7 decembrie).

Relația bilaterală cu Elveția a fost consolidată prin vizitele la București ale ministrului elvețian de externe (10 septembrie 2018), respectiv președintelui Confederației Elvețiene (1 noiembrie).

Cu San Marino s-au aniversat 50 de ani de relații diplomatice. În acest context a avut loc vizita oficială în România a ministrului afacerilor externe, politici și justiție al Republicii San Marino, prima vizită la nivel de ministru al afacerilor externe între cele două state (18-19 ianuarie).

1.4 Contribuția României la Inițiativa celor Trei Mări – I3M

MAE a sprijinit eforturile de dezvoltare conceptuală, pregătire, promovare și valorificare în plan extern a Summit-ului și Forumului de Afaceri ale I3M. Cele două evenimente au fost găzduite la București, în perioada 17-18 septembrie 2018, având multiple mize: economică (promovarea implementării prioritare a unor proiecte majore regionale de interconectivitate; facilitarea relaționării actorilor economici din regiunea I3M și nu numai, în vederea identificării de noi oportunități de afaceri), politică (dezvoltarea rezilienței și consolidarea UE prin creșterea convergenței economice și sociale între statele membre ale Uniunii, precum și substanțierea dimensiunii economice a relației transatlantice), de imagine (vizibilitate sporită pentru România, la nivel regional și euroatlantic, în perioada imediat premergătoare preluării Președinției Consiliului UE). Totodată, Summit-ul de la București a marcat și confirmarea dimensiunii europene a Inițiativei. MAE a promovat ambele evenimente în plan extern și a realizat demersurile necesare pentru asigurarea reprezentării la nivel înalt la Summit a țărilor și instituțiilor invitate, precum și pentru participarea la Forum a unor oficiali din Balcanii de Vest și din țările Parteneriatului Estic. De asemenea, în plan extern, MAE a acționat pentru a asigura coordonarea constantă cu celelalte state participante la Inițiativa celor Trei Mări, cu state membre UE neparticipante la I3M, cu SUA, cu instituțiile UE și instituții financiare internaționale (BERD, BEI, Banca Mondială).

În plan intern, MAE a cooperat și s-a coordonat constant cu toate instituțiile românești cu atribuții în domeniu. Este membru al Grupului de Lucru pentru monitorizarea și coordonarea implementării proiectelor aprobate la Summit-ul I3M de la București, coordonat de vicepremierul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României.

21

2. Politica de securitate. NATO

Pe linie NATO, au fost continuate demersurile privind implementarea deciziilor Summit-ului NATO de la Varșovia, făcându-se pași importanți în ceea ce privește consolidarea prezenței înaintate a NATO în România și în regiunea Mării Negre.

Acțiunile concrete întreprinse de MAE au vizat pregătirea corespunzătoare a reuniunilor ministeriale de externe ale NATO (25 aprilie și 4-5 decembrie 2018) și a Summit-ului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018, repere importante în procesul de implementare a deciziilor Summit-ului NATO de la Varșovia, dar și în definirea orientărilor strategice ale Alianței pentru anii următori. Demersurile întreprinse au urmărit reflectarea temelor de interes pentru România pe agenda de discuții, cât și transmiterea unor mesaje calibrate. De asemenea, a fost menținut un ritm susținut al interacțiunilor cu oficiali NATO de rang înalt, atât cu prilejul vizitei demnitarilor români la sediul NATO, cât și în contextul deplasării la București a unor reprezentanți ai NATO. Au fost valorificate și evenimentele internaționale publice de nivel (conferințe, seminarii), prin participarea cu reprezentanți naționali și transmiterea unor mesaje referitoare la obiectivele de interes prioritar urmărite de România. Nu în ultimul rând, în anul în curs România a continuat participarea la campania

#WeAreNATO, lansată de Divizia de Diplomație Publică a NATO (PDD) în decembrie 2018. În demersurile întreprinse, MAE a urmărit asigurarea unei promovări corespunzătoare a obiectivelor României și a rezultatelor concrete obținute în atingerea acestora, cu evidențierea contribuției țării noastre la asigurarea securității euro-atlantice și în direcția sporirii rolului României în cadrul Alianței.

Pe linie UE, MAE a continuat implicarea activă în implementarea măsurilor de consolidare a rolului UE în domeniul securității și apărării, promovând în permanență, atât în cadrul discuțiilor la nivel european, cât și în cele în format aliat, importanța unei dezvoltări complementare a UE în raport cu NATO. Pe acest fond, s-a urmărit valorificarea adecvată a oportunităților oferite de reuniunile la nivel de șef de stat și la nivel de ministru desfășurate la Bruxelles, coordonarea cu state cu viziune similară privind rolul NATO în asigurarea securității europene și abordarea tematicii Politicii de Securitate și Apărare Comune (PSAC) în dialogul bilateral cu statele din vecinătate și în discuțiile în format regional și multilateral.

Acțiunile întreprinse au vizat prioritățile identificate la nivelul UE, atât pe linie militară, cât și civilă, o atenție prioritară fiind acordată dezvoltării și operaționalizării inițiativei privind cooperarea permanentă structurată (PESCO), care a continuat să reprezinte elementul central al evoluțiilor în domeniul apărării. De asemenea, s-au făcut progrese notabile în ceea ce privește consolidarea rolului UE pe dimensiunea civilă, prin adoptarea unui pachet de documente (Concept, Planul de dezvoltare a capacităților civile, Compact). Nu în ultimul rând, România a continuat să participe la misiunile și operațiile derulate sub egida UE, având contribuții substanțiale la acestea.

Cooperarea NATO-UE a continuat să avanseze în cursul anului 2018, prin adoptarea unei noi Declarații comune în luna iulie, iar România a continuat să promoveze consolidarea acestei relații, prin implementarea măsurilor concrete de cooperare stabilite.

În paralel, MAE a continuat să urmărească valorificarea oportunităților oferite de interacțiunile în format bilateral, regional și multilateral.

În plan bilateral, o atenție specială a fost acordată dialogului cu SUA, dar și cu alți aliați cu care România are parteneriate strategice (Polonia, Turcia, Franța, Germania). În cadrul întâlnirilor la diferite niveluri, problematica de securitate NATO și UE a figurat constant pe agenda de discuții. De altfel, în contextul dezvoltărilor semnificative în domeniul PSAC și în perspectiva preluării de către România, în primul semestru din 2019, a Președinției rotative a Consiliului UE, au fost organizate consultări distincte în domeniul securității și apărării cu o serie de state membre UE (Olanda, Suedia, Polonia, Marea Britanie, Finlanda, Belgia, Estonia etc.)

În cursul acestui an a avut loc o nouă reuniune în format B9 la nivelul șefilor de stat și de guvern, la 8 iunie 2018, la Varșovia. Statele participante au abordat aspecte legate de evoluțiile la nivel regional și internațional și măsurile necesare pentru a gestiona eficient provocările și amenințările curente. La finalul discuțiilor, a fost adoptată o declarație publică care reconfirmă

22

interesul statelor participante de a continua angajarea în cadrul acestui format și evidențiază faptul că acesta își păstrează relevanța și valoarea adăugată la procesele în derulare la nivelul NATO și UE. Tot în acest format au avut loc în anul în curs reuniuni B9 la nivelul miniștrilor apărării (12-14 martie) și la nivel parlamentar (17-18 aprilie).

O nouă rundă a dialogului trilateral România-Polonia-Turcia la nivel de ministru de externe s-a desfășurat la 11 septembrie 2018, la București. Reuniunea a permis un schimb de opinii cu privire la principalele teme pe agenda de securitate euro-atlantică și contribuția celor trei state la eforturile de combatere a ameninţărilor din mediul de securitate. A fost adoptat un comunicat de presă comun care reconfirmă interesul României, Poloniei și Turciei de continuare a dialogului în acest format.

3. Parteneriatul strategic cu SUA

Dezvoltarea, consolidarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii au reprezentat, pe întreg parcursul anului 2018, teme de importanță majoră ale politicii externe ale României.

Un accent deosebit a fost pus pe consolidarea cooperării cu SUA în domeniul securității, inclusiv în cadrul NATO, dar și în cel economic, prin utilizarea oportunităților oferite de organizarea, la București, a celui de-al treilea summit al Inițiativei celor Trei Mări (septembrie 2018) precum și de dialogul bilateral intens la nivel politic, inclusiv cu ocazia rundei anuale a Dialogului Strategic România-SUA.

Activitatea MAE s-a concentrat asupra domeniilor prevăzute în Declarația comună cu privire la Parteneriatul Strategic între România și SUA din 2011: au fost efectuate atât demersuri destinate dezvoltării dialogului bilateral politico-diplomatic, politico-militar și strategic, cât și pentru susținerea rolului central al cooperării transatlantice pentru prosperitatea și securitatea UE și a SUA, în pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului UE.

Continuitatea dialogului strategic România-SUA a fost marcată de consolidarea formatelor utilizate în anii precedenți: astfel, la 30 martie 2018, MAE, împreună cu Departamentul de Stat al SUA și Ambasada SUA la București, au organizat a doua Reuniune intermediară anuală de Dialog Strategic România-SUA, la nivel de experți. Au participat reprezentanți ai ministerelor și agențiilor din România cu atribuții în domeniu, precum și ai cabinetului Viceprim-ministrului pentru implementarea Parteneriatelor Strategice. Reuniunea a cuprins o sesiune de deschidere, urmată de sesiuni ale grupurilor de lucru bilaterale: securitate energetică/economie; afaceri politico-militare; securitate cibernetică/afaceri digitale; afaceri interne, inclusiv vize.

De asemenea, la București a avut loc cea de-a VI-a ediție anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic la nivel politic (19 iunie 2018): delegațiile au fost conduse de Viceprim-ministrul pentru implementarea Parteneriatelor Strategice ale României și de asistentul pentru Afaceri Europene și Eurasiatice al secretarului de stat al SUA, W. Mitchell. Părțile au convenit să organizeze următoarea întâlnire în 2019.

MAE a pregătit și sprijinit derularea dialogului politic la nivel de viceprim-ministru pentru implementarea Parteneriatelor Strategice, în contextul întâlnirilor acestuia cu: secretarul de stat al SUA, secretarul pentru Energie (iunie 2018), secretarul pentru Comerț (iunie și septembrie 2018), asistentul special al Președintelui SUA pentru Economie și Finanțe, asistentul special al Președintelui SUA pentru Energie și Mediu, asistentul pentru Europa și NATO al secretarului pentru Apărare, membrii Congresului SUA O. Hatch și M. Rogers (iunie 2018), asistentul secretarului de stat al SUA, W. Mitchell (aprilie; iunie; septembrie; noiembrie 2018), adjunctul asistentului pentru Biroul pentru Conflicte și Operațiuni de Stabilizare al secretarului de stat al SUA (noiembrie 2018), secretarul Comerțului și cu adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa Centrală și problematica Holocaustului (decembrie 2018).

Ministrul afacerilor externe a avut la rândul său întrevederi cu secretarul Comerțului al SUA (septembrie 2018) și cu asistentul pentru Europa și Eurasia al secretarului de stat (iunie; septembrie; noiembrie 2018).

În contextul preluării de către țara noastră a Președinției Consiliului Uniunii Europene, pe întreg parcursul anului 2018, s-au intensificat consultările între România și SUA, subsumate intereselor comune și importanței acordate unor relații transatlantice solide, cu accent pe

23

perspectiva menținerii și dezvoltării securității și prosperității europene.

Pe palierul securitar, au avut loc numeroase întâlniri între membrii executivului român și secretarul Apărării al SUA, reprezentantul special al SUA pentru Iran, B. Hook, asistentul secretarului de stat din cadrul Biroului Control Armamente, Verificare și Conformitate al Departamentului de Stat al SUA, Y. Poblete, asistentul pentru Europa și NATO al secretarului pentru Apărare, T. Goffus, și asistentul pentru Securitate Internațională din Departamentul Apărării al SUA, R. Karem.

Vizita la Washington a ministrului român al apărării, la 25-27 septembrie 2018, a fost precedată de organizarea Reuniunii anuale a Grupului de lucru româno-american la nivel înalt pentru apărare (mai 2018), sub copreședinția Secretarului de Stat pentru Politica de Apărare, Planificare şi Relaţii Internaţionale din MApN şi a lui Thomas Goffus, adjunct al asistentului pentru Europa și NATO al Secretarului Apărării al SUA.

Un dialog substanțial pe tema apărării și securității regionale și internaționale a fost purtat cu membri ai Congresului SUA, atât la București, cât și la Washington.

A fost continuată cooperarea bilaterală în materie de achiziții de tehnică militară, în linie cu politica de apărare a României și cu angajamentele asumate la nivel NATO. Prin realizarea acestor noi capabilităţi, se asigură întărirea securităţii naţionale şi regionale, contribuindu-se totodată în mod semnificativ la consolidarea parteneriatului strategic cu SUA.

În planul relațiilor economice bilaterale, a fost reiterat interesul României pentru aprofundarea și consolidarea acestui palier, ca dimensiune prioritară a Parteneriatului Strategic, în condițiile în care țara noastră a dovedit stabilitate economică și avantaje structurale reale.

Din partea Guvernului României, viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice și ministrul afacerilor externe au avut, în anul 2018, întâlniri cu reprezentanți ai guvernului american, unul dintre obiectivele principale fiind promovarea aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și obținerea sprijinului SUA pentru candidatura României la această organizație.

Pe parcursul anului 2018, a avut loc un dialog intens structurat pe diferite niveluri: astfel, în iunie 2018, reprezentanții Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat din România au organizat împreună cu AMRO (American-Romanian Business Council) un eveniment de promovare a proiectelor aprobate de Guvern sub umbrela Legii parteneriatului public-privat, adoptată în 2018 de Parlamentul României. Proiectele, estimate la 15-20 miliarde euro, vizează în principal construcția de autostrăzi și spitale; în marja reuniunii I3M (17-19 septembrie 2018), s-a desfășurat cea de-a a șasea misiune economică în România a AMRO, la care au participat 12 mari companii americane (Amgen, Archer Daniels Midland, Bell Helicopter, Exxon Mobil, Lockheed Martin, Mega Company, MetLife, Motorola Solutions, Oshkosh Defense, Parsons, Raytheon, TE Connectivity). Principalele domenii vizate au fost industria de apărare, industria farmaceutică, agricultura, energia, investițiile, afacerile imobiliare și de asigurări, noile tehnologii, infrastructura. Totodată, delegația AMRO, care a participat și la Forumul de Afaceri din marja Summit-ului I3M, a avut întrevederi cu Prim-ministrul României și ministrul finanțelor publice, cu Președintele Camerei Deputaților, Viceprim-ministrul pentru parteneriatele strategice ale României, ministrul afacerilor externe, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat.

România și SUA au continuat dialogul privind consolidarea securității energetice a Europei Centrale, prin diversificarea rutelor și surselor, exploatarea resurselor de gaze naturale din zona economică exclusivă a României din M. Neagră și implementarea proiectului BRUA. De asemenea, România a obținut, în noiembrie 2018, asistență tehnică de la Departamentul de Stat pentru consolidarea capacității administrative în domeniul energetic (program ce va avea valoare totală de 2.4 milioane USD).

Schimburile educaționale și culturale bilaterale au fost în continuare bine reprezentate, desfășurându-se în baza Programului Fulbright pentru România și a celorlalte programe americane la care au acces cetățenii români, precum și prin intermediul filialelor Institutului Cultural Român la New York, respectiv Centrului Cultural American la București.

24

4. Republica Moldova

În anul 2018, MAE a continuat să acționeze pentru consolidarea durabilă a relației bilaterale cu Republica Moldova, în baza Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a R. Moldova, concomitent cu sprijinirea eforturilor de reformă asumate de R. Moldova prin Acordul de Asociere cu UE. România s-a afirmat ca un partener esențial în promovarea politicilor UE și NATO cu privire la R. Moldova.

Pe parcursul anului 2018, ritmul contactelor bilaterale cu R. Moldova a fost foarte intens. MAE a sprijinit, în conformitate cu competențele care îi revin, desfășurarea unei noi ședințe comune a Guvernelor României și Republicii Moldova (București, 22 noiembrie 2018); organizarea, la București, la 25 iunie 2018, a celei de-a cincea sesiuni a Comisiei interguvernamentale pentru integrare europeană; desfășurarea, la Chișinău, în perioada 14 – 15 noiembrie 2018, a celei de-a XI-a sesiuni a Comisiei mixte de colaborare economică.

Totodată, agenda contactelor bilaterale în 2018 a inclus, între altele: întrevederea Președintelui României cu prim-ministrul R. Moldova în marja participării la segmentul la nivel înalt al deschiderii sesiunii a 73-a a Adunării Generale ONU (New York, 27 septembrie 2018); vizita prim-ministrului României la Chișinău (27 februarie); vizita ministrului delegat pentru afaceri europene la Chișinău (18 – 19 mai); vizita la București a ministrului afacerilor externe al R. Moldova (6 februarie); vizitele de București ale viceprim-ministrului pentru integrare europeană al R. Moldova, (19 – 21 februarie; 27 martie; 23 octombrie); vizita la București a viceprim-ministrului pentru reintegrare al R. Moldova (8 octombrie); vizita la București a secretarului de stat MAEIE al R. Moldova, T. Molcean (1 octombrie); vizitele la București ale Președintelui Parlamentului R. Moldova (27 martie 2018, cu ocazia ședinței solemne a Parlamentului României dedicată celebrării Centenarului Unirii Basarabiei cu România; 26-27 noiembrie).

MAE a susținut promovarea și realizarea multiplelor proiecte de sprijin și conectare a Republicii Moldova, prin România, la spațiul european și valorile UE, cu accent pe proiectele de interconectare în domeniul energetic și al infrastructurii, precum și proiectele de construcție instituțională sau proiectele în domeniul educației, sănătății și culturii, inclusiv proiectele de asistență oficială pentru dezvoltare, cu potențial real de a genera beneficii directe pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor R. Moldova, indiferent de etnie, limbă vorbită, religie sau zonă geografică unde locuiesc. În context, MAE a acționat pentru consolidarea procesului de coordonare interinstituțională vizând inventarierea, prioritizarea și monitorizarea ansamblului proiectelor de cooperare derulate pe relația cu R. Moldova.

La nivelul UE, MAE a continuat să acționeze pentru sprijinirea parcursului european al R. Moldova, prin dialogul constant cu statele membre UE și cu instituțiile UE, atât la nivel înalt, cât și prin contacte permanente la nivel de lucru. La 26 februarie 2018, România a organizat, împreună cu Franța, la Bruxelles, o nouă reuniune a Grupului pentru Acțiunea Europeană a R. Moldova. România s-a manifestat în mod activ, la Bruxelles și în contactele bilaterale cu celelalte state membre, pentru consolidarea angajamentului UE în sprijinul R. Moldova, precum și pentru menținerea nivelului asistenței financiare, insistând în mod deosebit asupra importanței susținerii proiectelor care au un impact direct și imediat asupra vieții cetățenilor R. Moldova. Concomitent cu aceste demersuri, România a încurajat consecvent autoritățile R. Moldova în direcția continuării și aprofundării reformelor necesare în vederea implementării Acordului de Asociere cu UE, în conformitate cu principiile și valorile democratice, care reprezintă fundamentul UE.

La nivelul NATO, MAE a acționat pentru consolidarea relației R. Moldova cu Alianța, în conformitate cu aspirațiile Chișinăului în acest sens, prin valorificarea instrumentelor de dezvoltare a cooperării și parteneriatului existente la nivelul NATO, în mod special Planul Individual de Acțiune pentru Parteneriat și Pachetul de consolidare a capacităților de apărare. Caracterul larg și cuprinzător al parteneriatului dintre Republica Moldova și NATO a fost ilustrat și de eforturile de distrugere a pesticidelor și substanțelor chimice periculoase, în cadrul cărora România a jucat rolul de lider de proiect.

În privința dosarului transnistrean, MAE a menținut un dialog constant și de substanță cu interlocutorii relevanți în raport cu R. Moldova, inclusiv în contextul vizitei la București a Reprezentantului Special al Președinției în Exercițiu a OSCE (PiE OSCE) pentru procesul de reglementare transnistreană, F. Frattini (9 octombrie 2018), pledând pentru înregistrarea de

25

progrese pe fond în cadrul negocierilor în formatul ”5+2”, în vederea convenirii unei soluții cuprinzătoare și durabile, care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova, în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.

România a co-sponsorizat rezoluția Adunării Generale ONU, adoptată la 22 iunie 2018, privind retragerea deplină și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul R. Moldova.

5. Relațiile cu statele din vecinătate

5.1 Cooperarea politică și economică cu statele din Balcanii de Vest

Componenta bilaterală

Albania: Anul 2018 a adus revigorarea dialogului la nivel înalt prin reuniunea prim-miniștrilor din cele două țări, la 6 iulie 2018, la Sofia, în marja Summit-ului 16+1 China-Europa Centrală și de Est. Cei doi prim-miniștri au agreat dezvoltarea bunelor relații bilaterale existente, cu accent pe consolidarea cooperării la nivel sectorial, prin prisma cooperării în domenii cu relevanță pentru dialogul UE-Albania, cât și pentru consolidarea cooperării economice. România a reconfirmat sprijinul pentru începerea negocierilor de aderare a Albaniei la UE.

Bosnia și Herțegovina-BiH: A fost intensificat dialogul politico-diplomatic la nivel de lucru, reflectat prin schimburi de vizite și consultări politice în ambele capitale, cu accent pe perspectiva avansării acestui stat pe parcursul european și euro-atlantic. MAE a susținut activ acordarea Membership Action Plan (MAP). A fost consolidat cadrul juridic sectorial. Cooperarea bilaterală a cunoscut un trend ascendent și pe dosare de interes regional, respectiv preluarea și exercitarea mandatului de Președinție în Exercițiu a South East European Cooperation Council (PiE SEECP) de către Sarajevo începând cu luna mai 2018. Au avut loc contacte ministeriale cu ocazia unor reuniuni internaționale, precum și la nivel de premieri în marja reuniunii statelor din Europa Centrală și de Est și China 16+1 (7 iulie 2018). A fost facilitată participarea actorilor economici la târguri, expoziții și alte manifestări cu caracter economic și au fost realizate înfrățiri între unitățile teritorial administrative din cele două state.

R. Macedonia: A fost intensificat dialogul la nivel înalt, materializat prin: vizita oficială la Skopje a premierului român (27 iulie 2018); întrevederea bilaterală a prim-miniștrilor la Sofia (7 iulie 2018); întâlnirea miniștrilor de externe în marja ministerialelei NATO din 6 decembrie și a CAE din 28 mai; vizita oficială la Skopje a ministrului delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, la invitația vicepremierului pentru afaceri europene, B. Osmani (18 decembrie), reuniune bilaterală la nivel de secretari de stat din ministerele de afaceri externe, în marja Conferinței anuale a OSCE cu Partenerii Mediteraneeni de Cooperare (25-26 octombrie). În cadrul reuniunilor, oficialii români au transmis felicitări pentru curajoasa decizie a coaliției guvernamentale de a semna Acordul de la Prespa și susținerea pentru parcursul european și euro-atlantic al R. Macedonia, pe lângă încurajarea de a continua procesul de reforme.

Muntenegru: Anul 2018 a reprezentat un moment marcant în relația bilaterală, trei vizite oficiale de nivel politic înalt, fiind perfectate în decursul acestuia: vizita oficială a ministrului de externe muntenegrean la București (5 iunie 2018), vizita oficială a prim-ministrului României în Muntenegru, desfășurată în perioada 25- 26 iulie – aceasta fiind prima vizită a unui premier român la Podgorița de la redobândirea independenței de către Muntenegru – și vizita oficială a președintelui Parlamentului din Muntenegru la București (10-11 decembrie). Convorbirile din cadrul acestor vizite au permis analizarea și identificarea oportunităților de dezvoltare a cooperării bilaterale sectoriale, în special în plan economic, dar și în domenii precum energie, turism sau educație. Oficialii români au reconfirmat că, pe perioada deținerii mandatului la Președinția Consiliului Uniunii Europene, România va acționa pentru avansarea negocierilor de aderare cu UE, în baza meritelor proprii și îndeplinirii criteriilor de aderare și au pledat pentru întărirea cooperării bilaterale cu Muntenegru în cadrul NATO.

Serbia: Anul 2018 a marcat un dialog politic bilateral intensificat, grație vizitei oficiale a Președintelui Serbiei la București (8 martie) și consultărilor la nivel înalt în alte formate extinse de cooperare (reuniuni cvadrilaterale). La 9 octombrie a avut loc întrevederea ministrului român de externe cu viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe al Serbiei, I. Dacic, în marja conferinței ”Security Challenges in the Balkans”, la București. Ministrul român a vizitat Serbia la 26

26

decembrie, unde a avut convorbiri cu Președintele, premierul, ministrul de externe și adjunctul președintelui Adunării Naționale din Serbia. Co-președinții Comisiei Mixte Interguvernamentale pentru Minorități Naționale au discutat reluarea dialogului în acest format și respectarea angajamentelor asumate pe acest palier (Belgrad, 17-18 septembrie). În plus, la 9 februarie au avut loc consultări bilaterale la nivel de director politic. Discuțiile au reconfirmat interesul celor două țări de consolidare a cooperării sectoriale, în special în transporturi, energie, afaceri interne, și a colaborării în formate regionale. În contextul deținerii Președinției Consiliul UE, partea română a reconfirmat sprijinul pentru dosarul european al Serbiei, implicit avansarea negocierilor de aderare a acestui stat la UE, în baza angajamentului ferm și a unui ritm susținut al reformelor interne.

Componenta de cooperare regională

Cooperările cvadrilaterale: Participarea premierului României la patru reuniuni ale dineului de lucru în format Bulgaria-România-Grecia-Serbia la București (24 aprilie), Salonic (4 iulie), Varna (2 noiembrie) și Belgrad (21-22 decembrie). Acest format de dialog reprezintă o platformă de susținere politică pentru proiecte de infrastructură de importanță strategică pentru regiune. Totodată, agregă eforturile de susținere a parcursului european al Balcanilor, identificând Serbia drept principalul beneficiar, al cărui exemplu de succes poate impulsiona aspirațiile europene ale altor potențiali candidați.

Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei – SEECP / Consiliul de Coooperare Regională-RCC: În perioada 23-24 aprilie 2018, la Brdo-pri-Kranju, secretarul de stat pentru afaceri strategice și bilaterale în spațiul euro-atlantic, G. Ciamba, a participat la reuniunea ministerială și la Summit-ul SEECP la nivel de șefi de state și guverne. Reuniunile au abordat evoluțiile din regiunea sud-est europeană și stadiul proceselor de integrare europeană și euro-atlantică ale statelor candidate și aspirante. La reuniunea din 24 aprilie, s-a dezbătut și adoptat textul „Declarației Summit-ului SEECP de la Brdo-pri-Kranju”. La 5 septembrie 2018, la Banja Luka, secretarul de stat G. Ciamba a participat la prima reuniune a miniștrilor de externe participanți la SEECP din mandatul Președinției în exercițiu a BiH. Discuțiile s-au concentrat asupra posibilităților de intensificare a cooperării în plan regional și concretizării cât mai grabnice a perspectivei integrării europene a statelor din Balcanii de Vest.

Inițiativa Central-Europeană - ICE: Principalele repere au fost: participarea premierului României și a ministrului delegat pentru afaceri europene G. Ciamba la evenimentele din deschiderea Summit-ului ICE (Zagreb, 3-4 decembrie); participarea secretarului de stat G. Ciamba la reuniunea la nivel de miniștri ai afacerilor externe (Split, 11 iunie), reprezentarea - prin directorul politic din MAE român, la dejunul informal al miniștrilor ICE organizat în marja Adunării Generale a ONU (New York, 26 septembrie).

5.2 Regiunea Mării Negre

În 2018, MAE a asumat, voluntar și temporar, rolul de punct focal de contact la nivel guvernamental în cadrul Facilității pentru creșterea albastră în regiunea Mării Negre – inițiativă care a fost lansată de Comisia Europeană (Direcția Generală Afaceri Maritime/DG MARE) în 2017 și care este esențială pentru o profilare activă a României pe tema Mării Negre, în cadrul UE.

MAE a organizat vizita de țară a Facilității, la 8 iunie 2018, discuțiile angrenând reprezentanții a cca. 20 ministere și agenții de resort. Ulterior, la 6 iulie 2018, a organizat atelierul național al Facilității, în vederea identificării intereselor maritime ale României și a oportunităților economico-sociale și de mediu pe care România le va promova în viitoarea Agendă maritimă comună pentru Marea Neagră.

Au avut loc consultări interne inter-ministeriale periodice privind tema cooperării regionale la Marea Neagră – consultări care au fost accelerate în pregătirea mandatului României pentru negocierea Declarației de la Burgas pentru convenirea unei Agende maritime comune a statelor litorale Mării Negre (adoptată la 31 mai 2018). A fost pregătită participarea României la evenimentele de la Burgas (deschiderea Zilei Maritime Europene, reuniunea ministerială vizând adoptarea Declaraţiei pentru convenirea unei Agende maritime comune) și a fost reprezentat în

27

delegația multi-ministerială a României (împreună cu Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor și Pădurilor).

În cursul anului 2018, MAE a analizat situația regională, interesele României și ale statelor membre UE, pentru a defini în mod concret abordarea și obiectivele care să consacre M. Neagră ca prioritate UE pe agenda Președinției României la Consiliul UE, propunând mandatul-cadru și livrabile concrete, care au fost aprobate ca parte integrantă a Programului Președinției române, la cel mai înalt nivel.

A fost inițiat un dialog periodic cu Serviciul European de Acțiune Externă-SEAE și Comisia Europeană (DG MARE, Direcția Generală Cercetare și Inovare) pe tema Mării Negre pe agenda UE (dialog care, în ultima parte a anului, a dobândit o ritmicitate crescută) și a articulat un sprijin important pentru obiectivele Președinției Bulgare a Consiliului UE din primul semestru al anului 2018 pe temă, pentru a crea un context cât mai favorabil realizării obiectivelor României.

A fost fixat calendarul evenimentelor pe Marea Neagră al Președinției României la Consiliul UE. (eveniment cu participare la nivel înalt pentru adoptarea Agendei strategice a cercetării şi inovării în regiunea Mării Negre – București, 8-9 mai 2019; reuniune a miniştrilor cu atribuţii în domeniul afacerilor maritime pentru adoptarea unei Agende maritime comune în regiunea Mării Negre – București, 21 mai 2019; Forum de investiții la Marea Neagră – Constanța, 22-23 mai 2019). A fost inițiată coordonarea strânsă cu celelalte ministere organizatoare (Ministerul Cercetării și Inovării, Ministerul Transporturilor), toate evenimentele beneficiind și de sprijinul MAE.

În 2018, a demarat promovarea obiectivelor Președinției României la Consiliul UE pe tema Mării Negre în dialogul bilateral cu statele membre ale UE și cu cele din regiune – demersuri accelerate spre finalul anului.

La nivelul Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră-OCEMN, pe parcursul anului 2018, participarea României la cooperarea economică inter-guvernamentală a inclus o serie de acțiuni - care au reconfirmat sprijinul politic al statelor membre pentru impulsionarea cooperării economice în regiunea extinsă a Mării Negre, precum și pentru consolidarea profilului și eficienței Organizației - printre care:

- cea de-a 38-a reuniune a Consiliului Miniștrilor Afacerilor Externe (27 iunie 2018, Erevan), găzduită de Președinția-în-Exercițiu a Republicii Armenia la OCEMN. Delegația română a fost condusă de secretarul de stat pentru afaceri globale, Monica Gheorghiță;

- cea de-a 39-a reuniune a Consiliului Miniștrilor Afacerilor Externe (14 decembrie 2018, Baku), organizată de Președinția-în-Exercițiu a Republicii Azerbaidjan la OCEMN. Delegația română a fost condusă de secretarul de stat pentru relații cu vecinătatea estică și relații multilaterale la nivel global.

Ministrul și secretarii de stat din MAE au participat la numeroase alte evenimente dedicate vecinătăţii României și relaţiilor acesteia cu comunitatea euro-atlantică.

5.3 Relaţiile cu statele din vecinătatea estică și cu Federația Rusă

Cu Ucraina, activitatea MAE s-a concentrat pe promovarea unor relații bilaterale bazate pe respectarea reciprocă a intereselor celor două părți, o atenție deosebită fiind acordată, în continuare, problematicii drepturilor persoanelor aparținând minorității române.

În continuarea dialogului privind Legea educației, adoptată în Ucraina la 5 septembrie 2017, și pornind de la evaluarea privind efectele negative pentru învățământul în limba română în această țară, ministrul român de externe a efectuat o vizită comună cu omologul ucrainean la Cernăuți (11 ianuarie 2018), cu această ocazie fiind abordate și alte aspecte bilaterale, inclusiv cooperarea transfrontalieră.

În luna aprilie 2018, secretarul de stat coordonator a efectuat o vizită la Kiev, prilej cu care au fost discutate cu autoritățile centrale ucrainene principalele problematici de pe agenda relațiilor bilaterale, cu accent pe necesitatea soluționării durabile a aspectelor legate de dreptul la învățământ în limba maternă pentru persoanele aparținând minorității române din Ucraina. Ulterior, s-a deplasat la Cernăuți pentru întrevederi cu reprezentanții comunității românești, fiind trecută în revistă situația exercitării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din

28

Ucraina. În luna octombrie 2018, secretarul de stat coordonator a făcut o nouă vizită în regiunea Cernăuți, completată cu o deplasare în Transcarpatia.

La 10-11 decembrie 2018 a avut loc, la București, a VII-a sesiune a Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale.

MAE a susținut activitatea ministerelor de linie pentru avansarea relațiilor bilaterale româno-ucrainene în diverse domenii, printre care transporturi și turism.

În relațiile cu statele sud-caucaziene, principalele repere ale anului 2018 au fost:

Vizitele viceprim-ministrului pentru implementarea Parteneriatelor Strategice ale României în Azerbaidjan (martie 2018), ocazie cu care a reprezentat țara noastră la Forumul Global de la Baku și a avut întrevederi cu Președintele, miniștrii de externe, economiei și transporturilor; respectiv în Georgia (mai 2018), unde a reprezentat România la ceremoniile pentru aniversarea centenarului primei republici democrate georgiene și a avut întrevederi bilaterale cu Președintele Georgiei și cu prim-ministrul. În relația cu Armenia, reține atenția participarea la nivel similar a României la Sommet-ul Organizației Internaționale a Francofoniei, derulat la Erevan, în perioada 11-12 octombrie 2018.

În planul dialogului periodic pe linia ministerelor de externe, s-au desfășurat, la București, runde de consultări bilaterale la nivel de secretar de stat coordonator cu omologul georgian (aprilie 2018) și cel azer (septembrie 2018) și a fost explorată organizarea unei runde de consultări de același nivel cu partea armeană, în continuarea celor de lucru (director general) din luna iulie 2018.

În relația cu Georgia, MAE s-a implicat în organizarea vizitei la București a ministrului georgian al apărării (ianuarie 2018) și a șefului Administrației Prezidențiale de la Tbilisi, însoțit de consilierul prezidențial pentru politică externă (februarie 2018).

În luna iunie 2018, la București a avut loc o nouă sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale româno-georgiene de colaborare economică și tehnico-științifică (și-a reluat activitatea în 2017, după 10 ani), iar în noiembrie s-a desfășurat cea de a 5-a sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale de cooperare economică și tehnico-științifică cu Azerbaidjan (după o pauză de 9 ani).

Dialogul bilateral cu partea rusă a fost purtat, în cursul anului 2018, în conformitate cu cele cinci principii coordonatoare în relațiile UE–Federația Rusă (agreate la Consiliul Afacerilor Externe din luna martie 20167), respectiv cu politica duală (deterrence - dialogue) a NATO față de acest stat. La 15 octombrie 2018, s-au împlinit 140 de ani de relații diplomatice bilaterale româno-ruse.

A continuat susținerea liniei ascendente a relațiilor bilaterale cu Republica Belarus.

S-a menținut practica desfășurării cu regularitate a consultărilor politice interministeriale la nivel de secretar de stat/vice-ministru de externe (iunie 2018) și director general (decembrie 2018).

Pe platformele bilaterale și multilaterale de dialog, s-au sprijinit consolidarea şi aprofundarea dialogului UE–Republica Belarus, acestea având o influenţă pozitivă şi asupra ansamblului relaţiilor bilaterale româno-belaruse, MAE acționând în același timp pe lângă partenerii belaruși pentru o participare mai activă la proiectele Parteneriatului Estic.

În anul 2018 au fost relansate relațiile cu toate statele central-asiatice:

Ministrul afacerilor externe al României a făcut o vizită în Turkmenistan, ca răspuns la vizita la București a omologului turkmen în anul precedent. În marja vizitei, șeful diplomației române a inaugurat Târgul „Studiază în România – oferta educațională a universităților românești”.

Au avut loc noi sesiuni anuale ale Comisiilor Mixte Interguvernamentale pentru colaborare economică cu Turkmenistanul și Kazahstanul, respectiv au avansat discuțiile privind

7 i.) implementarea Pachetului Minsk drept condiţie esenţială pentru o reangajare de substanţă cu Rusia; (ii.) consolidarea relaţiilor cu partenerii

estici; (iii.) întărirea rezilienţei UE (prin prismă securitară şi comunicaţională); (iv.) angajare selectivă cu Rusia pe aspecte de relaţii externe (Siria, Iran, contra-terorism) şi terţe domenii de interes pentru UE (sectoare indicate: de SEAE - reglementări sanitare şi fito-sanitare, de SM UE - energie,

comerţ, transporturi); (v.) susţinerea contactelor interumane şi a societăţii civile din Rusia.

29

operaționalizarea Comisiei Mixte Interguvernamentale pentru colaborare economică cu Uzbekistanul în marja consultărilor secretarului de stat pentru relațiile cu Vecinătatea Estică și relațiile multilaterale la nivel global de la Tașkent, din 30 octombrie 2018. A continuat practica rundelor anuale de consultări bilaterale la nivel de secretar de stat – adjunct de ministru de externe pentru implementarea Planurilor de acțiuni pe linie diplomatică în relațiile cu Turkmenistanul și Kazahstanul. Planul de acțiuni cu Tadjikistanul a fost semnat de secretarul de stat coordonator la întrevederea bilaterală cu ministrul tadjik de externe, în marja reuniunii ministeriale OSCE (Milano, 6-7 decembrie 2018). S-au derulat și continuă negocierea de documente similare cu Kârgâzstanul și Uzbekistanul. De menționat că rundele de consultări cu Tadjikistanul și Kârgâzstanul au avut caracter de premieră pentru perioada post-stabilire de relații diplomatice.

Din perspectivă regională și a conectării Asiei Centrale, în luna octombrie 2018, la Așgabat s-a desfășurat prima reuniune cvadrilaterală de experți privind coridorul internațional de transport mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică, convenindu-se ca, în luna martie 2019, la București să se organizeze întâlnirea miniștrilor de externe din Azerbaidjan, Georgia, România și Turkmenistan pentru asumarea Declarației Politice privind proiectul.

Au continuat demersurile interinstituționale pentru acordarea de asistență financiară nerambursabilă și expertiză pentru realizarea unor proiecte destinate gestionării resurselor de apă, coordonate de Centrul Regional ONU pentru Diplomație Preventivă în Asia Centrală (Așgabat).

Reprezentanți ai MAE, alături de cei ai ministerelor de linie, au fost prezenți la evenimente multilaterale, organizate cu sprijinul UE, OSCE și ONU, dedicate unor aspecte de maximă relevanță pentru regiune, spre exemplu: Conferința internațională privind prevenirea extremismului violent în Asia Centrală (Dușanbe, mai 2018); Conferința regională OSCE privind Buna Guvernanță și Conectivitatea Economică (Așgabat, mai 2018), Conferința Regională pe teme legate de gestionarea resurselor de apă (Dușanbe, iunie 2018) sau cea de a 8-a sesiune a Reuniunii Părților la Convenția privind Protecția și Utilizarea Cursurilor de Apă Transfrontaliere și a Lacurilor Internaționale (Astana, octombrie 2018).

Asia Centrală a ocupat un rol important și pe agenda contactelor cu UE: în luna iulie 2018 Reprezentantul Special al UE pentru regiune, P. Burian, s-a aflat la București, pentru discutarea calendarului de acțiuni în prima jumătate a anului viitor, când România va deține Președinția Consiliului UE și se așteaptă adoptarea viitoarei Strategii UE pentru Asia Centrală.

6. Relațiile cu parteneri în plan global

6.1 Relațiile cu Canada

Relaţiile dintre România şi Canada, stimulate de valorile euro-atlantice şi interese comune, ca şi de prezența unei importante comunități românești pe teritoriul canadian, au marcat în 2018 o agendă bilaterală dinamică și o bună colaborare punctuală în cadrul organizațiilor internaționale.

2018 a reprezentat în primul rând anul din care cetățenii români au posibilitatea de a călători în Canada în scop turistic/de afaceri fără vize, pentru șederi de maxim 6 luni, urmare ridicării obligativității vizelor începând cu 1 decembrie 2017.

Cele două state au cooperat în forurile multilaterale, atât la NATO, cât şi la OSCE, precum şi în cadrul Organizației Internaţionale a Francofoniei.

Dialogul politic la nivel ministerial a avut ca momente principale: întâlnirea miniștrilor afacerilor externe din marja ministerialei NATO din 4-5 decembrie 2018, precedată de discuția pe care au avut-o referitor la cooperarea în cadrul Misiunii ONU din Mali (MINUSMA); vizita ministrului apărării naționale canadian în România și dialogul substanțial al acestuia cu omologul român (8-9 noiembrie 2018).

Urmare demersurilor concertate ale Ministerului Apărării Naționale și MAE, a continuat și a fost aprofundată cooperarea cu Canada în materie de securitate regională. Canada a contribuit la operațiunile de poliție aeriană întărită a spaţiului aerian al României cu cinci aeronave CF-18 Hornet şi 135 de militari dislocați la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu. În 2018, au fost explorate

30

posibilități de consolidare a colaborării România-Canada în cadru multilateral, în sprijinul eforturilor ONU de promovare a păcii și securității, având loc un dialog susținut privind cooperarea în asigurarea eficienței MINUSMA.

În cooperarea bilaterală, un accent special a fost pus pe campaniile de informare menite să contribuie la respectarea legislaţiei canadiene de către cetăţenii români care călătoresc în această ţară şi la verificarea, împreună cu partenerii canadieni, a oricărei informaţii care pare a indica dorinţa unor cetăţeni români de a abuza de regimul liberalizat de vize sau de legislaţia canadiană.

Impulsul pozitiv imprimat relației bilaterale de eliminarea vizelor a fost demonstrat și de lansarea în premieră a zborurilor directe Canada-România, începând cu vara anului 2018, o evoluție apreciată de comunitățile de afaceri interesate de explorarea oportunităților oferite de intrarea în vigoare provizorie a acordului CETA, dar și de numeroasa comunitate a canadienilor de origine română.

România a ratificat, la 18 aprilie 2018, Acordul de parteneriat strategic între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte (SPA).

6.2 Relațiile cu statele din Orientul Mijlociu și Africa

Pe parcursul anului 2018, MAE a organizat numeroase vizite bilaterale la toate nivelurile, continuând astfel demersurile de accelerare și diversificare a raporturilor României cu statele din Orientul Mijlociu și Africa:

Întrevederea ministrului afacerilor externe cu omologul libian, Mohamed Taher Siala, aflat în vizită în România (15 februarie 2018).

Vizita oficială la București a ministrului afacerilor externe din Republica Ghana (27 martie).

Vizita oficială a prim-ministrului României în Statul Israel (25-26 aprilie).

Vizita oficială a ministrului afacerilor externe în Republica Algeriană Democratică și Populară (31 martie-2 aprilie).

Vizita oficială în România a ministrului adjunct de externe din Statul Israel (10-11 aprilie).

Prima sesiune a Comitetului mixt de cooperare între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite (București, 16-17 aprilie).

Vizitele oficiale ale ministrului român de externe în Libia și Tunisia (18 -20 aprilie). În debutul vizitei oficiale în Libia, ministrul afacerilor externe a avut o întrevedere în format trilateral cu omologul libian, ca și cu G. Salamé, Reprezentant special al SG ONU pentru Libia și șef al UNSMIL.

Vizita oficială a ministrului de externe în Regatul Maroc (2-4 mai).

Întrevederi la nivel de secretar general cu ministrul afacerilor externe din Republica Botswana, cu vice-ministrul afacerilor externe din Republica Mozambic și cu șefii delegațiilor din Republica Africa de Sud și Republica Guineea (mai 2018).

Un al doilea turneu regional în Africa Sub-sahariană al secretarului general al MAE român (martie 2018), cuprinzând Republica Mozambic, Republica Zambia, Republica Zimbabwe și Regatul Eswatini (fostul Swaziland).

Vizitele oficiale la București a miniștrilor afacerilor externe din Burkina Faso, Republica Unită Tanzania și Republica Capului Verde (iunie 2018).

Întrevedere a ministrului de externe cu ministrul rwandez al afacerilor externe, cooperării și comunității Africii de Est, însoțit de ministrul gabonez al afacerilor externe (24 august), în vederea pregătirii alegerilor pentru funcția de secretar general al OIF, la summit-ul de la Erevan.

Întrevederea ministrului afacerilor externe cu A. Majdalani, membru al Comitetului Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (5 septembrie), aflat în vizită în România.

Întrevederea secretarului de stat pentru afaceri bilaterale globale din MAE român cu ministrul algerian pentru relația cu Parlamentul (6 septembrie, vizită la București la invitația omologului român).

Vizita de lucru în România a ministrului afacerilor externe și cooperării internaționale al Regatului Maroc (12 septembrie).

31

Întrevederea ministrului afacerilor externe român cu ministrul de stat pentru afaceri economice și comerciale al Emiratelor Arabe Unite (17 septembrie).

Întrevederea Președintelui României cu Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, în marja dezbaterilor generale ale celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (septembrie 2018).

Întrevederile ministrului afacerilor externe cu omologii din Palestina, Regatul Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Statul Kuweit, Sultanatul Oman, Statul Qatar, Republica Islamică Iran, Republica Capul Verde, precum și cu Secretarul general al Consiliului de Cooperare a Golfului și președintele Comisiei Uniunii Africane, în marja participării șefului diplomației române la dezbaterile generale ale celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (septembrie 2018).

Vizita la București a Șeicului H. Bin Zayed Al Nahyan, reprezentantul Emirului Abu Dhabi, Regiunea de Vest (17 septembrie).

Vizitele prim-ministrului României în Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi, 17-19 octombrie), Kuwait (Kuweit City, 20-21 octombrie), Oman (Muscat, 4-5 noiembrie) și Qatar (Doha, 6-7 noiembrie). Cu prilejul vizitei în Oman, a fost deschisă Ambasada României la Muscat.

Consultări politico-diplomatice România-Republica Sudan la Khartoum (11 noiembrie) și România-Republica Federală Democrată Etiopia la Addis-Abeba (13 noiembrie), la nivel de director general/subsecretar de stat.

Consultări politico-diplomatice România-Spania-Olanda, la nivel de director general, în vederea identificării modalităților de colaborare în spațiul african sub-saharian.

Consultări româno-iordaniene pe linie MAE (Amman, 10-11 decembrie).

Consultări româno-israeliene pe line MAE (Israel, 13 decembrie).

Pe palier multilateral, în raport cu statele din Africa și Orientul Mijllociu, MAE a asigurat reprezentarea activă a României la evenimente internaționale de importanță deosebită:

Conferința Internațională pentru Reconstrucția și dezvoltarea Irakului (Kuweit, 14 februarie).

Reuniunile Coaliției globale anti-ISIL/Daesh, inclusiv la nivel de lucru (Kuweit, 13 decembrie; Bruxelles, 12 iulie, Washington, 17 noiembrie).

Conferința la nivel înalt pentru Sahel (Bruxelles, februarie 2018) și întrevederea secretarului de stat cu Reprezentantul special al UE pentru Sahel (12 noiembrie), pentru follow-up la Conferința respectivă.

Conferința donatorilor pentru Gaza, organizată cu scopul strângerii de fonduri pentru construirea unei stații de desalinizare a apei marine în Fâșia Gaza (Bruxelles, 20 martie).

Cea de a doua Conferință internațională de la Bruxelles privind sprijinirea viitorului Siriei și al Regiunii (Bruxelles, 24-25 aprilie).

Cea de-a treia Conferință ministerială privind victimele violenței motivate etnic și religios în Orientul Mijlociu (Bruxelles, 14 mai).

Conferința Internațională pentru Gambia (Bruxelles, mai 2018), nivel de secretar de stat.

Participarea Președintelui României la Forumul economic la nivel înalt Africa–Europa organizat de președinția austriacă în exercițiu a Consiliului UE (Viena, 17-18 decembrie).

Reuniunea Consiliului Miniștrilor UE-ACP (Lomé, mai 2018), la nivel de secretar genera, și cea de a 36-a sesiune a Adunării parlamentare paritare ACP–UE, desfășurată la Cotonou, Republica Benin (decembrie 2018), în contextul continuării negocierilor pe tema viitorului acord post-Cotonou.

Găzduirea, de către ministrul afacerilor externe, a unei reuniuni cu omologii din statele francofone africane cu tema “Schimbările climatice și securitatea” (27 septembrie 2018), în marja participării șefului diplomației române la dezbaterile generale ale celei de-a 73-a sesiuni a AG a ONU (septembrie 2018).

Cea de-a 14-a ediție a reuniunii internaționale ”Manama Dialogue” (Manama, 26-28 octombrie). În marja reuniunii au avut loc consultări cu ministrul adjunct al afacerilor externe și cu subsecretarul de stat pentru afaceri internaționale din Regatul Bahrain.

Cea de-a treia ediție a Summit-ului UE-Lumea Arabă „Orizonturi Comune” (Atena, 29

32

octombrie). În marja evenimentului, șeful diplomației române a avut o întrevedere bilaterală cu ministrul de stat pentru afaceri externe al Statului Qatar.

Reuniunile ”Procesului Aqaba” pe tema: (1) amenințărilor generate de fenomenul terorist și cel al radicalizării în Europa (Aqaba, 4-5 noiembrie). În marja reuniunii, șeful delegației române, secretarul de stat pentru relații interinstituționale din MAE, a avut un pull-aside cu Regele Abdullah al II-lea și o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Regatului Hașemit al Iordaniei; (2) pe tema amenințărilor generate de fenomenul terorist și cel al radicalizării în Africa de Est (Aqaba, 8-9 decembrie).

Întâlnirea înalților funcționari privind evoluțiile Planului Comun de Acțiune de la Valetta (Addis Abeba, 14-15 noiembrie).

6.3 Relațiile cu statele din regiunea Asia-Pacific

În anul 2018, MAE a acordat o importanță specială consolidării parteneriatelor cu Republica Populară Chineză, Japonia, Republica India și Republica Coreea.

La 16 ianuarie 2018, cu ocazia vizitei istorice în România a prim-ministrului Japoniei, s-a luat decizia ridicării, în viitorul apropiat, a relaţiilor bilaterale româno-japoneze la nivel de parteneriat strategic. Au avut loc consultări politico-diplomatice pe linia MAE, la nivel de directori general pentru afaceri globale din MAE (30 aprilie/București, 13 septembrie/Tokyo), pe problematica bilaterală (viitorul Parteneriat strategic), regională și multilaterală.

În contextul aniversării a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și India, a avut loc, în perioada 18-20 septembrie 2018, vizita în România a vice-președintelui R. India, dl. Venkaiah Naidu, președintele ex officio al Rajya Sabha, camera superioară a Parlamentului indian, urmată, în perioada 24-27 noiembrie, de vizita în R. India a ministrului român al afacerilor externe.

Dialogul politico-diplomatic dintre România și R. P. Chineză la nivel înalt a cunoscut o dinamică sporită în anul 2018, având loc vizitele în România ale unor înalți demnitari chinezi: Guo Shengkun, membru al Biroului Politic al P.C.C. și secretar al Comisiei de Afaceri Juridice și Politice, în perioada 27-28 aprilie 2018, Cao Jianming, vicepreședinte al Comitetului Central al Congresului Național al Poporului, în perioada 20-22 mai, Shen Yueyue, vicepreședinta Comitetului Permanent al Congresului Național al Poporului Chinez și Președinte al Federației Femeilor din R.P. Chineză, la 17 septembrie, și Wang Chao, ministrul adjunct al afacerilor externe. Prim-miniștrii celor două state au avut o întrevedere bilaterală în marja Summit-ului 16+1/Europa Centrală și de Est-R. P. Chineză (Sofia, 8 iulie 2018).

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale globale, doamna Monica Gheorghiță, a fost membru în delegația României la cea de a III-a Conferinţă Ministerială pentru Promovare Economică şi Comercială a ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi China (Ningbo, 6-7 iunie).

La 2 noiembrie 2018, directorul general pentru afaceri globale a avut o întrevedere la sediul MAE, cu o delegație din Provincia Guangdong, Departamentul Afaceri Externe local, condusă de directorul general adjunct, vicepreședintele Asociației Populare de Prietenie cu Țările Străine din Guangdong.

Reprezentantul cu Însărcinări speciale pentru probleme regionale în zona Asiei a participat ca membru al delegației conduse de ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, la sesiunea Comisiei guvernamentale româno-chineze de colaborare economică (Beijing, 2 noiembrie 2018), Grupul de Lucru privind Infrastructura (Beijing, 1 noiembrie ) și la prima ediție a Expoziției Internaționale de Import a Chinei (Shanghai, 4-7 noiembrie), precum și la Forumul de Investiții Chineze (Praga, 15-17 octombrie). La 3 decembrie, Reprezentantul cu Însărcinări speciale a avut consultări pe linia MAE cu ministrul adjunct al afacerilor externe al R. P. Chineze.

România a continuat, de o manieră activă, pragmatică și transparentă, cooperarea în formatul 16+1 / Europa Centrală și de Est – R. P. Chineză, sprijinind inițiativa Noilor Drumuri ale Mătăsii, în perspectiva creșterii conectivității dintre Europa și Asia, pe baza principiilor economiei de piață, transparenței și sustenabilității. În cadrul acestui format, România și-a asumat la nivelul Guvernului rolul de hub regional în domeniul orașelor inteligente, în completarea ariilor de acțiune ale Centrului pentru Dialog și Cooperare în domeniul Energiei, înființat în 2016 la București

33

(promovarea egalității de gen prin încurajarea antreprenoriatului feminin și combaterea violenței domestice).

În dialogul cu R. Coreea, au continuat eforturile de aprofundare a cooperării în baza Parteneriatului Strategic. În perioada 10-13 octombrie 2018, a avut loc vizita în România a Președintelui Adunării Naționale a R. Coreea, urmată, în perioada 22-24 noiembrie, de vizita în R. Coreea a ministrului afacerilor externe și ministrului pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat. Vice-ministrul pentru afaceri interne al R. Coreea a participat la Korea-Romania E-Government Cooperation Forum (București, 28 septembrie). La 17 septembrie, a avut loc la Seoul, o rundă de consultări pe linia MAE, la nivel de director general. Directorul general RoAid a efectuat vizite de lucru la Seoul, în 19-24 iunie și 19-27 septembrie.

În marja Reuniunii Ministeriale a OCDE (Paris, 30-31 mai 2018), au avut loc întrevederile ministrului afacerilor externe cu omologii din Japonia și R. Coreea.

În marja Forumului Internațional de la Doha (15-16 decembrie 2018), ministrul afacerilor externe al României a avut întrevederi bilaterale cu omologul din Japonia, precum și cu ministrul de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării din Singapore.

MAE a acordat o importanță sporită intensificării dialogului politico-diplomatic cu statele din Asia de Sud-Est și Asia de Sud, inclusiv în cadrul obiectivului României de recâștigare a unor piețe tradiționale și de creștere a profilului politic în cadrul UE.

Viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice, d-na Ana Birchall, a participat la conferința de securitate Shangri-La Dialogue (Singapore, 1-3 iunie 2018), în marjă având întrevederi bilaterale cu secretarul apărării al SUA, cu omologi din Thailanda, Qatar și Cambodgia, precum și cu ministrul apărării din Japonia. De asemenea, la 31 mai, dna. Ana Birchall a avut întrevederi, în Singapore, cu viceprim-ministrul coordonator pentru securitate națională și cu ministrul afacerilor externe singaporez. Totodată, viceprim-ministrul a participat la conferința Bloomberg Economy Forum (5-7 noiembrie, Singapore), prilej cu care a avut întrevederi bilaterale cu vicepreședintele Asian Infrastructure Investment Bank, D. Alexander, cu viceprim-ministrul singaporez T. Shanmugaratnam, cu ministrul educației singaporez și cu ministrul de externe din Bangladesh.

În perioada 17-20 iulie 2018, a avut loc vizita de lucru în România a ministrului de stat la MAE și la Ministerul Apărării din Singapore, M. Maliki Bin Osman. Viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, A. Birchall, a avut o întrevedere bilaterală cu ministrul comerțului și industriei din Singapore, în marja Summit-ului Alianței Pacificului (Puerto Vallarta, 23-24 iulie).

În perioada 1-2 noiembrie 2018, a avut loc vizita în România a secretarului general al MAE al Malaysiei. În perioada 24-30 noiembrie 2018, a avut loc vizita în Malaysia a domnului senator Titus Corlățean, în calitate de Emisar Special al Prim-ministrului, însărcinat cu întreprinderea unor demersuri la nivel politico-diplomatic în favoarea cetățenilor români condamnați sau pasibili de condamnare la pedeapsa capitală în Malaysia, împreună cu o delegație MAE.

La 8 august 2018, directorul general pentru Afaceri Globale a primit vizita la MAE a delegației National Resilience Institute din Indonezia, cu ocazia vizitei de documentare în România a acesteia. În perioada 28-29 noiembrie, MAE a facilitat organizarea primei sesiuni a Grupului de Lucru în domeniul comerțului, industriei și investițiilor cu R. Indonezia, la nivel de director MAE, la București, cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie a României.

În luna mai 2018 a avut loc vizita în România a vicepreședintelui Adunării Naționale a R. S. Vietnam, iar în perioada 5-6 iulie 2018 a avut loc vizita oficială în România a viceprim-ministrului și ministrului afacerilor externe din R. S. Vietnam.

La 13 decembrie 2018 a avut loc vizita la București a viceprim-ministrului și ministru al afacerilor externe și cooperării internaționale din Regatul Cambodgiei, la invitația ministrului de externe român.

În perioada 5-7 august 2018, MAE a organizat programul vizitei în România a ministrului pentru industrii primare și bunăstare socială din R. D. S. Sri Lanka, respectiv a ministrului adjunct pentru dezvoltarea industriilor petroliere din R. D. S. Sri Lanka, oficialii fiind primiți inclusiv de ministrul român de externe. În perioada 28-29 septembrie, în marja celei de-a 73-a Adunări

34

Generale a ONU, ministrul afacerilor externe al României a avut întrevederi cu omologii din R. D. S. Sri Lanka și R. P. D. Laos.

În perioada 18-19 septembrie 2018, a avut loc vizita la București a sub-secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului din Noua Zeelandă, prilej cu care a avut loc o rundă de consultări MAE la nivel de secretar de stat.

În contextul aniversării a 50 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Australia, în perioada 8-13 octombrie 2018, a avut loc vizita în România a unei delegații parlamentare din Australia, care a avut întrevederi cu prim-ministrul României și cu ministrul afacerilor externe. MAE a organizat o expoziție aniversară legată de cooperarea româno-australiană în Antarctica.

În marja Reuniunii Ministeriale a OCDE (Paris, 30-31 mai), au avut loc întrevederile ministrului afacerilor externe cu omologii din Japonia, R. Coreea și Noua Zeelandă.

În marja participării la reuniunea Procesului Aqaba (Haga, 4-5 noiembrie), ministrul român al afacerilor externe a avut o întrevedere bilaterală cu șeful delegației Australiei.

România a fost, și în anul 2018, unul dintre principalii contributori în cadrul Misiunii Resolute Support a NATO, din Afganistan, MAE continuând eforturile de creștere a profilului României în Afganistan, inclusiv pe palier civil.

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale globale din MAE și Reprezentant special pentru Afganistan al României a participat la Conferința Ministerială de la Geneva privind Afganistanul (27-28 noiembrie 2018) și a avut întrevederi bilaterale cu ministrul afacerilor externe al R. I. Afganistan, cu subsecretarul adjunct principal din cadrul Departamentului de Stat al SUA, amb. A. Wells, şi cu Reprezentantul special pentru Afganistan al RF Germane, amb. M. Potzel.

De asemenea, secretarul de stat pentru afaceri bilaterale globale și Reprezentant special pentru Afganistan al României a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, la 20 noiembrie, pentru convorbiri cu Reprezentantul special al UE pentru Afganistan și directorul general pentru Asia Pacific din SEAE.

A continuat în 2018 participarea activă a României în cadrul ASEM și ASEF, ca platforme de dialog care promovează legături mai strânse între Europa și Asia.

Președintele României a participat la cel de-al 12-lea Summit ASEM (Bruxelles, 18-19 octombrie). România a găzduit în premieră, la 5-9 iunie, cea de-a 38-a reuniune a Consiliului Guvernatorilor ASEF, organizat de MAE român. România a participat la nivel de Înalt Oficial ASEM la reuniunile SOM ASEM (Zurich, 3-4 mai, Viena 28-29 iunie, Tokyo 13-14 septembrie, Bruxelles, 15-17 octombrie).

O atenție aparte a fost acordată pregătirii Președinției României a Consiliului UE, prin:

Organizarea unor runde de consultări tematice la nivel de secretar de stat coordonator pentru regiune, respectiv director general, cu oficiali din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), respectiv din MAE ale unor mari state membre UE (Germania, Olanda, Finlanda):

Secretarul de stat pentru afaceri globale din MAE român a purtat consultări la Bruxelles, în perioada 1-2 octombrie 2018, cu conducerea direcțiilor geografice din cadrul SEAE care gestionează Asia-Pacific, Africa, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, respectiv Americile.

Directorul general pentru afaceri globale a avut consultări la MAE olandez (Haga, 19-21 ianuarie), cu MAE finlandez (București, 15 martie), cu MAE olandez (București, 19 noiembrie) și cu MAE german (București, 20 noiembrie).

În cadrul eforturilor de promovare a candidaturii României la Consiliul de Securitate al ONU, ca membru nepermanent, pentru mandatul 2020-2021 (alegeri la New York, în luna iunie 2019), au fost stabilite relații diplomatice între România, respectiv Palau (16 februarie 2018), R. Vanuatu (31 mai) și R. Kiribati (9 iulie). În egală măsură, dialogul politico-diplomatic cu statele mai sus-menționate a cunoscut o dinamică nouă și o impulsionare în ceea ce privește nivelul dialogului.

6.4 Relațiile cu statele din America Latină și Caraibe

În cursul anului 2018, demersurile diplomatice în aria America Latină şi Caraibi au vizat

35

consolidarea şi diversificarea cooperării cu statele latino-americane şi construirea unei relaţii pe termen lung cu statele caraibiene, în contextul pregătirii Președiniției române la Consiliul UE şi al promovării candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent al CS al ONU.

De asemenea, MAE a acordat o atenţie deosebită participării active a României la dialogul bi-regional UE-CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene).

Statele latino-americane:

În anul 2018, au fost organizate și au fost pregătite dosarele aferente următoarelor acţiuni bilaterale:

- Vizita ministrului afacerilor externe al Honduras la Bucureşti (11 mai);

- Întâlnirile bilaterale ale ministrului român al afacerilor externe cu omologii din Argentina, Paraguay, în marja Consiliului Ministerial al OCDE (Paris, 31 mai); Chile, Columbia, Ecuador, Peru, Uruguay, în marja Reuniunii Ministeriale UE-CELAC (Bruxelles, 16-17 iulie), precum şi cu noul ministru de externe al Columbiei, în marja AGONU (New York, septembrie 2018);

- Participarea şefului diplomaţiei române la micul dejun de lucru UE 28-Alianţa Pacificului, în marja Reuniunii Ministeriale UE-CELAC (Bruxelles, 16-17 iulie)

- Întâlnirile bilaterale ale vice-prim ministrului pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României cu miniştrii de externe ai Columbiei, Mexicului, vice-miniştrii Argentinei şi Republicii Panama, în contextul participării la reuniunea Consiliului Miniştrilor Alianţei Pacificului cu Statele Observatoare, în marja Summit-ului Alianţei Pacificului (Puerto Vallarta, 23-24 iulie), respectiv cu vice-preşedintele Argentinei şi noii miniştri de externe şi al economiei mexicani, cu ocazia participării la inaugurarea preşedintelui ales al Mexicului (Ciudad de Mexico, 1 decembrie);

Alianţa Pacificului (Chile, Columbia, Mexic, Peru): - Participarea vice-prim-ministrului pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României la reuniunea Consiliului Miniştrilor Alianţei Pacificului cu Statele Observatoare, în marja Summit-ului Alianţei Pacificului (Puerto Vallarta, 23-24 iulie), cu prezentarea unei propuneri de cooperare din partea Portului Constanţa.

Statele caraibiene:

A fost eficientizată reprezentarea diplomatică a României în regiune, prin stabilirea de relaţii diplomatice cu Antigua şi Barbuda (New York, 10 aprilie) şi acreditarea de ambasadori nerezidenţi în Dominica, Jamaica, Saint Kitts şi Nevis, Surinam.

- Au fost organizate și au fost pregătite dosarele aferente următoarelor acţiuni:

- întâlnirea bilaterală a ministrului român de externe cu omologul din Guyana, în marja AG ONU (New York, 26 septembrie);

- întâlnirile bilaterale ale ministrului afacerilor externe cu omologii din Jamaica, preşedinte în exerciţiu al CARICOM, în marja Reuniunii Ministeriale UE-CELAC (Bruxelles, 16-17 iulie), respectiv din Antigua şi Barbuda, Dominica, în marja AG ONU (New York, 26 septembrie);

- Participarea secretarului general al MAE la Consiliul Ministerial Comun UE-ACP (Lome/Togo) şi întâlniri bilaterale cu ministrul de externe al Belizelor și şeful delegaţiei R. Dominicane (31 mai–2 iunie);

- turneul de consultări politice pe linia MAE, în premieră, la nivel de secretar general al MAE, în Belize şi Jamaica (10-17 octombrie).

- Au fost semnate Memorandumuri de Înţelegere privind cooperarea pe linia MAE cu Antigua şi Barbuda, Dominica, Guyana şi Jamaica.

- A fost acordat un sprijin însemnat celorlalte instituţii implicate (RoAid, IDR, MAI/IGPR, DSU) în organizarea primelor programe de asistenţă tehnică româneşti pentru regiunea Caraibilor: programul de pregătire pentru diplomați africani și caraibieni ForeignDiplo2018 (București, 8-23 septembrie 2018); seminarul de pregătire a polițiștilor caraibieni în domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor informatice cu mijloace de plată electronice (Spanish Town/ Jamaica, 1-5 octombrie); seminarul de pregătire a experţilor caraibieni privind managementul situaţiilor de urgenţă în domeniul reducerii riscului la dezastre (Bucureşti, 3-7 decembrie).

36

Dialogul bi-regional UE-CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene) a inclus participarea ministrului de externe la Reuniunea Ministerială UE-CELAC (Bruxelles, 16-17 iulie).

7. Diplomația multilaterală

7.1 Participarea României la activităţile sistemului Organizației Națiunilor Unite şi ale instituţiilor sale specializate

România a acordat o atenție sporită agendei de diplomație multilaterală:

Un moment important l-a constituit vizita în România a Președintelui Adunării Generale a ONU, M. Lajcak, la 19 iunie 2018, ocazionând un dialog aprofundat asupra temelor globale de actualitate aflate în atenția ONU și a priorităților urmărite de România în cadrul Organizației.

Continuarea campaniei pentru obținerea unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (CS ONU) în mandatul 2020-2021 a prilejuit următoarele acțiuni, vizând atingerea numărului de voturi necesar la alegerile ce vor avea loc la sediul ONU de la New York, în iunie 2019:

- în cursul lunii mai 2018, a avut loc vizita unui grup de ambasadori acreditați pe lângă ONU - New York, aflați în România în contextul participării la seminarul cu tema „Securitatea alimentară și schimbările climatice”, organizat de MAE. Diplomații străini au apreciat demersul MAE de organizare a seminarului, menit să împărtășească experiența României în gestionarea unor teme importante de pe agenda globală și au evidențiat importanța implicării substanțiale a ONU în identificarea de soluții durabile la provocările în domeniu cu care se confruntă mai multe state ale lumii;

- România a participat, în premieră absolută, la reuniunea Consiliului pentru Relații Externe și Comunitare al Comunității statelor caraibiene-CARICOM (Nassau, 7-8 mai 2018). Delegația a fost condusă de viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice, mesajele părții române fiind primite cu deosebită deschidere, confirmând interesul statelor prezente în intensificarea cooperării cu România;

- Viceprim-ministrul pentru parteneriate strategice ale României a participat la Apia, în 29 octombrie-2 noiembrie 2018, la reuniunea regională Small Island Developing States Accelerated Modalities of Action (Samoa Pathway), având întrevederi bilaterale cu delegațiile din Australia, Noua Zeelandă, Fiji, Kiribati, Insulele Marshall, Micronezia, Insulele Solomon, Nauru, Palau, Tonga, Tuvalu și Vanuatu;

- în luna mai 2018, a avut loc primul turneu diplomatic al unei delegații MAE în regiunea Pacificului de Sud, cu includerea Australiei și Noii Zeelande, sub conducerea Reprezentantului cu Însărcinări Speciale pentru candidatura la Consiliul de Securitate. Turneul a acoperit toate cele 12 state membre ale ONU din regiune (Australia, Noua Zeelandă, Nauru, Kiribati, Fiji, Samoa, Tonga, Tuvalu, Vanuatu, Insulele Solomon, Papua Noua Guinee, Insulele Marshall, Micronezia și Palau), fiind realizate, adeseori în premieră, contacte cu reprezentanții acestora la nivel de șef de stat sau de guvern, ministru al afacerilor externe și alți înalți oficiali;

- în 27 octombrie–20 noiembrie 2018 a avut loc un turneu de promovare, sub conducerea Reprezentantului cu însărcinări speciale pentru candidatura României la Consiliul de Securitate al ONU, în regiunea Asiei de Sud și Sud-Est - opt state (Nepal, Bhutan, Thailanda, Laos, Myanmar, Brunei Darussalam, Timor-Leste, Maldive).

În septembrie 2018, delegaţia condusă de Preşedintele României a participat la dezbaterile de politică generală ale sesiunii a 73-a a Adunării Generale a ONU, New York, prezentând priorităţile de politică externă şi poziţiile României faţă de principalele teme de pe agenda globală.

România a continuat să participe cu personal militar, de poliţie şi de protecţie la operaţiunile de menţinere a păcii sub egida ONU (53 de persoane, al 73-lea din 125 de state contributoare).

În marja segmentului de nivel înalt a celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale ONU, România a andosat, printre primele state membre, „Declarația angajamentelor comune privind îmbunătățirea operațiunilor de menținere a păcii sub egida ONU” (A4P).

În contextul preluării Președinției Consiliului UE la 1 ianuarie 2019, în decembrie 2018 România a avut consultări cu Oficiul de legătură al ONU pentru Pace și Securitate de la

37

Bruxelles, cu ocazia vizitei la București a șefului acestui Oficiu, R. Keane.

În martie 2018, România a preluat, în premieră pentru diplomația română, președinția Comisiei pentru Consolidarea Păcii, o poziție deosebit de importantă ținând cont de implicarea acestui organism în susținerea păcii, reconstrucția și dezvoltarea statelor aflate în perioade post-conflict.

România a fost aleasă să exercite președinția Comisiei ONU pentru Dezarmare și Securitate Internațională (Comisia I a Adunării Generale a ONU), mandat care se va desfășura pe durata celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale, în perioada septembrie 2018 – septembrie 2019.

MAE a participat, conform atribuţiilor, la reuniunile organizate de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Secretariatul General al Guvernului, care s-a ocupat de revizuirea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, în calitate de coordonator naţional pentru implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. MAE a adus propria contribuţie la forma revizuită a Strategiei Naţionale, care a fost apoi aprobată de către Guvernul României la 9 noiembrie 2018.

MAE a sprijinit, conform atribuţiilor sale, Ministerul Mediului, în procesul de elaborare a Raportului Naţional Voluntar ROMÂNIA 2018. În baza angajamentelor asumate de Guvernul României pe linia implementării la nivel național a Agendei 2030 privind Dezvoltarea Durabilă, România a participat la reuniunea Forumului Politic de Nivel Înalt al ONU privind Dezvoltarea Durabilă (HLPF), desfășurată în iulie 2018 la New York, context în care șeful delegaţiei României, viceprim-ministru şi ministru al mediului, a prezentat, în plenul reuniunii, Raportul Național Voluntar ROMÂNIA 2018.

MAE a sprijinit, conform atribuţiilor sale, Ministerul Mediului în elaborarea mandatelor naţionale şi participarea la reuniunile internaţionale de profil, printre care cea de-a 23-a reuniune a statelor părţi la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (Katowice, decembrie 2018).

MAE a continuat participarea activă la reuniunile Comunităţii Democrațiilor-CD, structură internațională cu sediul la Varșovia, având ca obiectiv promovarea și consolidarea democrației în lume. România va prelua Președinția Comunității Democrațiilor în septembrie 2019, pentru un mandat de doi ani. În luna mai 2018 a avut loc vizita în România a secretarului general al CD.

MAE a participat la 6 runde de negocieri interguvernamentale, în perioada ianuarie-iulie 2018, în vederea pregătirii Compactului Global pentru Migraţie-CGM, precum și la Conferința interguvernamentală la nivel înalt pentru adoptarea CGM, la Marrakech, în 10–11 decembrie 2018. MAE a coordonat activitatea grupului de lucru interinstituțional pentru negocierea CGM și elaborarea mandatului pentru negocierea Compactului.

MAE, împreună cu Ministerul Tineretului și Sportului (MTS), au organizat selecția pentru Programul Delegat de Tineret la Naţiunile Unite, pentru sesiunea a 73-a a Adunării Generale ONU. Astfel, România și-a desemnat noii delegați de tineret la Națiunile Unite pentru mandatul 2018-2019: Cristina Andrada Baba și Aurelian Dragos Mohan.

În calitatea pe care o deține de membru al Consiliului Economic și Social al ONU (ECOSOC), România a exercitat în 2018 președinția Comisiei pentru Dezvoltare Socială și a Comisiei pentru Populație și Dezvoltare, această ultimă calitate oferind și oportunitatea de a prezida, în aprilie 2018, sesiunea acestei Comisii.

Sprijinirea participării delegației României, conduse de doamna Sorina Pintea, ministrul sănătății, la cea de-a 71-a Adunare Mondială a Sănătății (Geneva, 21-26 mai 2018).

Alegerea României, prin reprezentantul prof. dr. A. Rafila, în Consiliul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății-OMS pentru perioada 2018-2021, cu prilejul celei de-a 71-a Adunări Mondiale a Sănătății (Geneva, 21-26 mai 2018).

Realegerea României în Consiliul (Regiunea C) Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilo-UIT, mandat 2018-2022, la alegerile care au avut loc în Dubai, la 5 noiembrie 2018, în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor UIT (Dubai, 29 octombrie–16 noiembrie).

Alegerea unui expert român în Consiliul director al Institutului Internațional pentru Unificarea Dreptului privat-UNIDROIT, mandat 2019-2023, la alegerile care au avut loc la Roma, la 6

38

decembrie 2018, în cadrul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a UNIDROIT.

La Organizaţia Internaţională pentru Alimentaţie şi Agricultură-FAO, România a exercitat mandate de membru în Consiliul FAO, în Biroul Comitetului pentru Agricultură/COAG FAO, ca reprezentant al Europei în Comitetul pentru Pensii al FAO, precum şi în Comitetul FAO şi PAM (Programul Alimentar Mondial), România reprezentând la nivel de state membre acest organism şi în cadrul Consiliului de Administraţie al Fondului de Pensii al ONU.

România a derulat demersuri pentru concretizarea obiectivelor sale în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit la Marea Mediterană şi pentru Marea Neagră-GFCM FAO, raportat la structurile sale şi la găzduirea de reuniuni.

România şi-a promovat obiectivele de a deveni membru al Consiliului Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale-ICAO, precum şi în ceea ce priveşte accederea experţilor români în structurile de conducere ale Organizaţiei.

Au fost iniţiate pentru lansare noi rute turistice-culturale la Organizaţia Mondială a Turismului-OMT, corelat atât cu obiectivele de patrimoniu cultural înscrise de România la UNESCO (scoarţa, ia etc.), precum şi cu sisteme de patrimoniu de importanţa mondială în agricultură/GIAHS FAO.

În domeniul promovării drepturilor omului:

- Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale și strategice în spațiul euroatlantic a participat la segmentul la nivel înalt al Consiliului ONU al Drepturilor Omului, Geneva, 28 februarie 2018; - MAE a susţinut activitatea Misiunii Permanente Geneva şi Reprezentanței Permanente New York la lucrările Consiliului, respectiv Comisia a 3-a; - La 16 ianuarie 2018 a avut loc, la Geneva, susținerea raportului naţional pentru cel de-al treilea ciclu al mecanismului de Evaluare Periodică Universală în cadrul ONU (UPR), cel mai important mecanism internațional din cadrul ONU de evaluare a situației drepturilor omului. MAE a coordonat întregul proces de elaborare a raportului național, de organizare a susținerii acestuia, precum și de realizare a corespondenței cu instituțiile române competente pentru elaborarea poziției României față de recomandările primite (elaborarea Addendum-ului la raportul Grupului de lucru UPR).

7.2 Activitatea în cadrul Consiliului Europei și în domeniul promovării drepturilor omului

Ca stat membru la Consiliul Europei (CoE), România a urmărit în mod primordial intensificarea dialogului cu structurile CoE privind actualele provocări majore la adresa organizaţiei.

Notăm următoarele elemente mai importante:

Participarea, la data de 18 mai 2018, la Elsinore/Danemarca, a delegaţiei MAE la reuniunea ministerială a CoE (Danemarca a deţinut, în perioada noiembrie 2017-mai 2018 Preşedinţia în exerciţiu a Comitetului Miniştrilor).

Coordonarea de către MAE a organizării vizitei la București a unei delegații a Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei-ECRI a CoE, în perioada 16-20 aprilie 2018. Vizita a avut loc în perspectiva redactării celui de-al cincilea raport privind rasismul şi intoleranţa în România.

Cele două vizite în România ale experţilor Comisiei de la Veneţia, 11-12 iunie și 13-14 septembrie 2018, în contextul pregătirii opiniei cu privire la cele trei proiecte de lege pregătite pentru completarea și modificarea legilor privind organizarea justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și statutul judecătorilor și procurorilor şi privind amendamentele la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.

În marja participării la cea de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, ministrul afacerilor externe a avut, la 27 septembrie 2018, o întâlnire cu Secretarul General al Consiliului Europei.

MAE a organizat segmentul guvernamental al vizitei în România, la 12-16 noiembrie 2018, a noului Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.

În perioada 3-5 decembrie 2018, a fost organizată vizita la București a președintelui Conferinței Organizațiilor Internaționale Nonguvermentale (INGO) a CoE, Anna Rurka.

Au fost transmise Comentariile Guvernului României la cea de-a IV-a Opinie a Comitetului

39

Consultativ al Convenției-cadru a CoE pentru Protecția Minorităților Naționale-FCNM – februarie 2018. În textul Comentariilor, sunt surprinse și corectate argumentat mai multe erori și aprecieri, astfel încât Recomandările Comitetului de Miniștri al CoE, actul care marchează finalizarea ciclului al IV-lea de monitorizare, să reflecte situația reală a respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din țara noastră.

A fost elaborat cel de-al V-lea Raport național la Convenția-cadru a CoE pentru Protecția Minorităților Naționale-FCNM – noiembrie-decembrie 2018. Documentul se bazează pe contribuțiile instituțiilor din România cu atribuții în domeniu.

În sfera promovării libertăților fundamentale, România a contribuit la elaborarea pozițiilor UE în cadrul organismelor internaționale și regionale, în susținerea libertății de expresie on-line și off-line, a libertății de asociere, a drepturilor jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului și protejării acestora. Totodată, MAE a intermediat elaborarea răspunsurilor României la alertele privind libertatea media postate pe Platforma pentru Protecția jurnaliștilor, precum și la sesizările forurilor regionale și internaționale privind libertatea media și libertatea de întrunire și asociere

MAE a continuat să participe activ la reuniunile Grupului de lucru al UE privind drepturile omului-COHOM, inclusiv din perspectiva organizării reuniunii informale a COHOM şi a altor evenimente, în România, pe parcursul deţinerii Președinției Consiliului UE în 2019.

În acelaşi context, a fost intensificată cooperarea cu Agenţia UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA). Astfel, au avut loc la București vizite tehnice și la nivel de director al FRA în lunile martie – aprilie 2018. MAE a intermediat comunicarea FRA cu instituțiile de resort în pregătirea evenimentelor din domeniul drepturilor fundamentale pe perioada Președinției Române la Consiliul UE. În domeniul drepturilor fundamentale, la nivelul UE, MAE a coordonat participarea României în formatul de lucru al Consiliului UE - Grupul de lucru pentru drepturi fundamentale, drepturile cetățenilor și libera circulație a persoanelor(FREMP) și pregătirile pentru preluarea președinției grupului începând cu ianuarie 2019.

Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucraineană privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale:

La 11 decembrie 2018, s-a desfășurat cea de-a VII-a sesiune a Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Mandatul delegației României a urmărit promovarea aplicării cu bună credință a normelor şi standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale în vederea asigurării identității etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorității române din Ucraina şi a minorității ucrainene din România. Negocierile dintre cele două părţi din cadrul sesiunii din 11 decembrie 2018 nu au fost urmate de semnarea unui protocol.

Comisia interguvernamentală mixtă româno-sârbă privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale:

În cadrul vizitei la Belgrad a secretarului de stat George Ciamba, co-președintele Comisiei Mixte Interguvernamentale România–R. Serbia în domeniul minorităților naționale (18-19 septembrie 2018), întrevederea cu co-președintele din partea R. Serbia a marcat deblocarea acestui format (după ultima sesiune a Comisiei Mixte, mai 2011) și a permis reluarea dialogului bilateral în domeniul protecției persoanelor aparținând minorităților naționale. Partea română a insistat pe analizarea concretă a îndeplinirii obligațiilor asumate prin protocolul al doilea şi a subliniat necesitatea aplicării în practică a măsurilor legislative și/sau obligațiilor internaționale ale Serbiei în domeniul minorităților naţionale.

Combaterea antisemitismului:

România a continuat eforturile îndreptate în direcția combaterii antisemitismului. Astfel, în luna iunie 2018, a fost adoptată o lege specială privind combaterea antisemitismului, care reia textul definiției de lucru a antisemitismului adoptată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului-IHRA.

Au continuat activitățile dedicate consolidării rolului României de actor regional vocal în materie de protecție a drepturilor omului și combatere a antisemitismului. În perioada 27-28 septembrie a.c., MAE a organizat, împreună cu Institutul Diplomatic Român, un eveniment cu

40

prilejul căruia a avut loc lansarea publică a Rețelei naționale pentru combaterea genocidului și cercetarea multidisciplinară a gropilor comune. Evenimentul a fost în continuarea celui realizat în 2017, în cooperare cu Institutul Auschwitz pentru Pace și Reconciliere-IAPR. În marja evenimentului, IAPR, împreună cu Ministerul Public, au organizat un seminar de pregătire pentru experți la care au participat circa 15 persoane - procurori, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne (Institutul de Criminalistică), Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”-INSHR-EW, Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

A continuat parteneriatul MAE cu INSHR-EW, prin participarea la activitățile comemorative și conferințele academice organizate de Institut.

România a continuat să se profileze ca factor activ în domeniul combaterii antisemitismului, prin participarea la reuniunile IHRA și prin promovarea, în cadrul organizațiilor internaționale, a unor declarații în contextul zilei naționale și al celei internaționale a comemorării victimelor Holocaustului.

MAE a continuat să se implice activ în promovarea pe plan extern a eforturilor la nivel național de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor. În cadrul UE, ONU, OSCE s-a urmărit reflectarea eforturilor interne şi modul în care alte state au gestionat relaţiile cu românii de etnie romă.

România a continuat să joace un rol activ în promovarea libertății religioase și a dialogului inter-religios și combaterea discriminării pe motive religioase. MAE a formulat observaţii la Raportul Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor şi libertăţilor religioase în România în 2017, publicat în 2018.

România a urmărit constant evoluțiile privind discursul şi infracţiunile motivate de ură, în special cu privire la cetățenii români în spațiul european, și a atras atenția în forurile de discuție de la nivelul UE, CoE și OSCE asupra acestei problematici și a tendințelor în creștere.

7.3 Exercitarea prerogativelor de Agent Guvernamental (AGCEDO) în procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)

În relaţia cu CEDO

În 2018 (până la momentul colectării datelor pentru raportul de față), în cadrul AGCEDO au fost înregistrate şi gestionate 252 cauze. Totalul cauzelor împotriva României pendinte în faţa Curţii la 30 octombrie 2018 se ridica la 8800.

În acelaşi timp, în anul 2018 (până la finalul lunii noiembrie), Curtea a pronunțat 76 de hotărâri, în 66 dintre acestea (prin care au fost soluționate 502 cauze) fiind constatată încălcarea a cel puțin unui drept ocrotit de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, prin 7 hotărâri, a fost constatată neîncălcarea de către autorități a prevederilor Convenției. În același interval, Curtea a mai pronunțat un număr total de 227 de decizii, prin 67 dintre acestea fiind constatată soluționarea amiabilă a 642 de cauze și prin alte 36 de decizii Curtea luând act de declarațiile unilaterale formulate de Guvern într-un număr de 119 cauze.

În perioada relevantă (la 3 octombrie a.c.) a avut loc o audiere publică în faţa Curţii, în cauza Mihalache împotriva României (aflată pe rolul Marii Camere a CEDO).

În procedura execuţională în faţa Comitetului Miniștrilor al CoE

În perioada relevantă, Comitetul Miniştrilor a decis închiderea supravegherii executării hotărârilor şi deciziilor CEDO în 400 de cauze împotriva României.

Aceste cauze includ grupul Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia împotriva României (încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei cu privire la un imobil din Alba Iulia în care funcționau o bibliotecă, respectiv „Biblioteca Batthyaneum”, și un institut de astronomie), grupul Flueraş (condamnări penale pronunţate de instanţele de apel ori de recurs, fără a proceda la reaudierea inculpaţilor şi/sau a martorilor, atunci când inculpaţii fuseseră anterior achitaţi de instanţele inferioare care administraseră în mod direct probele), cauza Monory împotriva României şi Ungariei şi grupul Iosub Caras (punerea în aplicare în mod inadecvat a Convenţiei de

41

la Haga din 1980 cu privire la aspectele civile ale răpirii internaţionale de copii), cauza Hoalgă şi alţii (lipsa unei anchete efective, care să poată permite clarificarea problemei dacă folosirea forței de către agenții statului împotriva reclamanților a fost proporțională), cauza Călin şi alţii împotriva României (imposibilitatea stabilirii filiației paterne din cauza intervenirii prescripției dreptului la acțiune în cadrul acțiunilor în stabilirea paternității.)

Dosare importante în curs (care au fost gestionate inclusiv în cursul anului 2018)

i. Restituirea proprietăților naționalizate

În acest domeniu, în octombrie 2010, CEDO a pronunţat o hotărâre pilot, prin care statul român a fost obligat să ia măsurile necesare în vederea eficientizării mecanismului de restituire. Ca urmare a acestei hotărâri, în mai 2013, a fost modificat cadrul legislativ privind restituirea/despăgubirea proprietarilor pentru bunurile naționalizate (Legea nr. 165/2013). În prezent, implementarea acestei legislații este supravegheată de Comitetul Miniștrilor al CoE. AGCEDO a informat periodic acest organism cu privire la stadiul punerii în aplicare a legii, subliniind atât progresele înregistrate, cât și problemele cu care s-au confruntat autoritățile și soluțiile adoptate pentru depășirea acestora.

ii. Executarea hotărârii pilot în cauzele privind condiţiile de detenţie

La data de 25 aprilie 2017, Curtea a pronunţat o hotărâre pilot în materia condiţiilor materiale de detenţie, prin care a recomandat măsuri suplimentare din partea autorităţilor naţionale, fie de natură logistică, fie de politică penală, precum și consolidarea, respectiv, introducerea unor remedii de natură preventivă şi compensatorie, pentru situaţiile în care o persoană se confruntă cu sau a fost expusă la suprapopularea în locurile în care este sau a fost deţinută. AGCEDO a transmis Comitetului Miniştrilor un plan de acţiune care identifică măsurile suplimentare și calendarul adoptării acestora şi l-a informat cu privire la toate dezvoltările ulterioare. AGCEDO informează periodic acest organism cu privire la stadiul executării hotărârii pilot de către autoritătile naţionale competente.

iii. Ratificarea Protocolului 16 la Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Acest instrument convenţional deschide posibilitatea pentru instanţele naţionale (cele mai înalte jurisdicţii interne) să solicite CEDO un aviz consultativ cu privire la interpretarea sau aplicarea unei dispoziţii privind un drept sau o libertate fundamentală, într-o cauză aflată pe rolul acestora. Protocolul va consolida dialogul dintre instanţele naţionale şi Curtea europeană şi în timp, va contribui la o mai extinsă aplicare a Convenţiei la nivel intern şi implicit la reducerea numărului de cauze pe rolul Curţii.

Ratificarea Protocolului 16 necesită amendamente ale dispoziţiilor legislative interne, fiind esenţială cooperarea cu alte autorităţi naţionale, autorităţile competente fiind în curs de analizare a celor mai bune soluţii pentru punerea în aplicare a prevederilor Protocolului nr. 16.

7.4 Activitatea în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)

Pe parcursul anului 2018, MAE a acționat consecvent, în luările sale de poziție și prin activitățile organizate, pentru promovarea priorităților României la OSCE.

Printre activitățile cele mai relevante derulate:

România a participat activ la reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE (Milano, 6-7 decembrie 2018), prilej cu care a reconfirmat sprijinul pentru soluționarea crizei din și din jurul Ucrainei și a pledat pentru impulsionarea activității OSCE în soluționarea conflictelor înghețate din regiunea transnistreană a R. Moldova, Georgia și Nagorno-Karabah, în baza principiilor și normelor de drept internațional.

România a continuat să sprijine activitatea Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE în Ucraina cu resurse umane (27 de monitori la finalul anului 2018).

În vederea sublinierii actualității principiilor și obligațiilor enunțate în Actual Final de la Helsinki și în Carta de la Paris, în perioada 14–18 mai 2018, MAE a organizat la București, împreună cu OSCE, un seminar regional pe tema Codului de Conduită OSCE privind aspectele politico-militare ale securității (CoC), cu participarea reprezentanților instituțiilor OSCE, statelor din regiune, instituțiilor din România cu atribuții în domeniu, membri ai delegației României la Adunarea

42

Parlamentară a OSCE, membri ai mediului academic și ai societății civile. Având în vedere succesul acestei acțiuni, România a preluat funcția de coordonator al CoC la nivelul Forumului de Securitate și Cooperare (FSC).

Pe parcursul anului, România a contribuit la Dialogul Structurat derulat la nivelul OSCE în vederea restabilirii încrederii între statele participante, în cadrul căruia a accentuat nevoia de implementare a principiilor și angajamentelor care stau la baza sistemului european de securitate.

În perspectiva exercitării Președinției Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, România a acționat în direcția consolidării parteneriatului dintre UE și OSCE, sens în care a avut un dialog susținut cu viitoarea Președinție-în-exercițiu a organizației, Slovacia.

Dimensiunea umană România a acționat pentru promovarea aspectelor legate de Dimensiunea Umană, în calitate

de stat susținător. MAE a participat la Grupul de lucru constituit pe tema participării societății civile la reuniunile anuale de Implementare Dimensiunea Umană/HDIM. Totodată, România a continuat să susțină ideea păstrării autonomiei funcționale și bugetare a instituțiilor autonome ale OSCE-ODIHR, precum și pe cea a continuării organizării reuniunilor anuale de Implementare a Dimensiunii Umane.

De menționat și vizita în România a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale -ÎCMN al OSCE, L. Zannier, 25-26 iunie 2018, vizită care a aprofundat buna cooperare cu ÎCMN, fiind relevantă deschiderea acestuia pentru dialogul cu partea română pe teme de interes comun în vecinătate.

7.5 Îndeplinirea obligațiilor care decurg din instrumentele multilaterale în domeniile dezarmării și neproliferării

Contribuția României la activitatea forurilor multilaterale în domeniile dezarmării și neproliferării

Având în vedere presiunile la care sunt supuse instrumentele multilaterale în domeniu, MAE a acționat în vederea consolidării cadrului global actual, obținând următoarele rezultate:

România a fost aleasă Președinte al Comisiei pentru Dezarmare și Securitate Internațională (Comisia I) pe durata celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. În această calitate, s-a angajat să acționeze ca mediator onest, căutând consensul ori de câte ori acesta este posibil și să promoveze o atmosferă de încredere și colaborare între delegații.

România a fost vicepreşedinte al celei de a 62-a sesiuni a Conferinţei Generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), care s-a desfășurat în perioada 17 - 21 septembrie 2018. Alegerea reprezintă o recunoaştere a contribuţiei substanţiale şi constante a ţării noastre la activităţile AIEA, precum şi a potenţialului sectorului nuclear al României.

De asemenea, România a fost aleasă drept membru în Consiliul executiv al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice-OIAC (începând cu mai 2019) și vicepreședinte al Reuniunii statelor părți la Convenția privind armele biologice (BWC) din 2019.

A fost consolidat dialogul la nivel înalt, prin întrevederi cu Înaltul Reprezentant ONU pentru Dezarmare și prin participarea la Conferința anuală a NATO pe tema controlului armamentelor, dezarmării și neproliferării armelor de distrugere în masă (Reykjavik, 29-30 octombrie 2018), prilejuri cu care a fost reconfirmat angajamentul ferm al României pentru consolidarea normelor care se află la baza arhitecturii globale de neproliferare.

România a participat activ la sesiunea ministerială anuală a Conferinței pentru Dezarmare (CD), care s-a desfășurat la Geneva, în perioada 26 februarie–2 martie 2018 și la cea de-a doua reuniune a Comitetului Pregătitor (PrepCom II) al Conferinței de evaluare a implementării Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare (RevCon NPT), Geneva, 23 aprilie–4 mai 2018.

MAE a acționat în vederea implementării tuturor obligațiilor României ce decurg din instrumentele multilaterale în domeniul dezarmării și neproliferării.

43

7. 6 Participarea la acțiunile comunității internaționale de combatere a terorismului și gestionare a riscurilor asimetrice

Riscuri asimetrice și noile amenințări

MAE a continuat seria activităților sub egida Inițiativei Globale pentru Combaterea Terorismului Nuclear (GICNT), în vederea promovării expertizei și a capacităților existente în domeniul criminalisticii nucleare din România.

MAE a derulat demersurile interne pentru participarea țării noastre la Centrul de Excelență pentru Combaterea Acțiunilor Hibride (Hybrid CoE). România a semnat documentul de aderare la Centru la 14 noiembrie 2018, devenind al 19-lea stat participant la activitatea Centrului de Excelență.

7.7 Activitatea în domeniul controlului exporturilor, importurilor și altor operații cu produse militare, produse cu dublă utilizare

Activitate curentă: înregistrare, licenţiere, consultanță, proceduri, declarații, notificări

Arme convenţionale:

- s-au înregistrat 77 noi companii pentru desfăşurarea de operaţiuni de export și import și s-au reevaluat 34 de operatori economici ale căror certificate de înregistrare au expirat în cursul anului; - s-au eliberat 1051 licenţe individuale şi globale de export, import, transfer și intermediere, examinate şi aprobate în 27 de reuniuni ale Consiliului interministerial (CI) din cadrul sistemului național pentru controlul exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare; - s-au aprobat 10 cereri pentru înscrierea ca utilizator al licențelor generale; - s-au analizat şi soluţionat 138 cereri de consultanţă privind încadrarea produselor în lista de control; - s-au acordat 15 consultanțe privind evaluarea oportunității de export pe anumite destinații, ținând cont de evoluțiile politice și de securitate din zonele de respective; - s-au eliberat 71 licențe de tranzit și 7 licențe de transbordare.

Dublă utilizare:

- a fost dezbătut proiectul de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului, de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere, asistenţei tehnice şi tranzitului în ceea ce priveşte produsele cu dublă utilizare. Au fost formulate puncte de vedere privind cele 98 de amendamente prezentate de INTA (Committee on International Trade) în reuniunea Parlamentului European din ianuarie 2018, care au fost transmise, prin intermediul Misiunii permanente de la Bruxelles, parlamentarilor români participanţi în aceste comisii; - s-au înregistrat patru noi utilizatori ai licenţei generale UE şi s-au procesat peste 210 de notificări pentru utilizarea acestor licenţe generale; - s-au examinat, avizat și eliberat 66 de licenţe individuale de export în cadrul a 22 reuniuni ale Consiliului interministerial de avizare a cererilor de licenţă; - s-au analizat peste 2200 de cereri de consultanță privind încadrarea produselor în listele de control, ținând cont și de destinația și utilizarea finală; - s-au transmis Organizației pentru interzicerea armelor chimice (OIAC) declarațiile anuale industriale, răspunsuri la 31 de notificări și chestionare primite și informarea privind Programul național de protecție pentru anul 2017. - au fost verificate variantele în limba engleză și română ale propunerii de regulamentul care modifică anexele I, II și IV ale Regulamentului nr. 428/2009 şi transmise DG Trade din cadrul Comisiei europene.

Dimensiunea normativă

Arme convenţionale: - a intrat în vigoare Lista cuprinzând produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni, aprobată prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 156/2018;

44

- a fost promovat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare, republicată, aflat în etapa de reavizare.

Dublă utilizare: - la 2 mai 2018 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României și OIAC privind privilegiile și imunitățile OIAC, semnat la Haga la 6 septembrie 2017. Intrarea în vigoare oferă baza juridică necesară pentru dezvoltarea unor proiecte comune specifice care vizează creșterea nivelului de formare a personalului OIAC, prin valorificarea centrelor de instruire existente în România. Operaționalizarea acordului este dovada angajamentului Guvernului României față de obiectivele Convenției și deschide potențialul unei cooperări bilaterale aprofundate, provocările actuale din punct de vedere al securității reconfirmând importanța rolului OIAC în lupta împotriva proliferării și utilizării armelor chimice.

Dimensiunea de control

Arme convenţionale:

- s-au desfăşurat 30 acțiuni de control (de înregistrare, conformitate și/sau țintă)

- s-a aplicat regimul de sancţiuni conform legislației în vigoare, acordându-se sancțiunea „avertisment scris” pentru trei companii. S-a sesizat Ministerul Public privind încălcarea legislației de un operator economic.

Dublă utilizare:

- au fost organizate şase de acțiuni de control (de conformitate și țintă), iar în cazul unei companii, s-a transmis dosarul spre soluţionare de DIICOT, fiind cazul unui export fără licenţă de produse controlate.

Cooperarea cu industria, alte instituţii și presă

- O atenţie deosebită a fost acordată activităţilor de outreach cu industria, în scopul prevenirii şi informării societăţilor comerciale asupra restricţiilor prevăzute în rezoluțiile ONU și în regulamentele sancţionatorii în vigoare. Experţii MAE/D-ANCEX au participat la Programul național de prevenție ”Protector – Afaceri în siguranță” care a constat dintr-un ciclul de opt conferințe regionale dedicate operatorilor economici care tranzacționează, comercializează și furnizează produse și servicii supuse regimului de control al exporturilor sau unor sancțiuni internaționale. MAE a expus legislația specifică din domeniul controlului exporturilor de produse militare și cu dublă utilizare, a oferit consultanță specializată privind încadrarea produselor pe listele de control, etapele autorizării acestor operațiuni, condițiile privind înregistrarea și licențierea în vederea efectuării de operațiuni comerciale cu produse militare și cu dublă utilizare, sancțiunile aplicate pentru nerespectarea acestora, precum și aspecte privind oportunitatea de politică externă în concordanță cu angajamentele internaționale ale României în domeniu;

- s-a asigurat un flux constant de informații cu celelalte instituții reprezentate în consiliile interministeriale de licențiere;

- s-a asigurat activitatea de consultanţă acordată operatorilor economici;

- s-a actualizat în permanență pagina electronică www.ancex.ro;

- s-a oferit sprijin operatorilor economici privind modul în care trebuie să acţioneze pentru respectarea prevederilor cuprinse în documentele prin care se instituie sancţiuni internaţionale în domeniul de competenţă – sau orientându-i către alte instituţii din consiliile interministeriale;

- s-au elaborat răspunsuri la alegații de presă privind exporturi realizate cu încălcarea restricțiilor, situația industriei naționale de apărare, operațiuni de export, detalii despre controlul exporturilor de arme;

- a fost inițiată administrarea informatizată a cererilor de consultanță și de licențiere a operațiunilor cu produse cu dublă utilizare, folosind o aplicație software în mediul informatic Microsoft Access, dezvoltată de Serviciul Dublă Utilizare din cadrul MAE/D-ANCEX. Aplicația realizată permite înregistrarea într-o bază de date a datelor specifice cererilor de consultanță și de licențiere, a evaluărilor tehnice a produselor, a concluziilor analizei de specialitate.

45

Dimensiunea de reprezentare externă

- Au fost îndeplinite angajamentele – raportări şi plata obligaţiilor financiare – ce au revenit României prin participarea la aranjamente internaționale multilaterale din domeniul de competenţă al D-ANCEX, i.e. WA, ATT, OIAC ş.a.;

- s-a participat la reuniunile WA pentru controlul exporturilor de produse militare şi produse şi tehnologii cu dublă utilizare;

- s-a participat în cadrul grupurilor de lucru ale Consiliul UE pe domeniul arme convenţionale şi dublă utilizare;

- s-au organizat consultări informale cu parteneri euro-atlantici pe chestiuni specifice de licențiere;

- s-a participat la a patra Conferinţă a statelor părți la Tratatul privind comerțul cu arme (ATT); - s-a participat la programele UE de asistenţă pe produse militare și dublă utilizare, inclusiv ATT; - au fost realizate prezentări tematice în cadrul grupurilor de experţi ale regimurilor multilaterale de control al exporturilor.

7.8 România în Organizația Internațională a Francofoniei

În 2018 am aniversat 25 de ani de activitate a României în cadrul Francofoniei instituționalizate.

Evenimentul a fost marcat la MAE printr-o conferință, urmată de dezbateri privind rolul României în cadrul mișcării francofone și, de asemenea, în tot cursul anului 2018, prin manifestări diplomatice și culturale, în România și în afara țării.

Relația cu birourile Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) și Agenției Universitare a Francofoniei (AUF), care acoperă întreaga regiune, s-a consolidat, printr-o excelentă cooperare și prin semnarea, la 12 octombrie 2018, a Acordului de sediu între Guvernul României și Biroul Regional al OIF pentru Europa Centrală și de Est.

Împreună cu aceste organizații, MAE a contribuit la consolidarea rolului României de stat-fanion al francofoniei în Europa Centrală și de Est. Din 88 de state membre, observatoare sau asociate la OIF, România este al 8-lea contributor și unul din statele-pivot ale acestei organizații globale.

La inițiativa României a fost înființată Rețeaua Francofonă a Femeilor Antreprenor, care, în 2018, condusă de un antreprenor român (Monica Jiman), s-a impus rapid ca sprijin util pentru femeile de afaceri din întregul spațiu francofon.

În perioada 2017-2021 România deține cea mai înaltă demnitate în cadrul Agenției Universitare a Francofoniei, prin dl. prof. Sorin Câmpeanu, președinte al Consiliului Național al Rectorilor, președinte al AUF. Excelenta cooperare a MAE cu președintele AUF poate fi exemplificată prin acțiuni de promovare a învățământului universitar românesc, precum Campus Roumanie, amplă prezentare a perspectivelor mediului academic românesc, organizată împreună cu Ambasada României la Tunis.

Cu ajutorul biroului regional al AUF și al universităților românești, MAE a finanțat și organizat, în perioada 2007-2018, peste 750 de burse Eugen Ionescu pentru cercetători doctorali și post-doctorali din 40 de state francofone.

Francofonia a continuat să fie o modalitate eficientă de promova interesele României și de a dinamiza relațiile cu state de pe cinci continente, inclusiv din perspectiva candidaturii României la un post de membru ne-permanent în Consiliul de Securitate ONU (2020-2021).

Numeroase reuniuni bilaterale ministeriale au fost organizate în marja unor reuniuni de nivel înalt ale mișcării francofone. Viitorul secretar genral al OIF, d-na Louise Mushikiwabo, a făcut o vizită bilaterală la București (24-26 august 2018) în calitate de ministru al afacerilor externe al Rwandei.

În perioada 20-24 iunie 2018 România a găzduit în premieră Forumul Francofon Internațional pentru Tineret și Economie Verde, la Tulcea, eveniment care a reunit peste 80 de tineri din întreaga lume.

România a fost reprezentată cu o delegație de nivel înalt la Sommet-ul Francofoniei (Erevan, 11-12 octombrie 2018), prima reuniune de nivel înalt organizată în regiune după cea de la București, din 2006.

46

7.9 Activitatea în domeniul reconstrucției post-conflict

În 2018, cea de-a 12-a ediție a cursului de stabilizare și reconstrucție post-conflict, organizată, prin tradiție, de MAE în colaborare cu MApN și RoAid (12-16 noiembrie, București), a fost dedicată, în premieră, participanților din statele membre G5 Sahel, urmărind în principal materializarea angajamentului asumat de ministrul de externe la conferința internațională a donatorilor pentru regiunea Sahel desfășurată la Bruxelles, în februarie 2018. Programul s-a axat pe nevoile concrete în materie de securitate și dezvoltare ale Sahelului, precum și pe strategiile actorilor internaționali implicați. Tematica se pliază pe necesitățile statelor din zonă, acestea fiind afectate de crize/conflicte, fie direct, fie indirect. Cursul a reînnodat firul implicării României în formarea continuă a specialiștilor administrației publice din regiune, după mai bine de două decenii.

Au participat 14 cursanți din Sahel (provenind în special din ministerele afacerilor externe, apărării, internelor și din justiție din Burkina Faso, Mauritania, Mali și Niger) și 13 cursanți din România (MAE, MApN, MAI, MJ, Universitatea Babeș-Bolyai).

Printre vorbitori s-a numărat secretarul interimar al Consiliului pentru Pace și Securitate al Uniunii Africane, care a apreciat organizarea cursului cu participare africană, precum și alegerea temei și a regiunii. Participarea din partea UE a fost una la nivel foarte înalt (directorul general Stefano Manservisi, DEVCO; Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Sahel, ambasadorul Angel Losada).

8. Diplomația economică

Securitate energetică

MAE a participat la organizarea și buna desfășurare a unor importante evenimente internaționale în domeniul energiei: Conferința anuală a Cartei Internaționale a Energiei (28 noiembrie 2018), Summit-ul și Forumul de afaceri al celor 3 Mări (17-18 septembrie 2018) – ambele la București.

MAE a contribuit, alături de Ministerul Energiei și Centrul RACVIAC la organizarea seminarului pe teme energetice ”Strengthening Energy Security in the EU’s Neighbouring South-Eastern Countries” (Mediaș, 12-15 iunie 2018).

La inițiativa MAE, România a fost inclusă în declarația ministerială și a participat la Conferința Consultativă a Coridorului Sudic de Gaze/CSGN (Baku, 2 februarie 2018).

MAE a luat parte activ la dialogul intern și extern pe tema concretizării proiectului gazoductului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) și a celorlalte proiecte ce vizează interconectările regionale și proiectele de infrastructură energetică, precum și la promovarea în relația cu partenerii externi a poziției naționale în discuțiile privind exploatarea hidrocarburilor din sectorul offshore al Mării Negre.

Candidatura la OCDE

Promovarea candidaturii la OCDE a fost inclusă în toate dosarele contactelor la nivel înalt ale oficialilor români. MAE a efectuat demersuri diplomatice constante în capitalele statelor membre OCDE și a menținut contactul permanent cu Secretariatul OCDE și Delegația UE din Paris.

Viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice, A. Birchal, a participat la conferința OCDE la nivel înalt ”A new reform agenda for a more competitive South East Europe” (Paris, 24 aprilie 2018), în cadrul căreia a avut o întrevedere cu secretarul general OCDE.

Ministrul de externe a participat la Conferința ministerială OCDE ”Reshaping the foundation of multilateralism for more responsible, effective and inclusive outcomes” (Paris, 30-31 mai 2018), cu o intervenție la dejunul de lucru cu tema “Financing the sustainable development goals - SDGs”. A avut întrevederi cu secretarul general al OCDE și cu ambasadori ai țărilor membre.

Ministrul de externe român a mai efectuat o vizită de lucru la sediul de la Paris al OCDE la 6 aprilie 2018, în cadrul căreia a susținut o intervenție în fața Consiliului OCDE și a avut întrevederi cu secretarul general al OCDE și cu ambasadori ai țărilor membre.

47

Pe plan intern, MAE a participat la reuniunile Comitetului Interministerial pentru relaţiile cu OCDE, a supus atenției prim-ministrului o notă privind planul de acțiuni în relația cu organizația și a susținut demersurile coordonatorului naţional pentru relaţiile cu OCDE și ale ministerelor de profil pentru aderarea la alte 19 noi instrumente OCDE.

MAE s-a implicat activ în discutarea și demararea a noi proiecte de cooperare cu OCDE, inclusiv a celor propuse de secretarul general OCDE în discuțiile cu ministrul român de externe: un program de cooperare în materie de asistență pentru dezvoltare (ODA); simplificarea sistemului de licențiere; studiul privind situația economică a României; asistență tehnică privind conformitatea legislației naționale cu prevederile Convenției OCDE pentru combaterea mituirii funcționarilor publici; studiu privind designul instituțional pentru implementarea eficientă a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). Este totodată în curs de finalizare un studiu comandat OCDE de MAE privind migrația.

Ca urmare a eforturilor de pregătire și a demersurilor intense din ultima perioadă, România se situează în prezent, alături de Argentina, în topul candidatelor ca favorite la primirea invitaţiei de aderare.

Coridoare de transport

MAE a sprijinit Ministerul Transporturilor şi Secretariatul naţional TRACECA în vederea reconfirmării în funcţie a secretarului general al TRACECA (cetăţean român), respectiv în continuarea eforturilor de cristalizare a unei variante de continuare a programului TRACECA - în forma actuală sau sub formă de organizaţie internaţională.

Cooperare instituțională, relația cu mediul de afaceri

La solicitarea Secretariatului General al Guvernului, MAE a derulat dialogul cu misiunile diplomatice ale României, pentru transmiterea legislației statelor de reşedinţă în domenii precum achiziţii publice, parteneriat public-privat, lobby, insolvenţă, muncă, sănătate sau educaţie.

MAE, prin misiunile sale diplomatice, a sprijinit Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în diseminarea şi promovarea celor 21 de proiecte strategice de investiţii în parteneriat public-privat aprobate la nivel guvernamental, în vederea atragerii potenţialilor investitori străini. A asigurat, totodată, prin misiunile diplomatice, promovarea website-ului www.investromania.gov.ro și a ghidului investitorului străin în mediul instituțional și de afaceri din țările partenere.

MAE a continuat să sprijine Ministerul Finanţelor Publice (MFP) în eforturile de obţinere de către România a statutului de membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii şi Infrastructură, precum şi în participarea României la implementarea deciziilor privind procesele de reformă din cadrul Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Băncii Internaţionale de Cooperare Economică.

MAE şi misiunile diplomatice au colaborat cu instituţiile europene pentru sprijinirea Iniţiativei UE privind diplomaţia economică europeană, care completează acţiunile statelor membre de promovare a comerţului exterior şi urmăreşte îmbunătăţirea accesului companiilor europene pe piaţa internaţională.

A fost continuată colaborarea între MAE și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) pentru mai buna funcționare a rețelei externe de consilieri economici ai României, MAE avizând favorabil solicitările MMACA de suplimentare/transfer de posturi la/între Birourile de Promovare Comercială și Economică din cadrul ambasadelor și consulatelor generale ale României.

MAE a participat activ la eforturile MFP de îndeplinire a procedurilor legate de lansarea emisiunilor obligațiunilor de stat pe piețele externe (mai și octombrie 2018).

MAE a urmărit constant menţinerea unui dialog deschis, activ, cu reprezentanţii mediului privat, inclusiv prin iniţiative precum realizarea, în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), a Forumului de Afaceri al I3M (17-18 septembrie, la București) care a reunit peste 600 de oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă și din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest, Georgia și R. Moldova, precum și reprezentanți ai UE și ai instituțiilor financiare europene și internaționale.

48

9. Activitatea în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare

MAE a derulat în anul 2018 următoarele proiecte și programe:

În vederea analizei impactului și rezultatelor asistenței financiare acordate Republicii Moldova, MAE a desfășurat cinci misiuni de monitorizare a proiectelor pentru această țară. Au fost finalizate 3 proiecte finanțate prin bugetul ODA, în Republica Moldova, în domeniul culturii, educației și dezvoltării regionale.

Începând cu anul 2015, România publică asistența oficială de cooperare pentru dezvoltare acordată conform standardului IATI (International Aid Transparency Initiative), România fiind primul stat din UE 13 care a realizat acest raport, înregistrând un progres important în implementarea standardului comun privind transparenţa, stabilit prin Documentul de la Busan.

MAE a finalizat Raportul naţional anual privind asistenţa pentru dezvoltare acordată de România în anul 2017.

În anul 2018, MAE a acordat cea de-a treia contribuție ca sumă la Facilitatea UE pentru refugiații din Turcia, în valoare de 7,3 milioane euro.

MAE a reprezentat România la reuniunile Consiliului Afaceri Externe al UE, componenta cooperare pentru dezvoltare, la reuniunea directorilor generali în domeniul cooperării pentru dezvoltare și asistenței umanitare, la reuniunile Consiliului Comun de Miniștri UE-Grupul statelor Africane, Caraibiene și din Pacific (ACP), Comitetului Fondului European de Dezvoltare (FED), Comitetului Instrumentului European pentru Dezvoltare (DCI), la reuniunile grupului de lucru pentru ajutoare umanitare și ajutoare alimentare (COHAFA), la Comitetele de Coordonare a Facilității pentru Refugiații din Turcia și la Comitetul de Ajutor Umanitar al Comisiei Europene. De asemenea, MAE a participat la reuniunile organizate de OCDE și Centrul de cooperare pentru dezvoltare (DEV) din cadrul OCDE pe tema dezvoltării durabile.

Totodată, în anul 2018, MAE a continuat pregătirile în vederea preluării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019 pentru grupurile de lucru din domeniul dezvoltării și asistenței umanitare - CODEV, COHAFA și ACP – care vor fi prezidate de MAE.

10. Dezvoltarea cadrului juridic al relațiilor externe

Principalele repere ale acestui domeniu de activitate în anul 2018:

România a continuat sa monitorizeze dosarul Bâstroe în cadrul forurilor internaționale și să susțină menținerea lui în atenție. Astfel, România a prezentat, în cadrul Comitetului de Implementare al Convenției Espoo, argumentele conform cărora, prin acest proiect, sunt încălcate prevederile Convenției. Tema se află în continuare în atenția Comitetului Espoo.

MAE a continuat, în coordonare cu instituțiile competente, demersurile legate de operaționalizarea legăturilor rutiere construite în cadrul programului Ungaria-România 2007-2013. Au fost transmise propuneri părții ungare privind înființarea de puncte de trecere a frontierei pe două dintre aceste drumuri, inclusiv pentru modificarea cadrului juridic bilateral în acest sens și a fost efectuat un schimb de opinii, prin corespondență diplomatică cu partea ungară pe această temă.

Pe parcursul anului 2018 au fost continuate demersurile pentru organizarea celei de-a V-a sesiuni a Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. În urma demersurilor pe lângă partea rusă, a fost convenit intervalul 26-27 aprilie 2018 pentru organizarea acestei sesiuni. Ulterior, partea rusă a revenit și a propus amânarea reuniunii pentru o dată viitoare. În pregătirea reuniunii se desfășoară reuniuni sistematice ale componentei române a Comisiei comune, Ministerul Afacerilor Externe asigurând secretariatul acesteia.

Au continuat eforturile de promovare a candidaturii pentru găzduirea unui birou extern al Organizației Mondiale pentru Proprietate Intelectuală (OMPI) la București. În cadrul procesului decizional desfășurat în 2018, delegația română a reiterat argumentele în favoarea acestei candidaturi, subiectul rămânând pe agenda OMPI și în 2019.

49

În 2018, MAE a preluat Președinția anuală a Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar (CNDIU), organ consultativ al Guvernului compus din reprezentanți ai tuturor instituțiilor interne competente, cu rolul de a examina situația respectării normelor de drept internațional umanitar (DIU) la nivel național și de a stimula diseminarea acestora. În context, MAE a urmărit valorificarea platformei oferite de CNDIU pentru promovarea de proiecte și inițiative în sprijinul aplicării DIU.

Astfel, în perioada 27-28 martie 2018, CNDIU, sub Președinția MAE, şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) au organizat, la Bucureşti, o conferinţă regională pe teme de drept internaţional umanitar, destinată statelor din centrul şi sud-estul Europei. Obiectivul central al reuniunii a fost stimularea schimbului de informații și bune practici cu privire la activitatea desfășurată de autoritățile naționale în acest domeniu, cu accent asupra manierei de funcţionare şi a valorii adăugate a comisiilor naţionale de DIU, în sprijinul statelor interesate de înfiinţarea unor organisme similare sau de îmbunătăţirea structurilor existente la nivel naţional. Evenimentul a contribuit la dezvoltarea dialogului regional în materie, respectiv a consolidat relațiile de cooperare cu CICR.

În cursul anului 2018, România, prin intermediul Ambasadei României la Haga, a continuat să exercite funcția de facilitator pe problematica complementarității al Biroului Adunării Statelor Părți (ASP) la Curtea Penală Internațională, alături de Australia, acționând pentru o mai bună cunoaștere a acestui principiu în rândul statelor, precum și pentru promovarea unor inițiative în sprijinul consolidării capacităților jurisdicțiilor naționale în scopul sancționării celor mai grave infracțiuni care preocupă comunitatea internațională.

În materia tratatelor, în perioada 1 ianuarie 2018– 14 decembrie 2018:

- 20 de tratate au fost semnate de România/Guvernul României: 14 bilaterale; 2 multilaterale; 4 în calitate de stat membru UE;

- pentru 31 de tratate au fost îndeplinite procedurile interne legale de exprimare a consimțământului: 16 bilaterale; 9 multilaterale; 4 în calitate de stat membru UE;

- 21 de tratate au intrat în vigoare: 12 bilaterale; 5 multilaterale; 4 în calitate de stat membru UE.

Au fost informate autorităţile competente pentru punerea în aplicare şi supravegherea punerii în aplicare a sancţiunilor internaţionale privind modificările apărute în regimurile de sancţiuni internaționale (adoptarea, modificarea sau abrogarea unor acte juridice specifice, ghiduri de implementare si documente de întrebări frecvente, astfel:

- au fost luate măsuri specifice pentru punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale la nivel național;

- au fost susținute interesele României în cadrul discuţiilor din cadrul Consiliul UE privind regimurile de sancţiuni internaționale (în special pe dosarele referitoare la R.P.D. Coreeană, Rusia, Siria, Transnistria, Ucraina şi combaterea terorismului). Au fost întreprinse acțiuni pentru pregătirea deținerii Președinției Grupurilor de lucru care gestionează aspecte de sancțiuni ;

- a fost realizată coordonarea Consiliului interinstituţional, înfiinţat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale (OUG 202/2008).

11. Serviciile consulare

La momentul actual, rețeaua consulară a României a devenit la nivel european, ca dimensiune, cea mai extinsă dintre toate statele membre UE, compunându-se din 146 de reprezentanțe acreditate în străinătate (94 de secții consulare în cadrul misiunilor diplomatice și 52 de oficii consulare de carieră).

În contextul extinderii libertății de circulație de care beneficiază cetățenii români ca efect nemijlocit al integrării țării noastre în UE, respectiv al liberalizării accesului cetățenilor români pe piața muncii din toate statele membre ale Uniunii, comunitățile românești din străinătate au atins, în ultimii ani, dimensiuni importante. Prezența românească în afara frontierelor țării este amplificată de numărul considerabil al turiștilor. Dimensiunile acestei prezențe își mențin cursul ascendent, influențe semnificative asupra fenomenului de migrație exercitând, în mod complementar, sporul demografic înregistrat la nivelul diasporei și mobilitatea determinată de interesele individuale de ordin economic, social și familial, în special în spațiul intracomunitar.

50

Rețeaua consulară a României gestionează un volum superior de activitate, care generează un grad de încărcare a personalului de specialitate mult mai ridicat, comparativ cu cel al altor state membre UE. Având în vedere aceste date, circumscrise activității consulare (dimensiunea comunităților românești; volumul serviciilor consulare; dimensiunea rețelei consulare a României), MAE a continuat în 2018 reforma substanțială a serviciului consular, de natură a remodela, aproape în totalitate, procedurile consulare și de a le plasa la nivelul celor mai avansate tehnologii ale secolului XXI.

Modernizarea instrumentelor puse la dispoziția cetățenilor români pentru prestarea serviciilor consulare:

În ceea ce privește asistența consulară „la ghișeu“, elementul central al campaniei de modernizare îl constituie Sistemul Informatic Integrat Consular, denumit generic E-Cons și lansat public sub deviza „Consulatul mai aproape de casa ta“. Beneficiile implementării acestui sistem au vizat: eliminarea birocraţiei, reducerea numărului de vizite ale solicitantului la ghișeu și a aglomeraţiei din sediile consulatelor; interconectarea cu bazele de date ale celorlalte instituţii române cu atribuţii pe linie consulară pentru o diminuare majoră a timpilor de aşteptare; crearea unui instrument profesionist de monitorizare, evaluare și de dezvoltare a capacității operaționale a MAE în domeniul consular.

Sistemul Informatic Integrat Consular E-Cons este compus din: SNIV (Sistemul Naţional de Informaţii privind Vizele; E-Viza (Portal pentru facilitarea solicitării vizelor); E-Pass (Sistemul informatic integrat de management al documentelor de călătorie); CCSCRS (Centrul de Contact şi Suport al Cetățenilor Români din Străinătate - funcţionează în regim de permanență (24/7)); SIMISC (Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor Consulare).

Implementarea SIMISC a generat un impact major în direcția modernizării și eficientizării activității consulare, informatizând toate celelalte servicii, permițând cetățenilor români să formuleze cererile online, să se documenteze în prealabil asupra procedurilor aferente, să transmită consulatelor în format electronic documentele justificative, să se programeze online la consulate și să urmărească în timp real stadiul soluționării cererilor depuse. În urma demersurilor de facilitare a transmiterii de la distanță a cererilor de către cetățenii români, prin intermediul portalurilor externe dedicate, a crescut semnificativ gradul de satisfacție, fiind utilizate din ce în ce mai mult mecanismele online.

Totodată, anul 2018 a marcat o nouă etapă în procesul de reformă a activității consulare, prin crearea și operaționalizarea deplină a Centrului de Asistență E-Cons din cadrul Departamentului Consular, destinat asigurării, în regim permanent (24h/7zile), a sprijinului tehnic și procedural misiunilor diplomatice și oficiilor consulare în utilizarea sistemelor informatice consulare din cadrul platformei E-Cons în vederea prestării tuturor categoriilor de servicii consulare în beneficiul cetățeanului român.

În același timp, Centrul de Asistenţă E-Cons acționează ca centru unic de contact (SPoC - Single Point of Contact), similar celor folosite de celelalte state membre UE, conform obligaţiilor asumate de România în ceea ce priveşte asigurarea asistenţei permanente la nivelul UE pe segmentul acordării vizelor Schengen. In anul 2018, la CA E-Cons au fost primite circa 3800 de solicitări de support din partea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare.

Tot în acest an, CA E-Cons a fost dotat, printr-un proiect finanţat cu fonduri europene, cu echipamente pentru afişarea şi monitorizarea în timp real a conexiunilor cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare, a tichetelor nou-intrate şi a stării de funcţionare a serverelor sistemului integrat ECONS. Această investiţie a determinat intervenţii mult mai prompte la incidentele semnalate. Demersurile MAE au vizat crearea condițiilor optime de realizare a serviciilor de mentenanță tehnică pentru platforma integrată E-Cons, asigurând predictabilitate, stabilitate și calitate în tot ansamblul rețelei consulare.

Măsurile realizate pentru asigurarea unor servicii consulare rapide și de calitate prin intermediul platformei integrate consulare E-Cons au condus la o creștere substanțială a volumului de cereri de servicii consulare recepționate la misiunile diplomatice și oficiile consulare din partea cetățenilor români din străinătate.

51

În anul 2018, se estimează că numărul serviciilor consulare a crescut cu 8% față de 2017.

Pentru evaluarea cât mai obiectivă a rezultatelor MAE în domeniul consular, prezentăm câteva date statistice succinte:

- până la 10 decembrie 2018, misiunile diplomatice și oficiile consulare au prestat 1.052.618 servicii consulare, cu 7,52% mai multe față de întregul an 2017, ceea ce reprezintă servicii consulare digitalizate prin intermediul sistemelor informatice consulare aferente platformei E-Cons;

- documentele de călătorie (pașapoarte și titluri de călătorie) continuă să reprezinte cel mai solicitat serviciu consular (52% din totalul prestațiilor consulare), urmate de actele notariale (23%) și actele de stare civilă (104.563), conform următorului grafic:

- de la începutul anului și până la 10.12.2018, MAE a gestionat prin Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) un număr de 962.534 solicitări de informații consulare din partea cetățenilor români aflați în străinătate.

52

- până la sfârșitul anului 2018, MAE a depășit 2 milioane de servicii oferite cetățenilor români (servicii, asistență, protecție și informații consulare), o cifră care reprezintă volumul maxim înregistrat la nivelul activităților consulare prestate de MAE până în prezent. Acest volum de activitate înregistrează o creștere continuă, de la an la an, în pofida resurselor umane limitate numeric, care, în anul 2018 nu au crescut față de anul precedent, fiind depuse eforturi considerabile pentru acoperirea tuturor cererilor de natură consulară din partea cetățenilor români aflați în străinătate. Alocarea corespunzătoare a resurselor umane la misiunile diplomatice și oficiile consulare, grație modulelor de monitorizare și raportare oferite de sistemele informatice consulare, a avut ca principal obiectiv cheltuirea judicioasă a banului public și echilibrarea de o manieră profesionistă a întregii rețele consulare;

- spre exemplificare, în anul 2018, numărul cererilor de servicii consulare transmise prin Portalul extern a crescut cu 56,66% față de anul precedent, reprezentând 50% din totalul serviciilor consulare procesate, ceea ce constituie o metodă productivă și rapidă de soluționare a solicitărilor cetățenilor români;

- MAE a luat măsurile necesare pentru asigurarea tuturor procedurilor în vederea asigurării mentenanței tehnice pentru sistemele informatice consulare în vederea realizării serviciilor consulare de calitate, în mod profesionist și într-un timp cât mai scurt.

Modernizarea și extinderea rețelei consulare:

Extinderea și modernizarea rețelei consulare au reprezentat o preocupare constantă la nivelul MAE. În prezent, rețeaua consulară a României prezentă în spațiul comunitar se află pe primul loc comparativ cu rețelele consulare ale celorlalte statele membre UE.

În anul 2018 a fost finalizată prima etapă a extinderii rețelei consulare prin operaționalizarea deplină a consulatele generale de la Miami și Manchester și a Biroul Consular de la Melbourne. De asemenea, oficiul consular de la Edinburgh a fost ridicat la rang de Consulat General, s-a mărit schema de personal și a fost finalizată implementarea sistemelor informatice consulare.

Consultări consulare și extinderea cadrului juridic bilateral:

A fost extins cadrul juridic bilateral în materie consulară prin iniţierea, negocierea și semnarea unor acorduri bilaterale cu relevanță consulară, cum ar fi eliminarea obligativității deținerii vizelor pentru titularii de paşapoarte diplomatice, de serviciu și speciale cu Sultanatul Oman, Coasta de Fildeș și Egipt și exonerarea de la plata taxei de viză pentru eliberarea vizelor de lungă ședere cu Statul Kuweit.

Au fost realizate consultări consulare la nivel de director general pentru afaceri consulare cu o serie de state relevante din punctul de vedere al similarității cazuisticii consulare sau cu care România are o foarte bună cooperare consulară, în special în domeniul gestionării crizelor consulare, cum ar fi Republica Moldova, Marea Britanie, Japonia, Belarus. De asemenea, au avut loc consultări în perspectiva preluării Președinției UE cu Austria și Estonia.

A fost asigurată prezența la grupurile de lucru la nivelul UE cu componentă consulară, respectiv grupul de lucru pe cooperare consulară (COCON) și cel pe politica de vize (VISA) din perspectiva preluării Președinției de către România a acestor două grupuri de lucru.

Gestionarea situațiilor de criză consulară:

O prioritate de acțiune consulară, circumscrisă procesului de reformă consulară, a rămas gestionarea situaţiilor de criză survenite în străinătate, sub coordonarea Celulei de criză a Ministerului Afacerilor Externe. Cele mai recente eforturi ale MAE în acest domeniu s-au concentrat asupra dotării logistice la cele mai înalte standarde a tuturor structurilor componente ale Celulei de Criză a MAE, dar și pe elaborarea unor proceduri cât mai eficiente de mobilizare și acțiune în situații de criză, planuri de contingență și evacuare și, deopotrivă, măsuri de prevenție adecvate. Acțiunile destinate gestionării situațiilor de criză se adaugă demersurilor de asistență consulară în situații deosebite: accidente, decese, spitalizări, minori instituționalizați, cetățeni români victime ale traficului de persoane sau ale altor infracțiuni, cetățeni români supuși unor măsuri sau pedepse privative de libertate, litigii de muncă, contravenții, pierderea/furtul documentelor de identitate etc.

53

Pe parcursul anului au fost gestionate, cu succes, la nivelul Celulei de Criză a MAE, o serie de crize consulare, care au afectat cetățeni români. Au continuat operațiunile de evacuare a cetățenilor români din Republica Arabă Siriană. Odată cu reducerea prezenței diplomatice străine în Siria, a crescut numărul de solicitări de asistență și protecție consulară din partea cetățenilor SM UE nereprezentați. În acest sens, România a preluat asistența și protecția consulară și pentru cetățeni francezi, canadieni, portughezi, australieni, și ai Republicii Moldova. De asemenea, la solicitarea statelor membre UE, România acordă sprijin și altor cetățeni nereprezentați.

România a preluat poziția de chef de file, privind elaborarea și implementarea Cadrului Comun UE pentru Pregătirea în Situații de Criză în Siria. În această poziție, România are prerogativa coordonării unui plan unitar de gestionare a situațiilor de criză pe teritoriul menționat. România deține poziții similare în Republica Moldova, Pakistan, Iordania și Madagascar.

Măsuri pentru eficientizarea răspunsului prompt în situații de criză consulară:

A fost implementat un sistem informatic, denumit Aqvila, prin intermediul căruia sunt urmărite și gestionate, de o manieră integrată, situațiile sensibile de natură consulară. De asemenea, acest sistem informatic a devenit parte componentă a platforma integrate E-Cons, astfel încât, pe perioada gestionării unei crize consulare de amploare, să existe o interacțiune în timp real între toate instrumentele consulare. Totodată, Aqvila este accesibilă, în timp real de la nivelul tuturor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare (MD/OC), astfel încât demersurile tuturor celor implicați în gestionarea crizei consulare (Celula de criză și MD/OC) să fie una concertată;

A continuat procesul de instruire permanentă a misiunilor diplomatice cu privire la modalitatea de gestionare a crizelor consulare și de dotare logistică a echipelor consulare mobile, componente ale Celulei de criză MAE, pentru asigurarea unui răspuns adecvat la situațiile de criză consulară, prin alocarea unor echipamente electronice și de comunicație moderne;

Au fost organizate reuniuni consulare bilaterale pe marginea gestionării situațiilor de criză (Republica Moldova, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord);

A fost semnat cu Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne un protocol de colaborare în vederea acordării de sprijin reciproc în gestionarea situaţiilor deosebite în care sunt implicaţi cetățeni români aflați sau stabiliți în străinătate, respectiv cetățeni străini aflați sau stabiliți pe teritoriul României. Încheierea acestui parteneriat între cele două instituții permite stabilirea cadrului și modalităților de colaborare dintre cele două instituții și va facilita efectuarea de activități și acțiuni comune în situații de urgență majore/dezastre/calamități naturale în statele din vecinătatea României (Republica Moldova, Bulgaria, Republica Serbia, Ungaria și Ucraina), precum și, de comun acord, în alte țări unde Departamentul Consular va solicita, punctual, pentru anumite situații de urgență, sprijinul DSU și/sau a structurilor aflate în coordonarea acestuia. De asemenea, parteneriatul presupune printre altele și derularea de activități precum exerciții, acțiuni comune (training-uri, workshop-uri, etc.) în vederea pregătirii Echipelor de Reacție Rapidă din cadrul Celulei de Criză a MAE în gestionarea situațiilor de urgență;

Desfășurarea unor exerciții de testare a capacității de reacție MAE în gestionarea unor situații de criză:

- exercițiul consular UNITY 2018, Chișinău, 6 septembrie 2018. Exercițiul a fost organizat la inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular cu participarea: Departamentului pentru Situații de Urgență, Ambasadei Austriei la București, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cu sprijinul Echipelor Consulare Mobile ale Ambasadei României la Chișinău, Consulatului General al României la Bălți și Biroului Consular al României la Ungheni. La simulare au participat și observatori ai Serviciului European de Acțiune Externă. Exercițiul a vizat aplicarea practică a procedurilor de intervenție în situații de criză, pentru a asigura o reacție rapidă, eficientă și coordonată între echipele consulare mobile și cele de intervenție în situații de urgență, precum și utilizarea în cadrul procedurilor de gestionare a crizelor consulare a noilor sisteme informatice, componente ale platformei integrate E-Cons, care deservesc în prezent întreaga rețea consulară a MAE.

Crize consulare gestionate la nivelul Celulei de Criză a MAE pe parcursul acestui an:

- incident produs la New York, SUA, în urma căruia un cetățean român a fost rănit;

54

- explozia produsă la o uzină chimică din R. Cehă, în urma căreia au decedat 5 cetățeni români; - accidentul rutier produs în Austria, implicând un microbuz care transporta cetățeni români; - situația unor grupuri de cetățeni români aflați în situații deosebite urmare anulării unor curse aeriene; - accident rutier produs în Ungaria, soldat cu 9 victime de cetățenie română; - evenimentele legate de incendiile care au afectat teritoriul Republicii Elene; - situația generată de prăbușirea unui pod în orașul Genova, Republica Italiană, în urma căruia doi cetățeni români au decedat; - cazul unui cetățean român dispărut în Istanbul, Republica Turcia; - accident rutier produs în Republica Slovacia, cu 5 victime de cetățenie română; - incident armat soldat cu multiple victime, produs la Strasbourg, Republica Franceză.

Promovarea activității consulare în rândul comunității românești din străinătate:

Strategia de comunicare pe teme consulare cu Diaspora s-a subsumat și în 2018 obiectivului principal de a dezvolta o relație de încredere între statul român, prin MAE, și cetățenii români din obiectivului principal de a dezvolta o relație de încredere între statul român, prin MAE, și cetățenii români din afara granițelor, în special în ceea ce privește calitatea serviciilor consulare şi modalitatea de prestare a acestora. În cadrul acestei strategii, s-au desfășurat anual reuniuni cu reprezentanți ai comunității românești din diaspora, mass-media românească din statele de reședință și diplomații cu atribuții consulare de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României. Aceste întâlniri au drept scop atât intensificarea și consolidarea dialogului cu Diaspora, cât și reunirea diplomaților cu atribuții consulare de pe spațiile cu activitate consulară intensă, în vederea realizării unui schimb direct de experiență între aceștia.

Campania „Dialog cu Diaspora”, 2018

MAE a continuat derularea campaniei de informare „Dialog cu diaspora”, inițiată în anul 2013. În acest sens, au avut loc în 2018 reuniuni cu mediul asociativ din Italia (Roma) și Germania (Bonn), în cadrul cărora au fost promovate campaniile de informare publică derulate de MAE în domeniul consular și au fost prezentate sistemele informatice consulare și întregul complex de măsuri luate în sprijinul cetățenilor români din străinătate. În marja acestor evenimente, au avut loc și reuniunile anuale regionale cu diplomații cu atribuții consulare, fiind acoperite, în cadrul întâlnirilor, toate misiunile diplomatice și oficiile consulare din Europa, Orientul Mijlociu și zona Africii de Nord și a Caucazului.

Campania comună MAE-MAI de informare în vederea conștientizării de către cetățenii români a necesității de a solicita eliberarea unor noi documente de călătorie pe tot parcursul anului calendaristic, nu doar în perioada de vară, un demers de informare realizat în scopul conștientizării de către cetățenii români a necesității de a solicita, în timp util, eliberarea unor noi documente de călătorie.

Campanie de informare a cetățenilor români pe tema eliminării obligativității deținerii vizei de către cetățenii români care se deplasează în Canada în scop turistic. MAE a continuat și extins campania de informare a cetățenilor români pe tema noilor condiții de călătorie în Canada. Campania se derulează preponderent în mediul on-line (pagina web a MAE, pagina Facebook a MAE și a Departamentului Consular) și în spațiul public (pe ecranele video ale unor centre comerciale, pe ecranele video din incinta Aeroportului Internațional “Henri Coandă București). Totodată, în parteneriat cu Televiziunea Română a fost creat și diseminat în spațiul public un mesaj de interes public pe tema condițiilor de călătorie în Canada. Mesajul este transmis prin intermediul tuturor stațiilor TVR.

Complementar acestor demersuri, MAE a continuat promovarea instrumentelor de informare/avertizare a cetățenilor români care se deplasează în străinătate: campania „Un SMS îţi poate salva viaţa” şi aplicația „Călătoreşte în Siguranţă”. În anul 2018, prin intermediul Serviciului de alertă prin SMS aferent campaniei de informare „Un SMS îți poate salva viața”, au fost transmise aproximativ 270.000 de mesaje cetățenilor români care au călătorit în state pentru care a fost implementată această modalitate de alertă (în prezent, serviciul de alertă prin SMS este în derulare pentru 83 de state), iar de la data lansării serviciului (2012) au fost transmise aproximativ 4.500.000 de astfel de mesaje.

55

Prezența în mediul-on line a Departamentului Consular:

Au continuat demersurile de promovare în mediul on-line (Facebook, Twitter, Instagram, Youtube) a activității desfășurată pe linie consulară la nivelul Centralei MAE și a rețelei consulare române în beneficiul cetățenilor români din străinătate, precum și a instrumentelor puse la dispoziția acestora pentru prestarea serviciilor consulare (componentele Sistemului Informatic Integrat Consular „E-Cons”, aplicația „Călătorește în siguranță”, sistemul de alertă prin SMS al MAE, realizat în cadrul campaniei „Un SMS îți poate salva viața”). A continuat practica organizării unor sesiuni de întrebări și răspunsuri (Q&A) pe pagina de Facebook a Departamentului Consular pe tema utilizării Sistemului Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetățeni-SIMISC. De asemenea, a fost intensificată cooperarea on-line cu mediul asociativ românesc din străinătate.

Pregătirea practică și teoretică a lucrătorului consular – prioritate a MAE, în contextul modificărilor de substanță intervenite ca urmare a reformei consulare:

Având în vedere elementele de modernizare introduse în activitatea cotidiană a lucrătorilor consulari prin sistemele componente ale Sistemului Informatic Integrat Consular E-Cons, precum și noile proceduri de lucru în situații de criză (în contextul multitudinii situațiilor deosebite gestionate la nivelul Celulei de Criză a MAE), MAE a regândit procesul de pregătire continuă și de evaluare a lucrătorilor consulari (consuli, diplomați cu atribuții consulare și funcționari consulari).

În acest context:

- a fost extinsă perioada de instruire a lucrătorilor consulari anterior trimiterii la post la 2 luni (o lună pregătire teoretică și o lună de pregătire practică pe toate sistemele componente ale platformei informatice E-Cons);

- la nivelul Centrului de Instruire pentru Personalul Consular a fost demarată procedura de evaluare a cunoștințelor teoretice a personalului cu atribuții consulare (consuli, diplomați cu atribuții consulare și funcționari consulari) aflat în misiune permanentă/temporară în Serviciul Exterior. Procedura de testare se desfășoară lunar, exclusiv on-line, prin intermediul modulelor de testare din cadrul platformei E-Cons,, prin rotație, la nivelul întregii rețele consulare a României.

Alte demersuri în beneficiul cetățenilor români din străinătate, în special pe linia documentelor de călătorie:

- efectuarea demersurilor în scopul introducerii în circulaţie a unei noi generaţii de paşapoarte electronice şi temporare, până la sfârşitul anului 2018; - extinderea la 10 ani a termenului de valabilitate a pașaportului simplu electronic; - reducerea termenului de eliberare a paşapoartelor simple electronice, în cazul cererilor depuse în ţară - de la 30 la 15 zile lucrătoare, în cazul cererilor depuse în străinătate - de la 90 la 45/ 60 de zile lucrătoare (pentru state membre UE/ NON UE); -reconfigurarea circuitului informatic al cererilor de eliberare a paşaportului simplu electronic CRDS, depuse la diplomatice și oficiile consulare având ca scop de a evita supraaglomerarea unora dintre Serviciile publice pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple (SPCEEPS) din țară și de a reduce timpul de aprobare a cererilor ;

- actualizarea listei documentelor care pot face dovada domiciliului în străinătate – pentru depunerea cererilor de pașapoarte simple electronice CRDS; - inițierea realizării unor grupuri de lucru interministeriale, pentru a clarifica modalitatea de aplicare a hotărârilor instanțelor de judecată străine în materia eliberării documentelor de călătorie, în special cu privire la noțiunea de autoritate părintească, respectiv a măsurilor dispuse de instanțele de judecată pentru restrângerea dreptului la libera circulație. - a continuat și în 2018 campania comună MAE-MAI, inițiată în 2017, de transmitere a SMS-urilor către cetăţenii români având ca scop informarea cu privire la expirarea valabilităţii paşaportului simplu electronic și necesitatea reînnoirii documentului de călătorie, din timp, pe pe tot parcursul anului calendaristic, nu doar în perioada de vară, proiect care se preconizează a fi continuat şi în anul 2019.

Politica în materie de vize

În anul 2018, în aplicațiile SNIV/E-Viza au fost procesate 66.291 cereri pentru obținerea vizei române (50.632 vize de scurtă ședere și 15.659 vize de lungă ședere).

56

Una dintre preocupările constante este legată de adoptarea măsurilor inerente modificării şi completării actelor normative referitoare la regimul străinilor în România, precum şi la instituirea şi utilizarea Sistemului Naţional de Informaţii privind Vizele:

- în curs de modificare, din iniţiativa MAE, se află în prezent Ordonanța de urgență a Guvernului nr.102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- a fost elaborat şi aprobat la nivelul MAE, documentul ”Proceduri de punere în aplicare a cerinţelor minime de securitate privind protecţia datelor cu caracter personal referitoare la activitatea în materie de vize derulată prin Sistemul Naţional de Informaţii privind Vizele (SNIV) şi prin Portalul electronic eViza”, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor - RGPD);

în acest context, a fost actualizată întreaga formularistică utilizată pentru solicitarea unei vize/a unui permis de mic trafic de frontieră şi pentru accesarea informaţiilor cu caracter personal ale persoanelor vizate, în exercitarea drepturilor stabilite prin RGPD.

- în Monitorul Oficial nr.941/07.11.2018 a fost publicată Legea nr.247/05.11.2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, care aduce modificări de substanță Ordonanței de urgență nr.194/2002 și Ordonanței Guvernului nr.25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, atât cu aplicabilitate imediată, de la data intrării în vigoare, precum și cu aplicabilitate ulterioară, de la data aplicării în totalitate de către România a aquis-ului Schengen;

- în contextul aplicării, de la 1 august 2018, a dispoziţiilor Deciziei (UE) 2018/934 a Consiliului din 25 iunie 2018 privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România, au fost demarate consultările corespunzătoare cu Biroul Naţional SIRENE, în procesul de soluţionare a vizelor de intrare în România şi este în curs de actualizare procedura de lucru interinstituţională;

- a fost aprobat, la nivelul Guvernului României, memorandumul privind “Demararea cooperării, în Republica Populară Chineză, cu prestatorii externi de servicii în materie de solicitare a vizelor de intrare în România” şi elaborarea primelor referinţe privind aprobarea Centralei MAE în legătură cu ESP.

S-a arătat preocupare permanentă pentru prevenirea migraţiei ilegale, în contextul evaluării riscurilor inerente punerii în aplicare a unor facilităţi în domeniul vizelor, stabilite la nivel uniform. În context, elaborarea argumentaţiei şi a punctelor de vedere din partea autorităţilor române şi rezolvarea cazurilor SOLVIT introduse împotriva României.

Politica U.E. în domeniul vizelor și dimensiunea tehnică pentru acces-ul pasiv la C-VIS:

- a fost demarat un amplu proces tehnic de pregătire în vederea accesului pasiv al României la VIS Deciziei (UE) 2017/1908 a Consiliului privind punerea în aplicare a anumitor dispoziţii ale acquis-ului Schengen referitor la Sistemul de informaţii privind vizele în Republica Bulgaria şi România, potrivit căreia cele două state au acces la Sistemul Central de Vize (C-VIS) pentru consultarea într-un format care permite numai citirea; - participarea la grupuri de lucru în cadrul instituţiilor europene (Comisia Europeană şi Consiliul European): Grupul de lucru VISA şi Comitetul VISA.

12. Activitatea de comunicare publică. Comunicarea strategică

În anul 2018, au fost îndeplinite următoarele obiective de comunicare publică:

- realizarea și implementarea strategiei generale de comunicare publică a ministerului;

- sprijinirea pe componenta mediatică și de comunicare publică a acțiunilor de diplomație publică

în domeniile de interes ale politicii externe;

- promovarea publică a proiectelor şi activităţilor ministerului, în acord cu obiectivele de politică

externă stabilite prin Programul de guvernare;

- coordonarea comunicării publice a MAE cu celelalte instituții cu atribuții în politica externă.

57

Concret, în cadrul MAE s-au desfăşurat, în 2018, următoarele campanii și acţiuni de comunicare publică:

Promovarea publică a acţiunilor de politică externă, desfăşurate pe linie bilaterală şi multilaterală (declaraţii comune de presă ale ministrului afacerilor externe cu diferiţi omologi, conferinţe de presă, vizite ale ministrului afacerilor externe, briefinguri de presă pe anumite teme de interes public, evenimente cu participarea secretarilor de stat şi a altor reprezentanţi MAE etc.).

Promovarea principalelor demersuri publice ale ministrului delegat pentru afaceri europene.

Asigurarea relaţiei cu presa în regim de permanenţă; în acest sens, în cursul anului 2018 au fost soluţionate peste 630 de solicitări de presă în baza Legii 544/2001.

Transmiterea de către biroul de presă, inclusiv prin intermediul purtătorului de cuvânt, a poziţiilor oficiale ale MAE, pe diferite subiecte de interes, reprezentanţilor presei române şi internaţionale, prin precizări de presă și soluționarea solicitărilor de presă.

Organizarea de evenimente cu reprezentanţii presei acreditaţi la MAE (conferinţe de presă, briefing-uri de presă formale şi informale pe subiecte de politică externă şi consulare).

Acoperirea componentei de comunicare publică pentru toate evenimentele organizate de MAE. Printre cele mai relevante, menţionăm: promovarea campaniei consulare privind eliminarea regimului de vize aplicat de Canada cetățenilor români; promovarea Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române/RADR; sprijin pentru realizarea evenimentelor publice ale ministrului delegat pentru afaceri europene legate de preluarea de către România a Președinției Consiliului UE din 2019, Sezonul România - Franța etc.

Gestionarea interviurilor acordate de către ministrul afacerilor externe și ministrul delegat pentru afaceri europene şi de către ceilalţi comunicatori ai MAE (peste 25 de interviuri ale ministrului afacerilor externe).

Contribuţia la coordonarea interdepartamentală, realizarea şi distribuirea comunicatelor de presă ale MAE - în cursul anului 2018 au fost distribuite 730 de comunicate de presă, precizări şi informări către presa acreditată.

Asigurarea activității de monitorizare de presă (4 buletine zilnice realizate intern), inclusiv grupaje de știri pe teme de interes în regim de permanență și monitorizări specifice pe anumite teme/evenimente de politică externă.

Participarea la activitățile tuturor celulelor de criză pentru realizarea de linii de mesaj şi gestionarea relaţiei cu presa în cazul unor crize consulare de amploare.

Elaborarea de mesaje şi promovarea intensă a acţiunilor MAE pe canalele de social media ale MAE – Facebook, Twitter, Instagram și Youtube.

De asemenea, MAE a sprijinit activitățile de comunicare publică ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României, inclusiv prin intermediul canalelor de social media (atât în ceea ce priveşte conţinutul mesajelor promovate, cât şi în ceea ce priveşte interesul generat), acest demers facilitând dezvoltarea comunicării digitale la nivelul Serviciului Exterior al Ministerului Afacerilor Externe. Astfel:

- Facebook: profilul de Facebook al instituţiei a crescut de la aprox. 29.400 în 2017 la peste

32.850 followers/urmăritori în 2018.

- Twitter: profilul de Twitter a crescut semnificativ, ajungând de la 22.200 followers/urmăritori în

2017 la 32.500 followers/urmăritori în 2018.

- Instagram: profilul (mfaromania) a fost creat în 2018, atingând 151 followers/urmăritori

- Pagini Facebook misiuni: numărul paginilor de Facebook ale misiunilor diplomatice și oficiilor

consulare este de peste 60.

Conceperea de linii de mesaj pentru diferite materiale de informare, broşuri, ghiduri, precum şi realizarea unor evenimente de promovare a activităţii consulare;

Menținerea permanentă a relaţiei cu ataşaţii de presă de la misiunile diplomatice ale României pentru gestionarea solicitărilor de interviuri, răspunsuri presă, precum şi promovarea evenimentelor organizate în plan local.

58

Comunicare strategică

În decursul anului 2018, Biroul pentru Comunicare Strategică a îndeplinit următoarele obiective:

A creat sau a contribuit la crearea liniilor de mesaj, precizărilor de presă, discursurilor, comunicatelor și materialelor destinate difuzării publice, la solicitarea structurilor MAE, a Cabinetului ministrului afacerilor externe sau din inițiativă proprie (discursuri ale ministrului afacerilor externe, discursuri ale ministrului delegat pentru Afaceri Europene, ale secretarilor de stat din MAE și ale directorului politic).

A realizat și a transmis decidenților MAE materiale de analiză pe anumite teme specifice prezente în mediul informațional românesc și internațional.

A furnizat, la solicitarea direcțiilor politice, contribuții la dosarele de pregătire a unor reuniuni externe și interne, care includeau pe agenda discuțiilor teme legate de comunicare strategică, amenințări hibride, reziliență, alfabetizare media și informațională.

A contribuit la realizarea dosarului de pregătire a Președinției României a Consiliului Uniunii Europene pe componenta de comunicare strategică.

A contribuit la formularea poziției României privind Planul de Acțiune pentru Combaterea Dezinformării al UE, multe dintre punctele propuse de BCS regăsindu-se în forma finală a documentului;

A avut întâlniri tematice cu reprezentanți ai altor instituții centrale, mediului academic sau societății civile din România și la nivel internațional. De asemenea, au fost organizate întâlniri cu specialiști în comunicare strategică ale unor state aliate în UE și NATO. Au fost elaborate note de audiență prezentând propunerile conturate în cadrul acestor reuniuni și, în funcție de necesitate, a propus linii de acțiune.

A administrat, în colaborare cu DPCC, paginile de social media ale Ministerului și ale ministrului afacerilor externe.

A monitorizat mediile de presă din România și la nivel internațional, redactând monitorizări și analize și informând cu celeritate asupra știrilor cu caracter sensibil și potențial risc.

A făcut propuneri către Cabinetul ministrului pentru susținerea unor interviuri de către ministrul afacerilor externe pentru publicații/instituții de presă românești sau internaționale și s-a ocupat de redactarea liniilor de mesaj și liniilor defensive, pe aria de competență. De asemenea, a intermediat relația cu presa, supervizând buna desfășurare a interviurilor ministrului.

A organizat briefinguri informale de presă la sediul MAE. A organizat sau participat la organizarea unor conferințe ale ministrului afacerilor externe.

A participat la organizarea Conferinței de deschidere a Sezonului România-Franța și a susținut dimensiunea de comunicare publică a Sezonului.

A participat și a susținut intervenții în cadrul diverselor evenimente din domeniul StratCom, în România și în străinătate:

- reuniune de tip „clearing house” în domeniul diplomației publice pentru Balcanii de Vest organizată de Divizia de Diplomația Publică a NATO (PDD) (5 martie 2018, Cartierul General al NATO);

- evenimentul de lansare a programului EED - Creative Content Support Fund (5 martie, Bruxelles);

- SUMMITUL STRATCOM 2018, la Praga, organizat de think-tankul „European Values” și Centrul de Studii Europene „Wilfried Martens” (2-4 mai);

- seminarul Club of Venice Plenary Meeting – pe teme de Comunicare și Comunicare Strategică (7-8 iunie, Vilnius);

- Riga Stratcom Dialogue 2018 (12–13 iunie);

- reuniunea Forumului Dubrovnik, cu tema “Consolidarea rezilienței: Mediterana, Europa și Balcanii de Vest”, Dubrovnik (31 august – 1 septembrie);

- seminarul Enhancing Digital Diplomacy, organizat de think thank-ul CEP Slovenia, în colaborare cu Departamentul de Stat și Ambasada SUA la Ljubljana – Slovenia (9-12 septembrie);

59

- reuniune IPCR – CNN (rețeaua integrată a comunicatorilor pentru situații de criza politică) – Bruxelles (2 octombrie, video conferință);

- conferinţa National Security, Counter Disinformation Strategic Communications organizată de cabinetul prim ministrului britanic (Londra, 16-17 octombrie);

- seminarul “Cibernetică și Informații: Provocări și oportunități pentru Președinția României la Consiliul UE”, organizat de Universitatea Națională de Apărare Carol I și Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall (12 noiembrie);

- reuniunea anuală dedicată STRATCOM, Bruxelles (12 noiembrie);

- conferința „Fake News – un pericol pentru democrație?“, organizată de Ambasada Germaniei la București și Deutsche Welle (7 noimebrie);

- exercițiul EU PACE 19 (19–23 noiembrie, online);

- reuniunea de coordonare a SMUE pe tema sprijinului pentru reforme în Ucraina (3 decembrie);

- seminar „Fake news și impactul acestui fenomen asupra securității și apărării”, SNSPA (14 decembrie).

S-a implicat la nivel interinstituțional desemnând un reprezentant în cadrul rețelei naționale de cooperare privind prevenția incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2019.

S-a implicat la nivel instituțional în definirea trioului rezilienţă–stratcom–hibrid.

A propus proiecte dedicate comunicării strategice și promovării Ministerului Afacerilor Externe.

13. Diplomația publică, culturală și științifică. Sezonul România-Franța

În 2018, activitatea de diplomație publică a urmărit ca axe prioritare, rezultate din date de referință pentru istoria României, ca și din susținerea priorităților de politică externă:

- continuarea Programului multianual dedicat Primului Război Mondial;

- campania de promovare a candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU (mandat 2020-2021);

- promovarea Președinției române a Consiliului Uniunii Europene;

- promovarea Timișoarei – Capitală Culturală Europeană 2021;

- marcarea a 50 ani de la aderarea României la Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice și a 140 ani de la consacrarea independenței României (încheierea Războiului de Independentă a României, Tratatul de Pace de la San Stefano, Conferința de Pace de la Berlin 1878);

- continuarea derulării celebrărilor privind Centenarul Marii Uniri, prergătirea dimensiunii specifice pentru Președinția României la Consiliul UE în 2019 și pentru Festivalul Europalia.

De asemenea, în vederea asigurării unei abordări integrate a demersurilor din planul politicii externe, a fost consolidat cadrul juridic interinstituțional, prin încheierea de protocoale de colaborare între MAE și Ministerul Apărării Naţionale și Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Național al Rectorilor și Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş.

În 2018, a continuat Programul multianual dedicat Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri. Comitetul Interministerial pentru Centenar a aprobat realizarea a mai multe proiecte dedicate marcării Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri, printre care: organizarea a două vizite pentru corpul diplomatic acreditat la București, care a oferit participanților prilejul descoperirii regiunilor istorice ale României: o conferință internațională cu tema „1918 and the Remaking of Central-Eastern Europe”. De asemenea a fost acordat sprijin misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României pentru derularea de proiecte pe teme subscrise Centenarului.

Totodată, au continuat programele tradiționale de diplomație publică ale MAE, legate de evenimente precum: Reuniunea Anuală a Diplomației Române (27-29 august 2018) cu tema „Diplomația–un pilon al României Centenare” (invitat special: ministrul federal al afacerilor externe din Germania); cea de-a XXV-a ediție a Cursurilor „Nicolae Titulescu” pentru tineri diplomați (Alba Iulia și Poiana Brașov, 14 -22 iulie), cu tema „Diplomacy, state building and statecraft: 100 years Romanian retrospective”; cea de-a XVI-a ediție a Cupei MAE (1-10 iunie).

Împreună cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Educației Naționale, MAE a organizat campania de comunicare publică WeAreNATO (planificată să se desfășoare în toate statele

60

membre NATO) în mai multe centre universitare din țară, printre care menționăm: Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Sibiu, Galați, Craiova, Constanța. Campania a vizat să evidențieze maniera în care unitatea și solidaritatea dintre Aliați contribuie la protejarea păcii și securității cetățenilor.

Alături de Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Cultural Român și Uniunea Arhitecților din România, MAE a coordonat participarea României la cea de-a 16-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția (26 mai–25 noiembrie 2018) și a contribuit activ, alături de MCIN și ICR la pregătirea participării României la cea de-a 58-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția (11 mai–24 noiembrie).

În 2018, a continuat actualizarea cadrului juridic al relațiilor culturale, educaționale și științifice bilaterale, prin coordonarea negocierii și semnării acordurilor interguvernamentale în domeniile culturii și educației și a programelor executive care pun în aplicare aceste acorduri și care constituie baza juridică prin care se realizează diferite proiecte și schimburi.

Astfel, s-au desfășurat următoarele demersuri pentru actualizarea cadrului juridic de cooperare:

- au fost încheiate negocierile pentru acorduri/programe interguvernamentale cu Maroc, Peru, Senegal, Serbia, Turcia;

- au fost menținute și continuate negocierile pentru acorduri/programe interguvernamentale în domeniul culturii și educației cu Africa de Sud, Bolivia, Bulgaria, Coreea de Sud, El Salvador, Federația Rusă, Italia, Kenya, Liban, Marea Britanie, Maroc, Pakistan, Sri Lanka, Thailanda, Tunisia;

- au fost inițiate demersuri pentru aprobarea începerii negocierilor pentru noi acorduri/programe cu Israel și Kuweit;

- în principal, au fost avizate și s-a acordat sprijin negocierii și/sau semnării documentelor interdepartamentale.

S-a acționat în continuare pentru dezvoltarea relației MAE cu Comisia Fulbright Româno-Americană, căutând să se racordeze bursele acordate cetățenilor romani la prioritățile activității de cercetare si dezvoltare din Romania, și asigurând aplicarea prevederilor Acordului interguvernamental pentru funcționarea Comisiei.

În domeniul educației, a continuat derularea programului „Bursele MAE”. Programul privind bursele oferite cetățenilor străini de statul român, prin MAE, cuprinde 85 de burse pentru studii universitare și postuniversitare în România, prin concurs de dosare organizat de MAE și Ministerul Educației Naționale. Beneficiarii acestui tip de burse sunt cetățeni străini care provin din toate statele lumii, cu excepția statelor membre UE. Programul „Bursele MAE” pentru anul academic 2018/2019 a debutat în luna decembrie 2017. Procedurile de selecție și acordare efectivă a burselor s-au încheiat la jumătatea lunii august 2018. Tot în 2018, a fost finalizată metodologia concursului privind programul „Bursele MAE” și a fost deschisă perioada de depunere a dosarelor pentru anul academic 2019/2020.

S-a amplificat rolul MAE în consolidarea și extinderea rețelei de lectorate de limbă, cultură și civilizație românească din universitățile din străinătate. Au fost inițiate sau au continuat demersurile pentru deschiderea de noi lectorate la Rabat, Tunis, Udine. În anul universitar 2018-2019, și-au început activitatea lectoratele de limba română de la Universitatea Mohammed V din Rabat, Universitatea El Manar din Tunis, Universitatea din Udine.

A continuat coordonarea, din perspectiva atribuțiilor MAE, a activității institutelor culturale românești din străinătate și a relației cu Institutul Cultural Român, precum și a demersurilor de afiliere a misiunilor diplomatice la EUNIC (European Union National Institutes for Culture).

MAE a continuat demersurile pentru asigurarea spațiilor și a structurii de personal necesare deschiderii ICR Moscova și a ICR Kiev cu filială la Cernăuți și a inițiat demersuri în vederea negocierii unui Acord româno-ceh, cu scopul de a actualiza și completa cadrul legal care reglementează funcționarea Institutului Cultural Român la Praga, respectiv a Centrului Cultural Ceh la București;

A continuat sprijinul acordat evenimentelor cultural-artistice organizate de, sau derulate în colaborare cu, misiunile diplomatice, precum și prezenței artiștilor români în străinătate (participarea la festivaluri de film sau organizarea de zile ale filmului românesc, expoziții

61

fotografice, demersuri pe lângă Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Cultural Român sau alte instituții pentru asigurarea prezentei artiștilor români în străinătate, promovarea de informații despre manifestări culturale internaționale către potențialii interesați, organizarea manifestărilor de marcare a Zilei Naționale, Zilei Europei, Zilei Internaționale a Francofoniei, precum și a aniversărilor relațiilor diplomatice cu diverse state).

Misiunile diplomatice, oficiile consulare ale României și institutele culturale românești din străinătate, împreună cu români și asociații ale lor de pretutindeni, au organizat numeroase evenimente pentru aniversarea Zilei Naționale a României, în special în contextul marcării Centenarului Marii Uniri și al Primului Război Mondial. Diseminarea informațiilor despre aceste proiecte a fost realizată prin Sinteza evenimentelor de Ziua Națională, postată pe pagina de web a MAE (www.mae.ro) la secțiunea dedicată.

MAE a sprijinit organizarea unor expoziții și concerte în mai multe state din întreaga lume.

Sezonul România-Franța

MAE a preluat în martie 2018 coordonarea la nivelul părții române, pentru pregătirea și derularea Sezonului România-Franța 2019, program bilateral major de diplomație publică și culturală, cf. OUG nr. 16/2018 privind asigurarea măsurilor necesare organizării și desfășurării unor proiecte culturale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. În aplicarea prevederilor OUG 16/2018, au fost derulate și finalizate demersurile pentru înființarea Unității pentru Programe de Cooperare Culturală, structură responsabilă, la nivelul MAE, de organizarea Sezonului.

În acest context, ca parte a activităților premergătoare Sezonului, MAE a asigurat cadrul necesar pentru desfășurarea, la București, în cele mai bune condiții, a două dintre Comitetele Mixte de Organizare ale Sezonului (COM) – COM 3, în perioada 12-16 martie 2018, respectiv COM 5, în perioada 1-4 octombrie 2018. Aceste două reuniuni au oferit prilej pentru reconfirmarea interesului deosebit al părților română și franceză pentru acest program, prin semnarea Proceselor Verbale ale acestora de către ministrul afacerilor externe și președintele Institutului Francez din Paris, în cadrul unor ceremonii în prezența presei, care au inclus și declarații ale celor doi înalți oficiali.

Totodată, MAE a coordonat delegația română la cel de-al patrulea Comitet Mixt de Organizare, desfășurat la Paris, în intervalul 2-6 iulie 2018.

A fost asigurată astfel elaborarea unui program complex de evenimente, în România și în Franța, într-o gamă variată de domenii de interes comun (cultură, educație, tineret, sport, cercetare, economie, turism, mediu ș.a.) și în complementaritate cu programul de marcare a Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri, respectiv cu programul cultural aferent Președinției române a Consiliului UE.

A fost menținută o relație de permanent dialog pe subiect, atât cu structurile franceze responsabile de organizarea Sezonului, cât și cu instituțiile din România (prin continuarea consultărilor la nivelul Grupului de lucru interinstituțional pentru organizarea Sezonului) și cu operatorii proiectelor incluse în programul oficial al Sezonului.

MAE a demarat procesul de comunicare publică al Sezonului România-Franța, colaborând cu partea franceză la strategiile de comunicare și direcțiile de acțiune ale celor două țări. Conform angajamentului asumat prin convenția tehnică semnată în luna mai 2017, partea franceză a creat identitatea vizuală, iar MAE a realizat și dezvoltat site-ul Sezonului pentru cele două țări: www.sezonulromaniafranta.ro și www.saisonfranceroumanie.com. Au fost încheiate parteneriatele media și a fost lansată comunicarea în mediul online. De asemenea, a fost menținută relația cu media prin conferințe de presă și alte evenimente, precum și sprijinită activitatea agenției de relații publice contractată de partea franceză atât în ceea ce privește vizitele jurnaliștilor, cât și reflectarea în presă a Sezonului.

A fost asigurată pregătirea și derularea, la cel mai înalt nivel, a secvenței de deschidere a Sezonului România-Franța, care a debutat oficial la 27 noiembrie 2018, la Paris, în prezența celor doi șefi de stat. Aceasta a fost una complexă, desfășurată pe mai multe zile și a acoperit atât dimensiunea simbolic-comemorativă, cât și două dintre principalele domenii ale cooperării bilaterale, după cum urmează:

62

- Dimensiunea comemorativă: ceremonial militar la Domul Invalizilor, în prezența delegației

conduse de Președintele României, a ministrului francez al apărării, a secretarului de stat MAE

pentru relații interinstituționale și a celor doi comisari generali, A. Țărnea și J.-J. Garnier; concert

Requiem de Fauré susținut de Corul Național de Cameră „Madrigal-Marin Constantin” și

Ansamblul Instrumental din Paris, dirijat de Christian Ciucă, la Catedrala Saint-Louis des

Invalides; lansarea, la Muzeul Armelor, a emisiunii comune de mărci poștale „România-Franța:

Generalul Berthelot, pe frontul românesc” de către Romfilatelia și La Poste (27 noiembrie);

- Dimensiunea culturală: inaugurarea expozițiilor din cadrul „Sezonului României la Centrul

Pompidou”, prilej pentru deschiderea oficială a Sezonului prin alocuțiunile Președinților României

și R. Franceze (27 noiembrie); concert al Orchestrei Române de Tineret, sub bagheta lui Cristian

Mandeal, la Filarmonica din Paris (30 noiembrie), organizat cu sprijinul MCIN;

- Dimensiunea economică: forum economic româno-francez (6 decembrie, la sediul Ministerului

francez al Economiei și Finanțelor) cu participarea ministrului român al finanțelor, a omologului

francez, a ministrului român pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat și a peste 200 de

reprezentanți ai unor întreprinderi franceze și române.

MAE a continuat să acorde sprijin pentru buna derulare a celor peste 30 de evenimente din Sezon programate în cursul lunii decembrie 2018 în principalele orașe din Franța, inclusiv prin intermediul rețelei de misiuni ale României (Ambasada României la Paris, Consulatul General al României la Lyon, Consulatul General al României la Marsilia și Consulatul General al României la Strasbourg), ca parte a exercițiului de coordonare a tuturor activităților planificate în contextul Sezonului atât în Franța (27 noiembrie 2018–16 aprilie 2019), cât și în România (18 aprilie–14 iulie 2019).

14. Arhivele diplomatice

Principalele repere ale activității desfășurate în anul 2018:

În perioada ianuarie-decembrie 2018, MAE-Arhivele Diplomatice au organizat 8 expoziții de documente diplomatice din arhiva proprie pentru a marca următoarele evenimente:

- expoziția „Dincolo de datorie: O expoziție a diplomaților recunoscuți ca Drepți între Popoare”,

vernisată cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului și a aniversării

a 70 de ani de relații diplomatice între România și Statul Israel, organizată de MAE în colaborare

cu Ambasada Statului Israel și desfășurată la Biblioteca Națională a României, 29 ianuarie 2018;

- aniversarea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, expoziția intitulată „Arhivele Unirii

- 27 martie 1918” fiind vernisată la Institutul Diplomatic Român, 27 martie 2018;

- expoziția de marcare a 50 de ani de la vizita în România a Președintelui Franței, generalul

Charles de Gaulle (14-18 mai 1968), expusă în cadrul evenimentului organizat de Ambasada

României la Paris și Fundația Charles de Gaulle, pentru a marca o jumătate de secol de la vizita

Președintelui francez în țara noastră, 16 mai 2018;

- vernisarea la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia a expoziției documentare „Tratatele Conferinței

de Pace de la Paris (1919-1920)”, Alba Iulia, 4 iunie 2018;

- expoziția „Un centenar al Alianței. Diplomația româno-poloneză 1918-1939”, inaugurată în

prezența Președintilor României și Poloniei, în colaborare cu Ambasada României în Polonia și

Institutul Cultural de la Varșovia și găzduită în spațiul Camerei de Comerț Naționale a Poloniei, 7

iunie 2018;

- marcarea a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Rusia, expoziție

vernisată la sediul Ministerului Afacerilor Externe, 15 octombrie 2018;

- expoziția „Diplomația românească și chestiunea evreiască. Documente diplomatice (1938-

1945)”, eveniment organizat împreună cu Ambasada României în Regatul Suediei și Institutul

Cultural Român de la Stockholm, la sediul Federației Comunității Evreiești din Suedia, dedicat

promovării memoriei diplomatului român Constantin I. Karadja (1889-1950), ale cărui acțiuni au

contribuit la salvarea a mii de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 13 noiembrie

2018;

63

- aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire de la 1918 și marcarea contribuției diplomației

române la aceasta prin expoziția intitulată „Diplomația Română și Marea Unire”, vernisată la

Institutul Diplomatic Român, 14 decembrie 2018.

MAE a oferit suport documentar și materiale expoziționale pentru organizarea a altor două expoziții, respectiv: „Sabia de investitură a domnitorului Alexandru Ioan Cuza”, expoziție deschisă în perioada 27 aprilie-8 iulie 2018, la Muzeul Unirii din Iași, și organizată de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași-Muzeul de Istorie a Moldovei; expoziția „Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la Încoronarea Suveranilor României Mari”, deschisă la Muzeul Național Cotroceni, al cărei vernisaj a avut loc pe 28 noiembrie 2018.

MAE a elaborat un proiect special de conținut, intitulat „Diplomația română și Marea Unire”, dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1918, cu fotografii rare și documente diplomatice din patrimoniul Arhivelor Diplomatice, destinat unei audiențe cât mai largi din România, dar și publicului de peste hotare. Acestea sunt prezentate într-un format accesibil publicului larg, în secțiunea dedicată Centenarului din portalul de conținut găzduit de Orange România și pot fi accesate la adresa: https://www.orange.ro/info/centenar/diplomatie. În vederea publicării conținutului și în format mobil, MAE în colaborare cu firma RADCOM, a dezvoltat și aplicația gratuită Centenar Diplomatic al Marii Uniri, accesibilă în Google Play: https://play.google.com/store/apps/details?id=ro.gov.evenimente

Proiectul integral a fost realizat fără costuri.

Arhivele Diplomatice au contribuit cu materiale documentare de arhivă la realizarea platformei online Muzeul Românilor de Pretutindeni, o inițiativă a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni - http://muzeulromanilordepretutindeni.gov.ro/web/.

Cu ocazia unor evenimente aniversare sau științifice, personalul specializat din MAE-Arhivele Diplomatice a participat la următoarele evenimente academice:

- conferința internațională „Reyes sin reinos, diplomáticos sin relaciones diplomáticas”, eveniment organizat de Ambasada Ungariei din Madrid, la sediul central al Institutului Cervantes, 19 martie 2018;

- conferința internațională „Europe 100, After/Before”, eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în Letonia, Institutul Leton și Asociația Letonă de Științe Politice, la sediul Bibliotecii Naționale din Riga, 7 mai 2018;

- conferința internațională „Tratatele Conferinței de Pace de la Paris (1919 - 1920)”, cu participarea unor istorici specialiști din nouă țări europene, organizată de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în colaborare cu Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, 4-7 iunie 2018;

- Congresul Național al Istoricilor Români, organizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România, Iași, 29 august-1 septembrie 2018;

- conferința româno-rusă consacrată sărbătoririi a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Rusia, desfășurată la Institutul de Slavistică al Academiei Ruse de Științe din Moscova, 4 octombrie 2018;

- conferința „140 de ani de la recunoașterea independenței României și de la deschiderea reprezentanțelor diplomatice de la Viena, Petersburg și Constantinopol”, organizată de Centrul de Studii Turce din cadrul Facultății de Istorie, Universitatea din București, 7 noiembrie 2018;

- conferința „Constantin I. Karadja: A Rescuer of Jews during the Holocaust. A Swedish-Romanian Contribution” și vernisajul expoziției „Diplomația românească și chestiunea evreiască. Documente diplomatice (1938-1945)”, eveniment organizat de Ambasada României în Regatul Suediei și Institutul Cultural Român de la Stockholm, în colaborare cu Federația Comunităţii Evreieşti din Suedia și desfășurat la sediul acesteia din urmă, Stockholm, 13 noiembrie 2018;

- conferința internațională „1918 and the Remaking of Central-Eastern Europe”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe și de Facultatea de Istorie a Universității București în perioada 22-24 noiembrie 2018;

- evenimentul de diplomație publică menit să marcheze 70 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Statul Israel, intitulat „Cronologia diplomației România-Israel (1948-

64

1991)”, în cadrul căruia a fost prezentată cartea „România-Israel. Relații bilaterale (1948-1991)”, desfășurat la sediul ICR Tel Aviv, 5 decembrie 2018.

A fost asigurat în continuare suportul documentar pentru Comisia comună româno-rusă pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial.

A continuat colaborarea dintre MAE-Arhivele Diplomatice și Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, în baza Memorandumului de Înțelegere semnat la 24 martie 2014, prin digitalizarea materialului arhivistic referitor la Holocaust din arhiva MAE.

În cadrul Sezonului România-Franța, a fost inițiată colaborarea cu Muzeul Luvru, pentru participarea la expoziția ce va fi inaugurată la Paris, pe 16 aprilie 2019, în cadrul Galeriei de Artă Medievală, ce va prezenta opere de artă medievale postbizantine din România.

Au fost soluționate 171 de petiții, solicitări și cereri de informații, în special privind identificarea unor documente menite să ateste dreptul unor cetățeni români asupra bunurilor și proprietăților confiscate abuziv de către regimul comunist sau asupra unor bunuri și proprietăți rămase în Bulgaria (Cadrilater) în 1940, conform Legii 9/1998 și Legii 230/2003.

În anul 2018, la sala de studiu a Arhivei MAE au fost înregistrați 151 de cercetători români și 16 străini. Cercetările au vizat teme diverse privind: Primul și al Doilea Război Mondial; Războiul Rece; relațiile României cu diverse state precum Anglia, Bulgaria, Franța, SUA, Turcia, Ungaria, URSS, Vatican; instituția monarhică; istoria minorităților etnice din România etc. Cercetătorilor li s-au asigurat condiții de documentare și consultanță din partea personalului Arhivelor Diplomatice.

La solicitarea Ambasadelor României de la Chișinău și Berlin, un membru al echipei Arhivelor Diplomatice s-a deplasat la aceste misiuni, efectuând inventarierea și organizarea arhivelor acestora, în perioadele 21 mai-22 iunie, respectiv 16 iulie-21 septembrie 2018.

Au continuat eforturile pentru optimizarea activității, inventarierea și sistematizarea tuturor fondurilor de arhivă din Centrala MAE, precum și pentru identificarea unor resurse și soluții pentru prezervarea a unui tezaur cultural, istoric și juridic unic - Arhivele Diplomatice ale României.

15. Relații interinstituționale și transparența instituțională

În anul 2018 au fost transmise răspunsuri la 229 de interpelări formulate de senatori și deputați.

De asemenea, au fost redactate și comunicate Ministerului pentru Relația cu Parlamentul 116 puncte de vedere referitoare la susținerea sau respingerea unor propuneri legislative.

În conformitate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, MAE a supus dezbaterii publice 21 de proiecte de acte normative.

În ceea ce privește activitatea de relații cu publicul, în anul 2018 au fost gestionate 4179 solicitări:

- 220 de cereri de informații de interes public (Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public); - 3959 petiții (Legea 233/2002 pentru aprobarea Ordonanței nr. 27/2002). 16. Organizarea internă

16.1 Resursele umane

În conformitate cu obiectivele cuprinse în Programul de guvernare, optimizarea resurselor umane la nivel instituțional este un obiectiv de importanță permanentă în perspectiva eficientizării activității instituției și pentru a asigura și menține un nivel înalt de reprezentativitate în plan intern și extern. Acest obiectiv este cu atât mai relevant în vederea gestionării corespunzătoare a Președinției Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019.

65

În acest sens:

În cursul anului 2018, a fost inițiată și finalizată procedura de actualizare a cadrului juridic care reglementează organizarea și funcționarea MAE, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 16/2017, modificări și completări fiind aduse prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2018.

A fost finalizată procedura de trimitere a noi șefi de oficii consulare (șase consuli generali).

În contextul procesului de pregătire și exercitare a Președinției României la Consiliul UE din primul semestru al anului 2019, a fost reglementat un cadru normativ care să permită detașarea funcționarilor publici sau a funcționarilor publici cu statut special pe posturi contractuale din cadrul autorităților/instituțiilor publice, fiind inițiată și adoptată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 62/2018 privind unele măsuri de asigurare a personalului necesar pregătirii și exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

În același sens al pregătirii exercitării de către România a Președinției Consiliului UE, a fost organizat un concurs pentru ocuparea a 13 posturi temporare prevăzute cu funcții specifice MAE și a fost lansat Programul „InternshipRO2019EU”, dedicat exclusiv derulării activităților implicate de preluarea și exercitarea de către România a Președinției Consiliului UE. Programul oferă 45 de locuri la București și 20 de locuri la Reprezentanța Permanentă a României de la Bruxelles, stagii plătite în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2018 privind internship-ul.

În domeniul formării profesionale, a fost inițiată și organizată o nouă ediție a cursului de formare inițială „Acțiunea diplomatică”, un program inovativ de integrare în cultura organizațională și orientare în carieră, la care au participat 44 de diplomați debutanți.

Au fost organizate aproximativ 100 de stagii gratuite de practică în Centrală și 200 în Serviciul Exterior. MAE a continuat să participe la ”Programul Oficial de Internship al Guvernului României”.

Din perspectiva avizelor privind actele normative inițiate la nivelul instituțiilor/forurilor legislative etc., au fost avizate sau prezentate puncte de vedere pentru 13 acte normative/propuneri legislative și au fost elaborate 4 proiecte de acte normative. Totodată, au fost elaborate răspunsuri pentru 7 interpelări parlamentare.

În ceea ce privește actele administrative inițiate la nivelul instituției, în anul 2018 au fost inițiate și avizate aproximativ 2.600 de ordine de ministru.

Cu privire la solicitările de informații de interes public au fost redactate contribuții pentru cca. 40 de solicitări din partea unor reprezentanți mass-media, precum și pentru cca. 160 răspunsuri la petiții. De asemenea, au fost elaborate cca. 50 de răspunsuri pe problematica salarizării și a conflictelor de muncă.

16.2 Reprezentarea juridică a intereselor MAE și verificarea legalității documentelor MAE cu caracter juridic în plan intern

Reprezentarea intereselor ministerului în fața instanțelor judecătorești se asigură de către Direcția Juridic, Legislație și Contencios-DJLC, prin personalul de specialitate juridică cu atribuții de consilier juridic.

Principalele repere ale activității din anul 2018 au fost:

S-au obținut sentințe judecătorești favorabile în proporție de 90% în dosarele în care DJLC a asigurat reprezentarea ministerului.

În virtutea atribuțiilor sale în domeniul contractelor, de la începutul anului 2018 până în

prezent, DJLC a avizat, sub aspectul legalității, clauzele contractelor și actelor adiționale care

angajează răspunderea juridică a ministerului, ce se află sub incidența legislației de drept intern,

un număr de 225 de angajamente legale încheiate în conformitate cu legislația națională în

domeniul achizițiilor publice, și 76 de contracte de altă natură (comodat, sponsorizări, convenții

civile de prestări servicii). De asemenea, au fost avizate pentru legalitate 136 de contracte

individuale de muncă și 34 de acte adiționale la acestea.

DJLC a avizat în anul 2018 pentru legalitate aproximativ 2600 de ordine ale ministrului

afacerilor externe.

66

În anul 2018, DJLC a avizat 27 de acte normative inițiate de către MAE și 290 de acte

normative înaintate spre avizare ministerului.

În anul 2018, au fost transmise către DJLC, spre evaluare, un număr de 237 de contracte de

închiriere ale misiunilor diplomatice/oficiilor consulare. Dintre cele 237 de contracte, DJLC a

formulat observații, cu titlu de recomandare, cu privire la 218 dintre acestea, pentru celelalte fiind

avizată documentația fără observații.

Pe parcursul anului 2018, DJLC a elaborat puncte de vedere cu privire la aplicarea unor

dispoziții legale şi a acordat asistență şi consultații cu caracter juridic, la nivelul structurilor din

aparatul central al MAE.

16.3 Administrarea sistemelor informatice ale serviciului diplomatic. Componenta de securitate cibernetică

Domeniile principale de activitate în 2018 au fost următoarele:

Creșterea complexității sistemelor interne, implicând creșterea capacității interne de administrare, operare și menținere a acestora, cu un accent important pe instruirea şi motivarea specialiştilor TIC din minister, pentru a asigura atât disponibilitatea sistemelor interne, cât și pentru a reduce riscurile de securitate;

prestarea de servicii consulare la standarde europene;

introducerea tehnologiilor care permit consolidarea şi virtualizarea resurselor, prin exploatarea la maximum a capacității TIC, precum și respectarea reglementărilor referitoare la protejarea mediului înconjurător, conducând la reduceri semnificative ale costurilor cu investițiile TIC și consumul de energie; de asemenea, informatizarea unor activităţi, realizînd importante economii de timp şi de resurse, în special umane şi financiare;

asigurarea interoperabilităţii cu alte instituţii/organizaţii din ţară sau din state partenere;

asigurarea securității infrastructurii şi a informațiilor ministerului, în scopul reducerii noilor tipuri de riscuri din spaţiul cibernetic - demers completat cu eficientizarea activităților interne prin informatizare. Totodată, întărirea securității cibernetice pe mai multe paliere: protecţia fizică a zonelor de lucru, protecția fizică a echipamentelor, protecția comunicaţiilor, protecţia sistemelor informatice, protecţia criptografică;

administrarea sistemului informatic integrat de gestiune a resurselor instituţiei de tip ERP (Enterprise Resource Planning), care permite automatizarea şi integrarea activităţilor din departamentele financiar, administrativ şi resurse umane şi care oferă instrumente necesare analizei şi optimizării proceselor de gestiune a resurselor în scopul luării unor decizii rapide şi eficiente;

totodată, MAE dispune acum de mai multe reţele şi de o serie complexă de sisteme informatice, unele de interes naţional: sistemul naţional de gestiune şi emitere a paşapoartelor electronice (ePass), sistemul naţional de informaţii privind vizele (SNIV), sistemul de informatizare a cererilor de viză (eVisa), centrul de contact şi suport al cetăţenilor români din străinătate (CCSCRS), sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetățeni (SIMISC) etc.

Securitate cibernetică

În calitate de componentă a Sistemului Național pentru Securitate Cibernetică/SNSC şi de membru permanent în cadrul Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică/COSC şi al Grupului de Suport Tehnic/GST, MAE reprezintă și o interfaţă de comunicare între reprezentanţele diplomatice şi consulare ale României din Serviciul extern şi autorităţile şi instituţiile naţionale cu responsabilităţi în domeniu, în derularea procesului de asigurare a securităţii cibernetice la nivel naţional.

În acest domeniu, în 2018, s-au realizat:

promovarea intereselor naționale de securitate cibernetică în formatele de cooperare internaţională la care România este parte;

informarea autorităților și instituțiilor naţionale asupra elementelor de interes în ce privește schimbul de experiență și de bune practici cu alte state şi/sau la nivel UE, NATO, OSCE, CoE;

67

promovarea la nivel NATO a rolului României în domeniul apărării cibernetice şi susținerea pe plan intern a aderării României ca stat sponsor la Centrul NATO de Excelență pentru Apărare Cibernetică de la Tallinn („NATO Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence”/CCDCOE);

participarea la nivel UE (Grupul Orizontal de Lucru pentru Aspecte Cibernetice/HWPCI) la promovarea pachetulului cyber UE stabilit în septembrie 2017 în Comunicarea comună privind Reziliența, Descurajarea și Apărarea: „Construirea unei securități cibernetice puternice în Europa”, conținând măsuri concrete care să ofere un impuls major structurilor și capacităților de securitate cibernetică ale UE<

participarea, la nivel OSCE - Viena, la promovarea măsurilor de consolidare a încrederii în domeniul cibernetic („Capacity Building Measures”/CBMs) adoptate de către statele participante la OSCE, anume:

- implementarea CBM 15 privind protecţia infrastructurilor critice alături de Franţa, Slovacia, Spania şi, respectiv, CBM 16 privind divulgarea coordonată a vulnerabilităţilor cibernetice alături de Olanda, Cehia şi Ungaria;

- participarea la exercițiile de testare a rețelei de comunicații OSCE, în scopul utilizării acesteia în promovarea măsurilor CBMs și a cooperării în domeniul securității cibernetice;

- organizarea atelierului OSCE, cu sprijinul CERT-RO la București, 27-28 iunie 2018, cu tema „Sub-regional Training on the role of information and communication technologies (ICTs) in the context of regional and international security”;

Promovarea cooperării România-SUA în domeniul securității cibernetice în cadrul Grupului de Lucru ”Cyber and Digital Affairs” România-SUA (Cyber and Digital Affairs Working Group în cadrul Task Force-ului România -SUA) şi la acţiunile care au decurs din aceasta:

- anunţul secretarului american pentru energie referitor la Parteneriatul pentru Cooperarea Transatlantică (P-TEC) la Summit-ul celor Trei Mări de la Bucureşti, care are unul dintre obiective securitatea cibernetică a infrastructurilor în domeniul energiei şi crearea Grupului de Lucru pentru Securitatea Infrastructurii;

- proiecte specifice privind interoperabilitatea şi exerciţii comune (Industrial Control Systems cybersecurity Table Top Exercise/TTX, 8 noiembrie 2018);

- securitatea cibernetică a proceselor electorale;

- participarea la atelierul de lucru organizat de OSCE, Centrul Marshall/PCSS, Departamentul de Stat al SUA și Ministerul de externe ungar cu tema „Cyber Strategy Implementation”, 4-9 martie 2018;

- participarea la Conferința Internațională „Parteneriatul Româno-American în domeniul securității cibernetice”, 4 octombrie 2018;

participarea în calitate de observator la exerciţiul anual de securitate cibernetică Cyber Defense Exercise (CyDex 18), organizat de către Centrul Național Cyberint/SRI, 6-8 octombrie 2018;

participarea la cursul organizat de ESDC (European Security and Defence College) la Bruxelles cu tema „The Challenges of European Cybersecurity”, 4-6 decembrie 2018;

efectuarea demersurilor necesare pentru publicarea la data de 4 octombrie a.c., urmare avizului COSC şi aprobării Preşedintelui României, a comunicatului de presă prin care MAE a exprimat solidaritatea cu Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord în raport cu îngrijorarea exprimată în declaraţia UK cu privire la acţiunile cibernetice ostile;

efectuarea demersurilor necesare asocierii României la iniţiativa franceză „Paris Call for Trust and Security in Cyberspace” 2 noiembrie 2018;

relaționarea cu CERT-RO privind inițiativele unor state (Turkmenistan și Algeria) de dezvoltare a relațiilor de colaborare în domeniul securității cibernetice etc.. 17. Resursele materiale ale MAE în 2018

Componenta bugetară

Totalul bugetului aprobat inițial a fost de 944.068 mii lei, din care: 942.068 mii lei - buget de stat, respectiv 2.000 mii lei - venituri proprii. Bugetul a fost actualizat prin OUG nr.78/2018 și

68

OUG nr.101/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018, sponsorizări etc. Totalul bugetului final a fost de 922.696 mii lei, din care: 920.696 mii lei - buget de stat, respectiv 2.000 mii lei – venituri proprii.

Prin OUG nr. 78/2018, bugetul MAE a fost rectificat negativ cu suma de 43.398 mii lei, iar prin OUG 101/2018, bugetul MAE a fost rectificat pozitiv cu suma de 7.500 mii lei. MAE nu a avut în buget sume alocate din Fonduri Externe Nerambursabile (Sursa D).

Achiziții

În perioada ianuarie – decembrie 2018 au fost elaborate documentații de atribuire și documente suport pentru derularea procedurilor de achiziții publice ce au fost finalizate prin încheierea de contracte și acorduri – cadru de produse sau servicii, astfel:

- licitație deschisă - 4 proceduri; - proceduri proprii și proceduri pentru care nu este obligatorie publicarea prealabilă a unui anunț de participare – 20 proceduri; - proceduri simplificate – 9 proceduri; - achiziții directe – aproximativ 643 contracte/comenzi;

Tehnic

În anul 2018, pe lângă gestionarea activităților logistice și administrative curente desfășurate pentru funcționarea corespunzătoare a ministerului, Serviciul tehnic DAPA s-a concentrat pe derularea proiectelor de reparații și investiții, atât pentru întreținerea și modernizarea imobilelor aflate în administrarea MAE în țară, cât și a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare din străinătate, în limita fondurilor disponibile:

Au fost alocate fonduri pentru lucrări de reparații și modernizări la imobilele MAE din țară, în sumă de peste 230.000 lei.

În serviciul exterior au fost executate lucrări de reparații curente la un număr de 40 de misiuni diplomatice și oficii consulare, fiind parcurse proceduri de achiziție și aprobate fonduri în sumă de aproximativ 3.200.000 lei. Lucrările contractate au vizat în principal întreținerea clădirilor și asigurarea unor condiții corespunzătoare atât pentru personalul aflat în misiune permanentă, cât și pentru cetățenii românii solicitanți de servicii consulare.

De asemenea, a fost utilizată suma de 1.400.000 lei din fondurile MAE pentru investiții, fiind urmărită amenajarea, modernizarea și sporirea gradului de securitate a clădirilor în care își desfășoară activitatea misiunile diplomatice și oficiile consulare românești, precum si creșterea nivelului de satisfacție a solicitanților de servicii consulare.

Programul de investiții al ministerului a vizat și operaționalizarea unor oficii consulare noi (Manchester și Miami), fiind recepționate lucrările de amenajare și inaugurate Consulatul General al României la Miami și Consulatul General al României la Manchester, iar pentru locații precum Stuttgart au fost întocmite proiecte de amenajare și sunt continuate demersurile de operaționalizare.