Propuneri de simplificare a accesului la fondurile UE · Viitorul Europei, dezbătut de peste 30 de...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Propuneri de simplificare a accesului la fondurile UE

Recent, grupul de experți independenți

pentru politica de coeziune și-a prezentat raportul final referitor la un cadru simplificat privind fondurile UE după 2020.

Deși realizările politicii de coeziune a UE sunt în mod incontestabil pozitive, numărul mare de norme care există nu facilitează întotdeauna activitatea administrațiilor locale care gestionează fondurile sau pe cea a întreprinderilor care doresc să solicite finanțare din partea UE.

Prin urmare, simplificarea este esențială, iar Comisia Europeană ar trebui să examineze modalități de a simplifica și mai mult accesul la fondurile UE în cadrul bugetar pentru perioada de după 2020.

Acesta este principalul mesaj pe care Grupul la nivel înalt pentru simplificare dorește să îl integreze în discuția cu privire la viitorul finanțelor UE, lansată de Comisie prin publicarea documentului său de reflecție pe această temă, ultimul dintr-o serie de cinci astfel de documente prezentate în urma publicării de către Comisie, la 1 martie 2017, a Cărții albe privind viitorul Europei.

În acest context, oficialii europeni apreciază, printre altele, că, deși bugetul comunitar este în scădere, cetățenii așteaptă mai mult din partea UE.

Ori, pentru a soluționa această dilemă, trebuie valorificat la maximum fiecare euro cheltuit, simplificarea normelor contribuind la eficientizarea cheltuielilor.”

Pe de altă parte, norme mai puține și mai simple înseamnă rezultate mai bune și mai puține erori.

De altfel, prin utilizarea întregului potențial al simplificării, se vor economisi bani și timp, care vor putea fi folosite, în schimb, pentru stimularea convergenței sociale în toată Europa.

Nu în ultimul rând, simplificarea accesului la fondurile de coeziune ale UE și a utilizării acestora va contribui, cu siguranță, la apropierea cetățenilor de UE.

Potrivit grupului, arhitectura actuală a normelor este eficace, dar trebuie simplificată, și, pe de altă parte, ar trebui menținută guvernanța partajată a gestionării, pentru a se asigura încrederea reciprocă și asumarea obiectivelor comune în materie de creștere si de creare a locurilor de muncă.

Însă cea mai bună metodă de simplificare a normelor este reducerea numărului acestora, existând propuneri concrete de norme ce trebuie eliminate sau reduse drastic.

Normele din cadrul diferitelor fonduri și instrumente ale UE ar trebui armonizate în privința ajutoarelor de stat, achizițiilor publice și metodelor de rambursare a costurilor, pentru a facilita sinergiile și pentru a permite beneficiarilor să solicite, pentru același proiect, fonduri din surse diferite.

De exemplu, aplicarea acelorași norme în cadrul politicii de coeziune, și în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) ar permite facilitarea accesului la sprijin pentru întreprinderile mici.

Un cadru mult mai simplificat ar trebui să fie accesibil tuturor statelor membre și regiunilor, cu condiția ca acestea să îndeplinească o serie de criterii: sisteme fiabile de gestiune și control; un nivel semnificativ de cofinanțare națională, pentru a încuraja realizarea de cheltuieli eficiente; identificarea principalelor reforme structurale în scopul implementării și al concentrării asupra unui număr redus de domenii de politică, pentru a se putea obține rezultate.

Grupul sugerează că, în acest caz, normele UE s-ar limita la prioritățile de investiții strategice și la principiile privind cheltuielile.

Fondurile UE ar urma să fie acordate prin intermediul mecanismelor administrative naționale existente, iar activitatea de audit a Comisiei ar fi limitată.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 7 (67)

IULIE 2017


Statul membru și Comisia ar urma să convină asupra reformelor structurale necesare și asupra rezultatelor concrete care vor face obiectul rambursării.

Simplificarea s-a dovedit deja a fi o poveste de succes – au fost prezentate trei rapoarte privind implementarea bugetului UE pentru 2016, iar una dintre concluzii este că simplificarea normelor UE facilitează utilizarea fondurilor UE în mod eficace și corect de către autoritățile, fermierii și întreprinderile locale.

În același spirit, Comisia a propus, în septembrie 2016, simplificarea normelor în temeiul cărora statele membre și alți beneficiari primesc bani de la UE.

Reamintim faptul că obiectivul Grupului la nivel înalt, lansat de Comisie în 2015, este de a identifica oportunități de eliminare a complexității inutile a normelor din cadrul politicii de coeziune, având în vedere atât evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020, la care grupul a adus o contribuție semnificativă, cât și dezbaterea privind cadrul bugetar pentru perioada de după 2020.

Președintele Grupului la nivel înalt este Siim Kallas (vicepreședinte al Comisiei Europene, cu expertiză sa legată de fondurile UE), iar cei 12 membri reprezintă autorități naționale și regionale și sectorul privat, toți având experiență personală în gestionarea fondurilor și idei inovatoare de reformare a sistemului.

Viitorul Europei, dezbătut de peste 30 de milioane de persoane

Dezbaterea privind viitorul Europei,

concentrată în jurul Cărții Albe, document lansat în urmă cu doar patru luni de zile, capătă dinamism, iar în final se estimează că vor fi implicate în acest demers peste 30 de milioane de persoane.

De altfel, oficialii europeni consideră că este încurajator faptul că atât de mulți oameni se implică în dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene.

Astfel, există un foarte mare număr de cetățeni care și-au exprimat deja punctul de vedere, care arată că există un puternic impuls pozitiv pentru viitor.

În aceste condiții, viziunea Comisiei va fi, în realitate, viziunea cetățenilor, care vor artizanii viitorului Europei.

Pentru că ei sunt cei care scriu manualele de istorie de mâine.

Concret, deja, peste 270.000 de persoane au fost prezente la cele peste 1750 de evenimente, organizate sau sprijinite de către Comisia Europeană din martie - de când a fost lansată Cartea Albă - și până în iunie, cărora li s-au alăturat mulți alți participanți online.

În plus, cetățenii sunt invitați să își exprime, în continuare, punctul de vedere – pe pagina online dedicată – până la 13 septembrie 2017.

Aceasta întrucât, la această dată președintele Juncker va susține discursul

anual privind starea Uniunii Europene, în care își va prezenta viziunea privind viitorul.

Reamintim că, la 1 martie 2017, Comisia a lansat, odată cu Cartea albă privind viitorul Europei, o dezbatere paneuropeană în urma căreia atât cetățenii, cât și liderii vor putea contura viziunea asupra UE cu 27 de membri.

Cartea albă prezintă cinci scenarii pentru

evoluția Uniunii până în 2025. Ele acoperă o serie de posibilități, cu

rezultate diferite în funcție de domeniul de politică vizat, scenariile propuse nefiind exhaustive și ne-exclusându-se reciproc.

Comisia a prezentat, de asemenea, o serie de documente de reflecție privind aspecte-cheie pentru Europa, cu idei ce vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker, din septembrie 2017, înainte să fie trase primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017.

Astfel, în vederea alegerilor parlamentare din iunie 2019, statele membre vor putea decide calea de urmat pentru următoarii ani.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Sprijinul excepțional în caz de dezastre naturale

Începând cu 27 iulie 2017, statele membre afectate de dezastre naturale vor putea activa un

mecanism de finanțare special al UE, iar operațiunile de reconstrucție vor beneficia de o rată de co-finanțare excepțională (95%) în cadrul programelor de coeziune, în locul celei obișnuite pentru astfel de programe.

Acest sprijin excepțional din partea UE este un semnal concret, tangibil, al solidarității europene, reprezentând modul în care Europa oferă ajutor statelor membre în momentele dificile.

Mecanismul poate fi activat oriunde în UE, din primul moment, în completarea asistenței oferite prin Fondul de solidaritate al UE.

Comisia a propus acest amendament al regulamentului privind politica de coeziune în urma cutremurelor ce au afectat patru regiuni din centrul Italiei în 2016, președintele Juncker anunțând atunci că UE va fi alături de Italia și cetățenii săi pentru a-i ajuta la reconstrucția integrală a zonelor afectate (incluzând aici și Bazilica San Benedetto din Norcia).

Însă orice stat membru care se află într-o situație similară va putea, de acum înainte, activa această formă de sprijin UE.

Fără a schimba volumul alocărilor naționale prin Fondul european de dezvoltare regională, orice regiune afectată de dezastre naturale care dispune de o rată de co-finanțare de 50% în programele politicii de coeziune, cum este cazul marii majorități a regiunilor din Franța și Germania, va putea obține o finanțare aproape dublă pentru lucrările de reconstrucție.

Programele care presupun o rată de co-finanțare de 85%, cum ar fi cele pentru regiunea Madeira din Portugalia, ar putea primi în mod excepțional o suplimentare de fonduri care ar permite economisirea resurselor publice în momentele dificile.

Statele membre afectate de dezastre, precum cutremure, inundații, secete severe sau incendii de pădure, vor putea activa acest sprijn excepțional începând cu prima zi în care sunt afectate, precum și pentru dezastrele care au avut loc de la începutul perioadei de programare (1 ianuarie 2014) și până acum.


Șomaj - 7,8% în UE, 5,4% în România

În mai 2017, rata șomajului în UE s-a

menținut, pentru a doua lună consecutiv, la 7,8%, o minimă care nu a mai fost atinsă din decembrie 2008, potrivit Eurostat.

În România, deși a fost consemnată o ușoară creștere față de aprilie, rata este de 5,4%, cu mult mai mică decât cea raportată la nivelul UE, de altfel o tendință care continuă de mai mult timp.

Din rândul celor 28 de state membre, cel mai scăzut șomaj a fost înregistrat în Cehia, respectiv 3%, în timp ce la polul opus se află Grecia și Spania (17,7%).

În România, în luna mai, erau 478.000 șomeri, cu circa 6.000 mai mulți față de aprilie 2017.

În același timp, la nivelul UE, numărul persoanelor fără un loc de muncă a coborât, în luna mai, la aproape 19 milioane.

Acest lucru poate fi considerat o ameliorare, în condițiile în care, în urmă cu un an, erau peste 21 milioane de șomeri.

În rândul tinerilor din UE (sub 25 de ani), șomajul a coborât la 16,9% de la 19%, în urmă cu un an.

Peste 400.000 din cei 585.000 de tineri fără un loc de muncă, de la nivelul UE, sunt din zona euro.

De asemenea, în cele 19 state ale zonei euro șomajul a rămas la 9,3%, la fel ca și în aprilie.

Acesta este cel mai scăzut nivel începând din martie 2009.

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: [email protected]


Conformitatea cu legislația UE

Aplicarea eficace a legislației europene

este esențială pentru a garanta faptul că cetățenii și companiile se pot bucura de beneficiile conferite de aceasta.

Adesea, atunci când se ivesc probleme, motivul nu este absența legislației UE, ci mai degrabă faptul că statele membre nu o aplică în mod corect și eficace.

De asemenea, piața unică a UE rămâne cel mai valoros atu al Europei pentru milioanele de cetățeni și de companii, iar Comisia Europeană s-a angajat să asigure, prin verificarea punerii în aplicare a normelor de profil, faptul că aceștia beneficiază în fiecare zi de libertatea de a locui, de a lucra și de a face comerț în 28 de state membre.

În acest context, Comisia Europeană a dat publicității raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a legislației UE pentru anul 2016 și Tabloul de bord al pieței unice, ediția 2017.

Raportul anual privind monitorizarea

punerii în aplicare a legislației UE în 2016 arată o creștere considerabilă (cu 21%), față de anul anterior, a numărului de cazuri deschise în ceea ce privește constatarea neîndeplinirii obligațiilor, atingând astfel un record la nivelul ultimilor cinci ani.

Acest fapt constituie un motiv de îngrijorare, deoarece neaplicarea corectă a normelor UE face ca cetățenii și companiile să nu își poată exercita drepturile și beneficiile conferite de acestea.

Piața internă, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și mediul înconjurător sunt în continuare domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Numărul de noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de transpunerea tardivă a crescut la 847 de cazuri, față de anul anterior - 543 de cazuri.

Comisia a lansat noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva majorității statelor membre, pentru

netranspunerea Directivelor privind achizițiile publice și concesiunile, a celor privind produsele din tutun și a Directivei privind permisele de conducere.

Comisia a deschis trei acțiuni la Curtea de Justiție a UE, solicitând aplicarea de sancțiuni financiare, una împotriva României, și două a Luxemburgului.

În ceea ce privește Tabloul de bord al pieței unice 2017, disponibil online, acesta oferă o imagine exactă a stadiului punerii în aplicare a normelor și evaluează modul în care statele membre ale UE le aplică și identifică deficiențele ce necesită o intensificare a eforturilor.

Tabloul evaluează și modul în care statele membre sprijină cetățenii și companiile prin intermediul diverselor instrumente destinate informării generale, soluționării concrete a problemelor și căutării unui loc de muncă (portalurile „Europa ta”, Europa ta - Consiliere, Solvit, EURES).

Tot el monitorizează și gradul de deschidere către comerț și investiții a statelor membre, precum și eforturile mai ample ale acestora în vederea deschiderii unor sectoare precum achizițiile publice, calificările profesionale sau serviciile poștale.

Cetățenii, companiile, ONG-urile și alte părți interesate pot semnala orice presupusă încălcare a normelor UE prin intermediul unui formular de plângere online, accesibil prin portalul Europa.

În 2016, majoritatea plângerilor s-au referit la aspecte legate de justiție și drepturile consumatorilor, ocuparea forței de muncă, piața internă, industrie și IMM-uri.

Prin intermediul formularului de plângere, SOLVIT poate ajuta cetățenii și companiile să își rezolve problemele cu o autoritate publică dintr-o altă țară a UE.

Reamintim faptul că, începând din 1984, în urma unei solicitări formulate de Parlamentul European, Comisia prezintă un raport anual privind monitorizarea punerii în aplicare a legislației UE în cursul anului precedent, după care Parlamentul adoptă apoi o rezoluție privind raportul Comisiei.

Tabloul de bord al pieței unice este publicat online în fiecare an și monitorizează performanța statelor membre într-o serie de domenii de politică (achiziții publice, calificări profesionale, servicii poștale, integrarea comerțului, deschiderea pieței) și instrumente de guvernanță.



Provocările pentru viitorul politicii agricole comune, identificate Conform unei consultări publice, cetățenii europeni consideră că politica agricolă trebuie să fie

gestionată în continuare la nivelul UE, iar sprijinirea fermierilor și protejarea mediului ar trebui să fie obiectivele principale ale acesteia.

Acestea sunt principalele concluzii ale consultării pe tema simplificării și modernizării politicii agricole comune (PAC) ale cărei rezultate au fost publicate recent, în cadrul ei primindu-se mai mult de 322 de mii de contribuții, de la o serie largă de părți interesate - fermieri, cetățeni și diferite organizații.

În cadrul conferinței "PAC: spuneți-vă părerea!", unde au fost prezentate rezultatele consultării, s-a apreciat că aceasta reprezintă un moment important în drumul către viitorul politicii agricole comune și o oportunitate pentru părțile interesate să contribuie în continuare la dezbatere.

Răspunsul la consultarea publică arată și nivelul de interes pentru PAC, ce continuă să sprijine un sector agricol dinamic, să ofere o alimentație sigură și de înaltă calitate pentru 508 milioane de cetățeni și să asigure investiții semnificative în zonele rurale.

Printre rezultele importante ale consultării trebuie menționat faptul că marea majoritate a respondenților (90%) afirmă că gestionarea politicii agricole la nivel european prezintă o valoare adăugată, acest lucru asigurând condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice și posibilitatea ca prin agricultură să se gestioneze mai eficient provocările comune, precum protecția mediului (85%) sau combaterea schimbărilor climatice (73%).

Potrivit consultării, obiectivele pe care ar trebui să le îndeplinească politica agricolă comună includ asigurarea unui standard de viață decent pentru fermieri drept cerință cheie, având în vedere că majoritatea respondenților (88%) au recunoscut faptul că veniturile fermierilor sunt mai mici decât media veniturilor din UE și că aceștia primesc doar o mică parte din prețul plătit de consumatori (97%), un venit direct pentru fermieri fiind soluția cea mai bună (consideră 66% din respondenți).

Un alt obiectiv principal al PAC ar trebui să fie încurajarea fermierilor să-și aducă contribuția la combaterea schimbărilor climatice, protejarea mediului înconjurător și biodiversității, la reducerea degradării solurilor și la asigurarea unei utilizări durabile a pesticidelor și îngrășămintelor.

Consultarea publică on-line a fost lansată în data de 2 februarie 2017 și s-a încheiat în data de 2 mai 2017, fiind deschisă tuturor cetățenilor și organizațiilor interesate și s-a desfășurat prin intermediul unui chestionar în toate limbile oficiale ale UE.

Scopul consultării a fost obținerea de răspunsuri la 3 mari subiecte - agricultura, zonele rurale și PAC în prezent, obiective și guvernanță în cadrul PAC, cât și agricultură, zone rurale și PAC în viitor.

Chestionarul a inclus 28 de întrebări cu variante multiple de răspuns, 5 întrebări deschise și posibilitatea de a încărca documente relevante.


Securitate alimentară și condiții echitabile pentru subvențiile agricole

UE și Brazilia, doi dintre marii producători mondiali de produse agricole, au transmis Organizației

Mondiale a Comerțului (OMC) o propunere vizând sprijinul pentru producția agricolă și măsuri de securitate alimentară, obiectivul fiind de a asigura, la nivel global, condiții mai echitabile pentru agricultori, ținând seama și de nevoile particulare ale țărilor în curs de dezvoltare.

În acest fel, cele două forțe își manifestă rolul de lider asumat la Conferința de la Nairobi, unde propunerea lor a condus la reforma regulilor vizând concurența în domeniul exporturilor de produse agricole.

În prezent, atenția se îndreaptă către subvențiile agricole interne, UE reformându-și substanțial politica agricolă.

Această propunere ar trebui să îndemne alți membri ai OMC să urmeze exemplul și astfel să se asigure condiții de concurență echitabile pentru toți agricultorii pe piețele locale, regionale și globale.”

Propunerea sugerează crearea unor condiții de concurență echitabile între membri prin limitarea, proporțional cu dimensiunea sectorului agricol al fiecărei țări, a subvențiilor agricole care denaturează comerțul, iar Columbia, Peru și Uruguay și-au exprimat deja sprijinul pentru această inițiativă.

Sprijinul intern acordat agriculturii reprezintă un aspect important în negocierile premergătoare celei de a 11-a Conferințe ministeriale a OMC, alte aspecte de discutat fiind subvențiile din domeniul pescuitului, comerțul electronic, reglementarea internă în domeniul serviciilor, transparența pentru întreprinderile de dimensiuni mai mici și facilitarea investițiilor.



Populația UE crește pe fondul migrației Uniunea Europeană a ajuns la aproape 512 milioane locuitori, cu 1,5 milioane mai mulți față

de anul trecut, în timp ce numărul nașterilor și al deceselor a fost aproape egal, respectiv 5,1 milioane, un impact major l-a avut migrația (potrivit Eurostat).

În 18 state membre au fost înregistrate creșteri ale numărului de locuitori, cele cu cea mai numeroasă populație fiind Germania (82,8 milioane), Franța (67 mil.), Marea Britanie (65,8 mil.), Italia (60,6 mil.), Spania (46,5 mil.) și Polonia (38 mil.), situație în care peste 16% din populația blocului comunitar este concentrată pe teritoriul Germaniei.

Estimările Eurostat pentru România arată că, în 2016, populația a coborât până sub 19,7 milioane de locuitori, această tendință plasând-o pe locul 5 între țările ce au înregistrat scăderi.

O influență negativă a avut-o rata deceselor (capitol la care România se situează pe locul 4 în Uniune) și, de asemenea, România a înregistrat o rată de creștere naturală a populației negativă, numărul deceselor fiind mai mare decât cel al nașterilor (România fiind pe locul 3).

Cea mai mare rată a natalității a fost înregistrată în state precum Irlanda, Suedia, Marea Britanie și Franța, iar la polul opus s-au aflat Italia, Portugalia și Grecia.

Tot Irlanda conduce și în clasamentul statelor cu cea mai mare ridicată rată pozitivă de creștere naturală a populației (diferența dintre numărul de nașteri și de decese), urmată de Cipru, Luxemburg, Franța, Suedia, Marea Britanie și Malta.


România - caz închis în

domeniul migrației legale Comisia a abordat deficiențele de

transpunere în legislația națională a directivei privind lucrătorii sezonieri (Directiva 2014/36/UE).

Această directivă stabilește condițiile de intrare și de ședere a lucrătorilor sezonieri din afara UE și definește drepturile acestora, iar statele membre ar fi trebuit să transpună directiva în legislația lor națională până la 30 septembrie 2016.

În acest context, Comisia a trimis avize motivate Croației și Finlandei pentru necomunicarea măsurilor naționale pe care le-au luat pentru a transpune normele europene relevante.

Comisia a trimis avize motivate și Belgiei și Suediei pentru comunicarea parțială a măsurilor naționale de transpunere.

De asemenea, la 24 noiembrie 2016, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Croației, Estoniei, Finlandei, Luxemburgului, României și Suediei pentru netranspunerea integrală a directivei privind lucrătorii sezonieri.

În relație cu acestea, potrivit Comisiei, Croația și Finlanda nu au notificat, până în prezent, nici o măsură de transpunere a Directivei, iar Comisia consideră că măsurile comunicate de Belgia și Suedia nu transpun

integral toate dispozițiile directivei în legislația lor națională.

Belgia, Croația, Finlanda și Suedia au la dispoziție 2 luni pentru a notifica Comisiei toate măsurile luate pentru a asigura punerea integrală în aplicare a directivei, după care aceasta poate decide să ducă aceste cazuri la Curtea de Justiție a UE.

După ce a examinat măsurile comunicate de Estonia, Luxemburg și România, Comisia a decis să închidă procedurile împotriva acestor state membre.

Facem precizarea că prin pachetul lunar de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE.

Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a normelor europene, în beneficiul cetățenilor și al companiilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie, grupate pe domenii de politică, includ 25 de scrisori de punere în întârziere, 51 de avize motivate și 11 sesizări ale Curții de Justiție a UE.

Comisia închide, de asemenea, 122 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.



Măsuri pentru dezvoltarea de economii reziliente în era

globalizării Comisia a propus un nou set de măsuri

pentru a susține regiunile Europei în dezvoltarea domeniilor de nișă, care reprezintă atuurile lor concurențiale și pentru a favoriza inovarea, reziliența și creșterea economică.

Pentru a răspunde provocării modernizării economiei, Europa trebuie să consolideze capacitatea regiunilor sale și să le ajute să creeze valoare.

Acest lucru înseamnă acceptarea inovării, a digitalizării, a decarbonizării și dezvoltarea competențelor individuale.

Pentru a profita de avantajele oferite de globalizare, trebuie creat un mediu propice, în care să se poată materializa progresele în materie de schimburi comerciale și tehnologie.

Strategiile de investiții și inovare conduse și organizate la nivel local sunt esențiale pentru a răspunde acestei provocări și a consolida capacitatea regiunilor noastre.

De altfel, la nivelul Comsiei se apreciază că s-a intrat în era «glocală», în care impactul provocărilor de la nivel mondial se resimte în primul rând la nivel local.

Economiile trec prin schimbări profunde, și nu se poate inversa sensul acestui proces, ci doar ajuta regiunile să se doteze cu instrumentele adecvate pentru o creștere durabilă și solidă, ceea ce este și scopul specializării inteligente.

Abordarea privind „specializarea inteligentă” a fost introdusă în 2014 în toate programele de politică regională și a dovedit că aduce valoare.

Comisia intenționează să valorifice experiența pozitivă cu două proiecte-pilot:

Sprijin adaptat pentru a face față provocărilor specifice regiunilor care se confruntă cu tranziția industrială: la cerere, anumite regiuni pot lucra în parteneriat cu echipe de experți ai Comisiei pentru a consolida capacitatea de inovare, a elimina obstacolele din calea investițiilor, a sprijini cetățenii în vederea dobândirii competențelor adecvate și a se pregăti pentru schimbările industriale și societale, pe baza strategiilor lor de specializare inteligentă.

Parteneriate interregionale pentru inovare, sprijinite prin fondurile UE: inspirat de succesul inițiativei Vanguard, acest proiect-pilot are drept scop identificarea și dezvoltarea proiectelor interregionale eligibile pentru finanțare, care pot crea lanțuri de valoare

europene în sectoarele prioritare, cum ar fi volumele mari de date, bioeconomia, utilizarea eficientă a resurselor, mobilitatea conectată sau sistemele avansate de fabricație.

În paralel, Comisia își va intensifica eforturile pentru a ajuta statele să abordeze obstacolele rămase în calea creșterii și să creeze medii favorabile întreprinderilor.

O atenție deosebită va fi acordată calității și accesibilității cercetării publice, cooperării dintre întreprinderi și universități, precum și alinierii bazelor de competențe locale cu cerințele pieței, cu ajutorul mecanismelor de sprijin ale Comisiei.

Etapele următoare Cerea de exprimare a interesului pentru

acțiunea-pilot privind regiunile aflate în tranziție industrială va fi lansată în toamna acestui an.

Parteneriatele interregionale vor fi înființate în 2017 și se vor derula în cursul anului 2018.

Experiența acumulată până în prezent vor aduce o contribuție utilă la pregătirea următorului cadru bugetar, în contextul actualului proces de reflecție privind viitorul finanțelor UE.

Comisia va lua în considerare crearea unor legături mai puternice între instrumentele existente ale UE care au un obiectiv comun, acela de a răspunde noilor provocări industriale.

Globalizarea a adus beneficii enorme economiilor mai puțin dezvoltate din întreaga lume și oportunități multiple pentru europeni.

Dar, în timp ce beneficiile globalizării se resimt la scară largă, costurile ei sunt adesea suportate în mod inegal, după cum a evidențiat Documentul de reflecție al Comisiei privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare.

Introdusă ca o condiție prealabilă pentru a asigura eficacitatea cheltuielilor în temeiul politicii de coeziune în domeniul cercetării și al inovării, specializarea inteligentă a obligat toate regiunile să elaboreze strategii de investiții pe baza propriilor avantaje competitive, de la specialități agroalimentare și turism la nanotehnologii și industria aerospațială.

În cadrul acestor strategii, întreprinderile locale beneficiază de sprijin financiar pentru dezvoltarea de produse inovatoare și extinderea dincolo de piețele locale.

Aceste strategii au condus, de asemenea, la îmbunătățirea legăturilor dintre știință și lumea afacerilor, precum și la o mai bună coordonare la toate nivelurile a guvernanței locale.



Acord de principiu privind parteneriatul economic UE-Japonia

UE a ajuns la un acord de principiu cu

Japonia privind elementele principale ale unui parteneriat economic între cele două părți, considerat cel mai important acord comercial bilateral încheiat vreodată de UE, rod al unor negocieri ce au debutat în 2013 și au ajuns la final la cel de-al 24-lea summit UE - Japonia.

E vorba de un acord de principiu cu privire la un parteneriat economic al cărui impact depășește granițele UE, părțile asumându-și valorile lor comune și angajându-se să respecte cele mai înalte standarde privind dreptul muncii, siguranța, mediul, protecția consumatorilor, cât și susținerea dreptului fundamental la protecția datelor.

Practic, noul acord transmite lumii întregi un mesaj de sprijinire a comerțului deschis și echitabil, fără protecție în protecționism și reprezintă o șansă de a lucra împreună pentru a stabili standarde ambițioase la nivel mondial, fiind un exemplu demn de relevat reuniunii G20.

Pentru statele membre UE, acordul va înseamna mai multe măsuri economice, precum eliminarea majorității taxelor vamale plătite de producătorii din UE, în valoare de aproape 1 miliard de euro anual.

De asemenea, valoarea exporturilor ar putea crește cu 20 miliarde de euro, ceea ce înseamnă mai multe oportunități și locuri de muncă în numeroase sectoare economice.

Vor beneficia cel mai mult de pe urma acordului sectorul agricol și al produselor alimentare, cel al pielăriei, sectorul îmbrăcămintei și încălțămintelor, al produselor farmaceutice și sectorul dispozitivelor medicale.

În plus, acordul va consolida poziția de lider a Europei în ceea ce privește modelarea globalizării și, totodată, va include un angajament privind schimbările climatice, în virtutea Acordului de la Paris.

Acordul de principiu tratează majoritatea aspectelor din Acord, iar unele capitole cuprind detalii tehnice care trebuie încă soluționate.

Există și capitole care rămân în afara sferei de aplicare a acordului de principiu, cum ar fi cel privind protecția investițiilor.

Pe baza lui, negociatorii ambelor părți vor încerca soluționarea tuturor problemelor de ordin tehnic rămase și pentru finalizarea textului acordului până la finalul anului.

Comisia îl va verifica din punct de vedere juridic și îl va traduce în toate limbile oficiale, după care îl va prezenta spre aprobare statelor membre și Parlamentului European.

234 milioane de persoane cu loc de muncă în UE

Cu peste 234 milioane de persoane în câmpul muncii, rata ocupării forței de muncă nu a fost

niciodată atât de ridicată în UE, iar rata șomajului se situează la cel mai scăzut nivel din decembrie 2008, potrivit unei analize anuale a Comisiei Europene,.

Ediția din acest an a ESDE (Analiza anuală privind situația socială și ocuparea forței de muncă) confirmă tendințele pozitive de pe piața muncii și din domeniul social și, în același timp, atrage atenția asupra necesității unei echități între generații.

Această analiză anuală arată încă o dată angajamentul ferm pe calea stimulării creșterii economice și a creării de locuri de muncă dar, cu toate acestea, tinerii de astăzi și copiii lor se pot regăsi într-o situație mai puțin favorabilă decât cea a părinților lor.

În ceea ce privește Pilonul european al drepturilor sociale, se nevoie să se mențină și să se îmbunătățească standardele sociale și condițiile de viață pentru generațiile viitoare.”

Începând din 2013, în UE au fost create 10 milioane de locuri de muncă dar, dincolo de progresele sociale și economice generale, există dovezi care arată existența unei presiuni deosebit de mari asupra generațiilor mai tinere, tind să întâmpine mai multe dificultăți în găsirea unui loc de muncă și sunt mai expuse la forme de muncă atipice și precare, inclusiv la contracte temporare, ceea ce poate duce la reducerea nivelului lor de protecție socială.

Aceste provocări pot avea consecințe negative asupra ratelor de fertilitate și, prin urmare, asupra sustenabilității sistemelor de pensii și a creșterii economice, mai ales în contextul în care se preconizează că populația în vârstă de muncă va scădea cu 0,3% în fiecare an, până în 2060.

Factorii de decizie pot anticipa și atenua efectele acestor evoluții în mai multe moduri, inclusiv prin valorificarea la maximum a potențialului uman de pe piața muncii, în timp ce eforturile politice destinate creșterii fertilității și gestionării eficiente a migrației pot avea efecte pozitive în context, la fel ca și sprijinirea inovării, creșterea eficienței cheltuielilor pentru investiții și reducerea decalajului dintre lucrătorii mai tineri și cei mai în vârstă.



Încrederea în comerțul electronic, în creștere Ediția din 2017 a Tabloului de bord privind condițiile pentru consumatori arată că tot mai mulți

consumatori din UE fac cumpărături online și că încrederea lor în comerțul electronic a crescut, în special în ceea ce privește achizițiile online din alte state membre UE.

Cu toate acestea, comercianții cu amănuntul sunt reticenți în a-și extinde activitățile online și continuă să aibă preocupări referitoare la vânzările transfrontaliere, legate, în principal, de un risc sporit de fraudă și neplată în cazul acestora, de reglementările fiscale sau legislațiile naționale diferite care se aplică obligațiilor contractuale, de normele diferite de protecție a consumatorilor.

De aceea, o prioritate a Comisiei este îmbunătățirea încrederii cetățenilor și a micilor comercianți cu amănuntul în piața unică digitală, mai ales în condițiile în care consumatorii au la îndemână, în prezent, o procedură rapidă prin care să își recupereze banii în caz de incidente nedorite, chiar și atunci când cumpără din altă țară.

De aceea, provocarea constă acum în a încuraja mai multe firme să răspundă acestei cereri în creștere, chiar dacă, în ultimii zece ani, s-a dublat numărul celor care fac achiziții online.

Astfel, de la 29,7% din totalul consumatorilor, în 2007, procentul celor care cumpără și online a urcat, în prezent, la 55%, iar nivelul de încredere al consumatorilor a crescut cu 12 puncte procentuale în cazul achizițiilor de la comercianții cu amănuntul situați în aceeași țară și cu 21 de puncte procentuale în cazul achizițiilor din alte state membre ale UE.

Principalele concluzii ale tabloului de bord se referă la: încredere și obstacole în comerțul electronic, precum riscul refuzării unei plăți sau a livrării

în cazul consumatorilor sau de fraude în cazul comercianților, precum și reglementările diferite - în acest context, Comisia a formulat o propunere de norme moderne în materie de contracte digitale;

drepturile consumatorilor – există un grad de sensibilizare crescut în ce le privește în rândul consumatorilor, însă nivelurile de informare sunt scăzute și inegale pe teritoriul UE; Comisia lucrează la o propunere de actualizare a normelor de protecție a consumatorilor, pentru a se asigura că fiecare își cunoaște drepturile și că acestea sunt aplicate în mod corect în întreaga UE;

cunoașterea drepturilor consumatorilor de către comercianți – doar puțin peste jumătate din aceștia (media UE - 53,5%) au răspuns corect la întrebările despre drepturile de bază;

viteza de tratare a plângerilor - sunt mai puține motive pentru a depune o plângere, cei care o fac sunt mulțumiți de modul în care sunt tratate acestea, însă mulți decid să nu depună plângeri datorită compensațiilor mici sau duratei procedurii; Comisia încurajează demersurile de soluționare extrajudiciară, prin platforma de soluționare online a litigiilor (SOL).

Reamintim faptul că tablourile de bord pentru consumatori oferă o vedere generală asupra modului în care funcționează piața unică pentru consumatorii din UE, existând două tipuri de astfel de documente, care se publică alternativ - unul într-un an și altul în următorul – având la bază anchete la scară largă: cel al condițiilor pentru consumatori și cel pentru piețele de consum.

Asigurările sociale în era digitală

În data de 3 iulie 2017, Comisia a lansat

Sistemul electronic de schimb de informații în domeniul asigurărilor sociale (EESSI), o nouă platformă online ce va conecta electronic aproximativ 15.000 de instituții de resort din statele membre UE, precum și din Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Instrumentul e un pas în modernizarea coordonării în domeniul asigurărilor sociale, prin înlocuirea schimbului de informații pe hârtie între instituțiile relevante, permițând un transfer mai rapid, mai facil și sigur al datelor de asigurare socială în UE și în afară.

Acest lucru va facilita, de asemenea, combaterea fraudelor și erorilor, prin utilizarea

de către instituțiile de asigurări sociale naționale a unor documente electronice standardizate, în propria limbă, ce va garanta că datele transferate sunt corecte și complete.

Noua platformă va aduce beneficii și cetățenilor care au trăit/ lucrat în diverse țări participante, prin calcularea mai rapidă și eficientă a drepturilor de asigurări sociale.

Țările participante au la dispoziție doi ani pentru conectarea sistemelor naționale la platforma online centrală, în iulie 2019, schimbul electronic de informații putând fi simplu, rapid și sigur.

Comisia Europeană va continua să sprijine statele membre în implementarea și mentenanța sistemului în următorii ani.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm )


Proiecte de infrastructură de transport cu subvenții europene

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă

un împrumut de un miliard de euro pentru cofinanțarea proiectelor prioritare de infrastructură de transport cu Fonduri Structurale și de Investiții (EFSI) în valoare totală de 6,8 miliarde de euro.

Aceste proiecte urmează să fie implementate pe întreg teritoriul României în perioada de programare UE 2014-2020.

Fondurile BEI vor acoperi contribuția bugetului de stat care cofinanțează investițiile prioritare în domeniul transportului în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

Locația proiectelor va varia, dar majoritatea va fi implementată în regiunile mai puțin dezvoltate din România și / sau pe axele prioritare TEN-T.

Investițiile vor beneficia de subvenții europene și se vor concentra pe promovarea transportului sustenabil și pe eliminarea blocajelor din infrastructurile cheie din rețea.

Se pune accent și pe dezvoltarea sistemelor de transport multiple și pe reducerea impactului nociv al transportului asupra mediului înconjurător.

Împrumutul BEI va sprijini investițiile strategice de infrastructură de transport care sunt importante pentru creșterea mobilității, siguranței și interconectivității în România și pentru consolidarea competitivității țării, ca bun exemplu al cooperării cu economia românească, căreia îi oferă servicii de finanțare și consultanță accesibile pe termen lung.

Dezvoltarea rețelei strategice de transport din România va fi benefică comerțului și turismului și va alimenta direct economia reală, dar, la fel de important este și impactul pozitiv al conexiunilor mai rapide, drumurilor mai

sigure și sistemelor de transport mai sustenabile în viața de zi cu zi a pentru a asigura o conectivitate mai bună în România.

Acest nou împrumut are ca scop și încurajarea punerii în practică a Master Planului general de transport convenit cu Comisia Europeană și creșterea absorbției subvențiilor UE pentru perioada de programare 2014-2020.

Acordat în condiții financiare favorabile și pe termen lung, acest tip de facilitate reprezintă un sprijin suplimentar acordat efortului Guvernului român de a crea sau menține locuri de muncă, de a reduce disparitățile sociale între diferite zone și de a asigura bunăstarea populației într-un mediu benefic, toate conducând la o creștere durabilă a economiei.

România a beneficiat deja de alte patru facilități similare: două facilități legate de perioada anterioară de programare UE, în valoare de 1,3 miliarde de euro, și alte două pentru perioada de programare curentă, în valoare de 660 milioane de euro, care acoperă proiectele de mediu, Programul Operațional Competitivitate și cel de Capital Uman.”

Finanțarea BEI se acordă sub forma unui împrumut pentru programe structurale (SPL), care permite atât finanțarea proiectelor mari de infrastructură, cât și a unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor lor limitate, nu ar putea beneficia de finanțare directă.

Inițiativa de asistență tehnică JASPERS (asistență comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene - furnizată în comun de BEI și Comisia Europeană) a contribuit la pregătirea unor strategii de dezvoltare pe termen lung care stau la baza selectării proiectelor care urmează a fi implementate cu fonduri din acest împrumut, verificând astfel și asigurând calitatea consistentă a proiectelor care urmează a fi efectuate.

Transpunerea normelor privind infrastructura pentru combustibilii alternativi

Comisia a trimis un aviz motivat Greciei, Irlandei, Maltei, Marii Britanii, Poloniei, României și Sloveniei, solicitându-le să își notifice cadrul național de politică bazat pe normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi (Directiva 2014/94/UE).

Acest cadru național este principalul instrument prevăzut de directivă pentru a asigura crearea unor infrastructuri suficiente pentru combustibili alternativi, inclusiv a unor puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice și a unor puncte de realimentare cu gaz natural și hidrogen, precum și pentru a evita fragmentarea pieței interne, iar accelerarea instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi este esențială pentru a le oferi tuturor europenilor o mobilitate ecologică și competitivă.

Aceste 7 state au la dispoziție două luni pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul directivei; înainte sesizării Curții de Justiție a UE cu privire la acest caz.

În plus, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere Suediei, care a notificat un cadru național de politică ce nu conține elementele minime cerute de directivă.

Prin pachetul lunar de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile în temeiul legislației UE.



Consultare publică pe tema sănătății în piața unică digitală Comisia a lansat o consultare publică

privind modul în care ar trebui folosite inovațiile digitale în scopul îmbunătățirii serviciilor medicale și a sistemului sanitar din Europa.

Consultarea va pune bazele unei noi politici, ce urmează să fie adoptată în 2017, conform strategiei privind piața unică digitală.

Ea are în vedere creșterea nivelului de calitate a vieții în Europa, prin îmbunătățirea sistemului de sănătate european și a cercetărilor în domeniu, folosind tehnologiile digitale la adevăratul lor potențial.

Această consultare publică va ajuta la identificarea de căi care să fie oferite cetățenilor, cadrelor medicale și cercetătorilor, un mai bun acces la informații și modalități de prevenție, la tratamente personalizate dar și o reacție mai rapidă la amenințările pandemiilor.

Noile inițiative digitale trebuie să susțină libera circulație a pacienților și a datelor medicale, să încurajeze modernizarea sistemelor medicale naționale și să aducă laolaltă progresele făcute pe cuprinsul UE.

Consultările vor colecta informații pe trei teme diferite - acces securizat al cetățenilor la istoricul lor medical și posibilitatea ca aceste date să fie accesibile și peste granițe, conectarea și împărtășirea informațiilor și a expertizelor în sprijinul cercetărilor, adaptarea și personalizarea serviciilor și o mai bună anticipare a epidemiilor, cât și folosirea serviciilor digitale pentru a le da cetățenilor mai multă putere de decizie și pentru a promova un sistem sanitar centrat pe nevoile lor.

Oricine poate participa la această consultare și își poate prezenta propria viziune legată de acest subiect prin intermediul

sondajului online, până în data de 12 octombrie 2017.

Inovația digitală poate oferi metode eficiente și la costuri accesibile pentru sprijinirea tranziției de la un sistem centrat pe instituțiile spitalicești, la un model care are în centrul său persoana.

De asemenea este urmărită diagnosticarea mai eficientă a pacienților (de pildă, în cazul bolilor rare, timpul pentru diagnosticare ar putea fi redus, de la 5,6 ani, cât e media în prezent, la doar un an de zile).

De menționat faptul că schimbările demografice, creșterea incidenței pentru boli cronice, problemele privind tratarea bolilor infecțioase și costurile în creștere ale serviciilor medicale reprezintă provocări majore pentru sistemul sanitar în Europa.

În aceste condiții, abilitatea statelor membre de a le asigura cetățenilor săi accesul la servicii medicale de înaltă calitate va depinde de adaptarea sistemului de sănătate la noile condiții, în timp ce trebuie menținute costurile sub control și totodată sustenabilitatea sa financiară.

Un raport privind piața unică digitală readuce în prim-plan apelul făcut de Comisie pentru măsuri care să fie în linie cu legislația și care să asigure protecția datelor personale și să respecte drepturile pacienților.

Eforturile Comisiei în această direcție sunt bazate pe inițiativele medicale deja existente, precum: planul de acțiune e-Sănătate, Orizont 2020, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Rețelele europene de referință pentru boli rare și complexe, sau Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate.


Noi pași pentru protejarea lucrătorilor împotriva substanțelor cancerigene

Parlamentul și Consiliul au căzut de acord asupra propunerii Comisiei de a se fixa limite noi sau

mai stricte în ce privește expunerea, la locul de muncă, la substanțe chimice cauzatoare de cancer. Acordul prezent marchează un pas important în direcția protejării sănătății și siguranței lucrătorilor,

în mod particular contra condițiilor cauzatoare de cancer la locul de muncă, căci protejarea sănătății și siguranței lucrătorilor, în general, și contracararea condițiilor de muncă ce ar putea cauza cancer, în particular, rămân în topul priorităților pentru această Comisiei.”

Propunerea inițială a Comisiei, susținută de Parlament și Consiliu, va aduce unele amendamente la directiva privind agenții cancerigeni și mutageni (2004/37/CE), seria de măsuri incluzând și alte propuneri ale Comisiei, prezentate încă din luna ianuarie 2017, ce așteaptă aprobarea Parlamentului.

De asemenea, Comisia a început deja pregătirile pentru extinderea listei cu o serie de noi substanțe, ceea ce va face obiectul unei noi propuneri, ce va fi lansată anul viitor.

De altfel, procesul de revizuire a directivei privind agenții cancerigeni și mutageni a început în 2008, iar din mai 2016, Comisia a prezentat două propuneri de modificare a directivei, pentru a limita expunerea lucrătorilor la un număr de 20 de substanțe cancerigene.



Măsuri pentru o durabilitate mai mare a dispozitivelor electronice

Comisia Europeană, statele membre și

producătorii ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că pe piață există produse de bună calitate care pot fi reparate și actualizate, potrivit unei rezoluții a Parlamentului.

Eurodeputații vor ca bunurile tangibile și software să fie mai ușor de reparat sau actualizat, astfel încât consumatorii să își poată repara un smartphone sau un televizor mai degrabă decât să îl înlocuiască.

Parlamentul cere eliminarea elementelor de construcție învechite și componente la prețuri mici, atrăgând atenția că peste trei sferturi dintre consumatorii din Uniunea Europeană ar prefera să repare lucruri decât să cumpere unele noi.

Parlamentul vrea să promoveze o durată de viață mai lungă pentru produse, mai ales prin combaterea învechirii programate pentru bunurile tangibile și software, iar printre recomandări se numără următoarele:

produse de calitate bună, robuste, ușor de reparat: ”criterii minime de rezistență” să fie stabilite pentru fiecare categorie de produse, încă din stadiul de design;

dacă reparația durează mai mult de o lună, garanția trebuie extinsă pentru a corespunde timpului de reparație;

statele membre ar trebui să ofere stimuli pentru a produce produse durabile și reparabile, pentru a încuraja reparațiile și vânzările la mâna a doua - ceea ce ar putea contribui la crearea de locuri de muncă și la reducerea deșeurilor;

consumatorii ar trebui să poată alege un reparator independent: descurajarea soluțiilor tehnice, de siguranță sau software care ar împiedica efectuarea de reperații de către altcineva în afara firmelor aprobate;

componentele esențiale - bateriile și LED-urile - nu trebuie fixate în produs dacă nu este vorba de o chestiune de siguranță;

piesele de schimb indispensabile pentru funcționarea corectă și în siguranță a bunurilor trebuie să fie disponibile ”la prețuri conforme cu natura și durata de viață a produsului”;

definiție la nivelul UE a ”învechirii planificate” și un sistem care ar putea testa și detecta ”învechirea încastrată” ar trebui introdusă împreună cu ”măsuri disuasive pentru producători”.

Parlamentul a cerut Comisiei ”o etichetă europeană voluntară” care să conțină informații despre durabilitatea produsului, elementele de eco-design, posibilitatea de actualizare cu progresul tehnic și posibilitatea de a fi reparat.

Deputații propun și crearea unui ”măsurător al uzurii” pentru cele mai importante produse de consum, mai ales echipamente electrice mari, pentru a informa mai bine consumatorii.

Practic, trebuie ca toate produsele de pe piață să fie reparabile, componentele înlocuibile, iar toți consumatorii să știe durata de viață a produselor și posibilitățile de reparație a acestora.

(Sursa: www.euractiv.ro)

O metodă comună pentru analizarea produselor alimentare

Comisia Europeană pregătește o metodă comună pentru a vedea dacă în anumite țări

calitatea alimentelor este mai scăzută, după cum susțin autoritățile din mai multe state membre din Europa Centrală și de Est.

Practic, se lucrează la o metodologie solidă pentru a îmbunătăți testarea produselor alimentare, astfel încât statele membre să poată discuta această problemă pe o bază științifică și solidă, care să fie aceeași pentru toți.

În acest sens, Comisia Europeană a început o discuție cu producătorii și retailerii pentru a analiza concret cum vor lucra împreună în această problemă, dând asigurări că Executivul UE ia foarte în serios această problemă și că adună dovezi de la statele membre pentru a vedea în ce țări diferă calitatea alimentelor și care sunt produsele implicate.

În urma efectuării unor cercetări, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia și Slovacia au sesizat anul trecut Comisia Europeană privind standardele duble ale calității produselor vândute de unele companii în est, față de cele din vest.

Și România intenționează să se alăture acestui demers, iar autoritățile locale efectuează în prezent o analiză comparativă pentru a verifica dacă și produsele din România sunt diferite calitativ de cele vândute în vest.



Presiuni asupra UE pentru urmărirea dublului standard al calității alimentelor

Autoritățile din Cehia au găsit noi dovezi în

ceea ce privește diferențele de calitate între produsele vândute în pe piețele est-europene și cele vândute în vest.

Cehia va pune noi presiuni asupra UE astfel încât această să urmărească standardele produselor alimentare.

Noile teste efectuate de autorităţile cehe au arătat că produsele vândute în supermarketurile din această țară aveau o cantitate mai mică de ingrediente principale decât versiunile din Germania.

Oficialii cehi au dat exemplu batoanele de pește care conțineau mai puțin pește în Cehia.

Și România a demarat teste, împreună cu autorități din Belgia, Germania și Olanda.

Autoritățile române au prelevat 29 de probe din magazine locale și corespondentele lor din supermarketurile occidentale, care vor fi analizate comparativ de Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București.

Dublul standard al produselor alimentare a devenit un subiect sensibil pentru statele membre UE din Europa de Est.

Cehii, slovacii, ungurii, polonezii și românii consideră că este vorba de un exemplu al statutului lor de cetățeni de rangul doi comparativ cu vecinii lor occidentali.

Toate statele est-europene cer executivului comunitar să împiedice companiile să utilizeze ingrediente de calitate inferioară în produsele vândute pe piețele lor.

Cehii sunt însă hotărâți să nu lase lucrurile așa, urmând să prezinte noile dovezi la reuniunile europene, pentru a dovedi că problema este una reală.

Obiectivul este modificarea legislației, căci cehii și alți consumatori din UE au dreptul la aceeași calitate a produselor.

De exemplu, testele efectuate în Cehia au arătat că firma daneză Tulip Food Co vinde în Cehia carne la conservă care alături de carne de porc conține și carne de pui în timp ce versiunea din Germania a aceluiași produs nu conține și carne de pui.

Un purtător de cuvânt de la Tulip a precizat că cele două produse au un design similar, dar sunt produse cu rețete diferite.

Ministerul Agriculturii din Cehia și Facultatea de Chimie au testat 21 de produse, inclusiv ciocolată, alimente conservate și congelate dar și produse non-alimentare precum săpun de rufe și doar în trei cazuri au fost identificate aceleași ingrediente.

Potrivit cifrelor Eurostat, pe ansamblu produsele alimentare sunt cu 25% mai ieftine în Cehia decât în Germania, ceea ce reflectă atât costurile mai mici cât și standardele de viață.

De altfel, producătorii se apără spunând că își adaptează produsele în funcție de gusturile consumatorilor.

Reglementările UE nu interzic practica comercializării sub același brand a unor produs cu compoziții diferite pe alte piețe, cât timp lista de ingrediente reflectă conținutul produselor.

Discriminarea alimentară este

"inacceptabilă" Președintele Comisiei Europene, a promis

că va ajuta Slovacia și alte state est-europene să elimine vânzarea "total inacceptabilă" de produse alimentare de calitate inferioară pe piețele lor.

Reacția vine după ce țările europene estice s-au plâns de "apartheidul alimentar" pentru că au fost tratate ca pe "groapa de gunoi a Europei" de către producătorii despre care spun că aleg varianta mai ieftina în ceea ce privește ingredientele folosite într-o gamă largă de produse de zi cu zi.

Criticii și companiile spun că aceste afirmații sunt nefondate și că diferențele reflectă pur și simplu gusturile diferite, însă oficialii europeni recunosc că problema este reală și trebuie abordată, ideea de a exista un fel de cetățeni de clasa a doua în Europa fiind de neconceput.

Reacția vine la declarațiile Slovaciei care apreciază ca discriminativ acest mod de a furniza alimente populației, considerând problema ca pe un "scandal internațional.

De aceea, reacția Comisiei este de salutat, fiind important chiar și simplu fapt că s-a acceptat că problema există și merită atenție.

Ar putea părea ridicol pentru unii, dar pentru Slovacia și partenerii săi de la Visegrad - Cehia, Ungaria și Polonia - a fost și este o problemă politică serioasă, care merită organizarea unui summit major al statelor membre și al companiilor din domeniul alimentar.

Studiile susținute de guvernele din Ungaria, Slovacia și Republica Cehă par să demonstreze că multe alimente vândute cu ambalaje identice au avut o calitate superioară în alte țări ale UE, în timp ce Bulgaria a declarat că cercetările sale au indicat discrepanțe în cel puțin 7 dintre cele 31 de produse cumpărate de la aceleași lanțuri din Germania și Austria.



112 milioane de euro pentru investiții în procesarea produselor

agricole Agenția pentru Finanțarea Investițiilor

Rurale (AFIR) a deschis prima sesiune din anul 2017 pentru depunerea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole și a celor din sectorul pomicol, fondurile totale disponibile fiind de 112 milioane de euro.

Fondurile alocate pentru submăsura 4.2 se ridică la 100 de milioane euro, din care 40 de milioane sunt destinați investițiilor în dezvoltarea și modernizarea unor capacități de procesare a produselor agricole, iar 60 de milioane euro pentru crearea de noi unități de procesare a produselor agricole.

Pentru investiții în procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în 2017 sunt alocați 12 milioane euro.

Pentru a putea beneficia pe deplin de oportunitățile pe care le oferă activitatea agricolă, este nevoie ca pe lângă producție să existe și procesare.

Aceste submăsuri vin să finanțeze acea parte din lanțul economic de care România are poate cea mai mare nevoie, și anume procesarea - crearea de produse cu valoare adăugată, atât de necesare creșterii economice sustenabile.

Este momentul ca România să nu mai fie o furnizoare exclusivă de materie primă, ieftină, ci să ofere produse agroindustriale finite care să aducă plus valoare și implicit creșterea contribuției sectorului agricol la Produsul Intern Brut.

AFIR precizează că pentru această sesiune, plafonul maxim de depunere a proiectelor este de 200% față de suma anuală alocată fiecărei submăsuri, iar depunerea proiectelor în cadrul sesiunii anuale se oprește la termenul limită prevăzut sau înainte de acest termen, dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse cu un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate ajunge la 200% (excluzând valoarea publică totală a proiectelor retrase).

Această prevedere nu se aplică în primele 5 zile calendaristice ale sesiunii și ale etapelor de depunere, când sesiunea va rămâne deschisă indiferent dacă suma alocată este epuizată.

Parte din Subprogramul Pomicol, SubMăsura 4.2a - Procesarea produselor Pomicole sprijină financiar investițiile în

unitățile care procesează materie primă provenită din sectorul pomicol, prin realizarea de construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic (colectare – depozitare – sortare – condiționare – procesare - comercializare).

Sunt, de asemenea, finanțate investițiile în infrastructura internă și utilități, precum și branșamente și racorduri necesare proiectelor, sisteme de supraveghere video pentru activitatea propusă prin proiect etc.

În plus, submăsura finanțează investițiile în unități mobile de procesare.

Beneficiari eligibili sunt întreprinderi individuale și familiale, persoanele fizice autorizate și persoanele juridice (societăți comerciale), inclusiv grupurile de producători.

Rata sprijinului public nerambursabil este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și 40% pentru Întreprinderi Mari.

În funcție de obiectivele propuse prin proiect și de tipul beneficiarului, sumele care pot fi accesate se încadrează între 600.000 și 1,5 milioane euro.

De asemenea, 100 milioane euro sunt alocați pentru acest an submăsurii 4.2 — 'Sprijin pentru investiții în procesarea /marketingul produselor din sectorul agricol'. Aceste fonduri sunt destinate, de exemplu, investițiilor care au ca scop construcția, extinderea, modernizarea și dotarea clădirilor unităților de procesare sau construcții destinate unei etape sau întregului flux tehnologic.

Nu în ultimul rând, sunt finanțate investiții în producerea și comercializarea produselor vinicole propuse de solicitanții care nu figurează în Registrul Plantațiilor Viticole cu Declarația de producție și / sau cu Declarația de stocuri produse vinicole.

Beneficiarii submăsurii - persoane fizice autorizate, societăți comerciale, cooperative agricole - pot obține o rată a sprijinului public nerambursabil de maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile.

Astfel, pentru un proiect se pot obține până la 2,5 milioane de euro, în funcție de tipul beneficiarului și investiția propusă.

AFIR precizează că pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info.



UE are dificultăți în a reforma

agricultura bio

UE reglementează producția, procesarea și etichetarea produselor organice de 25 de ani, dar o reformă a sectorului alimentelor bio a trenat 3 ani.

Cei doi co-legislatori - Parlamentul European și Consiliul European - au reușit până la urmă, la finele lunii iunie 2017, să pună de acord părțile implicate în reforma normelor ce reglementează agricultura bio din UE.

Unul dintre principalele puncte de contencios ce nu a putut fi soluționat prin revizuirea regulilor UE aprobate recent este - produsele bio cu sau fără pesticide?

Avizele foarte diferite venite din partea statelor membre i-au determinat pe negociatori să amâne chestiunea pragului de pesticide sau a reziduurilor de pesticide pentru anul 2024, dată la care Comisia ar urma să prezinte un raport de evaluare.

Dacă agricultura bio interzice unui producător să utilizeze compuși chimici, există riscul de contaminare în cazul în care compușii sunt utilizați în zonele adiacente.

Ori, nimeni nu vrea să fie responsabil de despăgubiri în caz de contaminare, nici statele și nici firmele din domeniu.

În aceste condiții, ancheta Comisiei ar urma să permită identificarea locurilor de contaminare: în câmp, în momentul producției sau mai degrabă în momentul transformării produselor, ori în momentul transportului.

Pe de altă parte, în absența unor sancțiuni este pusă sub semnul întrebării însăși credibilitatea agriculturii bio.

Amenințarea pentru fermieri că pierd eticheta bio este fundamentul sistemului și garanția exploatațiilor sănătoase.

De altfel, noua legislație europeană va întări controalele în exploatațiile agricole și la distribuitori.

Reaminitm faptul că, în luna martie 2014, când Comisia și-a prezentat propunerea de reformare a legislației europene în materie de agricultură bio, obiectivul principal era încurajarea acestui sector care cunoaște o dezvoltare puternică.

Agricultura bio a câștigat, în medie, 400.000 de hectare pe an între 2002 și 2015 pentru a ajunge la peste 6% din terenurile cultivate în Europa.

Campionii agriculturii bio în UE sunt Austria (20%), Suedia (17%), Estonia (16%), Cehia (14%) și Italia (12%).

Când vine vorba însă de suprafețele cultivate bio, primii cinci sunt Spania, Italia, Franța, Germania și Polonia.

În 2015, vâzările de fructe și legume bio au crescut cu 13% față de anul precedent.

În condițiile în care consumatorii europeni sunt din ce în ce mai interesați de produsele bio, cererea crește mai rapid decât ritmul de reconversie a exploatațiilor agricole, astfel că nu poate fi satisfăcută numai de producția realizată în UE.

În consecință, unul din principalele

obiective ale reformei, care ar urma să se aplice începând din 2020, ar fi un control mai bun al importurilor care au devenit necesare.

Astfel, caietul de sarcini european cu privire la agricultura bio se va aplica progresiv importurilor din țările terțe, pentru a se asigura o concurență mai echitabilă.

Un alt punct sensibil al reformei este că, la final, s-a decis că acele culturi în afara solului natural, adică cele hidroponice (plante cultivate într-o soluție de apă și nutrienți), nu vor fi considerate bio, cu o derogare de zece ani pentru țările scandinave.

În sfârșit, reforma ar urma să permită o mai bună aprovizionare cu semințe biologice, pentru moment limitată la catalogul oficial de semințe autorizat în UE.

Acest catalog exclude însă anumite soiuri de fructe și legume neconvenționale sau desuete care au revenit însă pe piețele locale sau în lanțurile scurte de aprovizionare.

Pentru a fi definitivat, compromisul trebuie votat de Parlamentul European în ședință plenară și de Consiliu (care reprezintă cele 28 de state membre).



Seceta amenință producția de grâu

din lume Din cauza secetei, recoltele de grâu de

calitate superioară sunt amenințate, dar piața este inundată de stocurile din anii anteriori.

Seceta din mai multe părţi ale lumii diminuează recoltele de grâu de calitate, ceea ce va duce preţurile la cele mai ridicate valori din ultimii ani.

Grâul cu conţinut ridicat de proteine a devenit unul din puţinele segmente cu o ofertă redusă pe o piaţă mondială de cereale inundată cu stocuri abundente după patru ani de recolte consistente.

Însă preţurile scăzute i-au descurajat pe

fermierii americani să mai cultive grâu, iar în prezent vremea secetoasă exacerbează un deficit de grâu de calitate în toată lumea.

Recolta de grâu a Australiei ar putea fi cu 20% mai mică decât estimările, iar seceta din sudul Europei ameninţă să reducă producţia de cereale din Italia şi Spania la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.

În România, productivitatea a fost mai mare ca în anul anterior, prognozele Comisiei Europene vizând un nivel al producției de grâu de circa 7,5 milioane de tone.

Anul trecut, România a obținut o producție record, de circa 8,4 milioane de tone, dar în sezonul acesta fermierii au plantat o suprafață mai mică, din cauza stocurilor mari de grâu aflate la nivel mondial.

Cea mai mare parte a grâului românesc este vândut pe piețele din nordul Africii - Egipt, Maroc, Algeria sau Tunisia - dar traderii de cereale vând și către state din Asia, iar o parte a exporturilor merg și către alte state din Uniunea Europeană.

Consumul intern este de doar aproximativ 3,5 milioane de tone, astfel că restul producției trebuie vândut pe alte piețe.

În prezent, pe piața internațională există o ofertă abundentă de grâu de calitate scăzută, Departamentul american al Agriculturii estimând că la finele anului agricol

2017/2018 stocurile mondiale de grâu vor atinge un nivel record de 260,6 milioane tone.

Însă producătorii de făină şi brutarii au nevoie de grâu de panificaţie, cu un conţinut de proteine de cel puţin 12%, pentru a putea face pâine de calitate.

Grâul de primăvară din SUA, care în mod normal are un conţinut de proteine de 14% şi chiar mai mare, se vinde la un preţ mai mare decât grâul de calitate mai scăzută.

Însă conform celor mai recente estimări ale USDA, producţia de grâu de primăvară a SUA va fi de 423 de milioane busheli (1 bushel este echivalentul a 27,2 kilograme), cea mai mică de după 2002.

În aceste condiţii, cotaţiile futures la grâu la Chicago Board of Trade au ajuns la începutul lunii la 5,50 dolari per bushel, cea mai ridicată valoare din ultimii doi ani, în timp ce la bursa Minneapolis Grain Exchange, o piaţă de nişă pentru grâul de primăvară cu un conţinut ridicat de proteine, cotaţiile au depăşit pragul de 8 dolari per bushel, o premieră în ultimii patru ani.

Impactul secetei este amplificat şi de

faptul că suprafeţele cultivate cu grâu în acest an în SUA sunt cele mai mici de după 1919, din cauza preţurilor mici din anii precedenţi care i-au determinat pe fermieri să se reorienteze spre alte culturi precum soia sau porumb.

Tot din cauza secetei, traderii şi analiştii şi-au redus estimările referitoare la producţia de grâu a Australiei, al patrulea exportator mondial de grâu, până la 20% sub estimările oficiale.

În cazul în care exportatorii australieni vor avea mai puţin grâu de livrat, clienţii din Indonezia şi Coreea de Sud vor fi obligaţi să se îndrepte spre furnizorii din Marea Neagră, unde producţia a crescut în mod semnificativ.

România concurează la nivel mondial cu Ucraina și Rusia, țări cu o capacitate de export superioară celei a economiei locale.



Fondurile europene trebuie folosite repede, bine și integral !

Comisia Europeană caută să creioneze

viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). Directoratul General pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală (DG AGRI) al Comisiei Europene are pe mână cea mai importantă parte a bugetului UE.

Aproape 40% din totalul banilor cheltuiți de Uniunea Europeană sunt alocați agriculturii și zeci de milioane de oameni depind de banii direcționați de la Bruxelles.

În prezent, Comisia strânge idei pentru a elabora viitoarea PAC, post 2020, dar și pentru o eventuală revizuire a actualei politici, ce se aplică în exercițiul financiar 2014-2020.

Fermierii români nu știu încă ce-i așteaptă peste câțiva ani, dar încearcă să profite la maxim de fondurile alocale în actuala perioadă de bugetare.

Dintre toate capitolele, România stă bine la absorbția fondurilor UE din agricultură.

În ceea ce privește sectorul agricol din România, Mihail Dumitru, director general adjunct DG AGRI, este familiar atât cu privirea de ansamblu de la Bruxelles, cât și cu realitatea din teren ca fost ministru al agriculturii.

Într-o discuție cu Mihail Dumitru, acesta a vorbit atât de probleme specifice agriculturii românești, precum ponderea ridicată a fermelor de subzistență, cât și de teme de larg interes la scară europeană, precum întinerirea populației care lucrează în sectorul agricol și dezvoltarea zonelor rurale.

De interes pentru România, o țară cu agricultură foarte întinsă dar nu extrem de productivă este zona de mici ferme, pentru că cele mari sunt mai productive, dar agricultura de subzistență este la 90%.

Ce face comisia pentru fermele mici, ce fonduri pot accesa?

- Atât în perioada anterioară cât și în această perioadă există forme specifice de sprjin în cadrul PAC care intervin asupra fermelor mici.

În primul rând, în perioada anterioară a existat o formă specifică numai pentru noile state membre – ajutorul pentru fermele de subzistență – de care cred că au beneficiat câteva zeci de mii de ferme din România.

În noua perioadă, există o altă formă de sprijin pentru fermele mici și România o aplică, dacă vreți o continuare a vechiului instrument, dar într-o formă nouă care se aplică tuturor statelor membre.

În România, se aplică aceste plăți redistributive, prin care dăm o subvenție mai

mare la hectar pentru fermele de dimensiune mică, până la 30 de hectare, dar această măsură este activă în România.

Există, de asemenea, o altă măsură care vine să încurajeze consolidarea și creșterea dimensiunii fermelor, pe care România o aplică și a făcut chiar un transfer de la Pilonul I, de la plățile directe, către Pilonul II, în jur de 112 milioane de euro au fost transferați, pentru a ajuta fermele foarte mici, care au aplicat pentru ajutor pentru ferme mici să-și cedeze terenul altor ferme pentru a-și mări dimensiunea și vor continua să primească același ajutor pe care îl primeau ca ferme mici, dar cedând terenul, iar asta se aplică pe o perioadă de cinci ani.

România a aplicat și în perioada anterioară, aplică și în exercițiul curent măsura de instalare a tinerilor fermieri.

În perioada anterioară, România a reușit să instaleze peste 10.000 de tineri în agricultură și și-a stabilit o țintă pentru actuala perioadă de 9.700-10.000 de fermieri.

A fost o măsură foarte solicitată, pentru că este o sumă mare care se dă fermierilor să-și înceapă activitatea agricolă, bineînțeles că nu este suficientă – dacă vrei să cumperi pământ, utilaje, și așa mai departe, probabil că banii respectivi nu sunt suficienți, dar în același timp acești tineri fermieri se pot duce pe măsurile de investiții și aplica și acolo și, dacă aplică, în primul rând că primesc puncte în plus că sunt tineri fermieri, și în al doilea rând că ajutorul care li se dă poate fi mai mare cu 10 procente.

Deci este o formă de a-i încuraja pe tineri să vină, să se instaleze, să facă investiții.

Acestea sunt câteva elemente. Mai există și alte posibilități prin care tinerii

fermieri - și nu numai tinerii fermieri, chiar și tinerii antreprenori care vor să dezvolte o afacere în mediul rural - pot fi sprijiniți să înceapă, să facă un startup, să-și creeze o companie, să dezvolte o activitate economică, să angajeze forță de muncă locală – aceste posibilități există, sunt în programul românesc, sunt aplicate de România și noi sperăm să aibă rezultate foarte bune.

Se vorbește despre mutarea sprijinului către fermele mici atât în viitoarea PAC, cât și în revizuirea celei curente.

- Este prea devreme să vă spun în ce măsură se vor face niște mișcări importante în această direcție.

Fără îndoială că fiecare fiecare comisar a încercat să plafoneze plățile foarte mari și există o logică să încerci să-i ajuți mai mult pe cei mai mici și cu nevoi ca să se dezvolte. Iar părerea mea este că acest obiectiv va fi păstrat.


Unul dintre obiectivele PAC – indiferent ce formă va lua aceasta – va fi sprijinirea acestei înnoiri a generațiilor – este o problemă generală europeană care are sprijin politic peste tot și cu siguranță va fi un obiectiv al politicii pentru viitor.

Ce formă, cum se va aplica... încă se discută.

Care este ponderea fondurilor alocate pentru privat și pentru sectorul public?

- În primul rând, aș spune că este foarte important ca dezvoltarea rurală să sprijine atât intervenția la nivel privat, cât și public.

Din sectorul privat avem nevoie să sprijinim fermele, afacerile, mediul de afaceri, procesarea, activitățile alternative în mediul rural - toate acestea sunt afaceri private.

Este nevoie să sprijinim dezvoltarea de activități economice, locuri de muncă, creșterea economică în mediul rural.

În al doilea rând, avem nevoie să sprijinim infrastructura publică.

Avem nevoie de drumuri, avem nevoie de apă, de canalizare, de infrastructură IT&C, de broadband, de internet în mediul rural.

Dacă vrem să aplicăm avantajele revoluției digitale în mediul rural, trebuie să ai internet în bandă largă acolo, pentru că altfel nu vei putea atrage interesul și business-ul.

Această intervenție rămâne, dar în ce măsură va continua să fie sprijinită – prin PAC, prin Politica de coeziune, prin diferitele politici împreună - este o problemă de viitor, de discutat, pentru că atât fondurile regionale, cât și fondurile de dezvoltare rurală intervin tot la nivel teritorial și uneori există discuția de ce PAC sprijină infrastructură și Politica de Coeziune sprijină infrastructură și unde tragem linie și cine ce face.

Credeți că în viitorul exercițiu financiar nu vor mai fi atât de separate?

- În actualul exercițiu financiar, noi am eliminat această abordare de frontiere, de marcare. În actualul exercițiu financiar, am permis tuturor fondurilor și politicilor să intervină împreună, având în vedere principiul evitării dublei finanțări.

Cât timp două fonduri nu finanțează aceeași cheltuială este posibil.

Poți finanța un proiect de apă din fondul regional și fondul de dezvoltare rurală pentru a dezvolta o infrastructură la nivelul unei regiuni.

Totuși aceste fonduri au anumite plafoane, sunt limitate și se întâmplă uneori ca fondurile pe regio, de exemplu, să se fi epuizat dar să mai fie fonduri pentru dezvoltare rurală și să se facă transferul mult mai ușor, din fondurile totale alocate României.

- Această posibilitate nu a existat până acum.

Dar credeți că va fi posibil în viitor? Se discută acum?

- Toate discuțiile sunt deschise acum, suntem în faza în care adunăm idei, vedem puncte de vedere, ce vor fi puse pe masă.

Deocamdată suntem în faza de început, în faza în care am lansat această discuție, în care cerem opinia tuturor partenerilor.

Ce ar trebui să facă România să eficientizeze sectorul agricol, atfel încât să prindă din urmă statele europene mult mai dezvoltate în acest domeniu?

- În primul rând, aș spune folosind fondurile europene, repede și bine...și integral.

Gradul de absorbție este totuși destul de

mare pe fondurile pentru agricultură. - Pe fondurile de agricultură a fost cel

mai mare, da. Avem convingerea că va continua să fie un

grad bun de absorbție în agricultură, și prin natura instrumentului – dacă faci plăți directe este mult mai simplu decât dacă faci investiții.

E drept că pe partea de dezvoltare rurală facem și investiții.

Pe urmă, cred că este nevoie să facem niște strategii și să le respectăm.

Dacă la fiecare ciclu politic, schimbăm ideile – spre exemplu, de câte ori am schimbat traseul unui drum sau, să mă refer la domeniul meu de specialitate, dacă avem o strategie de irigații, haideți să o respectăm.

Cu cât schimbăm mai des, cu atât nu avem o continuitate.

Dacă ne uităm la exemple de succes în Europa, ei au avut o strategie pe termen lung pe care au respectat-o indiferent de culoarea politică a leadership-ului.

Ar trebui să ne uităm la aceste exemple și să începem să învățăm și noi.

Și să lăsăm deoparte aceste dispute și rivalități interne și să ne concentrăm pe un obiectiv continuat indiferent de cine este la putere și să fie în interesul societății.



Efecte pentru România ale divorţului UK - UE

Negociatorii britanici şi ai UE s-au întâlnit

promiţând să se "apuce de treabă" în prima rundă de discuţii privind termenii divorţului Marii Britanii de Uniunea Europeană.

Procesul de negociere s-ar putea termina în doi ani (în scenariul optimist), respectiv în perioada în care am deține preşedinţia UE, dar posibil și în 10 ani, Uniunea dorind să descurajeze iniţiative similare ale altor ţări.

Implicaţiile încă dificil de estimat ale procesului de ieşire din UE a Regatului Unit contribuie la majorarea incertitudinii privind creşterea economică la nivel european şi, în special, în cazul anumitor state cu legături strânse cu economia britanică.

Economia britanică a cunoscut o creştere economică peste aşteptări în anul 2016 (2%), pe fondul avansului susţinut al cererii interne care a contrabalansat şocul produs de votul în favoarea Brexit - arată un raport BNR despre implicaţiile asupra economiei româneşti.

Iată opt posibile efecte ale Brexitului asupra României, analizate de expertii BNR:

Pe termen mediu, implicaţia negativă, directă şi previzibilă, a Brexit-ului este scăderea bugetului european şi a fondurilor structurale.

Preşedintele a expus 5 scenarii legate de UE dupa ieşirea Marii Britanii.

Cele cinci scenarii includ situaţii diferite, pornind de la o relaxare a gradului de integrare a statelor (care reprezintă o limitare a proiectului european la piaţa unică), până la o integrare mai avansată (cu centralizarea competenţelor de decizie la nivelul UE).

Aceste opţiuni au fost publicate într-o Carte Albă, alături de principalele provocări ale UE identificate pentru următorul deceniu, în principal: neîncrederea în procesul globalizării, impactul noilor tehnologii asupra societăţii şi amplificarea mişcărilor populiste.

Ideea unei Europe cu mai multe viteze este periculoasă pentru noi, pentru că se modifică arhitectura Europei unite, ce a fost o ancoră pentru ţara noastră dupa 1990.

Forma şi amploarea implicaţiilor pentru România ale Brexit-ului depind atât de modul în care se vor încheia negocierile dintre UE şi Marea Britanie (care va fi amploarea modificărilor faţă de situaţia actuală), cât şi de capacitatea UE de a adopta politici care să continue procesul de integrare.

Deşi implicaţiile nu se vor manifesta decât în mică măsura în viitorul apropiat, România va trebui să îşi calibreze politicile pe termen mediu şi lung pornind de la provocările majore cu care se confruntă spaţiul comunitar.

Rezultatul referendumului nu a avut un impact semnificativ asupra economiei româneşti, care are legături directe scăzute cu UK.

O concluzie similară se desprinde şi după analizarea efectelor produse asupra fluxurilor de capital ca urmare a modificării percepţiei investitorilor privind riscul activelor economiilor emergente după votul Brexit.

Exporturile firmelor autohtone către Marea Britanie reprezintă sub 5% din total, în timp ce importurile însumează circa 2% din importurile totale (date ianuarie-august 2016).

În ceea ce priveşte volumul investiţiilor străine directe în România (ISD), Marea Britanie este a 13-a ţară ca importanţă, stocul ISD fiind de 1,3 miliarde euro la finalul anului 2015, reprezentând 2,1% din total.

Firmele beneficiare de finanţare din Marea Britanie (fie sub formă de capital, fie sub formă de împrumuturi) nu au o contribuţie foarte însemnată în economia românească.

Marea Britanie a devenit o destinaţie pentru emigranţii românii relativ recent (după ridicarea restricţiilor privind piaţa muncii începând din 1 ianuarie 2014).

Numărul cetăţenilor români înregistraţi cu drept de muncă în Marea Britanie era de 185.000 în iunie 2016.

În acest context, sumele de bani trimise de către muncitorii români din Marea Britanie au crescut semnificativ în ultima perioadă (la 0,5 miliarde euro, respectiv 20% din totalul remiterilor muncitorilor români în străinătate în anul 2015, reprezentând atât transferuri de bani, cât şi venituri din muncă).

Brexitul ar putea determina o creştere a cererilor de înregistrare, întrucât cei care nu au reuşit să facă acest lucru până în prezent vor fi motivaţi să acţioneze până la ieşirea Marii Britanii din UE, în anticiparea unei posibile viitoare restricţii pe piaţa forţei de muncă.

Pe termen mediu şi lung, ieşirea Marii Britanii din UE ar putea avea implicaţii importante asupra României, ca urmare a unei posibile modificări a arhitecturii UE.

Este important ca ţările din UE care nu au adoptat moneda euro să nu fie afectate în drepturile lor comparativ cu cele din zona euro.

Efectul asupra economiei autohtone s-ar putea manifesta printr-o reducere a cererii externe pentru produsele româneşti şi o diminuare a fluxurilor de capital de tip investiţii străine directe, ca urmare a impactului advers asupra dinamicii PIB al principalilor parteneri ai României din UE.



Țările din Europa Centrală și de Est

- 615 miliarde euro pentru investiții în infrastructură

Ţările din Europa Centrală şi de Est -

care reprezintă 28% din teritoriul UE, 22% din populaţia acesteia, dar numai 10% din PIB-ul zonei - au investit mai mult de 80 de miliarde de euro în infrastructura de transport în exerciţiul financiar 2007-2013 din fonduri structurale şi de coeziune.

Însă necesarul de finanţare a investiţiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat, regiunea având nevoie de 615 miliarde de euro până în 2025, potrivit raportului The road ahead - CEE transport infrastructure dynamics, realizat de PwC şi de Atlantic Council.

Potrivit PwC, în ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, la nivelul ţărilor din regiune există în continuare un deficit de investiţii în infrastructura de transport.

Este clar însă că necesarul de finanţare

a acestor lucrări de infrastructură depăşeşte posibilităţile actuale ale bugetelor naţionale ale ţărilor din regiune, implicit şi al României.

Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislaţii privind Parteneriatele Public-Privat.

Din păcate, deşi în România avem bazele unei astfel de legislaţii, acesteia îi lipsesc normele de aplicare, nefiind funcţională la acest moment.

Peste 5.600 de kilometri de autostradă au fost construiţi în ultimii 20 de ani datorită, în principal, finanţărilor europene: peste 150 de miliarde de euro din fondurile structurale au fost utilizate în această perioadă în regiune, la care s-au adăugat facilităţi adiţionale precum Connecting Europe sau cele oferite de Banca Europeană de Investiţii.

În plus, investitorii privaţi au investit alte miliarde de euro în proiecte de transport cheie în Polonia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia.

Autorii raportului PwC şi Atlantic Council subliniază faptul că deşi investitorii rămân interesaţi de astfel de oportunităţi în regiune,

aceştia se aşteaptă la proiecte bine documentate şi cu un profil echilibrat de risc şi profitabilitate.

Având în vedere această nevoie de investiţii în infrastructură, e de așteptat ca sectorul construcţiilor din ECE să crească cu un ritm anual de 3,1%, depăşind astfel ritmul de creştere din ţările din Europa Occidentală în următorii 5 ani.

Nu este însă un secret pentru nimeni că România are nevoie de investiţii masive pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport.

În exerciţiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de euro de fonduri structurale şi de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puţin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă.

Potrivit raportului, una dintre provocările

cruciale în regiunea ECE este aceea de a construi un proces eficient de finanţare a proiectelor de infrastructură de transport care să reducă decalajul de dezvoltare între estul şi vestul Uniunii Europene.

Cetăţeanul mediu din vechile state membre ale UE are la dispoziţie de două ori mai mulţi kilometri de autostradă per capita decât cel din noile state membre.

Cinci coridoare de transport vor juca un rol esenţial în conectarea regiunii Europei Centrale şi de Est de restul ţărilor UE (Marea Nordului-Baltica, Marea Baltică-Marea Adriatică, coridorul Rin-Dunăre, coridorul Orient-Est Med şi coridorul mediteranean), în opinia autorilor raportului, care estimează că este nevoie de cel puţin 384 de miliarde de euro pentru finanţarea a peste 2.000 de proiecte pentru finalizarea acestor cinci coridoare de transport.



Numărul firmelor noi cu acționari străini a crescut

Evoluția vine după cel mai slab an din aproape două decenii în privința înființării de companii

cu acționariat străin. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a crescut în primul semestru din acest an cu

9,3% comparativ cu perioada similară a anului precedent, până la 2.938 unități, reiese din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Aceste companii aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 18,1 milioane dolari, în scădere cu 7,7% comparativ cu ianuarie-iunie 2016.

Doar în iunie au fost înființate 532 de firme, cu 13% mai multe decât în iunie 2016. România a înregistrat, în 2016, cel mai slab an din ultimii 18 ani în privința firmelor cu capital

străin nou înființate, căci au fost înființate 5.348 de firme, în scădere de la 5.831 unități, în 2015. După 1991, cele mai multe societăți au fost înființate în anul 2007, când au fost înregistrate

peste 15.000 de astfel de firme, la polul opus fiind anul 1995, respectiv cu 3.400 firme. În perioada 1991-2016, au fost înființate 209.814 de societăți cu participare străină la capital,

valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 44,8 miliarde de euro. Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului

social este a societăților olandeze, respectiv 8,7 miliarde de euro, în aproximativ 4.919 firme. (Sursa: www.euractiv.ro)

Multinaționalele ar trebui să publice

informații fiscale Companiile mari trebuie să publice

informații despre taxele pe care le plătesc în fiecare țară din lume, potrivit unei propuneri de raport adoptate în plenul Parlamentului.

Măsurile se referă la multinaționalele cu cifra de afaceri globală de minim 750 milioane euro.

Informațiile nu vor viza aspecte sensibile din punct de vedere comercial, obiectivul măsuri fiind creșterea transparenței fiscale.

Conform măsurilor propuse, informațiile privind taxele pe venit aplicate companiilor multinaționale cu o cifră globală de afaceri de minimum 750 milioane de euro ar trebui publicate într-un format comun pentru fiecare jurisdicție fiscală unde firma sau subsidiara ei activează, se arată într-un comunicat al PE.

Aceste date ar trebui să fie disponibile gratuit și accesibile pe pagina de internet a companiei, care va redacta și un raport inclus într-un registru public administrat de Comisie.

Informațiile ar trebui să se refere la numele companiei și lista subsidiarelor sale, (dacă este cazul, o scurtă descriere a activității și a acoperirii geografice), numărul de angajați full-time, suma cifrei de afaceri nete, capitalul înregistrat, suma profitului sau pierderilor brute, suma taxelor pe venit plătite în anul financiar relevant (de către firmă și de către filialele sale rezidente fiscal în respectiva jurisdicție fiscală), suma câștigurilor acumulate dacă subsidiarele, afiliatele sau filialele beneficiază de un tratament fiscal preferențial etc.

Eurodeputații au aprobat și măsuri de protecție a unor informații sensibile din punct de vedere comercial, permințând statelor membre să acorde excepții de la obligația de a publica una sau mai multe informații.

Aceste excepții ar trebui reînnoite anual și ar trebui aplicate doar în jurisdicția statului membru care oferă excepția.

Odată ce un stat membru a acordat o excepție, trebuie să informeze Comisia confidențial despre informația omisă, adăugând o explicație detaliată privind excepția.

În fiecare an, Comisia va publica pe o listă a firmelor care au primit excepții, precum și o explicație succintă privind motivația.

Parlamentul a aprobat și amendamente care vor stabili limite pentru excepțiile obținute de firme privind publicarea informațiilor fiscale.

Companiile care își pierd eligibilitatea pentru o anumită excepție vor fi obligate să facă publice imediat informațiile exceptate.

Companiile vor fi obligate, de asemenea, să își reînnoiască anual acordul de exceptare de la publicarea unei informații.

Mai mult, la finalul perioadei de confidențialitate privind o anumită informație, compania va trebui să publice detaliile fiscale retroactiv, ”în forma unei medii aritmetice” pentru a acoperi perioada în care s-a bucurat de excepția de la publicarea unor detalii.

După aprobarea propunerii de raport, europarlamentarii au votat ca documentul să fie trimis înapoi comisiilor parlamentare pentru a începe negocierile în prima lectură pe baza mandatului dat de plen.



Risc ridicat de a nu plăti datoriile Aproape jumătate dintre companiile active

în România prezintă un risc de insolvenţă ridicat, arată o analiză a Coface.

Ponderea foarte ridicată a companiilor cu risc major de insolvenţă este explicată de fenomenul polarizării firmelor româneşti, mult mai accentuat comparativ cu ceea ce observăm în Ungaria, Polonia sau Cehia.

Spre exemplu, cele mari mari 10% din firmele româneşti deţineau la sfârşitul anului 2015 91% din totalul veniturilor înregistrate de către întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%), Cehiei (59%).

Potrivit acestuia, 99% dintre companiile româneşti se luptă pentru o cotă de piaţă de maximum 33%, în condiţii de concurenţă foarte agresivă şi economie subterană mult mai ridicată decât media înregistrată în UE.

Analiza nu include posibile schimbări de fiscalitate, ca cele anunțate în noul program de guvernare, despre care mai multe organizații de business au avertizat că vor duce la creșterea numărului de insolvențe și scăderea investițiilor.

7 din 10 companii îşi plătesc mai târziu furnizorii comparativ cu durata medie de colectare a creanţelor şi rotaţie a stocurilor.

Dintre acestea, 60% îşi finanţează investiţiile pe termen lung, 30% îşi rambursează

creditele bancare contractate pe termen lung (soldul creditului bancar acordat companiilor scade cu aproximativ 5% de an- la-an) şi/ sau plata unor dividende (în condiţii fiscale avantajoase de impozit diminuat la 5%), în timp ce 10% îşi finanţează companii din grup.

Conform Coface, soldul creditului furnizor s-a dublat de la momentul impactului crizei financiare până în prezent, crescând de la 168 miliarde lei (2007) la aproape 340 miliarde lei (2016), în timp ce soldul creditului bancar a crescut doar cu aproximativ 30 miliarde lei.

Durata medie de colectare a creanţelor a crescut de la 60 zile (2007) la aproape 114 zile (2015), iar estimările Coface indică un nivel de 118 zile pentru 2016.

Practic, insolvenţa unei companii româneşti în 2017 va genera pierderi financiare de două ori mai mari partenerilor de afaceri.

Nu întâmplător primul trimestru al anului a debutat cu un cuplu unic: minimul istoric al insolvenţelor nou deschise & maximul impactului financiar (pierderi cauzate creditorilor) propagat în mediul de afaceri.

Prin acordarea termenelor de plată, furnizorii sunt cei mai mari creditori ai companiilor, creditul comercial reprezentând 42% în totalul datoriilor (comparativ cu 29% în 2008), în timp ce creditul bancar are o pondere de 21% (24% în 2008).


Ponderi reduse de specialiști IT în totalul forței de muncă din UE

România are una dintre cele mai mari ponderi a persoanelor de sex feminin în rândul

specialiștilor din domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor. La nivelul Uniunii Europene, 8,2 milioane de persoane erau angajate ca specialiști în domeniul

IT&C în 2016, respectiv 3,7% din totalul forței de muncă, arată Eurostat. În ultimii ani, atât numărul angajaților IT&C, cât și ponderea lor în totalul forței de muncă au

crescut constant, în contextul adaptării la o lume tot mai digitalizată. Trei state membre - Marea Britanie, Germania și Franța (toate cu peste un milion de

specialiști) - cumulau jumătate din numărul total de angajați IT&C din UE în 2016. În România, potrivit datelor Eurostat, erau înregistrați aproape 168 de mii de specialiști IT. Cea mai mare pondere a specialiștilor IT&C în totalul forței de muncă a fost înregistrată în

Finlanda (6,6%), urmată de Suedia (6,3%) și Estonia (5,3%), iar cele mai mici ponderi au fost în Grecia (1,4%), România (2%), Cipru și Letonia (ambele cu 2,2%).

Persoanele de sex feminin sunt extrem de puțin reprezentate în branșa IT&C, la nivel european (doar 16,7% dintre angajații din domeniu sunt femei), în timp ce forța de muncă totală este mult mai echilibrată (46% din angajații înregistrați în UE aparțin sexului slab).

Cele mai mari ponderi ale specialiștilor de sex masculin în totalul angajaților IT&C sunt înregistrate în Slovacia (90,8%), Cehia (88,8%) și Malta (88,3%), iar la capătul opus, cele mai mici ponderi sunt în Bulgaria (69,8%) și România (73,7%).

Aproape două treimi dintre angajații din sectorul IT&C european au studii superioare. Mai mult de o treime din totalul salariaților din domeniu aveau mai puțin de 35 de ani.

Toate statele membre se confruntă cu dificultăți în recrutarea specialiștilor IT&C, circa 40% dintre companiile din UE raportând probleme în completarea pozițiilor deschise în 2016.


(Sursa: www.euractiv.ro) Implementarea politicilor privind cooperarea internațională pentru dezvoltare

Agenția RoAid, agenție specializată în subordinea MAE, va asigura programarea politică și

implementarea politicilor privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și ajutor umanitar. În cadrul celui de-al doilea seminar anual al Grupului de Prieteni ai Guvernării pentru Dezvoltare

Durabilă, organizat de Misiunea Permanentă a României la sediul ONU din New York, Reprezentantul permanent al României la Națiunile Unite a evidențiat importanța Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) pentru soluționarea cauzelor sărăciei.

S-a subliniat importanța asigurării mijloacelor de implementare, mobilizarea resurselor financiare, construcția capacității instituționale și dezvoltarea tehnologică, importanța datelor și a instituțiilor de implementare și monitorizare.

Amintind că promovarea societăților pașnice și democratice este un pilon central al Agendei 2030, a fost evidențiat rolul PNUD pentru susținerea statelor în curs de dezvoltare în implementarea ODD, precum și numirea noului Administrator al PNUD.

Totodată, s-au făcut referiri la importanța dezvoltării unui set cuprinzător de indicatori și a subliniat rolul Comisiei de Statistică a ONU și a Institutelor Naționale de Statistică în adoptarea anul acesta a cadrului global de indicatori pentru ODD.

Referindu-se la ODD 16 și la inițiativa Comunității Democrațiilor privind cadrul indicatorilor suplimentari, au fost prezentate și progresele României în procesul de redactare a cadrului indicatorilor suplimentari.

Ca viitoare președinție a Consiliului Guvernativ al Comunității Democrațiilor, România va susține implementarea Cadrului Indicatorilor Suplimentari ai ODD 16 ca instrument menit să ajute țările în procesul de monitorizare a atingerii acestui obiectiv și va face Prezentarea Națională Voluntară la Forumul Politic la Nivel Înalt în 2018.

A fost subliniat și rolul parlamentelor naționale în promovarea Agendei 2030, exemplificând cele mai recente activități organizate de Parlamentul român pe tema ODD-urilor, inclusiv adoptarea unei Declarații în prezența reprezentanților parlamentelor din 27 de țări.

Victimele violenței în familie

72 din cele 371 de cazuri de omor înregistrate în 2016 - (19,4%) - s-au petrecut în familie și în fiecare săptămână este înregistrat un caz în care o femeie e violată în familie, arată rezultatele studiului Rețelei VIF.

Numărul de cazuri de omor în familie a scăzut față de 2014 când s-au înregistrat 82 din totalul de 380, dar și față de 2015 când au fost înregistrate 99 în familie din totalul de 395.

Din datele studiului Rețelei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (Rețeaua VIF) rezultă că în fiecare săptămână este înregistrat un caz în care o femeie este violată în familie, la fiecare patru zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată în familie, iar la fiecare două zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată, agresată sexual sau supusă unui act sexual cu un adult din familie

Rezultatele studiului arată că din ce în ce mai multe victime ale violenței în familie îndrăznesc să se adreseze instanțelor de judecată pentru un ordin de protecție.

Între 2012 și 2016, la instanțele de judecată s-au depus în total 15.313 de cereri de emitere a unor ordine de protecție, o treime fiind înregistrate în 2016 (5.132 de cereri).

Cele mai multe cereri au fost înregistrate în județul Iași - 755, Bacău - 730 și Vaslui -713, iar cele mai puține în județele Caraș-Severin - 79, Harghita - 82 și Călărași - 112.

Judecătorii au admis cererile, parțial sau total, în mai puțin de jumătate dintre cazuri (43%),astfel că în perioada 2012-2016 au fost emise 6.538 de ordine de protecție.

Solicitările de ordine de protecție au venit din partea femeilor — 88%, iar 7 % a bărbaților.

Deși la începutul anului 2016 a intrat în vigoare o prevedere prin care instanțele de judecată sunt obligate să emită o hotărâre în termen de cel mult 72 de ore de la înregistrarea cererii, sunt județe unde, în 2016, durata medie de soluționare a cererii a depășit 10 zile.

Dacă alăturăm cifra de victime estimate pe baza studiului european din 2014, respectiv 500.000 de femei peste 15 ani, cu cifra persoanelor aflate în custodie în sistemul penitenciar în ianuarie 2017 putem spune că măsurile luate de sistem împotriva agresorilor domestici sunt extrem de slabe.

Numărul persoanelor condamnate pentru violența în familie era, în martie 2017, de 45 (condamnați definitiv 34 și 4 intrați în custodie).

În evidența serviciilor de probațiune se aflau în 2016 un număr de 104 persoane condamnate penal pentru violență în familie.



Monitorul orașelor culturale și creative

Șase orașe din România – Baia Mare,

București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu și Timișoara – fac parte din cele 168 de localități europene analizate în prima ediție a „Monitorului orașelor culturale și creative”, publicat de Comisie.

Noul instrument oferă date comparabile cu privire la modul în care acestea își îndeplinesc obiectivele la nivelul a nouă dimensiuni din sectoarele culturale și creative și evidențiază modul în care performanța lor contribuie la dezvoltarea socială, creșterea economică și crearea de locuri de muncă.

Obiectivul de a așeza cultura și creativitatea în centrul agendei politice.

În vremuri de transformări societale majore și de intensificare a concurenței globale între orașe, trebuie privit dincolo de sursele tradiționale de creștere și de bunăstare socio-economică și să explorăm rolul culturii în orașe dinamice, inovatoare și pline de diversitate.

Monitorul evidențiază orașele europene care au reușit să găsească modalități proprii de a utiliza potențialul culturii și al creativității pentru a stimula dezvoltarea, inovarea și crearea de locuri de muncă și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pentru cetățeni.

El pune la dispoziția factorilor de decizie politică dovezi solide care să îi ajute la identificarea domeniilor în care au obținut rezultate bune și a domeniilor în care este de dorit să se facă îmbunătățiri.

Monitorul orașelor culturale și creative este rezultatul unui proiect de cercetare care a cuprins orașe din 30 de țări europene.

El este disponibil sub forma unui instrument interactiv care permite utilizatorilor să efectueze căutări în cadrul orașelor selectate, precum și în cadrul unei game largi de informații cantitative și calitative privind performanța acestora.

Concluziile cercetării arată că:

există orașe culturale și creative de top, cum ar fi de exemplu Paris, Copenhaga, Edinburgh și Eindhoven, în categoria localităților cu populație similară;

cultura și creativitatea contribuie la rate mai mari ale creșterii economice și sunt esențiale pentru orașele cu venituri mici;

dimensiunea unui oraș nu determină performanța sa în domeniul culturii și creativității, orașele mici și mijlocii obținând în medie un punctaj relativ bun față de cele mai mari;

capitalele sunt în frunte, dar nu chiar pe primele locuri, ele fiind surclasate de alte orașe în unele țări, cum ar fi Austria, Belgia, Italia, Germania, Marea Britanie, Olanda, Polonia sau Spania.

Facem precizarea că Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene a creat „Monitorul orașelor culturale și creative” pentru a furniza informații privind cartografierea aspectelor culturale și creative și măsurarea valorii și impactului lor în mod sistematic și comparabil la nivelul întregii Europe. Instrumentul a fost construit în jurul a trei indici de bază - dinamismul cultural, economia creativă și mediul propice - organizate pe 9 dimensiuni și măsurate prin intermediul a 29 de indicatori, variind de la numărul de muzee și de săli de concerte la ocuparea forței de muncă în sectoarele culturale și creative, și de la cererile de brevete în sectorul TIC la nivelul de încredere pe care îl au oamenii în alți cetățeni din orașul lor.

Monitorul reunește date dintr-o varietate de

surse publice (Eurostat, Eurobarometru etc.) și date experimentale (de ex. de la TripAdvisor).

Se preconizează ca Monitorul să fie actualizat o dată la doi ani pentru a rămâne solid din punct de vedere conceptual și la nivelul tuturor țărilor, orașelor și perioadelor, precum și pentru a capta evoluția orașelor.



Ordine de finanțare pentru toate județele! Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) începe

implementarea etapei a doua a Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), prin care vor primi finanţare proiectele eligibile ale administraţiilor locale.

Astfel, a fost încheiată analiza de specialitate cu privire la alocările de fonduri din cadrul programului şi au fost semnate toate ordinele de finanţare pentru judeţele ţării.

Conform comunicatului oficial, PNDL reprezintă sursa principală de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sănătate, educație, apă – canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.

În acest sens, Programul Naţional de Dezvoltare Locală stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care susţin dezvoltarea echilibrată a ţării, fiind structurat pe trei componente: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor, respectiv infrastructura la nivel judeţean.

Cea de-a doua etapă a programului finanțează 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiții sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament.

Criteriile de acordare a finanțării sunt transparente, clare, ştiinţifice și fără nicio conotație politică, în acord cu nevoile şi solicitările autorităţilor publice locale, în vederea modernizării României.

Programul funcționează ca un adevărat parteneriat între nivelul central și local al administrației publice: unitățile administrativ-teritoriale au făcut propuneri de proiecte în baza propriilor analize, pentru a acoperi nevoile locale de investiții, iar ministerul a realizat prioritizarea lor, după mecanismul stabilit în legislația aplicabilă.

Fundamentul PNDL 2 l-a reprezentat analiza internă de specialitate bazată pe principiile de prioritizare recomandate de Banca Mondială şi criteriile de prioritizare stabilite prin HG nr. 624/2015.

(Sursa: www.mdrap.ro)

Interconectarea comunității ştiinţifice românești la cercetarea

internaţională Un contract de finanțare în valoare de 41.4

milioane euro din fonduri europene a fost semnat de ministrul delegat pentru Fonduri Europene, ministrul Cercetării și Inovării, și președintele Asociației Universităților, Institutelor de Cercetare Dezvoltare și Bibliotecilor Centrale Universitare din România ANELIS PLUS, prin Programul Operațional Competitivitate (POC).

Scopul proiectului este asigurarea accesului la bazele științifice internaționale și creşterea gradului de implicare al mediului de cercetare românesc în reţelele internaționale de importanţă majoră pentru dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei.

În același timp, acest proiect va contribui la dezvoltarea infrastructurii informaționale corespunzătoare pentru sprijinirea proiectelor complexe de cercetare, proiectul răspunzând obiectivului specific de creştere a participării româneşti în cercetarea europeană.

Este prima data după 1977 când, pentru comunitatea academică se creează conectarea la bazele de date internaționale, în acest fel cercetătorii români având acces, în timp real, la literatura de specialitate.

El asigură creșterea capacităţii de cercetare ştiinţifică a sistemului CDI din România și interconectarea comunităţii ştiinţifice la activitatea de cercetare ştiinţifică internaţională, fiind vorba de un proiect unic la nivel naţional, un adevărat suport în susţinerea cercetărilor care îşi propun obţinerea de rezultate ştiinţifice de înalt nivel. V

Proiectul Acces național electronic la literatura științifică pentru susținerea sistemului de cercetare și educație din România - ANELIS PLUS 2020 este finanțat prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor, acţiunea 1.1.2: Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi racordate la reţele europene şi internaţionale de profil și asigurarea accesului la publicaţii ştiinţifice şi baze de date europene si internaţionale.

La rândul lui, Programul Operațional Competitivitate (POC) susține investiții menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și infrastructura subdezvoltată de TIC și, implicit, servicii slab dezvoltate.



Mari decalaje între reglementările aplicabile mediului de afaceri și

aplicarea lor

Bucureștiul ocupă poziții în prima jumătate a clasamentului la majoritatea indicatorilor măsurați, demonstrând potențial pentru gestionarea eficientă a unui volum crescut de solicitări de servicii din partea sectorului privat - se menționează în primul raport din seria Doing Business la nivel subnațional în Bulgaria, România și Ungaria, realizat de Grupul Băncii Mondiale.

Cu toate acestea, „reglementările aplicabile mediului de afaceri și punerea în aplicare diferă în interiorul României.

Studiul evaluează cadrul de reglementare aplicabil mediului de afaceri și impactul pe care acesta îl are asupra întreprinzătorilor locali în 6 orașe din Bulgaria (Burgas, Pleven, Plovdiv, Ruse, Sofia și Varna), 9 orașe din România (Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești și Timișoara) și 7 orașe din Ungaria (Budapesta, Debrecen, Gyor, Miskolc, Pecs, Szeged și Szekesfehervar).

În cadrul raportului, sunt măsurate reglementări aplicabile unei IMM în cinci etape din ciclul de viață al acesteia: constituirea societății, obținerea autorizațiilor de construire, conectarea la rețeaua de electricitate, înregistrarea transferului dreptului de proprietate și soluționarea litigiilor comerciale.

Observațiile principale realizate în cadrul raportului de experții Băncii Mondiale:

Reglementările aplicabile mediului de afaceri și punerea acestora în aplicare diferă semnificativ atât între cât și în interiorul Bulgariei, României și Ungariei – cele mai mari decalaje fiind în interiorul Bulgariei și României.

Nici o localitate nu excelează în toate cele cinci domenii măsurate; fiecare dintre cele 22 de localități comparate se situează în prima jumătate a clasamentului la cel puțin un indicator și în a doua jumătate a clasamentului la cel puțin unul dintre ceilalți indicatori.

În fiecare stat există localități ale căror performanțe depășesc media Uniunii Europene în cel puțin un domeniu: Varna și Plevna în Bulgaria din punct de vedere al constituirii unei societăți comerciale, Pecs și Szeged în Ungaria din punct de vedere al obținerii autorizațiilor de construire, toate municipiile din Ungaria și municipiul Oradea din România din perspectiva înregistrării transferului dreptului de proprietate și majoritatea orașelor vizate în ceea ce privește soluționarea litigiilor comerciale. Niciuna dintre localitățile comparate nu se apropie de media UE din punct de vedere al

racordării la rețeaua de electricitate, această medie fiind depășită în cele trei țări analizate.

Atât Budapesta, cât și Sofia se situează pe poziții inferioare municipiilor mai mici din statele respective. Bucureștiul ocupă poziții în prima jumătate a clasamentului la majoritatea indicatorilor măsurați.

Conform studiului, orașele din Bulgaria ar putea simplifica formalitățile de constituire a unei societăți comerciale aplicând bunele practici pe care le-a utilizat Varna. De asemenea, orașele din Ungaria ar putea îmbunătăți procedurile de racordare la rețeaua de electricitate prin preluarea bunelor practici utilizate în Szeged și Szekesfehervar, în timp ce orașele românești s-ar putea inspira din exemplul dat de Timișoara pentru a îmbunătăți procesul de soluționare a litigiilor comerciale.

Pentru România, studiul a reliefat următoarele caracteristici ale fiecărui indicator:

Constituirea societății: Această procedură necesită aceleași 6 proceduri în fiecare dintre orașele analizate (1,5% din venitul per capita), dar timpul necesar pentru realizarea acestui pas diferă substanțial (de la 12 zile în 4 orașe – București, Oradea, Ploiești, Timișoara) la 25 de zile în Craiova;

Obținerea autorizațiilor de construire: Conform experților Băncii Mondiale, obținerea autorizațiilor de construire în România este împovărătoare pentru antreprenori. Acest proces este cel mai eficient în Craiova, orașul românesc care a făcut cei mai mulți pași în adoptarea bunelor practici globalelegate de autorizarea construcțiilor;

Conectarea la rețeaua de electricitate: Identificarea de modalități de a reduce pașii necesari pentru racordarea la rețeaua de energie electrică este esențială în vederea simplificării acestui proces în țara noastră. Media cerințelor în acest domeniu în orașele analizate din România este mult mai mare decât în majoritatea economiilor avansate. În termeni de timp necesar pentru racordare, media orașului Iași este cea mai mică din țara noastră.

Înregistrarea transferului dreptului de proprietate: Conform studiului, această etapă durează 16 zile și costă 1,4% din valoarea proprietății. Limitele naționale de timp se aplică în toate orașele, dar apar mici variații la obținerea certificatelor fiscale de la primării

Soluționarea litigiilor comerciale: Litigiile comerciale se soluționează la noi în țară cel mai rapid la Timișoara (în medie 15 luni) și cel mai greu la Brașov (în medie 23 de luni).

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


11 milioane euro pentru îmbunătățirea diagnosticării și tratării

tumorilor maligne

Recent s-a semnat contractul de finanțare Inițiativa comună România-Serbia împotriva cancerului în regiunea transfrontalieră: îmbunătățirea diagnosticării și tratării tumorilor maligne în cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia.

Proiectul își propune dezvoltarea unor protocoale comune de lucru personalizate pentru pacienții cu cancer, bugetul fiind de 11,7 milioane euro (10 milioane fonduri europene).

Obiectivul principal vizează încurajarea colaborării în domeniul oncologiei între instituțiile medicale din aria eligibilă a Programului pentru a asigura accesul la servicii medicale moderne și eficiente pentru pacienți.

Proiectul este derulat în România de către Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Pius Brînzeu” din Timișoara, ONCOGEN și Spitalul Județean de Urgență Reșita, iar în Serbia de către Spitalul General Požarevac și Ministerul Sănătății.

Obiectivele specifice ale proiectului se referă la îmbunătățirea și modernizarea metodelor de diagnosticare a cancerului prin:

extinderea colaborării între spitalele din regiunea transfrontalieră România-Serbia prin implementarea aplicațiilor de telediagnostic și modernizarea echipamentelor informatice;

implementarea unei noi platforme

software specializate, care să permită schimbul rapid de informații între medicii oncologi;

modernizarea metodelor de tratament chirurgical și schimbul de informații între specialiști;

dezvoltarea fundamentării pe baze de date a tratării cancerului, pentru a ameliora calitatea diagnosticului și a crește speranța de viață a pacienților.

De rezultatele obținute va beneficia în principal populația din zona de graniță a ambelor țări, cele trei spitale implicate în proiect oferind anual aproximativ 397.000 consultații.


Finanţarea a 3 proiecte de infrastructură rutieră

407 milioane de euro din fondurile

politicii de coeziune sunt investite în 3 proiecte de infrastructură rutieră, ce vor îmbunătăți interconectarea şi vor duce la creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă în vestul României.

Aceste proiecte, finanțate de UE, au

triplul obiectiv de a îmbunătăţi securitatea rutieră, de a contribui la dezvoltarea economică a regiunilor vizate şi de a consolida coeziunea teritorială din România.

Astfel, peste 336 milioane de euro vor fi investiți în construirea secţiunii dintre localitățile Dumbrava şi Deva, din autostrada Lugoj-Deva, parte a Reţelei transeuropene de transport (RTE-T), dar şi în infrastructura conexă (poduri, intersecţii, tunele).

Timpul necesar deplasării automobiliștilor între cele două oraşe va fi redus astfel cu o treime.

Alte 62 milioane de euro vor fi utilizate pentru reabilitarea unei secțiuni din drumul naţional 6, ce leagă orașele Alexandria şi Craiova, în sud-vestul ţării, cu scopul de a ameliora securitatea rutieră şi de a reduce timpul de deplasare cu trei sferturi de oră.

Nu în ultimul rând, aproximativ 9 milioane de euro vor finanţa construirea secţiunii de drum dintre oraşele Timişoara şi Lugoj, precum şi a unei variante ocolitoare în zona Timișoara.



SUMAR

Propuneri de simplificare a accesului la

fondurile UE – pg.1 Viitorul Europei, dezbătut de peste 30 de

milioane de persoane – pg.2 Sprijinul excepțional în caz de dezastre

naturale – pg.3 Șomaj - 7,8% în UE, 5,4% în România – pg.3 Conformitatea cu legislația UE – pg.3 Provocările pentru viitorul politicii agricole

comune, identificate – pg.5 Securitate alimentară și condiții echitabile

pentru subvențiile agricole – pg.5 Populaţia UE creşte pe fondul migraţiei – pg.6 România - caz închis în domeniul migrației

legale – pg.6 Măsuri pentru dezvoltarea de economii

reziliente în era globalizării – pg.7 Acord de principiu privind parteneriatul

economic UE-Japonia – pg.8 234 milioane de persoane cu loc de muncă în

UE – pg.8 Încrederea în comerțul electronic, în creștere –

pg.9 Asigurările sociale în era digitală – pg.9 Proiecte de infrastructură de transport cu

subvenții europene – pg.10 Transpunerea normelor privind infrastructura

pentru combustibili alternativi – pg.10 Consultare publică pe tema sănătății în piața

unică digitală – pg.11 Noi paşi pentru protejarea lucrătorilor împotriva

substanţelor cancerigene – pg.11 Măsuri pentru o durabilitate mai mare a dispozitivelor

electronice – pg.12 O metodă comună pentru analizarea

produselor alimentare – pg.12 Presiuni asupra UE pentru urmărirea dublului

standard al calității alimentelor – pg.13

Discriminarea alimentară este

„inacceptabilă” – pg.13 112 milioane de euro pentru investiții în

procesarea produselor agricole – pg.14 UE are dificultăți în a reforma agricultura bio –

pg.15 Seceta amenință producția de grâu din lume –

pg.16 Fondurile europene trebuie folosite repede, bine și

integral ! – pg.17 Efecte pentru România ale divorţului UK –

UE – pg.19 Țările din Europa Centrală și de Est - 615 miliarde

euro pentru investiții în infrastructură – pg.20 Numărul firmelor noi cu acționari străini a crescut –

pg.21 Multinaționalele ar trebui să publice informații

fiscale – pg.21 Risc ridicat de a nu plăti datoriile – pg.22 Ponderi reduse de specialişti IT în totalul

forţei de muncă din UE – pg.22 Implementarea politicilor privind cooperarea

internațională pentru dezvoltare – pg.23 Victimele violenţei în familie – pg.23 Monitorul orașelor culturale și creative –

pg.24 Ordine de finanțare pentru toate județele! –

pg.25 Interconectarea comunității ştiinţifice

românești la cercetarea internaţională – pg.25

Mari decalaje între reglementările aplicabile mediului de afaceri și aplicarea lor – pg.26

11 milioane euro pentru îmbunătățirea diagnosticării și tratării tumorilor maligne – pg.27

Finanţarea a 3 proiecte de infrastructură rutieră – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.euractiv.ro www.mdrap.ro www.fonduri-structurale.ro.ro google.com/imagini

Propuneri de simplificare a accesului la fondurile UE · Viitorul Europei, dezbătut de peste 30 de...

Documents

Transcript of Propuneri de simplificare a accesului la fondurile UE · Viitorul Europei, dezbătut de peste 30 de...