DE AFACERI Numărul EUROPENE FEBRUARIE 2018 · 2018-03-28 · naționale cu cetățenii referitoare...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

O Uniune Europeană eficientă, ce răspunde așteptărilor cetățenilor

În pregătirea reuniunii informale a liderilor, Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri practice care ar putea eficientiza activitatea UE și îmbunătăți legătura dintre liderii instituțiilor comunitare și cetățenii europeni.

Prin Foaia de parcurs de la Bratislava, Declarația de la Roma și Agenda liderilor, Europa pune accentul, pe bună dreptate, pe crearea unei Uniuni care să le ofere cetățenilor săi rezultate concrete și tangibile cu privire la chestiunile importante pentru ei.

Trebuie continuat pe această cale și, deocamdată, nu este momentul să se poarte discuții îndelungate privind reforma instituțională sau modificarea tratatului.

Există, însă, o serie de măsuri care se pot lua pentru a realiza și mai eficient prioritățile principale, la fel cum există și multe opțiuni.

Dar obiectivul trebuie să fie unul singur: - crearea unei Europe care să răspundă așteptărilor.

Candidații cap de listă - valorificarea experienței din 2014 de desemnare a candidaților cap de listă („Spitzenkandidaten”)

Procesul electoral din 2014 a consolidat relația dintre cele trei instituții ale UE și a îmbunătățit eficiența activității lor.

El le-a ajutat să se alinieze în jurul unui program comun de lucru pentru următorii 5 ani, ceea ce a permis Comisiei să își orienteze activitatea într-o direcție cu un caracter politic mai pronunțat și să se concentreze pe domeniile în care Uniunea poate obține rezultatele cele mai bune, lăsând restul în seama statelor membre.

Motiv ca experimentul din 2014, al „candidaților cap de listă”, să continue.

În acest sens,Comisia a prezentat modul în care procesul poate fi îmbunătățit pe baza Tratatelor actuale, respectându-se totodată echilibrul dintre instituțiile UE și dintre statele membre.

Printre altele, partidele politice sunt invitate să își aleagă candidații cap-de-listă

înainte de sfârșitul anului 2018 și să înceapă campania electorală mai devreme.

Astfel, alegătorii vor avea mai multe posibilități de a-i cunoaște pe cei care își prezintă candidatura și programele politice promovate de aceștia.

Comisia recomandă, de asemenea, ca legătura dintre partidele naționale și partidele europene să devină mai vizibilă.

Partidele politice de la nivel național ar

trebui să indice mai clar partidele europene la care sunt afiliate, de exemplu prin utilizarea siglelor acestora în materialele electorale și pe buletinele de vot.

Acestea ar trebui, totodată, să își exprime o poziție clară referitoare la subiectele importante de interes european, intenția de a se înscrie în grupurile politice din Parlamentul European și candidatul pe care îl susțin pentru președinția Comisiei Europene.

Componența Parlamentului European și a Comisiei Europene

Liderii din cadrul Consiliului European trebuie să decidă, pe baza unei propuneri din partea Parlamentului European, componența Parlamentului European pentru legislatura 2019-2024 și ce se va întâmpla cu locurile rămase vacante prin renunțarea Marii Britanii.

O opțiune ar fi rezervarea unora dintre aceste locuri pentru o circumscripție electorală transnațională. Deși într-o rezoluție recentă Parlamentul a votat împotriva instituirii unei circumscripții electorale transnaționale, e încă loc de discuții viitoare.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 2 (74)

FEBRUARIE 2018


O serie de state membre și-au exprimat recent sprijinul pentru această idee, în timp ce altele și-au exprimat dezacordul.

O circumscripție electorală transnațională ar putea consolida dimensiunea europeană a alegerilor, oferindu-le candidaților posibilitatea de a interacționa cu un număr mai mare de cetățeni din întreaga Europă.

Pe de altă parte, în mod normal, parlamentarii îi reprezintă pe alegătorii care i-au votat la nivel local sau național și comunică îndeaproape cu ei, atât din considerente de răspundere, cât și pentru a aborda preocupările exprimate de aceștia.

Comisia se pronunță în favoarea ideii listelor transnaționale, însă aceasta va necesita acordul unanim în cadrul Consiliului și modificarea legislației electorale din toate cele 27 de state membre anul viitor, pentru a se putea aplica alegerilor din 2019.

În prezent, Colegiul comisarilor este alcătuit din 28 de membri (unul pe fiecare stat membru, conform Deciziei Consiliului).

Înainte de desemnarea următoarei

Comisii, liderii vor trebui să decidă dacă păstrează principiul unui membru din fiecare stat sau dacă reduc numărul de membri.

Un executiv de dimensiuni mai mici ar putea, teoretic, să funcționeze mai eficient, să fie mai ușor de gestionat și ar permite o distribuție mai echilibrată a portofoliilor.

Pe de altă parte, o Comisie mai restrânsă ar însemna că unele state membre nu ar fi reprezentate la nivelul politic al instituției și ar pierde avantajul menținerii unui canal de comunicare politică directă cu cetățenii și autoritățile din țara lor de origine.

Un președinte cu mandat dublu pentru Comisie și Consiliu

În discursul privind starea Uniunii, președintele Juncker a sugerat ideea unui președinte cu mandat dublu.

Deținerea de către aceeași persoană a funcțiilor de președinte al Consiliului

European și de președinte al Comisiei ar putea eficientiza structura Uniunii.

Acest lucru este posibil în temeiul Tratatelor actuale, iar un mandat dublu nu implică fuzionarea celor două instituții.

Președintele Comisiei este deja membru al Consiliului și niciunul dintre cei doi președinți nu votează în Consiliu; rolul lor fiind să consilieze, să ofere contribuții bazate pe activitatea serviciilor aflate în subordinea lor și să faciliteze crearea unor punți de legătură și găsirea unui numitor comun.

Dialogurile cu cetățenii Executivul organizează periodic

dialoguri cu cetățenii la care participă membri ai Comisiei, deputați în Parlamentul European, reprezentanți ai administrațiilor naționale, locale și regionale, precum și ai societății civile.

Din 2012 până acum s-au desfășurat aproape 500 de astfel de dezbateri publice interactive în 160 de locații, iar Comisia va intensifica frecvența lor până la alegerile europene din mai 2019, propunându-și să organizeze alte 500 de evenimente.

Comisia salută și inițiativele statelor membre de a organiza propriile dialoguri naționale cu cetățenii referitoare la viitorul Europei și este pregătită să ofere sprijin ori de câte ori va fi posibil, de exemplu prin stabilirea unei conexiuni între acest proces și consultarea online privind viitorul Europei.

Comisia va comunica beneficiile experienței sale statelor membre.

Reamintim că ideile și opțiunile propuse sunt o urmare directă a Raportului Comisiei Europene (din 8 mai 2015) privind alegerile pentru Parlamentul European din 2014, în care s-a exprimat angajamentul de a se identifica modalitățile de consolidare în continuare a dimensiunii europene și a legitimității democratice a procesului decizional al UE, precum și de a se examina în continuare motivele prezenței scăzute la vot înregistrate în mod constant în unele state membre și de a se găsi soluții.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene,

Instituția Prefectului județul Timiș

e-mail: [email protected]


Bugetul UE post-2020

Recent Comisia Europeană a prezentat și diversele opțiuni posibile – precum și consecințele financiare– pentru un buget al UE pe termen lung, nou și modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020.

Un buget privit nu ca un exercițiu contabil, ci ca o reflecție a priorităților și ambițiilor, fiind, în fapt, viitorul UE în cifre.

Prin urmare, este necesar să se discute despre ce fel de Europă e vorba și, ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară, având grijă, în același timp, să se constituie un buget în care, pe cât posibil, toți să fie beneficiari neți.

În acest sens, reuniunea trebuie să prefigureze modul în care se pot asigura că prioritățile stabilite pentru Uniune pot fi finanțate în mod adecvat, devenind realitate.

Cele două elemente – definirea priorităților comune și asigurarea resurselor necesare pentru ca Uniunea să le pună în aplicare – sunt indisociabile.

Comisia contribuie la această discuție importantă în trei moduri - prin furnizarea datelor necesare privind bugetul UE și avantajele, realizările și valoarea adăugată a acestuia, prin elaborarea unor scenarii care ilustrează impactul financiar al diverselor opțiuni de politică posibile și prin evidențierea consecințelor pe care o eventuală întârziere a adoptării noului buget al UE le-ar putea avea asupra studenților, cercetătorilor, proiectelor de infrastructură și a multor altor aspecte.

Atunci când se discută despre nivelul de ambiție al acțiunii UE în domenii cum ar fi protecția frontierelor externe ale UE, sprijinirea unei veritabile Uniuni europene a apărării, stimularea transformării digitale a Europei sau creșterea eficienței politicii de coeziune și a politicii agricole ale UE, este important ca liderii să aibă o idee clară privind ce ar însemna concret opțiunile lor din punctul de vedere al finanțării acordate la nivelul UE.

Este ceea ce își propune Comisia prin cuantificarea impactului financiar al diverselor opțiuni de politică posibile, care nu sunt simple propuneri, ci ilustrări bazate pe idei avansate frecvent pe parcursul dezbaterii publice.

De exemplu, dacă liderii convin să dea curs angajamentului frecvent formulat de a îmbunătăți protecția frontierelor externe ale UE, aceasta ar costa 20 până la 25 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani sau până la 150 de miliarde de euro pentru un sistem complet de gestionare a frontierelor UE.

În mod similar, orice prioritate politică – Uniunea europeană a apărării, sprijinirea mobilității tinerilor, dinamizarea transformării digitale a Europei, stimularea cercetării și a inovării sau crearea unei veritabile Uniuni economice și monetare – trebuie finanțată în mod corespunzător pentru a deveni realitate.

Comisia prezintă și opțiuni pentru modernizarea bugetului UE, inclusiv prin consolidarea legăturii dintre obiectivele sale și modul în care acesta este finanțat.

În plus, sunt prezentate posibilități pentru consolidarea legăturii – denumită de multe ori „condiționalitate” – dintre finanțarea acordată și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Un acord politic rapid cu privire la un buget al UE nou și modern va fi esențial pentru a demonstra că Uniunea este pregătită să pună în practică agenda politică pozitivă conturată la Bratislava și la Roma.

Nu trebuie repetată experiența din 2013, când bugetul actual al UE a făcut obiectul unui acord, cu o întârziere considerabilă.

Dacă o astfel de întârziere s-ar repeta, peste 100.000 de proiecte finanțate de UE – în domenii-cheie cum ar fi sprijinirea companiilor, eficiența energetică, asistența medicală, educația și incluziunea socială – nu ar fi în măsură să demareze la timp.

Un acord rapid reprezintă nu doar un deziderat politic, ci și un imperativ practic.

Partenerii și beneficiarii finanțării acordate de UE – de la studenți și cercetători până la proiectele din domeniile infrastructurii, asistenței medicale sau energiei – precum și autoritățile naționale și regionale au nevoie de securitate juridică și financiară, precum și dreptul de a beneficia de aceasta.

Comunicarea atrage atenția liderilor asupra unor exemple concrete privind impactul negativ pe care o întârziere l-ar avea asupra cetățenilor și companiilor din întreaga UE.

Comisia consideră că ar trebui să nu se mai repete experiența nefericită a adoptării cu întârziere a bugetului actual al UE, care a fost însoțită de întârzieri semnificative în lansarea noilor programe și, în consecință, în realizarea priorităților de finanțare.

În următoarele luni (cel mai târziu la începutul lunii mai 2018), Comisia va înainta propunerea sa oficială privind următorul buget pe termen lung al UE.

Între timp, Comisia va continua să asculte opiniile tuturor părților interesate, inclusiv prin intermediul consultărilor publice privind prioritățile UE lansate în ianuarie 2018.



Noua strategie UE pentru Balcanii Occidentali

Comisia Europeană a adoptat strategia pentru „O perspectivă credibilă de aderare pentru

țările din Balcanii Occidentali și un angajament sporit al UE în regiune”, care confirmă perspectiva europeană a regiunii ca investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune.

Aceasta prezintă prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii Occidentali, în special necesitatea unor reforme fundamentale în perspectiva aderării și a unor relații de bună vecinătate.

Balcanii Occidentali fac parte din Europa și împărtășește aceeași istorie, aceeași geografie, același patrimoniu cultural și aceleași oportunități și provocări actuale și viitoare și există un interes comun de a coopera tot mai strâns pentru a garanta că cetățenii se bucură de dezvoltare economică și socială și de securitate.

Strategia arată calea de urmat pentru ca toți cei șase parteneri ai UE să depășească - odată pentru totdeauna - moștenirea trecutului, pentru a se asigura, împreună, ireversibilitatea procesului de apropiere a Balcanilor Occidentali de Uniunea Europeană și continuarea Procesului de reîntregire a continentului.

Strategia are în vedere un accent pe reforme și reconciliere în domenii-cheie, precum statul de drept, drepturile fundamentale și guvernanța, în țările din regiune, șase inițiative emblematice în sprijinul procesului de transformare a Balcanilor Occidentali (în acest scop, Comisia a propus majorarea treptată a finanțării în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) până în 2020), stabilirea etapelor următoare pe calea către UE, mai ales pentru Muntenegru și Serbia, în perspectiva aderării acestor două țări în 2025, angajamentul politic al liderilor din regiune, astfel încât aceștia să-și asume responsabilitatea transformării acestei ocazii istorice în realitate și pregătirea UE pentru a primi noi membri, inclusiv din punct de vedere instituțional și financiar, pentru momentul în care unele țări vor îndeplini condițiile necesare pentru aderare.


Rate ridicate ale ocupării forței de muncă în UE

Ocuparea forței de muncă în UE a continuat să crească peste așteptări în cursul trimestrului III

2017, în timp ce rata șomajului a rămas în scădere, potrivit celui mai recent buletin trimestrial privind evoluțiile din domeniul ocupării și afacerilor sociale.

România a înregistrat printre cele mai mari creșteri, atât în ce privește productivitatea muncii (peste 3%), cât și ocuparea forței de muncă (5,2%).

Economia Europei este în creștere și, cu peste 236 de milioane de persoane încadrate în muncă, ocuparea forței de muncă în UE a atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată.

În ceea ce privește șomajul, acesta se află în continuă scădere. Trebuie valorificată la maximum dinamica economică pozitivă, astfel încât să să se poată pune în

practică, pentru cetățeni, drepturile noi și mai eficace stabilite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale - condiții de muncă echitabile, acces egal la piața forței de muncă și o protecție socială decentă.

Buletinul confirmă îmbunătățirea situației de pe piața muncii la nivel european: ocuparea forței de muncă a crescut cu 1,7%, ce corespunde unui număr suplimentar de 4

milioane de persoane încadrate în muncă, dintre care 2,7 milioane în zona euro, locurile de muncă permanente și cu normă întreagă fiind principalii factori care au contribuit la această creștere;

productivitatea muncii a crescut cu 0,8% față de trimestrul III 2016, cea mai ridicată rată de creștere fiind înregistrată în Letonia, Lituania, Polonia și România (cel puțin 3% față de perioada anterioară);

situația financiară a gospodăriilor a continuat să se îmbunătățească, înregistrând o rată de creștere de 1,5% de la un an la altul, determinată de creșterea veniturilor din muncă;

cererea, precum și deficitele de forță de muncă au continuat să crească, rata globală a locurilor de muncă vacante ajungând la 2% în trimestrul III 2017.

Buletinul trimestrial oferă o imagine de ansamblu asupra recentelor evoluții sociale și de pe piața muncii din UE și examinează schimbările pe termen scurt ale PIB și tendințele ocupării forței de muncă.



Parteneriatul solid cu BEI pentru proiectele de investiții

Guvernul României își dorește să

continue să beneficieze de diversitatea instrumentelor şi modalităţilor de finanţare pe care Banca le pune la dispoziţie statelor membre, cu accent pe cele care pot ajuta la creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene nerambursabile.

Dorința se bazează și pe parteneriatul solid în pregătirea preluării şi în exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE anul viitor, pentru asigurarea unui dialog inter-instituţional eficient şi a unei bune comunicări cu toţi cei interesaţi, în vederea stabilirii arhitecturii Cadrului Financiar Multianual post 2020.

În peste 25 ani de activitate a Băncii Europene de Investiții în România a finanțat proiecte în sectorul privat şi public, inclusiv pentru autorități locale, în valoare de peste. 13 mld. euro, din care împrumuturi semnate în jur de 1,3 mld. euro doar în anul 2017.

Din momentul în care România a devenit stat membru, BEI, în calitate de bancă a UE, a sprijinit eforturile Guvernului de a mobiliza cele mai adecvate resurse financiare pentru acoperirea nevoilor bugetului şi creșterea absorbției fondurilor nerambursabile, prin punerea la dispoziție a unor împrumuturi destinate acoperirii parțiale

a contribuției bugetului de stat la finanțarea diverselor programe operaționale sectoriale.

În 2017, România a semnat cu BEI acorduri care depăşesc 1,3 mld. EURO, din care 1 miliard EURO reprezintă împrumuturi contractate de Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, BEI a semnat 4 contracte de finanțare de 170 milioane Euro sub umbrela Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS), în cadrul Planului de Investiții pentru Europa (PIE).

De menționat și activitatea Fondului

European de Investiții, parte a grupului BEI, care în 2017 a acordat sprijin, prin instrumente specifice (garanții și participații la capital), de peste 550 milioane Euro, din care două sunt tranzacții FEIS și două mandate finanțate din fonduri europene structurale și de investiții (59 milioane Euro prin Programul Operațional Regional și 94 milioane Euro prin Programul Național de Dezvoltare Rurală).

(Sursa: www.mfinante.ro)

Acordul de finanțare între Transgaz și BERD

Guvernul României salută relația de parteneriat între BERD și Transgaz, companie valoroasă a industriei de gaze, ca urmare a semnării acordului de finanțare a gazoductului BRUA, văzut ca un semnal de încredere transmis investitorilor în legătură cu oportunitățile de afaceri din România.

Acordul de împrumut dintre Transgaz și BERD, în valoare de 278 milioane de lei (60 milioane de euro, dedicat construcției coridorului de gaze naturale BRUA pe teritoriul României), se alătură alătură investiției românești de 149 milioane de euro, grantului UE de 179 milioane de euro, împrumutului de la Banca Europeană de Investiții în valoare de 50 de milioane de euro, precum și altor finanțatori (costul total al proiectului fiind de 479 milioane de euro).

Segmentul românesc al BRUA este însemnat ca lungime și ca funcționalitate, iar sprijinul BERD în finanțarea etapelor de execuție a primei faze va aduce o garanție suplimentară că standardele vor fi respectate și că faza I a proiectului va fi încheiată la termen, la 31 decembrie 2019.

Cu o lungime totală de 1318 km, conducta de gaze naturale dintre România, Bulgaria, Ungaria și Austria este un proiect care va asigura o integrare extinsă a piețelor europene de gaze și o diversificare a rutelor și surselor de aprovizionare.

Prin promovarea diversificării rutelor și a surselor de aprovizionare, conducta va sprijini și dezvoltarea economiilor locale și a concurenței pe piețele de energie în beneficiul consumatorilor.

Prima fază a proiectului include construirea unei conducte de 478 km între nodul tehnologic Podișor lângă București și cel din Recaș, aflat la aproximativ 30 km distanță de Timișoara, în vestul țării, precum și instalarea sistemelor de supraveghere hardware și software, a tehnologiilor de comunicații și a trei stații de compresoare de gaz care vor fi să fie plasate de-a lungul traseului.

(Sursa: www.gov.ro)


Viitorul Politicii de Coeziune

Președintele Comisiei a prezentat astăzi planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând și problematica finațării prin intermediul fondurilor de coeziune, prin propunerea a 3 scenarii pentru perioada post 2020.

În principiu se are în vedere să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune, pentru a se putea respecta toate prioritățile noi propuse.

Scenariul unu prevedere menținerea sprijinului pentru toate statele membre și regiunile din întreaga Europă, astfel încât să fie menținută atenția asupra investițiilor în domenii precum inovare, schimbare climatică, transformare industrială, sporirea abilităților și educație.

În ultimii 7 ani au fost investiți 370 de miliarde euro prin Politica de Coeziune, ceea ce însumează aproximativ 35% din totalul bugetului european.

Cel de-al doilea scenariu privind Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social

European prevede sistarea sprijinului pentru cele mai dezvoltate regiuni din anumite state precum Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța continentală, Germania, Irlanda, Suedia, Olanda și anumite regiuni din Italia și Spania. România nu va fi afectată de acest scenariu.

Dacă ar urma să fie pus în aplicare, bugetul fondurilor de coeziune s-ar diminua cu 95 de miliarde euro, adică 8,7% din bugetul total al Uniunii.

Limitarea sprijinului financiar este cel de-al treilea scenariu propus de Comisia Europeană, fondurile de coeziune urmând să fie acordate cu precădere statelor din Europa de Centrală și de Est, statelor baltice, Greciei și Portugaliei.

Ar fi salvate astfel 124 de miliarde de euro (11% din total), bani care ar putea fi redirecționați către alte sectoare, situația în care România ar putea fi al doilea cel mai mare beneficiar al fondurilor europene, urmându-i Poloniei.

România alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) reprezintă aproximativ 31 de miliarde din această sumă, restul venind din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

Banii din FESI sunt pentru 9 programe naționale, la o alocare medie de 1548 euro / persoană. De altfel, România - alături de alte șapte state din Europa Centrală și de Est - au decis recent să-

şi suplimenteze sumele alocate bugetului european în viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea golului creat de Brexit viitorul buget.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


Recomandarea privind descărcarea de gestiune a Comisiei La Bruxelles a avut loc reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene

(„Ecofin”), pe agenda căreia au figurat teme precum finanțarea sustenabilă la nivelul UE, descărcarea de gestiune a Comisiei Europene privind bugetul pe 2016, orientări bugetare pentru exercițiul financiar 2019 și achizițiile publice și investițiile strategice în interiorul UE.

Miniștrii finanțelor din statele UE au dezbătut pe marginea raportului Grupului de lucru la nivel înalt privind finanțarea sustenabilă în contextul necesității elaborării unei strategii a UE în domeniu.

Strategia pentru finanțarea sustenabilă este o acțiune prioritară inclusă în Planul de acțiune privind Uniunea Piețelor de Capital, reprezentând în același timp una dintre etapele-cheie pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris și a Agendei UE pentru dezvoltare durabilă.

În cadrul reuniunii „Ecofin” a fost adoptată recomandarea privind descărcarea de gestiune a Comisiei Europene în ceea ce privește bugetul pentru 2016.

În același timp, Consiliul „Ecofin” a salutat reducerea treptată a nivelului global estimat de eroare raportat de Curtea de Conturi Europeană, afectând toate domeniile care au fost auditate, precum și faptul că pentru prima dată, Curtea oferă opinie cu rezerve (și nu o opinie contrară) cu privire la regularitatea operațiunilor.

În privința orientărilor bugetare pentru exercițiul financiar 2019, concluziile adoptate în reuniunea Consiliului „Ecofin” fac referire la necesitatea unui buget realist, cu respectarea principiului bunei gestiuni financiare.

Textul adoptat menționează ca priorități ale bugetului anului următor: stimularea creșterii, promovarea ocupării forței de muncă și crearea de noi locuri de muncă, consolidarea coeziunii și agriculturii, stimularea competitivității, abordarea dimensiunii interne și externe a migrației, provocările de securitate și protecția frontierelor externe.

Pe agenda reuniunii „Ecofin” a figurat și o prezentare a Comisiei Europene privind achizițiile publice și investițiile strategice, în baza Pachetului privind Achizițiile Publice, adoptat de către Comisie în data de 3 octombrie 2017.

Pachetul este compus din: o comunicare privind Achizițiile Publice - strategia Comisiei Europene pentru îmbunătățirea achizițiilor publice, o comunicare asupra unui mecanism voluntar ex-ante pentru proiectele majore de infrastructură, o recomandare pentru statele membre privind profesionalizarea achizitorilor publici, un proiect al „Ghidului privind stimularea inovării cu ajutorul achizițiilor publice” lansat în consultare de către Comisie.

(Sursa: www.mfinante.ro)

Achiziții publice eficiente și transparente

Comisia Europeană a publicat noi orientări în sprijinul funcționarilor din administrația publică de la nivel național, regional și local, care gestionează fonduri europene, pentru a garanta că procedurile de achiziții publice pentru proiectele cu finanțare UE sunt realizate în mod eficient și transparent.

Sprijinirea statelor în organizarea unor proceduri de licitație bine fundamentate pentru investițiile UE este esențială pentru a evita apariția de erori în bugetul UE și pentru a garanta că fiecare euro cheltuit are un impact major, în beneficiul direct al cetățenilor.

Pachetul de orientări acoperă întregul proces - de la pregătirea și lansarea apelurilor pentru proiecte, până la selectarea și evaluarea ofertelor și implementarea contractelor.

Ca atare, informațiile cuprinse în el pot fi utile chiar și în afara domeniului fondurilor UE. Pentru fiecare etapă, orientările includ recomandări pentru evitarea erorilor, exemple de bune

practici, precum și pagini online și modele de formulare utile. De asemenea, acesta explică modul în care pot fi valorificate la maximum oportunitățile oferite de

directivele revizuite privind achizițiile publice (2014), cum ar fi reducerea birocrației și creșterea numărului de proceduri online care să faciliteze participarea firmelor mici la licitațiile publice și posibilitatea de a introduce noi criterii în atribuirea contractelor, astfel încât să fie selectate companii implicate în CSR (responsabilitate socială) și produse inovatoare și ecologice.

Fondurile structurale și de investiții europene (ESI) contribuie cu peste 450 miliarde de euro la economia reală a UE în perioada 2014-2020, jumătate din această sumă fiind investită prin intermediul achizițiilor publice.

Un infografic este disponibil online pentru a ajuta statele membre să-și îmbunătățească modul în care gestionează și investesc fondurile UE sunt disponibile online.



Sondaj despre subvenţii şi viitorul agriculturii europene

Conform unui sondaj realizat de Uniunea Europeană, majoritatea cetăţenilor din spaţiul intracomunitar sunt de părere că Politica Agricolă Comună ar trebui să se concentreze într-o mare măsură pe furnizarea de ,,alimente sigure, sănătoase şi de bună calitate’’.

Mai mult de 28.000 de cetăţeni sunt de acord că deşi Politica Agricolă Comună vine în sprijinul fermierilor, toţi locuitorii spaţiului intracomunitar au de câştigat de pe urma acestui program, datorită alimentelor mai calitative şi gamei mai diversificate de produse.

Cu toate acestea, jumătate din locuitorii UE sunt de părere că prioritatea principală a PAC ar trebui să fie legată de protecţia mediului şi de lupta împotriva schimbărilor climatice, opinii împărtășite și de planurile Comisiei Europene, care îşi doreşte ca PAC să se bazeze mai mult pe protecţia mediului.

Participanţii români la sondajul UE sunt şi mai încrezători în programele aerente PAC şi consideră într-un procent de 64% (mai mare faţă de media europeană de 57%), că alimentele sunt produse într-o manieră durabilă.

Totuşi, românii nu sunt de acord că PAC are un rol activ în a asigura o aprovizionare stabilă a spaţiului intracomunitar cu alimente, şi doar 68% dintre participanţi consideră că politica agricolă reuşeşte acest lucru (media europeană fiind de 72%).

Românii nu sunt convinşi nici de faptul că Politica Agricolă Comună contribuie la distribuirea de alimente înalte calitativ în interiorul spaţiului UE și doar 62% dintre respondenţi (faţă de media europeană de 64%) sunt de acord că PAC este principalul motiv pentru care UE beneficiază de alimente sănătoase şi sigure.

38% din respondenţii români consideră că sprijinul financiar acordat fermierilor este prea mic pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor, opinie împărtășită de doar 26% la nivel UE.

În schimb, 39% din participantţii români la studiu susţin că subvenţiile oferite prin PAC sunt suficiente (faţă de media europeană de 45%) şi doar 5% dintre intervievaţii români consideră că subvenţiile sunt de fapt, prea mari şi că UE cheltuie prea mulţi bani cu fermierii, (faţă de media europeană de 11%).

În concluzie, douaă treimi din romaâni ar dori ca subvenţiile să crească, o pondere cu mult mai mare faţă de nivelul european de 44%.

(Sursa. www.euractiv.ro)

România și viitoarea PAC

PAC ar putea primi mai puține fonduri după 2020, dar România dezaprobă ideea tăierii bugetului UE pentru agricultură și vrea ca acesta să susțină în continuare atât fermierii, prin subvenții directe, cât și dezvoltarea satelor.

Comisia Europeană a publicat un document de lucru în care a inclus mai multe opțiuni de analizat, de la menținerea bugetului actual al PAC, la reducerea cu 30%.

Statele membre vor decide cum va arăta PAC după 2020, dar, deocamdată, poziția României este clară – se vrea ca fondurile alocate agriculturii să nu scadă, chiar dacă ar însemna ca țările membre să își majoreze contribuția la bugetul total al UE.

Nu doar România se opune reducerii sumelor alocate PAC, mai toate statele din est, dar și multe voci din economiile dezvoltate pledând pentru menținerea bugetului actual.

Opinie susținută și de Ministerul Agriculturii, prin secretarul de stat Alexandru Potor, care explică și care sunt cele mai sensibile capitole de negociere.

Astfel, statele europene încearcă să creioneze bugetul Uniunii post-Brexit, când

Marea Britanie nu va mai contribui la sipetul UE, deși nevoile de finanțare vor fi mai mari.

Dacă până la sfârșitul lui 2020, lucrurile sunt clare, bugetul fiind stabilit cu ani în urmă, iar britanicii au promis că își vor onora promisiunile (deși vor ieși din UE în martie 2019), responsabilii europeni trebuie să decidă cum va arăta bugetul UE în viitorul cadru financiar multianual, din 2021 în 2027.

După plecarea Marii Britanii - contributor net la bugetul UE - resursele vor fi mai mici cu miliarde de euro, dar nevoile de fonduri mai mari, dat fiind că Uniunea va finanța noi programe în direcții în care nu s-a implicat până acum, precum securitate, apărare sau migrație.

În acest context, principalele politici - cea agricolă și cea de coeziune - care însumează aproape trei sferturi din bugetul UE s-ar putea trezi cu mai puțini bani alocați după 2020.

România vrea menținerea bugetului PAC la nivelul actual și în viitorul cadru financiar.

De asemenea, se doreşte păstrarea celor doi piloni ai politicii - plățile directe către fermieri și fondurile de dezvoltare rurală - o susținere mai bună a fermelor mici și mijlocii (dar fără a plafona plățile către marii fermieri), simplificarea accesării fondurilor, dar și o evitare a renaționalizării Politicii Agricole Comune.


Principalele discuții sunt centrate pe chestiunea financiară, statele dorind, ca și poziție generală, menținerea nivelurilor actuale pentru PAC după 2020.

Se așteaptă comunicarea Comisiei vizavi de cadrul financiar multianual pentru a ști dacă se propune sau nu o diminuare a fondurilor pentru partea de agricultură.

O posibilă soluție pentru acoperi gaura lăsată de Marea Britanie este creșterea contribuțiilor naționale la bugetul UE, lucru cu care România este de acord.

România își dorește, în orice situație, să existe în continuare cei doi piloni, partea de dezvoltare rurală și partea de plăți directe către fermieri, pentru că și-au dovedit viabilitatea.

Și asta în contextul în care au fost discuții, la un moment dat, legat de posibilitatea ca o parte din investițiile din PAC să fie preluate pe politica de coeziune.

Pe de altă parte, se vorbește despre necesitatea convergenței interne - și mai direct oarecum, s-a luat în discuție țintirea mai bună a surselor financiare către fermele mici și mijlocii.

România susține idea de a avea o finanțare adecvată și pentru fermele mari, și pentru fermele mici și mijlocii.

Din toate cele patru variante prezentate în comunicarea Comisiei din 29 noiembrie 2017 pentru realizarea acestui obiectiv, România nu este de acord cu plafonarea ci cu ideea de a avea o plată redistributivă mai accentuată, pentru a susține, pe această cale, mai bine fermele mici și mijlocii.

Pe partea de convergență externă, România își dorește să ajungă la o egalizare a veniturilor, a plăților directe între fermierii europeni pentru că, în momentul de față, fermierii români primesc în jur de 180 de euro plată directă pe suprafață, ca medie, față de 260 de euro media europeană.

Ori, pentru a avea șanse egale pe piața internă a Uniunii, trebuie să se aducă la același nivel sprijinul direct către fermieri.

O altă direcție vizată este legată respingerea ideii de renaționalizare a PAC, adică acea cofinanțare națională care a fost vehiculată la un moment dat.

Aceasta ar deschide un mare pericol de inechitate și inegalitate între statele membre pentru că posibilitatea ca un stat membru să finanțeze oricât de mult își dorește, chiar și cu banii naționali, plățile directe ar pune în dificultate alte state și ar dezechilibra politica agricolă, care nu ar mai fi comună.

Pe partea de simplificare, s-a solicitat reducerea birocrației.

S-au vehiculat acele planuri naționale strategice, care nu sunt un pretext pentru o

posibilă renaționalizare, pentru că au fost unele state, printre care și România, care au atras atenția asupra unui asemenea pericol.

Foarte important este ca România să își dorească în continuare o finanțare adecvată a dezvoltării rurale.

Dezvoltarea rurală este importantă pentru România atât pe partea de infrastructură, dedicată autorităților publice locale, cât și pe partea de stimulare a business-urilor în domeniul agricol, pe partea de dezvoltare a fermelor - cele vegetale, pomicole, zootehnice - dar și pe partea de procesare, pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru schimbul de generații, pentru business-urile non-agricole, care au existat în perioada actuală, 2014-2020 și care sunt dorite și după 2021.

Relativ la discuția referitoare la modificarea ponderilor între fondurile de dezvoltare rurală și plățile directe către fermieri, se discută cât anume ar fi de la stat la membru la stat membru alocarea pe cei doi piloni.

Dar cu toate acestea merită o observație – se consideră că posibilitatea transferurilor între fonduri ar trebui să fie menținută.

Dacă la un moment dat, prin intermediul acestor planuri naționale strategice, se decide o adaptare a alocărilor între acești doi piloni - așa cum se discută astăzi - cel de plăți directe și de dezvoltare rurală, aceasta să poată fi făcută.

Reamintim că bugetul total alocat PAC este de 408,3 miliarde de euro în cei șapte ani ai actualului cadru financiar multianual al UE, iar aproape un sfert din fonduri (24,4%) reprezintă fondurile pentru dezvoltare rurală, în timp ce 76,6% din bugetul PAC reprezintă plățile directe către fermieri.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, destinat dezvoltării agriculturii şi mediului rural din România, cuprinde 15 măsuri de finanţare şi are alocat un buget în valoare de 9,85 miliarde de euro, din care puţin peste 8 miliarde de euro reprezintă fondurile europene, iar diferenţa din contribuţia naţională.

Bugetul încredințat APIA pentru gestionare în cadrul PAC este de 14,25 miliarde de euro, din care circa 11,35 miliarde de euro revin României pentru acordarea plăților directe şi a măsurilor de piaţă, restul fiind alocați prin delegare de la bugetul FEADR pentru gestionarea măsurilor care vizează mediul, agricultura ecologică, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, dar și pentru asigurarea bunăstării animalelor.

APIA gestionează în noua perioadă de programare 70% din valoarea totală a fondurilor alocate României pentru sectorul agricol.

(Sursa: www.euractiv.ro)


50 milioane de euro pentru securitatea cibernetică

Recent a fost lansat un apel pentru

propuneri de proiecte în vederea dezvoltării unei rețele de centre de competență în domeniul securității cibernetice.

Volumul total de finanțare disponibilă se ridică la 50 milioane de euro.

Consorțiul câștigător, care ar putea include laboratoare universitare și centre de cercetare, va trebui să dezvolte în continuare cercetările existente pentru găsirea de soluții posibil de introdus pe piață în beneficiul securității informatice a pieței unice digitale.

Expertiza rezultată din proiectele selectate va contribui la construirea viitoarei rețele de competențe, ce va include și un Centru european de cercetare și competențe în materie de securitate cibernetică.

Acest proiect-pilot a fost anunțat încă din septembrie 2017, împreună cu o serie vastă de măsuri care să furnizeze Europei instrumentele necesare pentru a contracara

atacurile cibernetice și pentru a consolida securitatea cibernetică în ansamblul ei. Apelul pentru propuneri de proiecte este finanțat prin intermediul programului Orizont 2020 și are teren limita de depunere data de 29 mai 2018.

Un alt pas important pentru îmbunătățirea răspunsului la atacurile informatice îl reprezintă adoptarea, în data de 31 ianuarie, a regulamentului de punere în aplicare a Directivei UE 2016/1148 (Directiva NIS), care va trebui transpusă în legislația națională de toate statele membre până în data de 9 mai 2018.

Directiva este principalul act normativ al UE având ca scop întărirea rezilienței acesteia la incidentele cibernetice.

Ea sprijină consolidarea capacităților la nivel national, stabilește modalitățile de cooperare tehnică și strategică la nivel european și introduce cerințe de notificare și securitate specifice.


Nou Observator și forum UE pentru tehnologia blockchain

Observatorul și forumul UE pentru tehnologia blockchain, lansat cu sprijinul Parlamentului European, va pune accentul pe principalele evoluții din domeniu, va promova actorii europeni din acest sector și va consolida cooperarea Uniunii Europene cu diversele părți interesate.

Tehnologiile de profil stochează blocuri de informații distribuite la nivelul unei întregi rețele și sunt considerate un progres major în domeniu, deoarece asigură un nivel ridicat de trasabilitate și securitate a tranzacțiilor economice online.

Se estimează că acestea vor avea un impact semnificativ asupra serviciilor digitale și vor transforma modelele de afaceri dintr-o gamă largă de domenii, precum sănătate, asigurări, finanțe, energie, logistică, gestionare drepturi de proprietate intelectuală sau servicii guvernamentale.

Practic, tehnologia blockchain rescrie regulile jocului și Europa va fi unul dintre actorii-cheie care o dezvoltă, motiv pentru care are nevoie de un mediu propice - o piață unică digitală pentru această tehnologie (observatorul și forumul UE fiind un pas important în această direcție), care să aducă beneficii tuturor europenilor, și nu un mozaic de inițiative disparate.

Noul Oservator și forum va juca un rol activ în vederea exploatării noilor oportunități oferite de tehnologia blockchain, în dezvoltarea competențelor și în transformare UE într-un lider în domeniu și va culege informații, va monitoriza și analiza tendințele în domeniu, va propune soluții la provocările care apar și va examina potențialul socioeconomic al tehnologiei.

El va permite cooperarea transfrontalieră privind cazurile de utilizare practică, reunind cei mai buni experți din Europa și oferind un forum deschis pentru experții din domeniu, inovatori, cetățeni, părți interesate, autoritățile publice, de reglementare și de supraveghere.

ConsenSys, un actor de talie mondială, a fost selectat ca partener, în urma unei cereri de oferte lansate anul trecut, pentru a sprijini acțiunile de comunicare cu publicul larg în Europa.

De asemenea, Comisia Europeană finanțează din 2013 proiecte în domeniul tehnologiei blockchain prin programele de cercetare ale UE - PC7 și Orizont 2020, urmând ca, până în 2020, să finanțeze proiecte - ce se vor baza pe aceste tehnologii - de până la 340 milioane de euro.

Reamintim faptul că Observatorul și forumul UE pentru tehnologia blockchain a fost creat ca proiect-pilot al Parlamentului European și are drept scop sprijinirea activității Comisiei în domeniul tehnologiei financiare (fintech).



Proiecte de cercetare în domeniul apărării cu finanțare europeană

O nouă serie de 4 proiecte de cercetare

vor primi finanțare de peste 38 milioane euro prin Fondul european de apărare, acestea acoperind domenii diverse - de la supravegherea maritimă până la echipamente de protecție corporală și de camuflaj.

Fondul european de apărare este esențial pentru a crea un plus de cooperare între companiile din domeniul apărării și forțele armate din UE și a asigura autonomia strategică a Europei.

Proiectele paneuropene de cercetare colaborativă finanțate de fond au drept scop să asigure poziția de lider a Europei în ceea ce privește evoluțiile tehnologice, să pună bazele viitoarelor capabilități de apărare și să susțină o industrie de apărare europeană mai inovatoare și mai competitivă.

Se va acorda finanțare europeană de 35 milioane euro pentru proiectul Ocean 2020, care sprijină supravegherea și misiunile de interdicție maritime și va fi gestionat de un consorțiu din 42 de parteneri din 15 țări ale UE.

De asemenea, se vor aloca între 1 și 3 milioane de euro pentru fiecare dintre proiectele: ACAMSII - ce va concepe un camuflaj adaptiv pentru protejarea soldaților împotriva senzorilor și va reuni parteneri din 6 țări, Gossra – care va îmbunătăți compatibilitatea elementelor de sistem complexe purtate de soldați și va fi gestionat de companii din 7 state membre UE și Vestlife - având ca scop dezvoltarea de echipamente de protecție corporală ultraușoare pentru soldații tereștri, la care participă parteneri din 5 țări UE.

În cadrul componentei de cercetare a Fondului european de apărare, 90 de milioane de euro vor fi alocați finanțării integrale a proiectelor de cercetare în domeniul apărării, direct din bugetul UE (2017-2019).

Proiectele care vor beneficia de această finanțare au fost selecționate, în urma primului apel de propuneri de proiecte de cercetare în domeniul apărării, din 2017.

În decembrie 2017, a fost semnat primul acord de finanțare, cu consorțiul PYTHIA, din care face parte și România.


UE vrea să finanțeze dezvoltarea de echipamente militare

UE ar putea cheltui bani pentru apărare, jumătate de miliard de euro care vor fi alocați, în 2 ani,

pentru dezvoltarea de noi tehnologii de apărare și achiziții comune de echipamente. Eurodeputații au aprobat propuneri de sprijinire a țărilor UE în dezvoltarea și achiziționarea în

comun a echipamentului militar, planul fiind ca, din viitorul buget multianual, UE să aloce circa un miliard anual pentru noi tehnologii de apărare.

Ideea de a consolida integrarea sistemelor de apărare la nivel european nu este nouă, iar Comunitatea Europeană pentru Apărare a fost una dintre primele și cele mai ambițioase încercări de a crea o armată europeană comună la începutul anilor 50, însă eșecul acesteia a descurajat avântul pentru o apărare comună a Europei timp de aproape o jumătate de secol.

Dar în ultima vreme, și datorită amenințărilor tot mai mari de la granițele Europei, dorința statelor membre de a coopera s-a intensificat, culminând cu lansarea Pesco, cea mai recentă inițiativă de a dezvolta în comun capabilitățile militare europene.

Pentru prima dată, proiecte de colaborare în domeniul tehnologiilor pentru apărare (ex. drone pentru supravegherea marină), ar putea fi cofinanțate direct de către UE.

În cadrul acestui program, se vor aloca 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru perioada 2019-2020 pentru a cofinanța dezvoltarea comună a noilor tehnologii de apărare și pentru a sprijini achizițiile comune de echipamente, sumă care poate fi majorată la 1 miliard de euro pe an.

Un program de burse pentru cercetarea militară comună, în domeniul apărării cibernetice și al roboticii, va fi propus de Comisie în acest an, cu un buget anual de 500 de milioane de euro după 2020, în timp ce un program test de 90 de milioane de euro pentru 2017-2019 a început deja.

Dezvoltarea produselor de apărare ar trebui să fie realizată de cel puțin 3 societăți stabilite în cel puțin 3 state membre pentru a fi eligibile pentru finanțare prin program, în timp ce anumite produse de apărare (armele de distrugere în masă și armele complet autonome) ar trebui excluse din fonduri.

Într-o rezoluție din decembrie 2017 privind politica comună de securitate și apărare, deputații europeni au salutat aceste eforturi pentru o mai bună coordonare a cheltuielilor în materie de apărare și pentru reducerea duplicării eforturilor, reamintind că „în comparație cu SUA, UE28 cheltuiește 40% pe apărare, dar generează numai 15% din capacitățile pe care le obțin Statele Unite, lucru care indică o problemă foarte serioasă legată de eficiență”.



Progrese la nivel mondial privind dezvoltarea urbană durabilă

La Forumul Urban Mondial din Malaezia,

Comisia a analizat realizările în cadrul celor trei angajamente luate de UE și partenerii săi cu 15 luni în urmă, la Conferința Națiunilor Unite Habitat III, care contribuie la implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris și fac parte din Noua agendă urbană.

Fiecare dintre aceste angajamente are o sferă de aplicare, realizări și rezultate preconizate specifice.

Ca și în cazul combaterii schimbărilor climatice, UE este pregătită să arate calea spre dezvoltarea în întreaga lume a unor orașe curate, sigure și prospere.

Europa și partenerii săi obțin rapid rezultate în cadrul acestor trei angajamente concrete, contribuind la modelarea marilor orașe ale viitorului.

Până în prezent, s-au realizat progrese în privința celor 3 angajamente prezentate în cadrul conferinței Habitat III, în sensul valorificării potențialului urbanizării rapide.

Orașe de pe continente diferite cooperează unul cu celălalt, au fost parcurse etape importante în sensul stabilirii unei definiții unice a orașelor mari la nivel mondial, iar UE indică lumii calea spre dezvoltarea urbană durabilă, prin implementarea Agendei Urbane.

Iată ce s-a realizat de la sfârșitul anului 2016 și până în prezent:

1. Angajament pentru realizarea Noii agende urbane prin intermediul Agendei urbane a UE

În cadrul Agendei Urbane a UE au fost deja elaborate 3 din cele 12 planuri de acțiune, privind sărăcia urbană, integrarea migranților și calitatea aerului.

Planurile de acțiune includ recomandări de politică, bune practici și proiecte care să fie reproduse în întreaga UE și în lume.

Se preconizează că de acțiune vor fi finalizate la sfârșitul anului 2018.

Dincolo de planurile de acțiune, însăși metodologia Agendei Urbane a UE poate inspira reforme în privința modului în care sunt guvernate orașele mari în întreaga lume, deoarece pune pe același plan marile orașe, întreprinderile, ONG-urile și reprezentanții statelor membre ale UE și ai instituțiilor UE, pentru o abordare integrată și echilibrată a dezvoltării urbane durabile.

2. Angajament pentru elaborarea unei definiții armonizate la nivel mondial a orașelor mari

Pentru facilitarea monitorizării, a analizei comparative și, în cele din urmă, a elaborării de politici, este important ca în întreaga lume să se utilizeze aceeași definiție a marilor orașe.

În parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și cu Banca Mondială, UE lucrează la o astfel de definiție, care va fi prezentată la ONU în martie 2019.

Până în prezent, Comisia a colectat estimări privind nivelul de urbanizare al fiecărei țări in lume și a oferit acces nerestricționat la aceste date pentru a facilita comparația cu definițiile naționale.

Cu ocazia Forumului Urban Mondial, Comisia publică, prin intermediul propriului Centru Comun de Cercetare, baza de date a marilor centre urbane din întreaga lume, care conține date privind toate cele 10.000 de centre urbane răspândite pe glob și este cea mai mare și mai cuprinzătoare bază de date referitoare la marile orașe publicată vreodată.

În prezent, se efectuează un sondaj în 20 de țări, pentru a se obține feedback privind definiția aplicabilă la nivel mondial.

În 12 țări există proiecte-pilot în desfășurare pentru compararea definiției aplicabile la nivel mondial cu cele naționale și pentru evaluarea diferențelor.

În 2018, Comisia și partenerii săi vor elabora un instrument online gratuit care să ajute țările să testeze această definiție pe teritoriile lor.

3. Angajament pentru sporirea cooperării dintre marile orașe în domeniul dezvoltării urbane durabile

Programul de cooperare urbană internațională (IUC) al UE a fost lansat în 2016 pentru a sprijini acest angajament și a dezvolta cooperarea dintre marile orașe din jurul lumii.

În prezent, în cadrul programului există 35 de perechi de mari orașe, fiind astfel implicate 70 de mari orașe, 35 din UE și 35 din afara UE. Printre acestea se numără Frankfurt (Germania) și Yokohama (Japonia), Bologna (Italia) și Austin (SUA) și, de asemenea, Almada (Portugalia) și Belo Horizonte (Brazilia).

Toate parteneriatele elaborează planuri de acțiune locală bazate pe priorități urbane comune, precum accesul la apă, transport sau sănătate, împărtășind cunoștințe și bune practici pentru îndeplinirea obiectivele comune.

În cadrul Forumului Urban Mondial a fost lansat un nou apel pentru crearea a cel puțin 25 de noi perechi, orașele putându-și prezenta candidaturile online.



Revizuirea Directivei europene privind apa potabilă

Propusă de Comisie, noua Directivă va

îmbunătăți calitatea apei potabile și va facilita accesul la aceasta, permițând totodată o mai bună informare a cetățenilor.

Propunerea legislativă are ca obiectiv garantarea dreptului de acces la servicii esențiale de calitate, inclusiv în ce privește alimentarea cu apă, constituind astfel răspunsul la prima inițiativă cetățenească europeană încununată de succes „Right2Water”, care a reunit 1,6 milioane de semnături în sprijinul îmbunătățirii accesului la o apă potabilă sigură pentru toți europenii.

În acest fel se fac pași importanți pentru îndeplinirea obiectivului de a îmbunătăți accesul la apa potabilă pe întreg cuprinsul Europei.

De exemplu, în România, doar în perioada 2007-2013, au fost investite aproximativ 2,4 miliarde de euro în infrastructura relevantă din fondurile structurale și de investiții europene, 287 de localități beneficiind de fonduri pentru reabilitarea sau extinderea infrastructurii atât de alimentare, cât și de tratare a apei, numărul celor ce au beneficiat de investiții doar într-unul din domeniile menționate fiind mult mai mare.

Acest lucru a însemnat, în termeni concreți, 142 de unități de tratare a apelor reziduale noi sau reabilitate, un procent de 63,7% din populație conectată la servicii regionale de alimentare cu apă, un nivel de tratare a apelor reziduale de 60,87% și, nu în ultimul rând, 43 de companii regionale de administrare a apei nou create pentru a gestiona investițiile la aceste nivele și cu performanțe superioare.

Pentru perioada 2014-2020, sunt alocate 2,7 miliarde de euro pentru acest sector, toate cele 28 de proiecte fazate din perioada precedentă au fost aprobate și progresează în implementare.

De asemenea, au fost aprobate și 4 proiecte noi, unul dintre proiectele majore de investiție adoptate fiind localizat în București și beneficiind de o alocare de 200 milioane euro din fonduri europene.

Noile norme au în vedere îmbunătățirea calității și siguranței apei prin adăugarea de substanțe noi și emergente la lista de criterii pentru determinarea siguranței apei, în concordanță cu cele mai recente cunoștințe științifice și recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății și îmbunătățirea accesului la apă potabilă pentru toți cetățenii și, în special, pentru grupurile vulnerabile și marginalizate, de exemplu prin instalarea, în spațiile publice, a unor echipamente care să permită acest acces, lansarea unor campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei pe care o beau și încurajarea administrațiilor și clădirilor publice să ofere acces la apă potabilă.

De asemenea, se urmărește un acces ușor și comod pentru utilizatori, inclusiv online, la informații despre calitatea apei potabile și aprovizionarea cu apă potabilă în zonele în care locuiesc (sporind astfel încrederea în apa de robinet), cât și o mai bună gestionare a apei potabile de către statele membre, ce va permite evitarea pierderilor inutile de apă și va contribui la reducerea amprentei de carbon, respectiv realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 (obiectivul 6) și a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

De menționat faptul că politica europeană din domeniu garantează faptul că apa destinată consumului uman poate fi consumată în condiții de siguranță, protejând astfel sănătatea cetățenilor.

Principalii piloni ai acestei politici sunt asigurarea controlului calității apei potabile în conformitate cu standarde bazate pe cele mai recente dovezi științifice, a eficienței și eficacității monitorizării, evaluării și punerii în aplicare a calității apei potabile, cât și punerea la dispoziția consumatorilor a unor informații adecvate, furnizate în timp util și în mod corespunzător.



Reducerea emisiilor de carbon

Parlamentul European a adoptat un act normativ pentru reducerea emisiilor de CO2 din

industrie în UE, pentru a începe implementarea angajamentelor din Acordul de la Paris, lege care va accelera retragerea certificatelor de emisii aflate pe „piața de carbon” din sistemul UE de comercializare a emisiilor (ETS) care acoperă 40% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.

Astfel, reducerea anuală a certificatelor pentru emisii de carbon tranzacționabile plasate pe piaţă (așa-numitul ”factor linear de reducere”) fi de 2,2% din 2021, față de 1,74% cum este planificat acum, iar acest factor va fi analizat permanent pentru a putea evalua creșterea lui la o dată ulterioară.

Pe altă parte, legislația adoptată de Parlament - care a fost deja agreastă informal cu miniștrii din statele membre UE - prevede dublarea capacității rezervei de stabilitate a pieței ETS pentru a elimina certificatele aflate în exces pe piață (ceea ce va permite absorbția a până la 24% din certificatele aflate în surplus).

În plus, vor fi create două fonduri pentru creşterea inovaţiei şi încurajarea tranziţiei la o economie bazată doar într-o mică măsură pe carbon.

Un fond de modernizare va ajuta la actualizarea sistemelor energetice din statele membre ale UE cu venituri mici, de care va beneficia inclusiv România.

Fondul nu poate fi utilizat pentru proiecte implicând cărbune, cu excepţia încălzirii centralizate în cele mai sărace state membre - state cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 30% din media UE în 2013 - astfel că de această derogare vor beneficia România şi Bulgaria, care vor avea voie să folosească acest fond pentru modernizarea instalaţiilor care produc electricitate pe bază de cărbune, în perioada 2021-2030.

Dacă România va utiliza acest fond pentru a-şi moderniza sistemele bazate pe combustibili fosili, va fi obligată să folosească un număr echivalent de certificate gratuite pentru investiţii în surse de energie de alt tip.

Un alt fond va fi utilizat pentru inovaţii şi va oferi sprijin financiar pentru energii regenerabile, proiecte de captare şi înmagazinare a carbonului şi proiectele de inovaţie în domeniul energiei bazate într-o mică măsură pe carbon.

ETS rămâne principalul pilon al politicii UE de combatere a schimbării climatice, iar deputații au agreat o actualizare ambițioasă a sistemului, deși, de-a lungul timpului, a avut mulți detractori.

Desigur, există o serie de probleme care trebuie rezolvate - de la prețul carbonului care era clar prea mic pentru a face piața funcțională, la tema extrem de dificilă a unui echilibru între ambițiile privind mediul și protecția industriei europene - mare consumatoare de energie.

Pentru a fi valabilă, Consiliul UE trebuie să adopte și el legea. Obiectivele inițiativei sunt de a atinge ținta UE pentru 2030 de a reduce emisia de gaze cu efect

de seră cu „cel puțin” 40%, protejând în același timp industria UE de riscul „scurgerilor de carbon” (emitenții să se mute spre terțe state cu limite mai puțin stricte) și de a promova inovația și modernizarea sectoarelor industriale și energetice în următoarea decadă după 2020.


România a câștigat procesul cu Chevron Chevron va plăti Agenției Naționale

pentru Resurse Minerale 73,45 milioane de dolari, în urma rezilierii a trei acorduri petroliere de concesiune, fără respectarea obligațiilor financiare prevăzute de Legea petrolului.

Decizia aparține Curții Internaționale de Arbitraj de pe lângă Camera Internațională de Comerț de la Paris (ICC Paris), instituția de arbitraj comercial internațional solicitată să se pronunțe în litigiul dintre Chevron și ANRM.

Potrivit deciziei, compania Chevron este obligat să plătească ANRM suma de 73,45 milioane de dolari, la care se adaugă dobânda legală stabilită la nivelul ratei de referință a BNR + 8%, calculată începând cu 23 octombrie 2014 până la data plății integrale, precum și cheltuielile arbitrale suportate de ANRM.

ANRM și Chevron România Holdings au încheiat în 2011, trei acorduri de concesiune pentru exploatare-dezvoltare-explorare în perimetrele EX 17 – Costinești, EX – 18 Vama Veche și EX – 19 Adamclisi, aprobate de guvern, ce prevedeau obligații minime de explorare asumate de Chevron.

În noiembrie 2014, Chevron a informat ANRM că renunță la acordurile de concesiune.

ANRM a refuzat să emită, însă, decizia de încetare a concesiunii, pentru nerespectarea, de către compania petrolieră, a art. 40 din Legea petrolului.

Compania americană s-a adresat Curții de Arbitraj în iunie 2015, solicitând să se constate că și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de acordurile petroliere cu ANRM pentru încetarea contractelor.



Fermierii pot obține fonduri europene pentru practici de agricultură ecologică Fermierii din România pot obține fonduri europene de până la 483 de euro pe hectar, pe an,

pentru agricultură ecologică și alte practici prietenoase cu mediul, în cadrul unor linii de finanțare în valoare totală de peste 2,6 miliarde de euro.

Începând cu data de 1 martie 2018, fermierii care utilizează terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru pachetele de agro-mediu și climă (Măsura 10), în zonele afectate de constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice (M.13), dar și fermierii care utilizează terenuri aflate în conversie sau terenuri certificate în agricultura ecologică (M.11) pot solicita de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) plățile compensatorii de dezvoltare rurală prin cererea unică de plată.

Alocările acestor măsuri prin PNDR 2014-2020 depășesc 2,6 miliarde de euro, iar elementele de noutate din măsurile de mediu și climă începând cu anul 2018 sunt introducerea a 3 noi pachete în cadrul Măsurii 10 - Agro-mediu și climă aplicabile pe terenuri agricole pentru conservarea speciilor acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) și dropia (Otis tarda) - precum și pe terenuri arabile pentru protejarea speciilor de păsări comune, cât și includerea posibilității de a cumula pe aceeași suprafață plățile compensatorii acordate în cadrul pachetelor aplicabile pe pajiști permanente, atât prin Măsura 11 - agricultura ecologică, cât și prin Măsura 10 – agro-mediu și climă.

Astfel, în funcție de combinația de pachete accesate, nivelul plăților cumulate poate fi cuprins între 119 - 449 euro/ha/an pentru perioada de conversie și între 153 - 483 euro/ha/an pentru perioada de menținere a practicilor de agricultură ecologică.

De asemenea, va crește nivelul plăților compensatorii acordate la nivel național pe pajiști permanente fără angajament de agro-mediu și climă cu 19 euro/ha/an pentru perioada de conversie și cu 18 euro/ha/an pentru perioada de menținere a practicilor de agricultură ecologică, față de anul 2017.

Cererile unice de plată pentru aceste măsuri se pot depune până la jumătatea lunii mai la Centrele Județene și Centrele Locale ale APIA.


Subvențiile pentru fermieri vor depăși 2,7 miliarde de euro în 2018

Acordarea la timp a subvențiilor este

principalul obiectiv al ministrului agriculturii, care vrea și să extindă programul antigrindină și investițiile în instalațiile de irigații.

Valoarea subvențiilor ce vor fi date în acest an agricultorilor depășește 2,7 miliarde de euro, dacă se adună toate sumele care trebuie date, atât din FEGA (care îşi are izvorul în bugetul UE), cât și prin FEADR sau din bugetul naţional (înţelegând aici fie procentul de contribuţie statală, fie bugetele acestea de ajutor naţional tranzitoriu).

Acordarea la timp a subvenţiilor şi aducerea în ţară a banilor cuveniţi fermierilor este obiectivul nr. 1 al guvernului, dovadă că România a primit deja peste un miliard de euro de la Comisie, reprezentând rambursarea plăţilor aferente din Fondul european de garantare agricolă făcute anterior de Minister.

Al doilea obiectiv foarte puternic, important şi extrem de complex şi necesar pentru ţară este extinderea sistemului de irigaţii şi a celui de prevenire a căderii grindinei.

Astfel, România ar trebui să poată iriga 2 milioane hectare, iar sistemele antigrindină să acopere întreaga țară până la sfârșitul lui 2020.

Anul trecut, prin construirea unei reţele de 60 de unităţi de puncte de lansare antigrindină s-a reuşit să se acopere o

suprafaţă importantă a ţării de 530.000 de hectare, în polul de grindină, în zona Moldovei, pornind în Vrancea şi coborând pe Valea Prahovei, ştiind că acolo sunt plantaţiile viticole care au fost afectate mai tot timpul.

Anul acesta se va ajunge la 65 de puncte de lansare, fiind stabilite punctele respective, iar din anul 2019 se va începe să se gsească și alte metode în această acţiune de prevenire a căderii grindine.

Se are în vedere și două escadrile de avioane care să intre în aceste zone, iar până în 2020 să se poată acoperi toată ţară.

În 2017, s-a reușit triplarea suprafeței de teren agricol irigat (de la 200.000 de hectare la 600.000) prin acordarea gratuită a apei, dar și chiar așa, ministerul nu și-a atins obiectivul de 1 milion hectare, pentru că fermierii nu au echipamentele necesare.

Pentru ca suprafaţa irigată să crească, autoritățile au introdus o nouă condiţie în cadrul submăsurii 4.3, privind irigaţiile, astfel încât minim 30% din valoarea proiectelor să poată fi alocată pentru achiziţia de instalaţii de irigat.

Anul trecut, au fost programate investiții în sistemul de irigații de un miliard de lei din bugetul național, iar în PNDR 2014-2020 sunt prevăzute 431 de milioane de euro, sume considerate mult prea mici, în realitate fiind nevoie de 50 de miliarde de euro.



Obligația de a oferi aceleași prețuri cumpărătorilor online

Cumpărătorii online din alte state ale Uniunii Europene vor fi tratați ca și cei locali, iar comercianții trebuie să le ofere acces la aceleași prețuri, conform deciziei PE:.

Astfel, potrivit eurodeputaților, cumpărătorii online vor avea acces mai larg și mai ușor la produse, rezervări de hoteluri, închirieri de mașini, festivaluri sau bilete pentru parcurile de distracții din alte state UE.

În prezent, 63% dintre paginile de internet evaluate într-un chestionar nu permit achiziții din alt stat membru UE, dar noile reguli adoptate de Parlament vor interzice „blocarea geografică” a cumpărătorilor care accesează pagini de internet din alt stat membru UE, pentru a le permite să aleagă de pe ce pagină vor achiziționa bunuri sau servicii, fără să fie blocați sau redirecționați automat din cauza naționalității, locului de rezidență sau locației.

Comercianții vor fi obligați să îi trateze pe clienții online dintr-un alt stat UE ca și pe cei locali, adică să le ofere acces la aceleași prețuri sau condiții de vânzare, atunci când: cumpără bunuri (de ex. aparate electromenajere, electronice, haine) care sunt livrate către un stat membru spre care comerciantul are ofertă de livare în condițiile sale generale sau care sunt colectate de la o locație agreată de ambele părți, într-un stat membru în care comerciantul oferă această opțiune (comercianții nu sunt obligați să livreze în toate statele UE, dar cumpărătorii trebuie să aibă opțiunea de a colecta pachetul de la o locație agreată cu comerciantul); primește servicii furnizate electronic care nu sunt protejate de copyright, cum ar fi servicii de stocare de date, cloud, firewall, găzduire pagini de internet, sau cumpără un serviciu care este furnizat în locația comerciantului sau în altă locație unde operează comerciantul, cum ar fi hoteluri, evenimente sportive, închirieri de mașini, festivaluri de muzică sau bilete de intrare în parcuri de distracții.

Regulile interzic și tratament diferit pentru cumpărători în funcție de țara de origine a cardului de credit sau de debit astfel că furnizorii vor putea permite ce modalități de plată doresc, dar nu vor putea discrimina împotriva unui brand specific de instrumente de plată, pe baza naționalității.

Conținutul digital protejat de copyright, cum ar fi cărți electronice, muzică ce poate fi descărcată sau jocuri online nu face obiectul acestor noi reguli, pentru moment.

Reamintim faptul că cea mai mare blocare geografică este pentru echipamentele electromenajere (86%), iar la servicii pentru rezervările online a evenimentelor sportive (40%).

Consumatorii UE manifestă o cerere sporită de cumpărături online transfrontaliere, iar în ultimii zece ani, numărul europenilor care cumpără online s-a dublat.

Parte a pieței unice digitale, regulamentul pentru eliminarea blocării geografice nejustificate a fost inclus în pachetul de comerț electronic, împreună cu legislația privind serviciile poștale transfrontaliere de coletărie și cu o lege privind întărirea aplicării măsurilor de protecție a consumatorului, aprobată deja de Parlament în noiembrie 2018.


Încrederea consumatorilor a scăzut

Încrederea consumatorilor europeni a ajuns, în trimestrul IV 2017, la cel mai ridicat bivel din ultimii 10 ani, dar în cazul României indicatorii au scăzut semnificativ, ca urmare a crizei politice.

Pe finalul anului 2017, încrederea consumatorilor din Europa era în creștere, iar în decembrie indicele climatului de consum - calculat de GfK pentru cele 28 de state din UE - a atins valoarea de 21,1 puncte - cea mai ridicată din ultimii 10 ani (față de 20,9 puncte la finalul trimestrului al treilea).

GfK prognozează pentru anul 2018 o creștere a consumului casnic din Uniunea Europeană între 1,5 și 2%, în termeni reali.

Consumatorii europeni consideră că economia este în creștere, iar așteptările economice din decembrie 2017 au crescut în medie la 17 puncte pentru toate țările UE - ceea

ce reprezintă o creștere clară cu 5 puncte față de luna septembrie.

Franța, Germania și Austria au înregistrat creșteri semnificative dar în România încrederea consumatorilor în creșterea economică a scăzut drastic în urma crizei guvernamentale.

Pe baza creșterii economice, oamenii speră şi la salarii mai mari, aşteptările privind veniturile fiind pozitive într-o mare parte a Europei (doar cu puţin mai mari faţă de 2016), evoluție similară disponibilității de cumpărare.

În cazul României, analiza GfK arată că toţi indicatorii au scăzut semnificativ, iar aşteptările economice au atins minimul anual în decembrie, ajungând la un nivel de -19,3 puncte, o scădere de aproape 37,6 puncte faţă de maximul anual din luna martie şi cea mai mică valoare din aprilie 2013.



Asistență financiară Franței, Greciei, Spaniei și Portugaliei în urma dezastrelor naturale

Comisia a propus alocarea unei sume de 104 milioane de euro din Fondul de solidaritate celor 4

state membre UE afectate de dezastre naturale în 2017, acesta fiind este unul dintre rezultatele concrete ale promisiunii Comisiei de a oferi mai mult decât simple vorbe de încurajare sau condoleanțe.

Sumele alocate din Fondul de solidaritate al UE pot fi utilizate pentru a sprijini eforturile de reconstrucție și pentru a acoperi o parte din costurile legate de serviciile de urgență, de cazarea temporară, de operațiunile de curățare și de protejare a patrimoniului cultural, în scopul reducerii poverii financiare suportate de autoritățile naționale.

Cele 104 milioane de euro sunt alocate/distribuite după cum urmează: 50,6 milioane de euro pentru Portugalia și 3,2 milioane de euro pentru Spania, care au fost

afectate de incendiile de pădure din timpul verii și din luna octombrie.Incendii de pădure violente au afectat regiunile Centrală și de Nord din Portugalia, ducând la numeroase pierderi de vieți omenești și copleșind serviciile de pompieri și de salvare. Regiunea spaniolă Galicia, din imediata vecinătate, a fost de asemenea afectată. UE a asigurat mai întâi sprijin prin intermediul Mecanismului de protecție civilă și al serviciului de sateliți Copernicus, iar ulterior a oferit asistență financiară prin intermediul flexibilizării programelor cu finanțare europeană. Astfel, în august 2017, 45 milioane de euro din fondurile politicii de coeziune pentru programul regional dedicat regiunii portugheze centrale (Centro) au fost redirecționate către sprijinirea companiilor locale afectate de incendii. Programul de dezvoltare rurală pentru regiunea continentală (Continente) a fost modificat tocmai pentru a suplimenta cu 22 milioane de euro fondurile alocate inițial măsurilor de prevenire a incendiilor de pădure. În noiembrie 2017, UE a plătit, de asemenea, Portugaliei o primă tranșă de 1,5 milioane euro din ajutorul financiar total aprobat acestui stat memru prin intermediul Fondului de solidaritate.

49 milioane de euro pentru regiunile franceze Sf. Martin și Guadelupa, pentru pagubele produse de uraganele Irma și Maria. Cele două regiuni de peste mări au fost afectate serios de uragane devastatoare în septembrie 2017, în special Sf. Martin. Fondurile vor contribui la redresarea celor două regiuni. Totodată, Comisia caută soluții pentru a sprijini în continuare aceste regiuni să facă față efectelor generate de schimbările climatice, în conformitate cu Noua strategie pentru regiunile de peste mări. Comisia caută, de asemenea, modalități pentru ca Sf. Martin și regiunea olandeză a insulei, Sint-Maarten, să se redreseze împreună cu sprijinul fondurilor europene, în particular prin programul lor de cooperare inter-regională. Suma de 49 de milioane de euro include și un avans de 5 milioane de euro, plătit în decembrie 2017.

1,3 milioane de euro pentru insula grecească Lesbos, afecatată de un cutremur și mai multe replici ale acestuia în iunie 2017. Țara a primit deja o primă tranșă de asistență financiară din Fondul de solidaritate al UE în valoare de 136.000 euro, în octombrie 2017.

Reamintim daptul că atunci când un stat membru este afectat de un dezastru natural, UE oferă întâi asistență prin intermediul instrumentelor sale de răspuns în situații de urgență – și intenționează să consolideze această asistență prin propunerea unui nou sistem european de gestionare a dezastrelor naturale, RescEU – și, pe termen mai lung, prin asistența financiară pentru reconstrucție.


1,8 milioane euro în îmbunătățirea protecției contra inundațiilor

Prin intermediul unui pachet de

investiții, în valoare de 1,8 milioane de euro, din Fondul de coeziune vor fi finanțate măsuri de prevenire a inundațiilor în 11 bazine hidrografice din România.

Acestea au în vedere construcția de stații de măsurare a precipitațiilor, precum și infrastructura necesară reducerii efectelor distructive, aproximativ 52 de mii de locuitori urmând a beneficia de o protecție sporită în ceea ce privește inundațiile.

Proiectul va continua lucrările inițiate în perioada de programare 2007-2013, iar activitățile avute în vedere includ, printre altele, construcția a 14 stații de măsurare a precipitațiilor și a 9 stații hidrometrice, achiziționarea a 21 de unități de echipamente pentru măsurarea căderilor majore de precipitații, sisteme automate de monitorizare a parametrilor de siguranță structurală pentru 17 baraje de tip A și B și 3 baraje de tip C, precum și construcția unui număr de 15 stații automate de monitorizare a calității apei pentru îmbunătățirea capacității Autorității Naționale "Apele Române" de a contracara efectele inundațiilor.



IMM-uri pe harta #investEU

Comisia Europeană și Fondul european de investiții (FEI) au lansat o nouă hartă interactivă, care oferă posibilitatea de a localiza cu mare precizie IMM-urile ce au beneficiat de finanțare europeană, până la nivelul străzii unde acestea își au sediul.

În total, peste 1 milion de afaceri mici și mijlocii, cu mai mult de 4,8 milioane de angajați, au beneficiat de o finanțare de peste 79 miliarde de euro.

În România au fost finanțate 16.441 IMM-uri, având în total 163.450 de angajați.

Valoarea totală a finațărilor de care au beneficiat se ridică la 1,151 miliarde de euro.

Datorită diferitelor programe de finanțare, sute de mii de IMM-uri și antreprenori de pe întreg cuprinsul Europei au primit sprijinul financiar de care aveau nevoie pentru a-și putea porni și dezvolta afacerile.

Acum se poate vedea exact unde se află cei care au beneficiat de aceste fonduri.

Prin intermediul platformei online, eif4smes.com, pot fi efectuate căutări în funcție de program sau sector, ori pur și simplu se poate naviga pe hartă.

Facilitarea accesului la finanțare europeană pentru afacerile de mici dimensiuni reprezintă o prioritate mjoră pentru UE.

Ziua industriei europene

După o primă ediție, în 2017, încununată cu succes, Ziua industriei europene revine într-o formulă extinsă - 600 de participanți - ce reprezintă sectoarele industriei, finanțelor, cercetării și inovării, precum și insituțiile europene – s-au reunit la Bruxelles.

Aceștia au analizat abordarea strategică ambițioasă a politicii industriale, prezentată de președintele Juncker în toamna anului trecut, și au dezbătut viitorul industriei europene în cadrul inițiativei "Calea către 2030".

Masa rotundă la nivel înalt "Industrie 2030" a funcționat ca un instrument de consiliere pentru implementarea politicii revizuite privind sectorul industrial.

Poziția de lider a UE în tranziția spre o energie curată și durabilă reprezintă o prioritate importantă pentru Comisia Europeană.

Acest lucru este demonstrat de organizarea, pentru prima dată, a Forumului industrial pentru o energie curată, axat pe inițiative în trei domenii: baterii, surse regenerabile și construcții.

Reprezentanți ai sectorului industrial au prezentat 20 de acțiuni prioritare ca parte a noii Alianțe europene în domeniul bateriilor.

Comisia va lansa și un nou premiu Orizont 2020, în valoare de 10 milioane euro, având ca scop dezvoltarea unei baterii fiabile, sigure și necostisitoare pentru mașinile electrice și va semna un împrumut în valoare de 52,6 milioane euro, prin InnovFin, pentru compania de tip startup Northvolt, în scopul construirii unei mega-uzine pentru baterii în Europa.

De asemenea, s-a discutat și rolul unor tehnologii esențiale, precum micro și nanotehnologia, de a moderniza industria europeană, facilita inovarea și rezolva provocările societale curente.

Grupul strategic la nivel înalt al Comisiei privind tehnologiile industriale a prezentat rezultatele preliminare ale propriei activități și a propus includerea inteligenței artificiale, precum și a securității și conectivității, ca parte a tehnologiilor esențiale de viitor, ce se vor regăsi în programul pentru inovare și cercetare din viitorul cadru financiar multianual.

264 miliarde euro mobilizate deja prin Planul Juncker

Potrivit celor mai recente estimări, Fondul

European pentru Investiții Strategice (FEIS) – elementul central al planului de investiții pentru Europa, așa-numitul Plan Juncker – mobilizează investiții de 264,3 miliarde de euro.

Această sumă reprezintă 84% din obiectivul inițial, stabilit pentru vara anului 2018, și anume mobilizarea unui volum total de investiții de 315 miliarde de euro.

România se plasează pe locul 24 între statele membre, în ceea ce privește valoarea investițiilor atrase raportată la PIB, doar 1,176 miliarde de euro fiind mobilizate până în prezent la nivel național prin Planul Juncker.

Pe primele locuri în UE, în februarie, erau Grecia, Estonia, Bulgaria, Portugalia și Spania.

Acordurile de finanțare ce vor beneficia de garanții de la bugetul UE totalizează în prezent 53,2 miliarde de euro și acoperă proiecte din toate cele 28 state membre UE.

Astfel, au fost aprobate acorduri pentru 366 de proiecte de infrastructură și inovare, cu o finanțare de 40,4 miliarde de euro prin FEIS.

Pe lângă acestea, au fost aprobate acorduri, de 12,8 miliarde de euro, dedicate firmelor de dimensiuni reduse (IMM-uri), un număr de 589.000 de astfel de companii urmând să beneficieze de prevederile acestora.



Eficiența serviciului european 112 Serviciul 112 a devenit mai eficient o dată

cu creșterea ratei de localizare a apelurilor efectuate, o arată raportul anual privind implementarea numărului european de urgență.

Anual, circa 300.000 de persoane nu pot descrie locul în care se află în momentul apelului de urgență, din varii motive.

În sprijinul acestora, a început implementarea unei noi tehnologii, pentru o localizare mobilă avansată-Advanced Mobile Location-AML.

Această funcționalitate este disponibilă deocamdată doar pe telefoanele cu sistem de operare Android din următoarele 7 țări: Austria, Belgia, Estonia, Finlanda, Irlanda, Lituania și Marea Britanie și, prin intermediul ei, un apelant poate fi localizat cu o precizie de sub 100 metri.

Un alt pas major în creșterea eficienței acestui serviciu îl reprezintă implementarea funcției eCall, toate mașinile noi de pe piața

europeană urmând să aibă activat acest sistem de apelare automată în caz de accidente.

România se numără printre țările în care a fost testat proiectul-pilot.

De altfel, potrivit datelor in raport, România se număra, în 2017, printre țările cu cei mai rapizi timpi de răspuns la apelurile de urgență, înregistrând 3.92 secunde / apel în medie, dar și printre țările cu cele mai mici rate ale apelurilor abandonate, de doar 4,34%.

De asemenea, tot în 2017, au fost înregistrate 14,1 milioane apeluri, cu aproape 1 milion mai puține decât în anul precedent, iar 94% dintre apeluri au fost preluate într-un interval de sub 10 secunde.

Rata apelurilor false a scăzut la 56,49%, cu circa 4 % mai mică decât în 2016.

Reamintim faptul că 11 februarie este Ziua dedicată numărului european de urgență 112 și că anual, în jurul acestei date, Comisia publică un raport privind implementarea sistemului 112 în statele membre UE. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Drepturi sporite pentru utilizatorii rețelelor sociale

Facebook, Twitter și Google+ au operat o serie de modificări la nivelul clauzelor de furnizare a serviciilor, în urma solicitărilor Comisiei de respectare a normelor UE privind protecția consumatorilor, dar, cu toate acestea, ele asigură numai într-o anumită măsură respectarea cerințelor legislației UE.

Platformele de comunicare socială sunt utilizate pentru publicitate și în scopuri comerciale, prin urmare trebuie să respecte pe deplin normele privind protecția consumatorilor, iar eforturile autorităților naționale să urmărească realizarea acestui demers.

Printre primele beneficii aduse de aceste modificări se numără: consumatorii din UE nu vor mai fi nevoiți să renunțe la drepturile lor obligatorii, cum ar fi dreptul de a se retrage dintr-o achiziție online, vor putea să depună plângeri în Europa, și nu în California, iar platformele își vor asuma partea de responsabilitate care le revine față de consumatorii din UE, la fel ca furnizorii de servicii offline.

În timp ce ultimele propuneri ale Google par a fi conforme cu solicitările formulate de autoritățile de protecție a consumatorilor, Facebook și, mai ales, Twitter au răspuns doar parțial chestiunilor importante legate de răspunderea lor și de modul în care utilizatorii sunt informați cu privire la eventuala eliminare a conținutului sau la rezilierea contractului.

Operatorii de platforme de comunicare socială au fost de acord, în mod specific, să modifice clauzele de furnizare a serviciilor care limitează sau exclud complet răspunderea rețelelor de comunicare socială în legătură cu prestarea serviciilor, clauzele care le impun consumatorilor să renunțe la drepturile obligatorii în UE, cum ar fi dreptul de a se retrage dintr-o achiziție online, clauzele care privează consumatorii de dreptul lor de a sesiza o instanță judecătorească din statul lor membru de reședință și impun, în schimb, aplicarea legislației din California și clauza prin care platforma este eliberată de obligația de a identifica mesajele cu caracter comercial și conținutul sponsorizat.

Comisia se așteaptă ca platformele online să identifice și să elimine rapid și în mod proactiv conținutul online ilegal, precum și să prevină reapariția acestuia.

Autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor și Comisia vor monitoriza punerea în aplicare a modificărilor promise și vor utiliza în mod activ procedura de notificare și de acțiune pusă la dispoziție de societăți.

Ele se vor concentra mai ales pe conținutul comercial ilegal privind abonamentele nedorite și alte tipuri de înșelătorii și, în plus, este posibil ca autoritățile să ia măsuri atunci când acest lucru va fi necesar, inclusiv măsuri de asigurare a respectării legislației.

Comisia va prezenta în luna aprilie documentul intitulat „Noi avantaje pentru consumatori”, care va propune modernizarea legislației privind protecția consumatorilor și asigurarea aplicării ei adecvate.



BEI vrea să finanțeze autostrada Comarnic-Brașov

Statul nu are probleme cu finanțarea

proiectelor, ci cu pregătirea acestora, astfel că întârzierile în derulare duc la prelungirea acordurilor de credit.

În acest context, Banca Europeană de Investiţii (BEI) este pregătită să sprijine proiectul autostrăzii Comarnic – Braşov și dorește să colaboreze cu Ministerul Finanțelor Publice și cu cel al Transporturilor.

Din păcate, însă, de-a lungul timpului, au existat multe exemple de prelungiri de acorduri de împrumut, pentru că pe fond documentele şi chiar proiectele nu erau gata.

Astfel încât nu este o problemă de finanţare pentru Comarnic-Braşov sau alte proiecte, existând discuţii înaintate și cu Banca Mondială pe această secţiune.

Reamintim faptul că proiectul de autostradă Ploieşti - Braşov este compus din două sectoare cu caracteristici de proiectare şi construcţie radical diferite: sectorul Ploieşti - Comarnic (sector de câmpie şi deal), Comarnic - Braşov (sector de deal şi munte).

Lungimea totală a autostrăzii este de 110 kilometri, iar costurile sunt estimate la 1,565 miliarde de euro.

Totodată, semnalăm faptul că volumul total al împrumuturilor acordat României de BEI a depăşit 13 miliarde de euro, de la începutul operaţiunilor, în 1992, până azi.

Numai în 2017, sprijinul acordat de către Grupul BEI, compus din Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii (FEI), s-a ridicat la valoare de 1,9 miliarde de euro, din care peste 1,3 miliarde de euro au fost reprezentate de împrumuturile BEI, iar 551 de milioane de euro sub formă de garanţii şi investiţii de capital în întreprinderi mici prin FEI.

(Sursa: EurActiv)

1,3 miliarde euro pentru modernizarea unei secțiuni din

coridorul feroviar Curtici-Constanța

1,3 miliarde de euro din Fondul de coeziune vor fi investite în modernizarea unei secțiuni din coridorul feroviar ce leagă localitatea Curtici, aflată la granița dintre România și Ungaria, de municipiul Constanța, de la malul Mării Negre.

Lucrările se vor concentra în mod semnificativ pe creșterea vitezei și siguranței deplasării pe secțiunea dintre km 614 și orașul Simeria, prin reabilitarea și modernizarea a 13 gări din această secțiune, îmbunătățirea sistemelor de semnalizare și informare a pasagerilor și construirea infrastructurii conexe necesare, cum ar fi poduri și tunele.

Fiecare euro din bugetul UE investit în sectorul căilor ferate mărește coeziunea teritorială și competitivitatea economică în România, îmbunătățește conexiunea acesteia cu Ungaria și restul Europei și asigură o mobilitate ecologică, rapidă și sigură.

E vorba de un proiect cu o finanțare UE de 65% și o valoare adăugată de 100%."

Conexiunea feroviară Curtici-Constanța, parte a coridoarelor Orient-Est-Med și Rin-Dunăre din rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T), străbate România de la vest la est.

Mai multe secțiuni ale acesteia au fost sau sunt în curs de a fi finanțate prin intermediul altor instrumente europene - Mecanismul de Interconectare a Europei (MIE) sau Banca Europeană de Investiții (BEI).

(Sursa:http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Concurs Juvenes Translatores 2017-2018

Comisia Europeană a anunțat numele

celor 28 de câștigători ai concursului său anual de traducere, „Juvenes Translatores”, câștigătorul din România fiind Cosmin Ionuț Lazăr, elev în clasa a XI-a la profilul științe sociale, bilingv – engleză, din cadrul Colegiului Național „Costache Negri” din Galați.

Învățarea de limbi străine este o competență vitală pentru cariera și dezvoltarea personală, iar multilingvismul ne definește ca și cetățeni europeni.

Pasionat de lectură, în general, de scris, de istorie, câștigătorul din România a ales să traducă din franceză în română, însă vorbește și engleza și a început să descopere și limbile turcă și spaniolă.

El consideră că fiecare limbă străină este specială în felul său, mai ales pentru că a cunoaște o altă limbă înseamnă a cunoaște o altă cultură - franceza este mai mult decât o limbă, este muzică, teatru, literatură, artă, istorie, iubire, eleganță, civilizație și frumos.

De altfel, el este și un participant la cursurile de teatru în limba franceză la „Biblioteca Franceză” din Galaţi.

Aflat la a 11-a ediție, concursul se bucură în continuare de mult sprijin și de interes din partea școlilor.

Anul acesta, peste 3.300 de elevi din întreaga Uniune au tradus texte referitoare la aniversarea a 60 de ani de la întemeierea ei.

Elevii au putut alege oricare dintre cele 552 de combinații posibile de două limbi oficiale ale UE, fiind înregistrate 144 de combinații lingvistice, printre care polonă (limbă sursă) - finlandeză (limbă țintă) și cehă (limbă sursă) - greacă (limbă țintă).

Toți câștigătorii - câte unul din fiecare stat membru - au ales să traducă în limba pe care o stăpânesc cel mai bine sau în limba lor maternă, așa cum procedează și traducătorii din instituțiile UE.

Concursul Juvenes Translatores” („tineri traducători”, în latină) este organizat de Direcția Generală Traduceri a Comisiei Europene, în fiecare an, începând din 2007.

Obiectivul urmărit este de a promova studiul limbilor străine în școli și de a le oferi elevilor posibilitatea de a înțelege ce înseamnă meseria de traducător.

Concursul se adresează elevilor de liceu în vârstă de 17 ani și se desfășoară simultan în toate școlile selectate din UE.

Concursul i-a inspirat și i-a încurajat pe unii participanți să studieze limbile străine și la nivel universitar pentru a deveni apoi traducători profesioniști.

Traducerea face parte integrantă din activitatea UE și a făcut obiectul celui dintâi regulament, în 1958.


Urs de Aur pentru "Nu mă atinge-mă"

Filmul "Nu mă atinge-mă/ Touch Me Not", regizat de Adina Pintilie, a câștigat marele premiu al Festivalului international de film de la Berlin.

Totodată, regizoarea a primit și premiul pentru cel mai bun debut în lungmetraj din partea GWFF (Societatea de gestionare a drepturilor cinematografice și de televiziune).

Coproducția cinematografică dintre România, Germania, Cehia, Bulgaria și Franța a beneficiat de finanțare europeană prin programul MEDIA / Europa Creativă, în faza de realizare.

Este al doilea film românesc premiat cu Ursul de Aur, după "Poziția copilului" (2015), regizat de Călin Peter Netzer, unul dintre membrii juriului ediției din acest an.

Adina Pintilie, de 38 de ani, a mai regizat şapte scurtmetraje şi două filme cu durată medie. Printre producțiile care au beneficiat de finanțare europeană, recompensate la Berlinală, se

numără și filmul "Las herederas", de Marcelo Martinessi, care a primit Ursul de argint pentru producții cinematografice care deschid noi perspective (Premiul Alfred Bauer), precum și Ursul de argint la categoria "Cea mai bună actriță" pentru artista paraguayană Ana Brun.

Filmul este o coproducție ce include Paraguay, Uruguay, Germania, Brazilia, Norvegia și Franța, iar finanțarea MEDIA / Europa Creativă s-a axat pe domeniul cooperării internaționale.

La ediția cu numărul 68 a Festivalului de la Berlin au fost prezentate nu mai puțin de 18 film care au beneficiat de o finanțare totală în valoare de aproape 900 mii de euro prin programul MEDIA.

Acesta joacă un rol crucial în dezvoltarea și promovarea sectorului audiovizual din UE. Începând din 1991, UE a acordat finanțări de peste 2,5 miliarde euro pentru sprijinirea unor

proiecte creative și diverse din punct de vedere cultural, care au facilitat cooperarea între artiști din diferite țări europene.



România pe ultimul loc în Europa la ponderea angajaților în domeniul cultural

Doar 1,6% dintre angajaţii români lucrau în sectorul culturii sau aveau o profesie legată de acest

domeniu în 2016, comparativ cu o medie de 3,7% la nivelul UE, arată datele Eurostat. În perioada 2011-2016, numărul persoanelor din UE care lucrau în domeniul culturii a crescut

semnificativ, fiind cu 549.000 mai multe joburi (7%) în 2016 decât în 2011. Aproximativ 8,4 milioane de cetăţeni ai UE lucrau în sectorul culturii sau aveau o profesie legată

de acest domeniu în 2016, reprezentând 3,7% din numărul total al persoanelor angajate. Cel mai scăzut procent de angajaţi se înregistra în 2016 în România (1,6%), Slovacia (2,5%) şi

Bulgaria (2,8%), iar cel mai ridicat în Estonia (5,3%), Luxemburg (5,1%) şi Suedia (5%). Aproape două milioane din cetăţenii UE care lucrau în sectorul culturii erau artişti şi scriitori, din

care circa jumătate (48%) erau liber profesionişti. Aproape 60% dintre cei care lucrează în sectorul culturii au studii superioare, comparativ cu 34%

din numărul total de angajaţi, arată datele Eurostat. (Sursa: www.euractiv.ro)

Anul European al Patrimoniului

La Palatul Bragadiru din București a fost lansat oficial în România Anul European al Patrimoniului, eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în colaborare cu Institutul Național al Patrimoniului, privit într-o dublă perspectivă.

Din perspectiva mesajului de transmis, conform căruia patrimoniul cultural este locul unde trecutul întâlnește viitorul, s-a îndemnat la o introspecție personală în legătură cu modul în care fiecare se poate implica pentru mai buna conștientizare, promovare și conservare a patrimoniului cultural național în contextul european, ca mărturie a moștenirii pe care o vom lăsa generațiilor ce vor veni.

Din perspectivă contextuală, s-a iterat importanța acestui an al patrimoniului cultural în contextul în care, la nivel european, România are șansa de a-și etala valorile culturale în următorii 5 ani prin mai multe inițiative asumate de către Guvernul României - „Anul Centenarului Marii Uniri”, „Festivalul Internațional de Artă Europalia”, Sezonul România Franța, Președinția Consiliului European în 2019 și programul „Timișoara- Capitală Europeană a Culturii 2021”.

De aceea, toate aceste inițiative presupun un efort comun al tuturor, în virtutea asigurării unui dialog intercultural cu adevărt de excelență între statele membre ale UE, prin prisma valorilor culturale comune pe care acestea le împărtășesc.

Reamintim că scopul Anului European al Patrimoniului Cultural este încurajarea societăţii de a descoperi şi explora patrimoniul european, de a creşte conştientizarea pentru istoria şi valorile comune şi de a consolida apartenenţa la diversitatea culturală din spaţiul european.

(Sursa www.cultura.ro)


Brexit: negocierea dispozițiilor tranzitorii la start

Consiliul Afaceri Generale (articolul 50) a decis să permită începerea negocierilor dintre Comisia Europeană și Marea Britanie cu privire la dispozițiile tranzitorii care s-ar putea aplica în urma retragerii ordonate a acestui stat din UE.

Aceste directive de negociere, care le completează pe cele din mai 2017 și sunt întemeiate pe Recomandarea Comisiei din luna decembrie stabilesc detalii suplimentare, precum:

1. Nu se vor putea alege doar elementele convenabile: Marea Britanie va continua să participe la uniunea vamală și la piața unică (cu garantarea celor patru libertăți). Acquis-ul Uniunii se va aplica în continuare integral Marii Britanii la fel ca oricărui stat membru. Prin urmare, acest stat ar trebui să respecte în continuare obligațiile care decurg din acordurile cu țări terțe. Orice modificări aduse acquis-ului în acest interval de timp ar trebui să se aplice în mod automat și Marii Britanii.

2. Se vor aplica toate instrumentele și structurile existente ale Uniunii în materie de reglementare, buget, supraveghere, chestiuni judiciare și asigurarea respectării normelor, inclusiv competența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

3. Marea Britanie va deveni o țară terță începând cu data de 30 martie 2019. În consecință, nu va mai fi reprezentată în cadrul instituțiilor, agențiilor, organelor și oficiilor Uniunii.

4. Perioada de tranziție trebuie să fie clar definită și limitată cu precizie în timp și poate dura cel târziu până la 31 decembrie 2020. În consecință, dispozițiile din acordul de retragere referitoare la drepturile cetățenilor ar trebui să se aplice de la sfârșitul perioadei de tranziție.

Directivele de negociere reamintesc și necesitatea de a transpune în termeni juridici rezultatele primei etape a negocierilor, astfel cum se precizează în Comunicarea Comisiei și în Raportul comun.

Recomandarea subliniază că trebuie încheiate lucrările privind toate aspectele referitoare la retragere, inclusiv cele încă nesoluționate în prima etapă, cum ar fi guvernanța generală a acordului de retragere și chestiuni de fond precum drepturile de proprietate intelectuală, protecția datelor cu caracter personal și aspectele vamale, în vederea unei retrageri ordonate a Marii Britanii din UE.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm) Românii din UK au garantate drepturile

câștigate

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene al României i-a dat recent o replică premierului Theresa May, care s-a referit la o posibilă limitare a drepturilor cetățenilor europeni din Regat, asigurând faptul că românii ajunși înainte de Brexit nu vor avea probleme, drepturile celor care trăiesc în prezent în Marea Britanie fiind pe deplin garantate.

Aceasta precizase anterior că cetăţenii europeni care vor sosi în Marea Britanie după martie 2019 vor fi trataţi în mod diferit față de cei stabiliți în această țară înainte de Brexit deoarece persoanele care au venit în Regatul Unit atunci când acesta era membru al UE şi-au

stabilit anumite aşteptări (au făcut o alegere de viaţă şi şi-au stabilit anumite aşteptări).

Oficialul român a precizat că, în acest sens, au fost create o serie de mecanisme interinstituționale care au monitorizat permanent mersul negocierilor și au menținut un rol activ în dialogul cu Marea Britanie, având consultări constante cu echipa de negociere condusă de negociatorul-șef al Uniunii Europene, Michel Barnier.

La finalul acestui efort, obiectivul României a fost atins, rezultatul primei faze a negocierilor cu Marea Britanie confirmând faptul că cetățenii europeni, inclusiv cei români, au garantate toate drepturile câștigate sau în curs de dobândire.

În plus, explică Ministerul de Externe - obținerea unui acord în cea de-a doua fază a negocierilor se poate realiza doar în condițiile în care Marea Britanie își va respecta angajamentele legate de drepturile cetățenilor.

În ceea ce-i privește pe cetățenii europeni care vor ajunge în Marea Britanie după Brexit, MAE precizează că orice decizie privind regimul cetățenilor europeni care se stabilesc în acest stat se va aplica uniform, fără discriminare, pentru toți cetățenii statelor membre.



Indicele de percepție al corupției Transparency International 2017

Transparency International a publicat raportul anual privind Indicele de Percepție a Corupției (IPC) la nivel global care atestă faptul că România se menţine cu acelaşi scor, de 48 de puncte, ca şi în urmă cu un an, şi pe acelaşi loc la nivelul UE - 25.

În topul statelor percepute ca fiind cel mai puţin corupte se află Noua Zeelandă, cu 89 de puncte din 100 posibile, şi Danemarca, cu 88 de puncte, urmate de Finlanda, Norvegia şi Elveţia, fiecare cu câte 85 de puncte, top completat de Singapore, Suedia - ambele pe locul șase cu 84 de puncte, Canada, Luxemburg, Olanda și Marea Britanie - pe locul 8, fiecare cu câte 82 de puncte.

Germania ocupă locul 12, iar Australia, Hong Kong și Islanda pe locul 13. Media la nivel global este de 43 de puncte, la fel ca în 2016, iar pe regiuni cel mai prost se

prezintă Africa Subsahariană - cu o medie de 32 de puncte, Europa de Est și Asia Centrală - ambele cu o medie de 34 de puncte.

România se menţine cu acelaşi scor, de 48 de puncte, ca şi în urmă cu un an, şi pe acelaşi loc la nivelul Uniunii Europene, la egalitate cu Grecia, iar singurele țări din Uniune care au punctaje mai mici sunt Ungaria (45 de puncte) şi Bulgaria (43 de puncte) (la nivelul UE, media IPC este de 66 de puncte, similar cu anul anterior).

Transparency International România – TIR remarcă faptul că e pentru prima dată când la vârful

ierarhiei se înregistrează scoruri sub 90 de puncte, ce relevă o tendinţă globală de scădere a punctajelor, iar, în acest context, faptul că Indicele de Percepţie a Corupţiei 2017 calculat pentru ţara noastră este neschimbat fiind văzut ca o uşoară îmbunătăţire.

Dar, în următorii ani se consideră că în România, pe lângă mijloacele de coerciţie, este nevoie de o abordare sistematică de prevenire a corupţiei, de responsabilizare a factorilor de decizie şi o mai solidă implicare a comunităţilor locale, iar pentru administraţia publică este necesară accentuarea rolului prevenţiei, prin implementarea unor mecanisme transparente şi eficiente pentru eliminarea vulnerabilităţilor la corupţie, pentru cheltuirea eficientă a fondurilor publice şi creșterea integrității la nivelul instituţiilor publice.

În ceea ce privește sectorul privat, TIR consideră că e nevoie de o îmbunătăţire a mecanismelor de conformitate şi integritate, în scopul asigurării competitivităţii economice.

Una din soluțiile propuse de TIR este modernizarea standardelor de bună guvernanţă locală, prin implementarea Sistemului de Integritate la nivelul administrație publice locale (LIS), care poate juca un rol important în vederea consolidării integrității locale și implicit în prevenirea corupției și care se adresează tuturor persoanelor implicate în dezvoltarea comunităţii locale, de la primar şi consilieri locali, la oameni de afaceri, organizaţii neguvernamentale și simpli cetățeni.

De asemenea, sunt necesare consolidarea și dezvoltarea sistemului de management al eticii și conformității la nivelul organizaţiei, cât și identificarea şi implementarea valorilor de natură etică şi deontologică necesare pentru asigurarea funcţionării eficiente a organizației, a bunei guvernanţe şi a creşterii capitalului de încredere al părţilor interesate în brandul organizaţiei.



Germania şi Franţa propun condiţii pentru accesarea fondurilor UE Liderii Germaniei şi Franţei au pledat, la Bruxelles, pentru condiţionarea accesării fondurilor UE

de respectarea normelor statului de drept, a standardelor fiscale şi în domeniul muncii, fiind propus şi un buget destinat integrării imigranţilor, spre nemulţumirea ţărilor est-europene.

Germania a propus, la reuniunea informală a Consiliului European desfăşurată la Bruxelles, recompense bugetare pentru statele care au acceptat imigranţi extracomunitari în cadrul sistemului de cote instituit de Comisia Europeană, idee care a fost respinsă atât de liderii ţărilor central şi est-europene, care manifestă reticenţă faţă de imigranţi, cât şi de aliaţi tradiţionali ai Germaniei, precum Austria şi Luxemburg.

S-a argumentat că bugetul Uniunii Europene trebuie să fie folosit mai degrabă pentru intensificarea controalelor la frontierele externe decât pentru recompense financiare acordate unor ţări care acceptă extracomunitari, solidaritatea însemnând mult mai mult decât primirea imigranţilor.

De asemenea, s-a susținut că fondurile de coeziune de care beneficiază noile state membre UE sunt pentru "îmbunătăţirea convergenţei, nu pentru altceva".

Ideea creării unui fond special pentru integrarea imigranţilor a fost criticată și din perspectiva faptului că planul Berlinului riscă să alimenteze populismul căci, dacă se impun condiţionări în domeniul imigraţiei, liderii vor fi sancţionaţi ulterior nu de guverne, ci de cetăţeni.

Pe de altă parte, Germania, Suedia şi Olanda vor criterii suplimentare pentru accesarea fondurilor de coeziune, preferând condiţii de genul respectării normelor statului de drept, o idee vehiculată deja de Comisia Europeană.

În plus, se dorește un sistem de condiţionare a finanţării UE de respectarea standardelor fiscale şi în domeniul muncii, cerându-se "vizibilitate şi claritate" privind politicile asociate bugetului european.

În opinia liderilor respectivi, ar fi un lucru normal să fie sistate fondurile dacă sunt încălcate valorile comune și dacă fondurile europene sunt utilizate pentru îndepărtarea de principiile statului de drept și dacă este vorba de încălcarea condiţiilor iniţiale pentru admiterea în Uniunea Europeană.

Amintindu-se că fondurile europene sunt destinate şi convergenţei economice, s-a considerat că un buget european nu poate fi folosit pentru finanţarea divergenţelor, în materie fiscală, în domeniul valorilor comune şi pe piaţa muncii.

Liderii ţărilor central şi est-europene se opun, însă, condiţionării accesării fondurilor de coeziune de primirea extracomunitarilor şi de respectarea principiilor statului de drept.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro) Fonduri europene pentru combaterea

deşertificării Deşertificarea este un fenomen tot mai

amplu întâlnit pe teritoriul UE și, de aceea, s-a adoptat un cadru strategic prin care să se combată şi să se prevină acest fenomen.

Pentru a confirma eficacitatea măsurilor luate dar şi pentru a aprecia gradul de deşertificare actual la nivelul UE, Curtea de Conturi Europeană va desfăşura un audit.

Variaţiile climatice dar şi intervenţia umană reprezintă principalele cauze ce generează fenomenul deşertificării.

Practicile de gestionare nesustenabilă a terenurilor şi schimbările bruşte de temperatură elimină substanţele nutritive din sol, lăsându-l infertil şi imposibil de utilizat în agricultură.

Deşertificarea poate antrena diminuarea producţiei de alimente, infertilitatea solului şi reducerea rezistenţei naturale a terenurilor şi a capacităţii acestora de stocare a carbonului, fenomene care pot conduce la sărăcie, la probleme agravate de sănătate din cauza prafului, vântului şi al unui declin al biodiversitatii.

De asemenea, eroziunea solului, temperaturile tot mai ridicate şi deficitul de apă din sol amplifică fenomenul de deşertificare.

Sudul Portugaliei, o regiune importantă din Spania, sudul Italiei, Cipru, sud-estul Greciei sau zone izolate din Bulgaria şi România sunt destul de afectate de deşertificare, ce se accentuează de la an la an.

Conform unor studii, 44% din suprafaţa Spaniei, 33% din suprafaţa Portugaliei, 20% din suprafaţa Greciei şi Italiei prezintă un risc accentuat de eroziune a terenului, cea mai gravă situaţie fiind în Cipru, unde 57% din suprafață este în pericol de deşertificare.

În cadrul blocului comunitar, există mai multe fonduri şi surse de finanţare prin care fermierii posesori de terenuri în prag de deşertificare pot solicita sprijin, precum Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi programul LIFE, la care pot apela statele care se confruntă cu deşertificarea și care pot sesiza UNCCD, instituţie care a ajutat până în prezent 13 state membre europene.



Atelierul de Antreprenori” - finanțări de până la 40.000 euro pentru startup-uri!

Universitatea de Vest din Timișoara în

parteneriat cu Structural Consulting Group -www.fonduri-structurale.ro (Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG S.R.L.), a început implementarea proiectului ATELIERUL DE ANTREPRENORI (ID POCU / 82 / 3 / 7/ 106050), proiect co-finanțat din Fondul Social European prin POCU 2014-2020.

Proiectul este implementat în Regiunea Vest, pe de 36 luni, începând cu luna ianuarie 2018 şi vizează înființarea și dezvoltarea a 38 afaceri, cu 76 locuri de muncă.

Obiectivul general al proiectului îl constituie crearea unui cadru inovator și sustenabil propice dezvoltării aptitudinilor antreprenoriale, de înființare și dezvoltare afaceri în mediul urban din regiunea Vest.

Proiectul își propune să dezvolte competențe în domeniul antreprenorial pentru 310 persoane din Regiunea Vest, să sprijine înființarea și dezvoltarea a 38 de afaceri non-agricole în mediul urban din cele 4 județe și să creeze 76 de locuri de muncă.

Proiectul se adresează unui grup țintă alcătuit din minimum 310 persoane fizice (șomeri, persoane inactive, studenți, persoane care au un loc de muncă și înființează o afacere în scopul creării de noi locuri de muncă) care intenționează să înființeze o afacere nonagricolă în mediul urban, în Regiunea Vest (județele: Timiș, Hunedoara, Caraș-Severin, Arad), au vârsta peste 18 ani și doresc să inițieze o activitate independentă, au reședința sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, în regiunea Vest (județele: Timiș, Hunedoara,

Caraș-Severin, Arad), au absolvit cel puțin studii gimnaziale (minimum 8 clase) și nu au mai participat la măsuri similare.

Cursurile de antreprenoriat pentru cei interesați se vor derula în perioada martie-august 2018, iar ulterior, în perioada septembrie-noiembrie 2018 se vor organiza concursuri de planuri de afaceri în urma cărora se vor selecta circa 38 de antreprenori pentru a beneficia de un ajutor financiar de maxim 40.000 de euro, 100% nerambursabil pentru demararea de afaceri în regiune.

Începând cu luna noiembrie 2018, antreprenorii selectați vor beneficia de o serie de activități suport menite să îi ajute în dezvoltarea și sustenabilitatea afacerii: stagii de practică în companii cu același domeniu de activitate ca cel al firmei pe care doresc s-o înființeze, sesiuni de consiliere și mentorat personalizate, evenimente de tip „școală de afaceri”, sprijin pentru înființarea afacerii și monitorizarea implementării planului de afaceri și a cheltuirii ajutorului financiar primit.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin POCU 2014-2020, Axa prioritară: Locuri de muncă pentru toți, Obiectivul specific 3.7: Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non–agricol din zona urbană, Schema de ajutor de minimis: România Start-Up Plus.

Valoarea totală a proiectului: 9190004,86 lei, din care 9093828,76 lei finanțare prin Programul Operațional Capital Uman (7729754,45 lei valoare nerambursabilă FSE și 1364074,31 lei valoare nerambursabilă buget de stat) și 96176,10 lei co-finanțarea beneficiarului și partenerului.


Cesiunea de acțiuni ale societăților care au primit finanțare prin Start-Up Nation este legală

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a precizat că scopul programului Start-Up Nation este acela de a ajuta întreprinzătorii să pornească o afacere.

De aceea, obiectivele urmărite au în centrul lor stimularea înființării și dezvoltării IMM, îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii noi inovative.

MMACA a precizat că cesiunea de acțiuni ale societăților comerciale este legală, ea neîncălcând nici legislația și nici prevederile schemei de ajutor de minimis Start-Up Nation.

De altfel, identificarea unor oportunități de afaceri este o caracteristică a spiritului

antreprenoriatului dar, totuși, noii deținători ai acestor societăți comerciale, beneficiare de ajutor de minimis în cadrul programului trebuie să știe că vor prelua inclusiv obligațiile ce decurg din implementarea schemei, cum ar fi de exemplu, menținerea locurilor de muncă create prin program pe parcursul a 2 ani sau păstrarea echipamentelor pentru care s-a obținut finanțarea.

În același timp, însă, cei care preiau aceste proiecte trebuie să fie conștienți de faptul că planul de afaceri este unul gândit pentru altcineva, pe alte repere, care nu poate fi adaptat nevoilor și structurilor lor.”

(Sursa: www.imm.gov.ro)


Încetinire a creșterii economice a României la 4,5% în 2018

Anul trecut, România a înregistrat cel

mai mare avans al produsului intern brut de după criza economică începută în 2008, dar Comisia Europeană estimează că avansul economiei României va încetini la 4,5% în 2018 şi la 4% în 2019 (conform Prognozei intermediare de iarnă).

PIB al României a accelerat în 2017 la un nivel estimat la 6,7%, un record post-criză, iar principalul motor al creşterii a fost consumul privat, sprijinit de reducerile indirecte de taxe şi de majorarea salariilor, ambele în sectoarele public şi privat.

Oficialii de la Bruxelles au remarcat că, după ce s-au contractat în 2016, investiţiile totale au început să crească din nou în 2017, dar într-un ritm lent, deoarece investiţiile publice au scăzut semnificativ pentru al doilea an consecutiv.

Boom-ul înregistrat în consumul privat a dus la o majorare a importurilor, dar exportul net a acţionat ca o frână asupra creşterii reale a PIB, în pofida creşterii relativ solide a exporturilor.

Analiștii Comisiei consideră că economia va crește mai încet în acest an deoarece creşterea consumului privat va fi mai temperată, pe fondul inflației mai mari, care va afecta veniturile populației, în timp ce nici salariile nu vor mai crește la fel.

Cu toate acestea, consumul va rămâne principalul motor de creştere și în 2018 şi 2019, dar investiţiile se vor întări, ca urmare a implementării mai multor proiecte finanţate cu fonduri europene.

Pe ansamblul UE, creșterea economică a depășit estimările formulate anul trecut, continuându-se tranziția de la redresarea economică la expansiune.

Se estimează că economiile din UE și din zona euro au crescut cu 2,4% în 2017, cel mai rapid ritm de creștere din ultimul deceniu și, de asemenea, se estimează că aceste rezultate solide se vor menține pentru întreaga UE și pentru zona euro în 2018, cu o rată de creștere de 2,3% și, respectiv, de 2,0% în 2019.

Se apreciază că economia Europei a

intrat în 2018 cu o sănătate solidă, iar în zona euro se înregistrează o rată de creștere care neatinsă de dinainte de criza financiară.

Nivelul șomajului și al deficitelor scad, iar investițiile cresc într-un ritm simțitor.

Creșterea economică este mai echilibrată decât era acum un deceniu și poate deveni mai durabilă, cu condiția să se continue reformele structurale inteligente și politicile bugetare responsabile.

Ori, o astfel de șansă de reformă nu trebuie ratată, acesta fiind momentul de a se lua decizii ambițioase necesare pentru a consolida uniunea economică și monetară.


Investițiile străine directe au crescut ușor în 2017, iar datoria publică este mai mare

Situația balanței de plăți a României s-a înrăutățit anul trecut, iar investițiile străine ușor mai

mari nu au putut acoperi deficitul de finanțare. Investițiile directe ale nerezidenților au fost de 4,59 miliarde de euro în 2017, cu circa 1,5%

mai mult decât 4,52 miliarde de euro în anul precedent, arată datele BNR. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat însă un deficit de 6,46 miliarde de euro anul

trecut, cu mult peste nivelul de 3,49 miliarde de euro din 2016 (deficitul de cont curent a ajuns astfel la circa 3,5% din produsul intern brut, față de 21,% din PIB în 2016).

Accentuarea deficitului de finanțare al României a venit pe fondul creșterii puternice a importului de bunuri, iar minusul din contul curent este mai mare decât estimările oficiale, în contextul în care Comisia Națională de Prognoză preconiza un deficit de cont curent de circa 5,24 miliarde de euro pentru 2017.

Și datoria externă totală a crescut cu 1,04 miliarde de euro, până la 93,95 miliarde de euro, dar datoria publică externă a crescut însă mai repede, cu 1,24 miliarde de euro, la 33,53 miliarde de euro, pe fondul creșterii nevoilor de finanțare a statului.



SUMAR

Uniune Europeană eficientă, ce răspunde

așteptărilor cetățenilor – pg.1 Bugetul UE post-2020 – pg.3 Noua strategie UE pentru Balcanii Occidentali –

pg.4 Rate ridicate ale ocupării forței de muncă în UE –

pg.4 Parteneriatul solid cu BEI pentru proiectele de

investiții – pg.5 Acordul de finanțare între Transgaz și BERD –

pg.5 Viitorul Politicii de Coeziune – pg.6 Recomandarea privind descărcarea de gestiune

a Comisiei – pg.7 Achiziții publice eficiente și transparente – pg.7 Sondaj despre subvenţii şi viitorul agriculturii

europene – pg.8 România și viitoarea PAC – pg.8 50 milioane de euro pentru securitatea

cibernetică – pg.10 Noul Observator şi forum UE pentru tehnologia

blockchain – pg.10 Proiecte de cercetare în domeniul apărării cu

finanțare europeană – pg.11 UE vrea să finanțeze dezvoltarea de echipamente

militare – pg.11 Progrese la nivel mondial privind dezvoltarea

urbană durabilă – pg.12 Revizuirea Directivei europene privind apa

potabilă – pg.13 Reducerea emisiilor de carbon – pg.14 România a câștigat procesul cu Chevron – pg.14 Fermierii pot obține fonduri europene pentru practici de

agricultură ecologică – pg.15 Subvențiile pentru fermieri vor depăși 2,7 miliarde de

euro în 2018 – pg.15 Obligația de a oferi aceleași prețuri cumpărătorilor online

– pg.16 Încrederea consumatorilor a scăzut – pg.16 Asistenţă financiară Franţei, Greciei, Spaniei şi

Portugaliei în urma dezastrelor naturale – pg.17

1,8 milioane euro în îmbunătățirea protecției

contra inundațiilor – pg.17 IMM-uri pe harta #investEU – pg.18 Ziua industriei europene – pg.18 264 miliarde euro mobilizate deja prin Planul

Juncker – pg.18 Eficiența serviciului european 112 – pg.19 Drepturi sporite pentru utilizatorii rețelelor

sociale – pg.19 BEI vrea să finanțeze autostrada Comarnic-Brașov –

pg.20 1,3 miliarde euro pentru modernizarea unei

secțiuni din coridorul feroviar Curtici-Constanța – pg.20

Concurs Juvenes Translatores 2017-2018 – pg.21

Urs de Aur pentru „Nu mă atinge-mă” – pg.21 România pe ultimul loc în Europa la ponderea

angajaților în domeniul cultural – pg.22 Anul European al Patrimoniului – pg.22 Brexit: negocierea dispozițiilor tranzitorii la start

– pg.23 Românii din UK au garantate drepturile câștigate –

pg.23 Indicele de percepție al corupției Transparency

International 2017 – pg.24 Germania şi Franţa propun condiţii pentru

accesarea fondurilor UE – pg.25 Fonduri europene pentru combaterea

deşertificării – pg.25 Atelierul de Antreprenori” - finanțări de până la

40.000 euro pentru startup-uri! – pg26 Cesiunea de acțiuni ale societăților care au

primit finanțare prin Start-Up Nation este legală – pg.26

Încetinire a creșterii economice a României la 4,5% în 2018 – pg.27 Investiţiile străine directe au crescut uşor în

2017

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au

fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.fonduri-structurale.ro

www.euractiv.ro www.imm.gov.ro www.mfinante.ro www.cultura.ro

www.gov.ro

DE AFACERI Numărul EUROPENE FEBRUARIE 2018 · 2018-03-28 · naționale cu cetățenii referitoare...

Documents

Transcript of DE AFACERI Numărul EUROPENE FEBRUARIE 2018 · 2018-03-28 · naționale cu cetățenii referitoare...