Viermii

Viermii sunt animale nevertebrate inferioare mai evoluate decât celenteratele, lipsite de picioare, care au corpul moale, lunguieț,

cu piele lucioasă, ale caror medii de trai sunt cel subteran și cel acvatic. De asemenea, mulți viermi sunt paraziți, ale căror gazde sunt plantele și

animalele.

Caractere generale ale viermilor:

sunt metazoare tridermice, cu simetrie bilaterala, la care apare mezodermul;

majoritatea se deplaseaza prin tarare; sunt forme libere (traiesc de obicei in mediul umed) si forme parasite

Clasificarea Viermii sunt grupați în corespundere cu structura corpului în trei încrengături: Viermi plați, Viermi cilindrici și viermi inelați.

Principalele clase de viermi sunt:

Acanthocephala Annelida (viermi inelați) Chaetognatha Gnathostomulida Nematoda (viermi cilindrici) Nematomorpha Nemertea Onychophora Platyhelminthes (viermi plați) Sipuncula

Acanthocephala

Acantocefalii (din gr. „akantha" - "spin" și "kephale" - "cap") reprezintă o încrengătură de viermi paraziți. Adulții trăiesc ca paraziți

în intestinele diferitelor vertebrate (în special în intestinele porcilor, ale peștilor și ale păsărilor acvatice), pe care le îmbolnăvesc, producând

pagube economice. Larvele au drept gazde intermediare unele crustacee sau insecte. Acantocefalii se aseamănă cu limbricii, dar au

o trompă caracteristică, retractilă, înarmată cu cîrlige și acționată de mușchi, care servește la fixarea lor de pereții intestinali ai animalului gazdă. Anterior, acantocefalii erau încadrați în grupul Nemathelminthes.

Acantocefali

Macracanthorhynchus hirudinaceus, adult

Clasificare științifică

Domeniu: Eukaryota

Regn: AnimaliaSubregn: Eumetazo

aSupraîncrengătură:

Platyzoa

Încrengătură:

AcanthocephalaKoelreuther, 1771

Clase

Archiacanthocephala

Eoacanthocephala

Palaeacanthocephala

Annelide

Annelida este o încrengătură de animale viermiforme numite și viermi inelați care trăiesc în mediul marin, dulcicol sau terestru. Denumirea lor provine din latină și

anume annellus care înseamnă inel. Viermii inelați sunt cei mai dezvoltați viermi, al căror corp este de formă cilindrică, segmentat în inele.

Reprezentanții acestei încrengături sunt: râma și lipitoarea. Caracteristic organismelor din această încrengătură este faptul că au corpul împărțit în segmente inelare. Aceste segmente inelare care se observă la suprafața corpului lor posedă în

interior și pereți transversali. Acest sistem de împărțire a corpului în segmente inelare cu corespondență și în interiorul corpului, poartă numele de metamerie.

Clasificare

Cuprinde trei clase și

anume: Polychaeta, Oligochaeta și Hirudinea.

Organizarea structurală

Corpul lor este acoperit cu un strat de cuticulă (hiroschelet). Sistemele lor de organe sunt mai dezvoltate

decât la alți viermi. La majoritatea reprezentanților segmentele sunt prezente atât la exterior, cât și în

interiorul corpului.

Viermele inelat are 2 capete: unul anterior, cu orificiul bucal, și altul posterior, cu orificiul anal. Sistem

circulator este de tip închis. Format din două vase sanguine longitudinale principale: dorsal și ventral

(aceste vase sunt considerate inimi). Viermele inelat prezintă și un înveliș epitelio-musculator. Sistemul

excretor este format din metanefridii.

Viermii inelați respiră prin piele. Ramele se deplasează cu ușurință prin sol (ele mai fiind numite și ,,plugarii

solului"). Pentru a facilita mișcarea în sol ele elimină o substanță mucilaginoasă care se lipește de sol, astfel

protejând solul de eroziune.

Annelida

Lumbricus terrestris

Clasificare științifică

Domeniu: EukaryotaRegn: AnimaliaSubregn: EumetazoaSupraîncrengătură: LophotrochozoaÎncrengătură: Annelida

Clase

Polychaeta

Clitellata

Myzostomida

Echiura (?)

Chaetognatha

Chaetognatha (greaca antică: fălci păroase) este o încrengătură de animale marine vermiforme nevertebrate, care sunt o parte majoră a planctonului la nivel global. Cam 20% dintre acestea sunt

bentonice, putându-se atașa de alge și roci. Se găsesc în toate apele marine, de la apele tropicale în cele polare, și la orice adâncime. Cele

mai multe specii sunt transparente și au formă alungită, iar unele specii abisale sunt portocalii. Variază în mărime de la 2 mm la 1,2 centimetru.

Aceste animale trăiesc în oceane și mări, intrând în componența planctonului. Dimensiunile corpului variază de la 2 până la

120 mm. Există aproximativ 120 de specii actuale împărțite în 20 de genuri. Chiar dacă există puține specii, membrii acestei încrengături

sumt foarte abundenți.

AnatomieChaetognathele sunt animale transparente sau translucente, acoperite de o cuticulă. Corpul este împărțit vizibil în cap, corp și coadă. Există între 4 și 14 spini ușor îndoiți pe fiecare parte a capului, mărginind un vestibul gol în care se află gura. Spinii sunt folosiți la vânătoare. Toți membrii acestei încrengături sunt carnivore, vânând alte organisme

planctonice.Pe corp se află una sau două perechi de înotătoare, similare cu cele ale actinopterigienilor. Totuși, similaritatea se oprește aici. Se știe că

două specii de chaetognathe, Caecosagitta macrocephala și Eukrohnia fowleri, au organe bioluminescente pe înotătoare.

Chaetognathele înoată prin impulsuri bruște și scurte folosind mișcări dorso-ventrale undulatorii, unde înotătoarea de la coadă propulsează animalul, iar cele laterale ajută animalul să se miște în lateral. Unele

specii folosesc o neurotoxină numită tetrodotoxină la vânătoare.Coelomul nu are peritoneu și se aseamănă cu pseudocoelul altor

animale, precum al nematozilor. Este împărțit într-un compartiment pe fiecare parte a corpului (stânga și dreapta), și are compartimente

adiționale în interiorul capului și cozii. Chiar dacă au o gură cu unul sau două rânduri de dinți, ochi compuși și sistem nervos, nu au sistem

respirator sau sistem circulator.Gura se deschide într-un faringe musculos, care conține glande care îi lubrifiază pereții. De acolo, un intestin drept merge până la anusul care

se află în fața cozii. Intestinul este locul unde se petrece aproape

toată digestia și include o pereche de diverticulumuri aproape de capătul anterior.

Sistemul nervos este destul de simplu, consistând dintr-un inel de nervi ganglionați care înconjoară faringele. Ganglionul din spate este cel mai mare, dar nervii merg din toți ganglionii

peste to în corp. Chaetognathele au doi ochi compuși, alcătuiți din mulți oceli cu

marginile difuze. În plus, există perișori senzitivi așezați pe rânduri de-a lungul corpului.

Lucrurile se mișcă prin coelom prin cili. Materiile inutile sunt excretate prin piele și anus.

Omatidiile chaetognathelor derivă din microtubuli, care, la rândul lor formează

structuri conice, care conțin grăunțe și structuri fasciculare. Corpul conic a derivat din cili.

Microtubulele omatidiilor sunt lungi de 20 nm și late de 50 nm.

Reproducere

Chaetognathele sunt hermafrodite. Ouăle sunt planctonice sau

se atașează de alge. Din ouă ies versiuni miniaturale ale adulților și stadiul larvar nu e

bine definit.

Clasificare

Chaetognathele sunt de obicei clasificate de către embriologi ca făcând parte din Deuterostomia. Dar filogeniștii le clasifică în Deuterostomia.

Asemănările cu nematozii susțin ipoteza protostomă — de fapt, chaetognathele sunt considerate uneori ca niște

forme bazale din Ecdysozoa sau Lophotrochozoa. Chaetognatha apare aproape de baza arborelui evoluționar al protostomelor în studiile de filogenie moleculară. Și studiile sistemului lor nervos au arătat că ar fi

protostome.

Chaetognatha

Sagitta sp.

Clasificare științifică

Domeniu: Eukaryota

Regn: Animalia

Încrengătură: ChaetognathaLeuckart, 1854

Clasă: SagittoideaClaus & Grobben, 1905

Ordine

Aphragmophora

Phragmophora

Nematode

Nematodele sau viermii cilindrici reprezintă o încrengătură de viermi pseudocelomați. Încrengătura include una dintre cele mai diverse grupe de animale. Este foarte dificil să distingem speciile de nematode. Până

în prezent au fost descrise peste 28 de mii de specii, din care peste 16.000 sunt paraziți. Spre deosebire de celenterate și viermii plați, tubul digestiv al nematodelor posedă două orificii – gura și anus (la celelate

există un singur orificiu – bucoanal).

Nematodele au corpul simetric, alungit, constituind unul dintre cele mai cuprinzătoare tipuri ale regnului animal. Cele mai multe specii de

nematode trăiesc liber în natură, dar unele au evoluat, devenind paraziți ai plantelor și animalelor, inclusiv ai omului. Nematodele parazitare de

importanță medicală pot fi clasificate, în linii mari, în nematode intestinale și nematode tisulare, dar acest sistem de clasificare nu

este foarte precis.

Caracterele distinctive ale nematodelor

Sunt organisme marine, dulcicole, sau terestre, unele specii duc un mod de viață liber, altele sunt parazite ale plantelor și animalelor, inclusiv ale omului.

Sunt organisme triploblastice (corpul este format din trei foițe embrionare: ectoderm, mezoderm și endoderm), bilaterale, vermiforme, blastocelomate. Corpul lor este bilateral simetric, nesegmentat, alungit (filiform) și cilindric în secțiune transversală, extremitățile sunt efilate leger.

Aproape toate nematodele au o culoare albicioasă. Peretele corpului (tegumentul) este format din cuticulă stratificată

groasă, epiderm și mușchii longitudinali. Mușchii circulari sunt complet absenți.

Cuticula este foarte dură și conține tije scheletice și fibre. Dezvoltarea larvelor este însoțite de obicei de schimbarea cuticulei (năpârlire). Viermele năpârlește de patru ori în viața lui.

Epidermul sau hipodermul poate fi sincițial sau celular. Acesta are de obicei patru cordoane longitudinale (cordonul epidermal dorsal,

cordonul epidermal ventral și două cordoane epidermale laterale). Nucleele epidermului se află în aceste cordoane.

Stratul muscular este format numai din mușchi longitudinali

(mușchii circulari sunt absenți). Stratul muscular este divizat de cordoanele epidermale în patru câmpuri musculare (2 câmpuri dorso-laterale și 2 câmpuri ventro-laterale). Prelungirile musculare ale tuturor celulelor musculare ale celor două câmpuri musculare dorso-laterale se unesc cu nervul dorsal. În mod similar, toate prelungirile musculare ale celor două câmpuri musculare ventro-laterale se unesc cu nervul ventral.

Spațiul între tegument și tubul digestiv este numit pseudocel sau pseudocelom (este absent celomul adevărat). Pseudocelul este umplut cu lichid, fibre și celule gigant.

Sistemul circulator și respirator este absent. Cilii în toate etapele de dezvoltare sunt absenți.

Tubului digestiv este lung și drept, el conține gura, faringele

musculos, intestinul și anusul. Intestinul nu are strat muscular. Sistemul excretor este unic. Celulele cu flamură vibratilă sunt

absente. Sistemul excretor este format din una sau două celule renete gigante sau dintr-un sistem de tuburi de colectare în formă de H.

Sistemul nervos este format dintr-un inel nervos perifaringian, și trunchiuri nervoase longitudinale care se află în cele patru cordoanele epidermale.

Organele de simț sunt slab dezvoltate. Acestea sunt reprezentate

de papile mici și o pereche de amfide pe fiecare parte a capului. Unele specii au o pereche de organe de simț caudale numit fasmide

Are loc numai reproducerea sexuală. Sunt dioici - cele două sexe (feminin și masculin) sunt separate. Există un dimorfism sexual marcat, la masculi extremitate posterioară este de obicei în formă de cârlig. La unele specii femela secretă un feromon pentru a atrage masculul.

Fecundarea este internă. Clivajul (diviziunea zigotului în blastomere) este puternic determinat. Ciclului de viață implică stadii larvare.

Nematode

Ascaris lumbricoides, limbric

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Subregn: Eumetazoa

Supraîncrengătură: Ecdysozoa

Încrengătură: NematodaDiesing, 1861

Clase

ChromadoreaEnopleaSecernentea

Nemertea (increngatura)Nemertea reprezintă o încrengătură de animale cu corpul plat. Lungimea

corpului la diferiți reprezentanți variază de la câțiva milimetri până la 54 cm. Corpul lor este turtit dorso-ventral, nesegmentat și acoperit cu o cuticulă moale prevăzută cu cili antrenați în mișcare. Sunt considerate animale acelomate, lacunele interstițiale fiind umplute cu parenchim. Nemertenii se disting prin prezența unei trompe folosită la prinderea

prăzii. Orificiul bucal se află ventral, se deschide în cavitatea bucală. Ea este urmată de un esofag, stomac căptușit cu celule care secreta

enzime digestive. Apoi, urmează intestinul, ce ocupă cea mai mare parte din lungimea corpului, și prezintă numeroși diverticuli. Tubul digestiv se termină cu un anus. Organe specializate în respirație lipsesc, ea având loc prin difuzie. Sistemul circulator este de tip închis, alcătuit numai din

două vase de sangvine paralele. Excreția se realizează prin protonefridii.

Nemertea

Parborlasia corrugatus, Marea Ross

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Subregn: Eumetazoa

Supraîncrengătură: Lophotrochozoa

Încrengătură: NemerteaSchultze, 1851

Clase

AnoplaEnopla

Onychophora

Cuprinde un grup mai restrâns, premergător artropodelor (70 specii). Corpul lor cu aspect vermoid neinelat are o segmentare superficială. La cap au o pereche de

antene și o pereche de papile orale, în vârful cărora se deschid două glande mucigene. Gura are un aparat bucal format din 4 piese în formă de croșete mult curbate. Pe laturile corpului se găsesc numeroase perechi de apendice scurte,

conice, slab articulate, terminate cu câte două gheare. Excreția se efectuează prin metanefridii metamerice iar respirația este și tegimentară și prin buchete de trahee

ale căor stigme se deschid pe toată suprafața corpului.Acest grup primitiv este răspândit în zona ecuatorială a Americii, Asiei și Australiei,

trăind pe sub scoarța arborilor; se hrănesc cu insecte și larvele lor.

Onychophora

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Supraîncrengătură: Ecdysozoa

(neclasificat): Panarthropoda

Încrengătură: OnychophoraGrube, 1853

Familii

PeripatidaePeripatopsidae