![CUVINTE FOLOSITOARE ALE SFIN}ILOR B|TR+NI CEI F|R| DE NUME · 2020. 4. 14. · Cuvinte folositoare ale Sfin]ilor B\tr=ni cei f\r\ de nume 7 Cuvânt înainte* Iubi]i copii ai lui Hristos,](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5fe868c034977f4c4517ca2c/cuvinte-folositoare-ale-sfinilor-btrni-cei-fr-de-nume-2020-4-14-cuvinte.jpg)
Vie]ile Sfin]ilor Ocrotitoare a morarilor [i pescarilor Pagina 16_Lumina-tabloid_01 septembrie...
1
Joi, 1 septembrie 2011 16 Vie]ile Sfin]ilor Dup\ cum este `ndeob[te cunoscut, la data de 1 septembrie a fiec\rui an `ncepe Anul Bisericesc. Aceast\ zi a fost `nchinat\ de mai multe decenii crea]iei lui Dumnezeu, devenind o tradi]ie s\ se fac\ rug\ciuni pentru mediu. Tot la aceast\ dat\ este pr\znuit\ `n Bisericile Ortodox\ [i Catolic\ Sfânta Verena, una dintre cele mai venerate sfinte care a tr\it pe teritoriul Elve]iei de ast\zi. Pr. Alexandru Nan I nforma]ii despre via]a acestei sfinte ne ofer\ dou\ biografii [i câteva legende [i istorioare ap\rute de-a lungul timpului [i adunate `n colec]ia „Minunile Sfintei Verena“. Prima biografie a fost scris\ `n anul 888 de c\tre c\lug\rul M\n\stirii Reiche- nau, Hitto, [i este intitulat\ „Sancta Verena, vita prior“. A doua biografie, mult mai cunos- cut\ decât prima, cu numele de „Sancta Verena, vita posterior“, a fost scris\ `n jurul anului 1005, iar autorul acesteia a r\mas pân\ ast\zi necunoscut. Conform acestor dou\ bi- ografii, Verena s-a n\scut `n provincia Teba, din Egiptul de Sus, `n cea de-a doua jum\tate a secolului al III-lea. Se pare c\ provenea dintr-o familie cre[- tin\ `nst\rit\ [i c\ a fost bote- zat\ [i apoi educat\ `n spiritul cre[tin de c\tre episcopul Che- remon al Nilului, scrie Adolf Reinle `n „Die Heilige Verena von Zurzach“. Dup\ martiriul acestui episcop [i moartea tim- purie a p\rin]ilor, Verena a ajuns `n Egiptul de Jos, unde mul]i cre[tini erau obliga]i, din ordinul `mp\ra]ilor persecu- tori, Diocletian [i Maximian, s\ se `nroleze `n armata roman\. Prima biografie aminte[te faptul c\ acolo a fost `nfiin]at\ „Legiunea teban\“, `n locali- tatea Teba, de unde [i-a luat [i numele. Regiunea Tebei era un teritoriu renumit, `nc\ din tim- puri str\vechi, era un adev\rat centru al con[tiin]ei na]ionale. ~nc\ din anul 200 d.Hr. locuiau mul]i cre[tini `n acest teritoriu. Legiunea teban\ a fost mu- tat\ apoi de pe flancul sud-estic al Imperiului Roman `n cel ves- tic, `n apropierea pasului „Sf. Bernhard“, pentru a lupta `n Galia. Se pare c\ tân\ra Verena i-a `nso]it pe solda]ii legiunii pân\ la Milano. Unele surse vor- besc de faptul c\ era logodit\ cu un soldat cre[tin [i a[a a ajuns la Milano. O alt\ surs\ afirm\ fap- tul c\ era chiar nepoata coman- dantului legiunii, Mauritius, care i-a purtat de grij\ imediat dup\ moartea p\rin]ilor. La Milano, Verena i-a `ngri- jit pe cei bolnavi [i pe cei afla]i `n `nchisoare [i chiar i-a `ngro- pat pe cre[tinii trecu]i la cele ve[nice, `n urma persecu]iilor crunte din timpul lui Diocle- tian. Fiind la Milano, putea ]ine mai u[or leg\tura cu solda]ii cre[tini ai Legiunii tebane, legiune sta]ionat\ temporar la Acaunum, ast\zi ora[ul elve- ]ian St. Maurice din cantonul Walis. ~ntrucât solda]ii cre[tini ai legiunii au refuzat s\ lupte `mpotriva altor cre[tini (`mpo- triva galilor), `mp\ratul Maxi- mian a poruncit s\ fie decima]i. Auzind acest trist deznod\- mânt, Verena a plecat la Acau- num s\ se conving\ de veridici- tatea celor auzite. Ajungând acolo, a ajutat printre altele la `nmormântarea solda]ilor uci[i, printre care se num\ra, se pare, [i logodnicul ei, Sfântul Victor. Via]a de eremit\ [i primele minuni ~ntrucât era urm\rit\, s-a deplasat `n continuare pe ur- mele martirilor legiunii, ajun- gând la locul unde râul Aare se vars\ `n Rin, la castrul roman Solodorum (ast\zi ora[ul elve- ]ian Solothurn). Aici, lâng\ o cascad\, `[i va construi o chilie unde va `ncepe via]a de ere- mit\. Timpul [i-l dedica rug\- ciunii, postului [i `nfrân\rilor de tot felul, iar din obiectele confec]ionate cu propria mân\ [i vândute de c\tre o b\trân\ femeie cre[tin\ `[i asigura tra- iul zilnic. De asemenea, citea c\r]i folositoare de suflet, `ntre care la loc de cinste se afl\ tratatul Sf=ntului Ciprian, e- piscopul Cartaginei, intitulat „Despre Feciorie“. Datorit\ acestor virtu]i, Ve- rena a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni. Prima biografie aminte[te chiar [i de exorciz\ri s\vâr[ite prin pu- terea rug\ciunilor sfintei. {i cea de-a doua biografie re- lateaz\ mai multe minuni s\- vâr[ite de c\tre Sf. Verena, printre care [i vindecarea unui copil orb [i [chiop. Desigur, au- torul necunoscut al biografiei s-a inspirat `n relatarea minu- nilor de la Sf. Evangheli[ti, care au redat minunile s\- vâr[ite de c\tre Mântuitorul nostru Iisus Hristos: „{i dup\ aceea au venit la ea mul]i infirmi, orbi [i [chiopi [i i-a vindecat. Apoi a venit la ea o femeie s\rac\, purtând pe u- merii s\i pe fiul s\u, care era orb [i [chiop. Punându-l la pi- cioarele fecioarei (Verenei), i-a zis: O, fecioar\ Verena, sfânt\ a lui Hristos, te rog, pentru dragostea lui Dumnezeu, s\ aju]i fiului meu care este orb [i [chiop. Verena, fecioara lui Hristos, i-a r\spuns [i i-a zis: Ce dore[ti s\-i fac? Fecioar\ sfânt\, f\-l s\ vad\ [i s\ mear- g\ pentru c\ eu nu mai pot s\-l duc. Atunci fecioara lui Dum- nezeu, Verena, s-a `ntins la p\mânt `n chipul crucii [i s-a rugat lui Dumnezeu rostind cu- vintele: Doamne, Dumnezeule, care l-ai f\cut pe om din p\- mânt [i i-ai dat lui ochi ca s\ vad\, urechi ca s\ aud\ [i pi- cioare ca s\ mearg\, f\ acest copil orb [i [chiop s\ vad\ [i s\ mearg\. {i, ridicându-se copi- lul, a `nceput s\ vad\ [i a ple- cat s\n\tos. De atunci s-a r\s- pândit faima acestor minuni `n ]inutul acela. {i mul]i bolnavi, venind la ea, au fost vindeca]i prin sfintele ei rug\ciuni“ (Sancta Verena, vita posterior, cap. 3, citat\ dup\ textul latin redat de Reinle). Datorit\ acestor minuni s\vâr[ite de Verena, se pare c\ primii alamani au `nceput s\ se converteasc\ la cre[tinism (V. Schauber, art. Verena von Zur- zach, `n: V. Schauber [i H.M. Schindler, Heilige und Na- menspatrone im Jahreslauf, Augsburg 1998, p. 455). Ultimii ani ai vie]ii, Verena i-a petrecut `n localitatea Tene- do (ast\zi ora[ul elve]ian Zur- zach), unde exista o mic\ comu- nitate cre[tin\ cu biseric\ pro- prie `nchinat\ Sfintei Fecioare Maria. Aici [i-a petrecut ultimii ani din via]\ `n rug\ciune [i post, `ngrijindu-se de s\raci [i de cei bolnavi. De asemenea, se pare c\ l-a slujit ca menajer\ pe preotul acelei biserici, motiv pentru care va fi venerat\ mai târziu [i ca patroan\ a mena- jerelor din casele parohiale. Dup\ o vreme i-a cerut preotu- lui s\-i construiasc\ o chilie, `n care-[i va da ob[tescul sfâr[it, dup\ ce i s-a ar\tat Maica Domnului, `nso]it\ de o ceat\ de fecioare. Trecerea la cele ve[nice [i venera]ia ulterioar\ La scurt timp dup\ moartea sfintei (`n jurul anului 350), pe locul mormântului ei a fost ri- dicat\ o biseric\. Arheologii au descoperit urmele acestei bi- serici, construit\ pe la `ncepu- tul secolului al V-lea. ~n jurul anului 800, familia regal\ a carolingilor a hot\rât s\ ridice o m\n\stire benedic- tin\ lâng\ biseric\, iar c\lu- g\rii m\n\stirii s\ asigure asisten]\ religioas\ pelerini- lor, care se `ndreptau `n nu- m\r foarte mare la mormân- tul sfintei. Aceast\ m\n\stire a func]ionat pân\ `n anul 1876, când a fost desfiin]at\. ~n `ntregul Ev Mediu, locali- tatea Zurzach a fost un impor- tant centru de pelerinaj. ~n Catedrala din Zurzach se p\s- treaz\ ast\zi o relicv\ a Sfin- tei Verena (o mân\). Relicve ale sfintei se g\sesc ast\zi [i `n localit\]ile germane Radolf- zell [i Rot an der Rot (aici exist\ [i o aba]ie premonstra- tensa, `nchinat\ Sfintei Vere- na) (conform http://www.heili- genlexikon.de/BiographienV/ Verena.html, pagin\ accesat\ la data de 28 august 2011). Sfânta Verena, pe urmele Legiunii tebane Ocrotitoare a morarilor [i pescarilor Patroana principal\ a Episcopiei Catolice de Basel Considerat\ ast\zi patroan\ a s\racilor, bolnavilor, a menaje- relor din casele parohiale, a morarilor, dar [i a pescarilor, Sfânta Verena a fost numit\ `n anul 2003 patroana principal\ a Episcopiei catolice de Basel. Chilia Verenei de la cascada de lâng\ Solothurn este, de a- semenea, un cunoscut loc de pelerinaj pe teritoriul Elve]iei. Sfânta Verena este ast\zi ve- nerat\ pe `ntreg teritoriul Elve- ]iei, `n sudul Germaniei, mai a- les `n fosta Episcopie de Kons- tanz [i chiar la Bozen, `n Italia.
Transcript of Vie]ile Sfin]ilor Ocrotitoare a morarilor [i pescarilor Pagina 16_Lumina-tabloid_01 septembrie...
![Page 1: Vie]ile Sfin]ilor Ocrotitoare a morarilor [i pescarilor Pagina 16_Lumina-tabloid_01 septembrie 2011.pdf · remon al Nilului, scrie Adolf Reinle `n „Die Heilige Verena von Zurzach“.](https://reader030.fdocumente.com/reader030/viewer/2022040723/5e349607edbe5263cf57ce00/html5/thumbnails/1.jpg)
Joi, 1 septembrie 2011 16Vie]ile Sfin]ilor
Dup\ cum este `ndeob[tecunoscut, la data de 1septembrie a fiec\rui an`ncepe Anul Bisericesc.Aceast\ zi a fost `nchinat\de mai multe decenii crea]ieilui Dumnezeu, devenind otradi]ie s\ se fac\ rug\ciunipentru mediu. Tot laaceast\ dat\ este pr\znuit\`n Bisericile Ortodox\ [iCatolic\ Sfânta Verena, unadintre cele mai veneratesfinte care a tr\it pe teritoriulElve]iei de ast\zi.
PPrr.. AAlleexxaannddrruu NNaann
I nforma]ii despre via]aacestei sfinte ne ofer\dou\ biografii [i câtevalegende [i istorioare
ap\rute de-a lungul timpului [iadunate `n colec]ia „MinunileSfintei Verena“. Prima biografiea fost scris\ `n anul 888 de c\trec\lug\rul M\n\stirii Reiche-nau, Hitto, [i este intitulat\„Sancta Verena, vita prior“. Adoua biografie, mult mai cunos-cut\ decât prima, cu numele de„Sancta Verena, vita posterior“,a fost scris\ `n jurul anului1005, iar autorul acesteia ar\mas pân\ ast\zi necunoscut.
Conform acestor dou\ bi-ografii, Verena s-a n\scut `nprovincia Teba, din Egiptul deSus, `n cea de-a doua jum\tatea secolului al III-lea. Se pare c\provenea dintr-o familie cre[-tin\ `nst\rit\ [i c\ a fost bote-zat\ [i apoi educat\ `n spiritulcre[tin de c\tre episcopul Che-remon al Nilului, scrie AdolfReinle `n „Die Heilige Verenavon Zurzach“. Dup\ martiriulacestui episcop [i moartea tim-purie a p\rin]ilor, Verena aajuns `n Egiptul de Jos, undemul]i cre[tini erau obliga]i, dinordinul `mp\ra]ilor persecu-tori, Diocletian [i Maximian, s\se `nroleze `n armata roman\.
Prima biografie aminte[tefaptul c\ acolo a fost `nfiin]at\„Legiunea teban\“, `n locali-tatea Teba, de unde [i-a luat [inumele. Regiunea Tebei era unteritoriu renumit, `nc\ din tim-puri str\vechi, era un adev\ratcentru al con[tiin]ei na]ionale.~nc\ din anul 200 d.Hr. locuiaumul]i cre[tini `n acest teritoriu.
Legiunea teban\ a fost mu-tat\ apoi de pe flancul sud-estical Imperiului Roman `n cel ves-tic, `n apropierea pasului „Sf.Bernhard“, pentru a lupta `nGalia. Se pare c\ tân\ra Verenai-a `nso]it pe solda]ii legiuniipân\ la Milano. Unele surse vor-besc de faptul c\ era logodit\ cuun soldat cre[tin [i a[a a ajuns laMilano. O alt\ surs\ afirm\ fap-tul c\ era chiar nepoata coman-dantului legiunii, Mauritius,care i-a purtat de grij\ imediatdup\ moartea p\rin]ilor.
La Milano, Verena i-a `ngri-jit pe cei bolnavi [i pe cei afla]i`n `nchisoare [i chiar i-a `ngro-pat pe cre[tinii trecu]i la cele
ve[nice, `n urma persecu]iilorcrunte din timpul lui Diocle-tian. Fiind la Milano, putea ]inemai u[or leg\tura cu solda]iicre[tini ai Legiunii tebane,legiune sta]ionat\ temporar laAcaunum, ast\zi ora[ul elve-]ian St. Maurice din cantonulWalis. ~ntrucât solda]ii cre[tiniai legiunii au refuzat s\ lupte`mpotriva altor cre[tini (`mpo-triva galilor), `mp\ratul Maxi-mian a poruncit s\ fie decima]i.Auzind acest trist deznod\-mânt, Verena a plecat la Acau-num s\ se conving\ de veridici-tatea celor auzite. Ajungândacolo, a ajutat printre altele la`nmormântarea solda]ilor uci[i,printre care se num\ra, se pare,[i logodnicul ei, Sfântul Victor.
Via]a de eremit\ [i primele minuni
~ntrucât era urm\rit\, s-adeplasat `n continuare pe ur-mele martirilor legiunii, ajun-gând la locul unde râul Aare sevars\ `n Rin, la castrul romanSolodorum (ast\zi ora[ul elve-]ian Solothurn). Aici, lâng\ ocascad\, `[i va construi o chilieunde va `ncepe via]a de ere-mit\. Timpul [i-l dedica rug\-ciunii, postului [i `nfrân\rilorde tot felul, iar din obiecteleconfec]ionate cu propria mân\[i vândute de c\tre o b\trân\femeie cre[tin\ `[i asigura tra-iul zilnic. De asemenea, citeac\r]i folositoare de suflet, `ntrecare la loc de cinste se afl\tratatul Sf=ntului Ciprian, e-piscopul Cartaginei, intitulat„Despre Feciorie“.
Datorit\ acestor virtu]i, Ve-rena a primit de la Dumnezeu
darul facerii de minuni. Primabiografie aminte[te chiar [i deexorciz\ri s\vâr[ite prin pu-terea rug\ciunilor sfintei.
{i cea de-a doua biografie re-lateaz\ mai multe minuni s\-vâr[ite de c\tre Sf. Verena,printre care [i vindecarea unuicopil orb [i [chiop. Desigur, au-torul necunoscut al biografiei s-a inspirat `n relatarea minu-nilor de la Sf. Evangheli[ti,care au redat minunile s\-vâr[ite de c\tre Mântuitorulnostru Iisus Hristos:
„{i dup\ aceea au venit la eamul]i infirmi, orbi [i [chiopi [i i-a vindecat. Apoi a venit la eao femeie s\rac\, purtând pe u-merii s\i pe fiul s\u, care eraorb [i [chiop. Punându-l la pi-cioarele fecioarei (Verenei), i-a
zis: O, fecioar\ Verena, sfânt\a lui Hristos, te rog, pentrudragostea lui Dumnezeu, s\aju]i fiului meu care este orb [i[chiop. Verena, fecioara luiHristos, i-a r\spuns [i i-a zis:Ce dore[ti s\-i fac? Fecioar\sfânt\, f\-l s\ vad\ [i s\ mear-g\ pentru c\ eu nu mai pot s\-lduc. Atunci fecioara lui Dum-nezeu, Verena, s-a `ntins lap\mânt `n chipul crucii [i s-arugat lui Dumnezeu rostind cu-vintele: Doamne, Dumnezeule,care l-ai f\cut pe om din p\-mânt [i i-ai dat lui ochi ca s\vad\, urechi ca s\ aud\ [i pi-cioare ca s\ mearg\, f\ acestcopil orb [i [chiop s\ vad\ [i s\mearg\. {i, ridicându-se copi-lul, a `nceput s\ vad\ [i a ple-cat s\n\tos. De atunci s-a r\s-pândit faima acestor minuni `n]inutul acela. {i mul]i bolnavi,venind la ea, au fost vindeca]iprin sfintele ei rug\ciuni“(Sancta Verena, vita posterior,cap. 3, citat\ dup\ textul latinredat de Reinle).
Datorit\ acestor minunis\vâr[ite de Verena, se pare c\primii alamani au `nceput s\ seconverteasc\ la cre[tinism (V.Schauber, art. Verena von Zur-zach, `n: V. Schauber [i H.M.Schindler, Heilige und Na-menspatrone im Jahreslauf,Augsburg 1998, p. 455).
Ultimii ani ai vie]ii, Verenai-a petrecut `n localitatea Tene-do (ast\zi ora[ul elve]ian Zur-zach), unde exista o mic\ comu-nitate cre[tin\ cu biseric\ pro-prie `nchinat\ Sfintei FecioareMaria. Aici [i-a petrecut ultimiiani din via]\ `n rug\ciune [ipost, `ngrijindu-se de s\raci [ide cei bolnavi. De asemenea, se
pare c\ l-a slujit ca menajer\pe preotul acelei biserici, motivpentru care va fi venerat\ maitârziu [i ca patroan\ a mena-jerelor din casele parohiale.Dup\ o vreme i-a cerut preotu-lui s\-i construiasc\ o chilie, `ncare-[i va da ob[tescul sfâr[it,dup\ ce i s-a ar\tat MaicaDomnului, `nso]it\ de o ceat\de fecioare.
Trecerea la cele ve[nice [i venera]ia ulterioar\
La scurt timp dup\ moarteasfintei (`n jurul anului 350), pelocul mormântului ei a fost ri-dicat\ o biseric\. Arheologii audescoperit urmele acestei bi-serici, construit\ pe la `ncepu-tul secolului al V-lea.
~n jurul anului 800, familiaregal\ a carolingilor a hot\râts\ ridice o m\n\stire benedic-tin\ lâng\ biseric\, iar c\lu-g\rii m\n\stirii s\ asigureasisten]\ religioas\ pelerini-lor, care se `ndreptau `n nu-m\r foarte mare la mormân-tul sfintei. Aceast\ m\n\stirea func]ionat pân\ `n anul1876, când a fost desfiin]at\.~n `ntregul Ev Mediu, locali-tatea Zurzach a fost un impor-tant centru de pelerinaj. ~nCatedrala din Zurzach se p\s-treaz\ ast\zi o relicv\ a Sfin-tei Verena (o mân\). Relicveale sfintei se g\sesc ast\zi [i`n localit\]ile germane Radolf-zell [i Rot an der Rot (aici exist\ [i o aba]ie premonstra-tensa, `nchinat\ Sfintei Vere-na) (conform http://www.heili-genlexikon.de/BiographienV/Verena.html, pagin\ accesat\la data de 28 august 2011).
Sfânta Verena, pe urmele Legiunii tebane
Ocrotitoare a morarilor [i pescarilor
Patroana principal\ aEpiscopieiCatolice de BaselCCoonnssiiddeerraatt\\ aasstt\\zzii ppaattrrooaann\\ aass\\rraacciilloorr,, bboollnnaavviilloorr,, aa mmeennaajjee-rreelloorr ddiinn ccaasseellee ppaarroohhiiaallee,, aammoorraarriilloorr,, ddaarr [[ii aa ppeessccaarriilloorr,,SSffâânnttaa VVeerreennaa aa ffoosstt nnuummiitt\\ `̀nnaannuull 22000033 ppaattrrooaannaa pprriinncciippaall\\aa EEppiissccooppiieeii ccaattoolliiccee ddee BBaasseell..CChhiilliiaa VVeerreenneeii ddee llaa ccaassccaaddaaddee llâânngg\\ SSoollootthhuurrnn eessttee,, ddee aa-sseemmeenneeaa,, uunn ccuunnoossccuutt lloocc ddeeppeelleerriinnaajj ppee tteerriittoorriiuull EEllvvee]]iieeii..SSffâânnttaa VVeerreennaa eessttee aasstt\\zzii vvee-nneerraatt\\ ppee `̀nnttrreegg tteerriittoorriiuull EEllvvee-]]iieeii,, `̀nn ssuudduull GGeerrmmaanniieeii,, mmaaii aa-lleess `̀nn ffoossttaa EEppiissccooppiiee ddee KKoonnss-ttaannzz [[ii cchhiiaarr llaa BBoozzeenn,, `̀nn IIttaalliiaa..
![rintele Cleopa Ilie (1912-1998) Prieten al sfin]ilor [i ... file3 ????? P\rintele Cleopa Ilie (1912-1998) Prieten al sfin]ilor [i duhovnic al credincio[ilor in memoriam Edi]ia a II-a](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e135b042172725aa07f3ec8/rintele-cleopa-ilie-1912-1998-prieten-al-sfinilor-i-printele-cleopa.jpg)
![Wilbur Smith - [EGIPTUL ANTIC] 01 Razboinicii Nilului](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/55cf9753550346d03391036a/wilbur-smith-egiptul-antic-01-razboinicii-nilului.jpg)
