Motto:Sntatea nu este numai o problem individual, ci priveste ntreaga societate.Sntatea nu este totul, dar fr sntate totul este nimic. Schopenhauer

Optiunea pentru o Via Sntoas i Echilibrat

Sanatatea este o valoare si o conditie indispensabila pentru toate celelalte activitati umane , pentru nivele inalte de competenta si performnata , pentru bucuria de a trai , pentru sentimenul de bine si siguranta oferit celor pe care ii iubim. Fiecare copil si tnar are dreptul sa fie educat intr-o scoala care promoveaza sanatatea, in sensul holistic, si nu doar de absenta bolii. Scoala trebuie sa devina locul central in care accesul la sanatate este facilitat prin educatie. Copilaria si adolescenta sunt perioade de asimilari masive, de formare a unor atitudini si abilitati care se vor transforma in instrumente pentru tot restul vietii

Ce este sanatatea ?Sanatatea este definita ca starea de bine fizica, mentala , sociala ( si sufletesca,spirituala) a uneipersoane. Sanatatea nu presupune doar absenta bolii sau a infirmitatii.(Organizatia Mondiala a Sanatatii, 2000).Deci sanatatea presupune in intregul ei mai multe componente si este definite ca sanatate optima de specialisti.Sanatatea optima priveste omul in intregime , ca o unitatate a corpului , mintii si sufletului, ce se influenteaza reciproc si este dominate de mediul in care traieste . Boala este privita ca ca un dezechilibru al intregii persoane , nu doar dereglarea unei parti a corpului iar tratamentul se adreseaza atat trupului cat si sufletului. Sanatatea se intretine printr-o serie de comportamente, denumite comportamente sanatoase.Formarea si dezvoltarea acestor comportamente sunt buni predictori ai starii de bine fizice si psihice. De exemplu, exercitiul fizic, realizat constant, este un comportament sanatos, care are rol protector pentru starea de sanatate prin beneficiile sale asupra organismului.Comportamentele sanatoase sunt invatate de catre copii in cadrul procesuluide socializare prin observarea si imitarea adultilor.Alimentatia este unul dintre comportamentele care se invata in cadrul familiei. Obiceiurile alimentare sunt de cele mai multe ori asemanatoare in cadrul aceleiasi familii. Obisnuim sa consumam tipurile de alimente si sa preferam tipurile de preparare a alimentelor (prajire, fierbere) care sunt frecvent utilizate in familie.Promovarea stilului de viata sanatos este cea mai eficienta modalitate de prevenire a imbolnavirilor si de mentinere a starii de sanatate. In sens restrns, optiunea pentru sanatate implica dezvoltareaabilitatilor cognitive, sociale si emotionale cu rol protector asuprasanatatii si dezvoltarea unui stil de viata sanatos prin intarirea comportamentelorsanatoase si reducerea comportamentelor de risc.

La vrstele colare, sntatea are situaia cea mai favorabil fa devrstele adulte i avansate dar i vulnerabiliti specifice nct sntateaacestor vrste poate fi considerat un indicator al sntii colectivitilor,un barometru pentru situaia de la vrstele urmtoare.Efortul Fizic si Efortul IntelectualActivitatea mentala si fizica a copiilor este mare consumatoare de energie si producatoare de reziduuri si pe masura ce nivelul de energie scade iar reziduurile se acumuleaza, apare o oboseala din ce in ce mai accentuate si dorinta si necesitatea de a se odihni a copiilor. Volumul si intensitatea activitatilor zilnice variaza n functie de vrsta copilului si de preocuparile sale particulare; de aceste considerente trebuie tinut cont n organizarea odihnei si a timpului sau liber.Prin activitatile pe care le desfasoara n timpul unei zile, scolarii depun att efort fizic, ct si efort intelectual.O diferenta importanta intre activitatile fizice si mentale este aceea ca activitatea fizica, odata incetata, duce la o relaxare a musculaturii, in timp ce incetarea unei activitati mentale prelungite si sustinute duce la cresterea tensiunii musculare.Efortul fizic la care este supus un copil, daca nu este bine dozat, duce la oboseala prematura, la diminuarea pna la disparitia poftei de mncare, la tulburarea somnului, iar daca starea de suprasolicitare fizica se prelungeste timp ndelungat, duce la ntrzierea dezvoltarii armonioase, psihice si fizice a copilului.Fr exerciiu fizic, mintea nceteaz s funcioneze normal. Pentru un tnr, exerciiul fizic serios i perseverent constituie un mijloc de ntrire att a creierului, ct i a oaselor i a muchilor. Dac exerciiul fizic lipsete, mintea nceteaz s funcioneze normal. Ea i pierde precizia i rapiditatea care trebuie s se manifeste printr-un randament maxim i ajunge s fie lipsit de eficien. Un tnr care nu practic exerciiul fizic nu va reusi niciodat sa-si atinga posibilitatile genetice mostenite iar acel tanar care le practica regulat si organizat chiar isi va depasi conditia genetica.Munca fizic este benefic pentru minte i suflet. Efortul depus n muncile agricole sau n diferite alte ramuri ale activitii fizice constituie un minunat mijloc de aprare mpotriva suprasolicitrii nepermise a creierului. A efectua zilnic o munc fizic este o necesitate cu urmri pozitive asupra sntii i prospeimii intelectuale. Astfel, sngele va fi solicitat de la nivelul creierului n alte pri ale corpului.Organizarea judicioas a timpului liber le creeaz elevilor rgaz i pentru practicarea unor activiti sportive. Exerciiile fizice antreneaz att corpul, ct i mintea. Sunt antrenai muchii i ncheieturile, mrindu-se astfel mobilitatea organismului. Orice tip de micare este foarte benefic, de la simplul mers pe jos pn la exerciii fizice complexe, efectuate cu sau fr aparate speciale, jocuri i ntreceri desfurate n sli de sport i n aer liber sau n ap. Gimnastica de diminea ntreine sntatea i frumuseea corpului.Sportul l ajut pe fiecare copil s-i ntreasc organismul, devenind mai rezistent la boli, i confer poft de via i-l face mai ncreztor n forele sale. Prin sport se dezvolt voina, se creeaz bun dispoziie, se relaxeaz sistemul nervos, eliminndu-se stresul.Un loc aparte n dozarea efortului fizic la colarul mic l ocup drumul de acas la coal, precum i purtatul ghiozdanului. Greutatea unui ghiozdan, judicios ncrcat i purtat corect pe ambii umeri, nu-i duneaz colarului mic, dup cum nici o serviet de mrime i greutate acceptabil nu-i duneaz colarului mai mare.Efortul intelectual se refera la activitatile intelectuale pe care le desfasoara elevii: citit, scris, calculat, memorat etc. Scolarii depun efort intelectual att la scoala, ct si acasa prin efectuarea temelor. Activitatea de nvatare le solicita gndirea, atentia, memoria, care produc un grad de ncordare a organismului. Activitatea intelectuala, rational organizata, reprezinta un mijloc de promovare a sanatatii mintale a elevului. Efortul inte1ectual solicitat n clasa sau acasa (cu ocazia efectuarii temelor pentru ziua urmatoare), la care se mai adauga o activitate sportiva organizata sau nvatarea unui instrument muzical, solicita intens organismul copilului. Timpul pe care elevul il pretrece in scoala, incadrat in orarul scolar, este reglementat astfel incat sa nu-i pretinda un efort neadecvat varstei. S-a constatat ca pofta cea mai potrivita pentru activitatea de clasa este dimineata. Urmarind oscilatiile fiziologice ale capacitatii de lucru la elevi, comparativ, in cele doua jumatati ale zilei, s-a demonstrat ca exista doua momente de activitate optima: intre orele 10-11 si intre orele 16-18. Perioada de capacitate de munca mai redusa se inregistreaza la orele 7-8 dimineata, la orele 13-14 si la orele 19-20. Iata de ce disciplinele mai grele ar trebui introduse in orar in mijlocul programului iar la inceputul si sfarsitul zilei ar trebui introduse disciplinele cu un grad mai redus de dificultate. Si in ceea ce priveste configuratia curbei de efort a elevilor in decursul unei saptam\ni exista oscilatii care se caracterizeaza printr-o capacitate de munca mai redusa la inceputul saptamanii (ziua de lucru) precum si la sfarsitul ei (sambata) si un randament maxim la mijlocul saptamanii. Disciplinele care reclama un efort mai sustinut din partea elevilor trebuie plasate in orar tinand seama de aceste oscilatii. Ziua de luni constituie un moment de readaptare dupa odihna de duminica iar sambata se instaleaza fenomene de oboseala fiziologica, datorita efortului intelectual si fizic din timpul saptam\nii. O scurtare cat de mica din durata de somn poate avea urmari nefavorabile, in primul rand asupra unei functionari a sistemului nervos.Capacitatea de munca intelectuala este mai mare n timpul zilei dect noaptea. De asemenea si n timpul zilei ea este diferita: ntre orele 7 si 9 dimineata capacitatea este mai redusa, ntre 9 si 12 se nregistreaza cea mai marea putere de munca din tot parcursul zilei, scade din nou ntre 13 si 15, urmnd sa creasca ntre 16 si 18, iar dupa ora 20 capacitatea fizica si intelectuala scade semnificativ.Nerational si n cele din urma daunator este excesul de preocupari intelectuale care le sunt impuse elevilor, din dorinta gresita a parintilor de a vedea proprii copii realiznd performante intelectuale care sa-i situeze deasupra semenilor lor, de vrsta sau scolarizare asemanatoare. Capacitatea de efort intelectual este diminuat atunci cnd exerciiul fizic este neglijat. Aceia care sunt implicai ntr-o permanent activitate intelectual au nevoie de o schimbare a programului i de odihn. Cercettorul srguincios suprasolicit prea adesea creierul n detrimentul exerciiului fizic, iar rezultatul este epuizarea puterilor fizice i diminuarea capacitii efortului inlelectual. n acest fel,Eelevul eueaz tocmai n ndeplinirea acelei lucrri pe care ar fi putut s o realizeze, dac ar fi acionat n mod nelept.Efortul intelectual solicitat n clas sau acas (cu ocazia efecturii temelor pentru ziua urmtoare), la care se mai adaug o activitate sportiv organizat sau nvarea unui instrument muzical, solicit intens organismul copilului. Proporional cu efortul depus trebuie s fie organizat i odihna elevului, care, la aceast vrst, se mparte ntre timpul afectat somnului de noapte (n cazuri excepionale i somnului de dup-amiaza) i timpul de odihn propriu-zis, pe care elevul l poate petrece n mod plcut, citind, ascultnd muzic, practicnd un sport, efectund o plimbare n aerul plcut al unei pduri sau ntr-un parc.Durata medie a timpului alocat de elev efecturii leciilor acas variaz de la o clas la alta, de la un ciclu colar la altul i de la caz la caz. n general, copilul din clasa nti i poate termina leciile ntr-o or, cel din clasa a IV-a n 2 ore, ncepnd din clasa a V-a , timpul crete de la 3 la 4-5 ore.Capacitatea de munc este mai mare n timpul zilei dect noaptea. De asemenea i n timpul zilei ea este diferit: ntre orele 7 i 9 dimineaa capacitatea este mai redus, ntre 9 i 12 se nregistreaz cea mai marea putere de munc din tot parcursul zilei, scade din nou ntre 13 i 15, urmnd s creasc ntre 16 i 18, iar dup ora 20 capacitatea fizic i intelectual scade semnificativ.Neraional i n cele din urm duntor este excesul de preocupri intelectuale care le sunt impuse elevilor, din dorina greit a prinilor de a vedea proprii copii realiznd performane intelectuale care s-i situeze deasupra semenilor lor, de vrst sau colarizare asemntoare. Princapalii factori ai oboselii la scolari:Teme cu un coninut dificil i volummare Lipsa camerei separate pentru studiuacas.Timp mare alocat televizorului si calculatorului Nu beneficiaz de ajutorul printelui lapregtirea temelor Somn insuficient noaptea.Nu beneficiaz de ajutorul printelui norganizarea timpului liber Tulburri de vedere Drum lung de la domiciliu la coal iretur Clasele supranumericeElevul nu nva cu plcerePrezena conflictelor n familieRecuperarea vizeaza atat reducerea starii de oboseala, cat si restabilirea performantelor. Ea se obtine in cazul oboselii fizice prin pauze repetate, de scurta durata, sau printr-o pauza unica prelungita. In cazul oboselii nervoase, se poate realiza indepartarea rapida a acesteia fie prin inlocuirea activitatii fatigante cu o alta forma de activitate, fie prin schimbarea mediului sau a starii afective respective. Pentru recuperarea capacitatii de munca exista:- repaosul rational - odihna activa -relaxareaRepaosul rational Dupa perioada de invatare elevul are nevoie de odihna si de un anumit numar de ore de somn. Durata acestora, care formeaza repaosul pasiv, depinde de conditiile de invatare, de termperamentul individual, de curba de efort. Perioada de repaos de la mijlocul zilei, scurtele pauze si programul de invatare sunt forme de refacere a capacitatii de munca. Acestea au rolul de a impiedica acumularea oboselii si a contribui la cresterea eficientei invatarii. Odihna activa Cercetarile antreprinse de unii fiziologi au dus la concluzia, aparent paradoxala, ca odihna cea mai eficace nu consta din inactivitate, respectiv din incetinirea oricarui efort, ci din schimbarea unei activitati cu alta, deci din odihna activa, cu conditia ca activitatea intercalata sa fie mai usoara, mai distractiva si sa puna in repaos functiile exercitate in timpul activitatii. Oboseala acumulata in timpul programului de invatare pentru examene va fi mai usor invinsa prin practicarea unui sport, lectura unei carti bune, vizionarea unui spectacol, eseuri in arta plastica, decat printr-o inactivitate totala.Ziua de munc a copilului trebuie s se ncheie ntotdeauna cu un binemeritat somn, n vederea refacerii organismului i n special a sistemului su nervos. Studii recente arat c perioada de somn a copiilor a sczut n ultimul timp n comparaie cu cei din din generaiile trecute; aceasta se explic prin maturarea precoce a sistemului nervos, precum i prin posibilitile nebnuite de refacere a organismului dup efortul zilnic.Pentru un somn bun i odihnitor trebuie create condiiile favorabile de microclimat i acestea constau n aerisirea camerei seara nainte de culcare, cldur optim (19 -22), ntuneric sau semiobscuritate n camer, linite i mbrcminte de corp curat, lejer i clduroas. Somnul copilului depinde i de masa de sear care trebuie s conin alimente ct mai uor de digerat, s fie lipsit de condimente i de alimente care au efect excitant asupra sistemului nervos (ciocolat, cacao).Odihna, sub o form sau alta, trebuie s urmeze n mod obligatoriu unor eforturi psihice sau fizice susinute, depuse de colari. Prea mult efort urmat de prea puin odihn duce la oboseal, surmenaj, iar prea mult odihn duce la trndvie. Refacerea capacitilor fizice i psihice ale copilului se poate realiza n mod spontan, n condiiile unui efort de intensitate medie, cnd timpul dintre dou activiti este destul de mare pentru a permite revenirea organismului, sau dirijat, potrivit n toate cazurile, cnd intensitatea efortului este mai mare i se repet la intervale mai scurte de timp.n pstrarea echilibrului raional ntre activitate i odihn, rolul familiei i al colii este hotrtor i de realizarea acestui deziderat depinde n mare msur sntatea psihic i fizic a generaiilor tinere. Moderaia i raionalul se impun n dozarea efortului fizic i psihic la copii ca dou laturi obligatorii, de altfel n formarea i educarea lor.Timpul ocupat si timpul liberTinerii au nevoie de ajutor pt.a intelege ca timpul liber nu este irosirea vietii cu placeri minore,ci este un bun prilej de pregatire pentru viata. Scoala,familia,cluburile elevilor,`palatul copiilor`,celelalte institutii culturale,trebuie sa-i ajute pe elevi sa cunoasca multiplele activitati ce se pot organiza in timpul liber,activitatile in cercuri si cele individuale si sa selecteze fapte si activitati,sa stabileasca prioritati si optiuni.Numai astfel se pot crea elevilor posibilitati de a-si fructifica predispozitiile in functie de inclinatii,aptitudini si interese pentru anumite sectoare de activitate . Trei factori pot influenta pozitiv modul prin care isi petrece tanarul timpul liber:familia,scoala prin prof.si colegi si statul prin mijloacele materiale aferente ;precum si mijloacele mass-media,inernetul,care sunt cele mai indragite de elevi. Dintre mijloacele educatiei ptr.timpul liber se evidentiaza ex.parintilor ,al profesorilor si colegilor,al personajelor pozitive din operele literare,filme,organizarea de competitii,orele de dirigentie,cercurile de elevi,serbarile scolare,excursiile,drumetiile,vizite la muzee,case memorile,vizionari de spectacole,practicarea turismului. Timpul liber care reprezinta o parte din sistemul educativ,trebuie,pt.a avea o deplina functionalitate sa asigure rezolvarea unor imperative din structura personalitatii:informarea si formarea tanarului,recreerea si divertismentul ,satisfacerea si implinirea unor optiuni.

Timpul liber se nscrie n schema celor trei 8 care alctuiesc cele 24 de ore ale unei zile din viaa omului modern: 8 ore de munc, 8 ore de odihn (somn), 8 ore de timp liber. Timpul liber este timpul rmas ntre dou constrngeri: timpul de munc (mai ales aceea instituionalizat) i timpul de odihn pasiv (prin somn). Referindu-se la aceast component a timpului a timpului elevului, unii autori au descris-o astfel: Timpul liber este secvena din bugetul zilnic de timp n care elevii desfoar activiti fr caracter obligatoriu, de cele mai multe ori ntr-un cadru informal. Se deosebete de celelalte dou segmente de timp prin faptul c elevii sunt liberi, n general, s decid asupra timpului i coninutului diferitelor activiti pe care acesta le cuprinde. Cu alte cuvinte, intenia i iniiativa participrii la astfel de activiti sunt la decizia elevilor, motivaia participrii fiind, n general, de ordin personal. Exemple de activiti de timp liber: lectur, vizionri programe TV, participare la activiti sportive, participare la spectacole cultural-artistice sau de divertisment (teatru, concerte) etc. Timpul liber este timpul care, ca durat i mod de ntrebuinare nu este supus unor constrngeri (sociale sau biologice); prin analogie, timpul liber al elevului este timpul care i rmne la dispoziie ntre timpul alocat programului colar (inclusiv sarcinile extracolare aferente acestuia) i timpul necesar somnului. n acelai timp, trebuie s avem n vedere c: timpul liber se distribuie nu numai zilnic, ci i sptmnal, lunar, semestrial, anual; timpul liber este un timp pe care subiectul l caut, i-l creeaz sau i-l rezerv; timpul liber este timpul pe care subiectul concret i n condiii concrete l resimte ca liber, ca pe un drept; Lumea n care trim a produs i produce timp liber; mai mult, a transformat timpul liber dintr-o concesie sau un lux ntr-o necesitate i un principiu de funcionare a societii; profesionalizarea i supraspecializarea au condus la unilateralizarea formrii, la un gen de deformare profesional a personalitii i de srcire a orizontului de preocupri ale individului. n aceste condiii, timpul liber are rolul de a restitui armonia i integralitatea persoanei; n consecin, timpul liber trebuie s fie i un obiectiv al educaiei, precum i o cale prin care educaia poate contribui la formarea personalitii tnrului. Pe de alt parte, timpul liber nu este folosit ntotdeauna pentru divertisment, ci i pentru completarea veniturilor obinute n timpul de munc, pentru formare sau reconversie profesional, pentru activiti n gospodreti etc. Prin analogie, i timpul liber al elevului va fi utilizat pentru recreere i divertisment, pentru munc sau activiti suplimentare de nvare (impuse sau opionale). Dac n cazul adulilor timpul de munc este factorul limitativ principal care condiioneaz durata i orarul timpului liber, la elevi, principalul factor limitativ al timpului liber este timpul programat de nvare n coal (s nu uitm, timpul de nvare colar nu se ncheie odat cu programul colar, ci se prelungete (sau ar trebui s se prelungeasc) cu studiul individual. Timpul liber ca timp subiectiv se refer la durata subiectiv, durata trit subiectiv ca fiind liber; cu alte cuvinte, este acel timp disponibil n care individul poate alege n mod liber i poate controla prin voin proprie activitile pe care le efectueaz; este timpul opiunii libere, n afara oricror constrngeri, cu excepia celor autoimpuse.Timpul liber poate avea mai multe funcii: educativ, de odihn, sau de delectare.Putem vorbi de timp liber zilnic, timp liber la sfrit de sptamn sau timp liber n vacane. Considerm timp liber al unei zile, timpul rmas dup efectuarea unor activiti cum ar fi: orele de curs, activiti extracolare, trebuinele personale, activitile gospodreti i activitile neprevzute.Jocul de ah dezvolt inteligena la copiiahul este un exerciiu de posibiliti infinite pentru minte, un exerciiu care dezvolt capaciti mentale utilizate n ntreaga via: concentrare, gndire critic, raionament abstract, de rezolvare a problemelor, recunoaterea formelor, planificare strategic, creativitate, analiz, sintez i evaluare, pentru a numi numai cteva .Este unul dintre cele mai longevive jocuri cunoscute i continu s fie i astzi jucat de oameni de pe ntreg globul pmntesc. Dac s-ar decerna un premiu pentru jocul mileniului aceasta ar trebui s revin ahului.ahul poate fi folosit foarte eficient ca un instrument pentru a preda rezolvarea problemelor i de raionament abstract copiilor. A nva cum s rezolve o problem este mai important i util dect s nvee soluii. Prin ah, copii vor nva cum s analizeze o situaie, concentrndu-se pe factorii importani i eliminnd orice distrageri. nva astfel s elaboreze soluii creative i s le pun ntr-un plan de aciune.Beneficiiahul a fost mult timp considerat un joc care poate avea efecte benefice asupra nvrii i dezvoltrii, mai ales atunci cnd este jucat de la o vrst fraged. Iat cteva dintre beneficiile cele mai importante pe care jocul de ah le poate oferii oricrui copil: Dezvoltarea capacitii i abilitii de a lua decizii n mod analitic i sintetic. Aceast capacitate va fi apoi transferat i n viaa real. nva s se angajeze n cercetarea profund i temeinic a ahului, care i va ajuta s ctige ncredere n capacitatea lor de a face cercetare academic. Copiii vor descoperii natura concurenei corecte, util apoi n susinerea efortului competitiv n orice domeniu Atunci cnd copii joac ah ei trebuie s-i foloseasc capacitatea de analiz, vizualizare i anticipare a unor situaii, posibiliti i consecine viitoare ce vor avea loc pe tabla de ah. Efortul de gndire i analiza a unor astfel de situaii este unul susinut. Copii au posibilitatea s nvee de mici c aciunile lor mai devreme sau mai trziu au consecine pe tabla de ah. Acest lucru este mai trziu transpus i n via. Aciunile pripite nu fac parte din caracterul ahitilor. ahul funcioneaz i ca auto-stimulant. ahul te nva s iei decizii i s rezolvi problem deoarece este un sistem nchis cu reguli clar definite. ahul mbuntete memoria stimulii vizuali tind s mbunteasc memoria mai mult dect stimulii de alt natur, iar ahul este o modalitate excelent de exersare a memoriei, abilitate care apoi poate fi transferat i altor discipline n rile n care ahul face parte din programa colar elevii au o capacitate excelent de a recunoate situaii complexe i prin urmare exceleaz la matematic i tiinele exacte.Un nou studiu efectuat n Danemarca a ajuns la concluzia c elevii care depun efort fizic nainte de a merge la coal se concentreaz mai bine n timpul orelor.Cercettorii afirm c mersul la coal pe jos sau cu bicicleta poate fi o metod excelent pentru a mbunti concentrarea elevilor la ore. Studiul efectuat de experii de la Universitile Copenhaga i Aarhus a descoperit c elevii care au fost transportai cu maina la coal sau care au ajuns acolo cu ajutorului transportului n comun au obinut scoruri mai sczute la testele de concentrare dect copiii care veneau la coal pe jos sau cu bicicleta.Cercetarea a fost efectuat pe 19.527 de elevi cu vrste ntre 5 i 19 ani. Participanii au rspuns la un chestionar ce cuprindea ntrebri referitoare la alimentele consumate i la activitatea fizic pe care acetia o efectuau.Niels Egelund, co-autorul studiului, a ajuns la o concluzie surprinztoare: Exerciiul fizic ce are loc atunci cnd un elev merge pe jos la coal se reflect n nivelul de concentrare nregistrat patru ore mai trziu.Oamenii de tiin nu se ateptau la acest rezultat. Prin acest studiu, cercettorii doreau s afle care este influena micului dejun asupra nivelului de concentrare la coal.Rezultatele au artat c micul dejun i prnzul au un impact asupra nivelului de concentrare, ns acesta este mic n comparaie cu cel pe care l are activitatea fizic nainte de ore, a explicat Egelund.Egelund a declarat c abilitile unui copil din clasa a III-a care merge cu bicicleta la coal sunt la fel de bune ca acelea ale unui elev cu jumtate de an mai avansat n studii.Majoritatea oamenilor cunosc sentimentul de nviorare ce apare dup efortul fizic, ns este surprinztor s descoperim c efectul este att de mare, a declarat Egelund.