IENNIFERBROWN

VIATAt'fllRrE

Traducere din limba englezdANonsea Fronsscu

CupnlNs

L. Galaxia muci......... 7

2. Rdsfdlatus: steaua surorii bombdnitoare.................. 17

3. Constelafia zombilor mAncdtori de fefe 33

4.Gauraneagrd din Las Vegas

5. Teoria big-fipetu1ui............... 50

6. Racheta pieirii........ 58

7. Steaua-curcubeu plAngdtoare................. 64

8. Constelafia La Sfat cu Mdtu9a 80

9. Coliziunea castor-oid4................. 87

1,0. O situajie de o infinitA gravitafie 97

LL. Teroare: steaua alfa din constelafia vecinului......... 101

12. Universul ascuns al luminilor gi prizonierilor........ L07

13. Asocialia intergalacticd a celor care iubesc fe!ele... 115

14. Cea mai grozavd. (sau, cel pufin, destul de tare)

descoperire spafiald din toate timpurile.. 121

15. Tripp in opozifie 130

16. Misiune oficiald: pdine cu gern...... 137

17.PLoaia de meteori Surprisirius................. 1.41.

],8. Astro sau naut?.. L42

19. Eclipsd totald de mamd... 1,48

20. Atmosfera lui Tripp ircepe sd pard

imponderabiH............... 1,54

21. AdAnca imersiune irn spafiu... 158

22.Lansare fir neant 169

23.Lund, cadavru;i salatd de ton....... lZT2L.Marlienii care se feresc de Morse.. 183

25. Descoperirea Huey 787

26. Nebuloasa tdcutd, dar mortald................ 19427.lpoteza Morocdnescu............... 201,

28. Doud luni numite Fricd 9i Panicd 208

29. Coada unei comete (nu a c6inelui,dar la fel de mirositoare)................. 21,6

30. Huey si marea explozie spafiald 2Zg

31,. Strdlucirea solard si neagteptatd a dragostei............ 290

32. Cashius Pugtius: constelafia prieteniei.. 299

33. Atracfia gravitationald a planetei-mamd,dd... tatd... 252

34. Epifania rachetei, gata de decolare! 256

35.3-2-L contact! ZS9

Curiozitdli despre Marte 269

Animale spaliale........ 271"

Transmisiile in codul Morse ale lui Cash pi Arty ........ 274

Mullumiri 276

l. GnrnxrA MUCr

Ai crede cd prima mea amintire legatd de spatiueste, ei bine, spafiul. Ar avea sens sd-mi aduc amintecum stdteam afar6, cu mAinile si picioarele date cuspray impotriva gAndacilor, imi puneam dorinle cAndvedeam stele cizdtoare si md uitam la Lund printr-untelescop. Sau sd mi-l amintesc pe tata stAnd aldturi de

mine si vorbindu-mi despre Carul Mare, Carul Mic siSteaua Nordului.

Dar nu. Prima mea amintire legatd de spaliu este

despre muci. Pentru cd asta se intdmpld cAnd ifi lagisurorile sd se bage in treburile tale: cele mai frumoaseamintiri !i se umplu de muci.

Aveam patru ani gi stdteam intingi in curtea dinspate, scrutAnd cerul dupd Orion, Marele VAndtor. Era

iarnd, aga cd tata ne scosese sacii de dormit din garaj

iar mama ne fdcuse ciocolatd caldd si ne holbam cutolii la cele trei stele aliniate despre care tata ne spu-nea cd trebuie sd ne inchipuim cd alcdtuiesc Centuralui Orion.

Tata ardtd drept itr sus:

- Arty,vezi ceata aceea de pe goldul lui?

- Da, am soptit eu, cu pielea ca de gdind,, degi mAi-nile imi transpirau in mdnugi de la ciocolata caldd.

- Ovezi?

- Da, da.

- Aceea, Arty, este Nebuloasa Cap de Cal.

- Nebuloasa Cap de Cal, am repetat, scotdnd unsuspin lung gi plin de mulpumire. Ce e aia?

- Doar ce fi-am spus, Nebuloasa Cap de Cal.

- Nebuloasa Cap de Cal, am zis eu din nou. Din ce

e fdcutd o nebuloasd?

Dar, trainte ca tata - care gtie tot ce se poate gti des-

pre cerul de iarnd, cerul de vard si orice alt cer care maieste intre cele doud - sd apuce sd deschidd gura, soramea mai mare/ Vega, se bdgd in vorbd:

- Din muci, a spus ea chicotind. Tot cerul e fdcutdin muci.

in general, mucii sunt destul de grozavi cdnd aipa-tru ani. Asa cd o nebuloasd din muci era un conceptde-a drepful fascinant pentru mine. Dar, in acel mo-ment, Cassi, sora mea mai micd, de aproape doi ani, cucare atunci era mai usor sd te irlelegi decAt acum, a

decis sd rosteascd prima ei propozifie ftrtreagd:

- Cerul e muci!

Mama s-a supdrat cd trebuia sd treacd ,,Cerul e muci"in albumul de bebelug al lui Cassi, a9a cd ne-a trimis

induntru. Pe tofi, in afard de tata care a trebuit sd rdmAnd

afard gi sd strAngd sacii de dormit de unul singur.

Nici pAnd azi n-am aflat din ce e ficutd de faptNebuloasa CBp de Cal.

in cele din urmd, in tabdra spafiald dintr-a patra am

aflat cd o nebuloasd este un nor uriag de gaze. Dar se

pare cd norii uriaside gaze sunt ceva extrem de amuzant

pentru bdielii de clasa a patra care i9i petrec ,roupfuu

intr-un muzeu dedicat spafiului si care mai are si ecou,

asa cd s-a alesprafuldemomentulmeu special. Dinnou.Cu muci sau fdrd, puteam sd-mi amintesc noaptea

aceea cum nu se poate mai limpede. Orion. Prima mea

constelalie.

Dacd iegi afard intr-o seari de iarnd, te intorci spre

sud gi privegti in sus, vei vedea trei stele aliniate. Aceste

stele se numesc Mintaka, Alnilam gi Alnitak, dar suntmult mai cunoscute drept Centura lui Orion. Stelele

din jurul centurii alcdtuiesc constelafia Orion, unrdz-boinic ce line un scut intr-o mAnd gi o bAtX in cealaltd,

gata sd atace taurul, cu sabia strdlucindu-i la brAu.

Mugchi, vitejie, ferocitate! Bnng! Zdronc! Pleosc!

Legenda spune cd Orion era fiul unul zeu al mdriigi al unei mare vAndtorese. Se mai povestegte si cd era

cam cu nasul pe sus, azvdrlea cu insulte in stAnga gi-n

dreapta, cd l-a muscat un scorpion gi a murit. Din ca-

uza asta, constelalia lui Orion gi constelafia Scorpionului

se afld in pdrli opuse pe cer, ca sd nu le vezi niciodatd

in acelagi timp. Adicd Orion cam fuge de Scorpionnoipte de noapte, pentru eternitate.

Asa cd, da, ce pot sd zic, era si cam pdmpdldu. Pentru

cd, serios acum, un scorpion e doar un gAndac.

Sd revenim. Dacd urmdregti stelele din Centura luiOrion tot inspre stAnga, vei da de o supergiganti ro9ie.

Steaua dupd care am fost numit: Betelgeuse.

Care literalmente s-ar traduce cu. .. ,,Subra!". '

Md rog, de fapt,,Subraful Stelei Centrale"l, dar mie

tot imi sund ca si cum ar fi vorba despre un subra!superpdros gi cam mirositor, la o adicd, de la atdta

luptat cu taurii, minotaurii, scorpionii si alte chestiide-astea.

Ca sd fiu cinstit, Betelgeuse este doar al doilea nurne

al meu. Primul este Arty, prescurtarea de la Arcturuscare este steaua alfa din constelalia Boarul. Sund destul

de pretenfios sd fii numit dupd o stea alfa, asta pdnd

cAnd auzi de partea cu Subra!. Subraful face orice nume

sd-gi cam piardd din strilucire. Puteam sd fiu numitchiar dupd Soare, dar, dacdpuneai Subra! dupd... iar ilivine in minte imaginea aia plind de sudoare, nu-i asa?

Aga cd dsta-s eu: Arcturus Betelgeuse Chambers.

A fost la un moment dat un astronom faimos, pe

nume Carl Sagan, care gi-a dat seama de tot felul de

chestii smechere, ca de exemplu cd atmosfera lui Venus

1 ,,Steaua Centrald", (fir englezd, ,,Centra7One") este denumireadatd lui Orion de cdtre astronomii arabi din Antichitate (n. red.).

se compune din gazegi de asta e o planetd a9a fierbintesau cd pe Luna lui Saturn,,.Titary se gdsegte apd. $i maiavea gi citatul dsta celebru curn cd toli suntem fdcufi dinpraf de stele. Ce voia sd spund prin asta e cd toate ele-

mentele chimice care se gdsesc in dinlii nostri, in oase

gi in pda itr mAncarea pe care o mAncdm, in masinile pe

care le conducem, pe toatd planeta si cam in absolutorice nu sunt altceva decAt materia stelelor explodatefir universul nostru cu miliarde de ani tr urmd.

Nu sunt sigur cd irleleg cu adevdrat ce voia sd zicd,.

De exemplu, invdfitorul meu dintr-a treia, domnulPictor, avea cei mai galbeni dinli pe care i-am v6,zut

vreodatd la un om, cu picdtele maronii trtre cei de jos.

E cam greu de crezut cd dinfii lui proveneau dintr-ostea. Mai degrabd dintr-un rAu mocirlos.

Dar ce gtiu sigur este cd, dacd existd cineva ficut dinpraf de stele, atunci fdrd indoiald suntem noi, cei dinfamilia Chambers. De la bunicul Muliphein, numitdupd steaua delta din constelalia CAinele Mare,la un-chiul Fornax, care a dormit pe timpul verii intr-un gez-

long pe acoperig, la cei doi verigori Longie si Lattie(prescurtarea de la Longitudine gi Latitudine) gi pane

la Corvus Chambers - cunoscut 9i ca... tatdl meu.

Tata lucra la observatorul universitdtii, o slujbipe care o avea incd de cAnd era student la Facultatea

de Astronomie si Fizici. Acolo a intAlnit-o pe mama,

o ,,fatd, drdgufd de la o gcoald mixtd, cu bucle rogii gi

strdlucitoare gi bla-bl a-bla" - n-am aflat niciodatd cum

se termind fraza, fiindcd era scArbos sd-l aud pe tatavorbind despre asta. La urma urmelor, emamamea!

Practic, am crescut in observatorul dla. Tata obig-nuia sd md lini de mAnd, ajutAndu-md sd urc scdrile,gi sd spund,: ,,Stiai, Arty, cd inelele lui Safurn au fostdescoperite prima oari de cdtre Galileo prin L600?

Acum stim ci acele inele sunt fdcute din gheali gi cd

Saturn are saizeci gi dou5 de Luni. .." Iar eu imi inchi-puiam cd merg pe o pasareld ce ducea la o navd spafialialdturi de cAinele meu, Cometi, care lopdia de bucuriefir urma mea, imbrdcat ilr costumul lui cAinesc de as-

tronaut. pi cAnd ajungeam in capul scirilor tata des-

chidea larg usa, iar ltriuntru se afla un telescop uriag.Neted gi lucitor, era indreptat spre cer ca o rachetd ce

e gata sd decoleze drept prin tavan. Aproape cd lmitdia rdsuflarea.

Tata md bdtea cu palma pe umir, impingdndu-mdmai aproape de ocular.

- Haide! imi spunea el. Am setat-o deja pe Martepentru tine.

Md ridicam pe picioarele mele nesigure gi md uitamprin ocularul care la inceput pdrea neclar gi cu un felde negru in jurul marginilor, de md ficea sd cred cd nugtiam eu sd-l folosesc sau cd era stricat. Sau poate cd unliliac se asezase pe vdrful telescopului gi tot ceea ce

vedeam eu era de fapt un fund de liliac - lucru care mdamutzanespus, fiindcd fircercam sd spun cAt de repedeputeam in minte ,,hJrrd deltliac", de zece ori.

:]:

Fund de liliac.

Fund de liliac.

Fund de liliac.

Fund de liliac.

Fund de liliac.

Fund de liliac.

Fund de liliac.

Fund de liliac.

Fund de lili"ac.

Fund de liliac.

- $tii, Arty, obignuia tata sd spund, se zice cd, dacie sd fie viali acolo pe undeva, cel mai probabil s-ar gisipe Marte. Toate acele cratere pe care le vezi ne aratii ci pe

Marte s-ar putea sd fi fost cAndva apd., iar daci a fostodatd, ar putea foarte bine sd mai fie. Poate inghefatdtr subteran. Si oriunde este apd, poate fi gi viafd.

Eu priveam gi mai atent 9i deodatd planeta rogie apd-rea tr vizor.incercam sd vdd viala despre care imi vor-bea, speram sd gdsesc vreun ocean, poate chiar siobserv ivindu-se vreun cap verde gi bombat, sd fiu sa-

lutat de vreun extraterestru prietenos. Poate cd extrate-restrul ar fi avut chiar o mdnugi mare de spumd pe care

sd fie scris: Marte e cea mai tare! Marte e cea mai tare!

Tata nu ajungea niciodatd devreme acasi de la ob-servator. ii pHcea sd stea acolo pand tdrziu,mai ales innopfile senine de vari. Pur gi simplu erau prea multedevdzut.