vDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

WOOLF. VIRGINIASchrle / Virginia Woolfi trad.: Mihai Miroiu. -

Bucure$ti: RAO Intemational Publishing Company,2009

ISBN 978-973-103-971-8

I. Miroiu, Mihai (trad.)

821.1I l-31:135.1

RAO lntemational Publishing CompanyGrupul Editorial RAO

Sf. Turda I I 7- I I 9, Bucuresti, Romaniaw1!'tv.raobook,com

www.mo.ro

VIRGINIA WOOLF

A Selection of Estals

Copyright O The Estate ofVirginia Woolf, 2009

Traducere, crcnologie, prefali $i note

MIHAI MIROIU

O RAO Intemational Publishing Company, 2007

pentru versiunea in limba romeni

. ,oClipe de via{i"' in oglinda fermecati a artei

in prefala volumului de schile s,i povestiri A llaunted

House aod Other Stoies (O casi bantuiti $i alte povestid) pu-

blicat in 1944, Leonard Woolf ne dezvdluie modul cum

Viiginia Wooll elabora aceste scrieri, sugerand astfel totodatE' locul pe care ele il ocupd in ansamblul uealiei woolfiene.

,,in decursul intregii sale vieli, Virginia Woolf obiqnuia

ca la anumite intervale sd scrie scurte povestiri. Era obiceiul

ei ca ori de cdte ori ii venea vreo idee se o schiteze intr-o

formd foarte provizorie gi s-o pund apoi deoparte intr-un ser-

tar. Ultedor, daci un editor o solicita sd scrie o povestire

scurtd si ea nu se afla in dispozilia de a o scrie (ceea ce nu se

intampla adesea), atunci ea lua schila din sertar gi o rescria

uneori de mai multe ori. Sau, dac6 avea dispozilia, ceea ce se

int6mpla deseori cdnd scria un roman, cd are nevoie sd-gi odih-

neasci mintea lucrand la altceva pentru un ristimp atunci ea

fie scria un eseu critic, fie lucra la una din schile".

Fard a pune la indoiald faptul ci aceste compozitii lapidare

erau considerate de scriitoare uneori drept nigte interludii gi

ce exigentele profesiunii ii impuneau elaborarea unei anume

povestid la un anumit moment, este important se semnaldm

septembrie 2009

ISBN 978-973-103-971-8

6 Mihai Miroiu

de la bun inceput caracterul experimental al multora dintre

aceste scrieri. Acest camcter este subliniat in "Iumal Qi el este

confirmat de ordinea cronologici a acestor texte gi de un

studiu aient al conlinutului lor. in fapt, aceste schile qi poves-

tiri au fost publicate in ristimpul a trei perioade,

9i anume: 1917-1921,1927-1929 qi 1938-1940. Deqi aceste

date permit doar o situare aproximativd a datei cand au fost

elaborate, ele corespund prea indeaproape cu perioadele

experimentale din cariera scriitoriceasci a Virginiei Wootfpentru ca aceasta se fie doar o simpli coincidentd.

in special primul gnrp de schile, care cuprinde cel putin

patru scrieri premergdtoare elabordrii romanului Camera luiJacob $ alte trei scrise in acelaqi timp cu acesta, reprezintd

Idri indoiald un demers experimental carc avea sd conduce hacast roman. in privinla celorlalte doud grupuri, degi rapor-

turile dhtre schile gi romanele scrise in aceeagi perioadd nu

sunt la fel de explicite Si ele sunt estompate de similitudini gi

raporturi cu unele scrieri anterioare, una dintre ele coincide

cu momentul cdnd, incheind epuizantul travaliu la romanul

Arrr, scriitoarea iEi indrepta atenfia spre urmi,torul siu

roman, lntre acte. Scrise intre anii 1927 9i 1929, schilele

Rochia ,cea noud, Clipe de viaSi 9i ,,Doamna din oglindi"sunt, fiecare in felul ei, studii ale acelor momente privilegiate

care dezvdluie adevdrul cu privire la o fiinfd omeneascE. inaceast6 privin!6 ele se apropie de Doamna Dalloway qi chiar

mai mult de Spre far, deqi accentul cade nu atit asupra

reudirii revela{iei lui Lily Briscoe, cdt mai ales asupra son-

ddrii potenlialului artistic al acestei revela{ii qi asupra

incercirii de a o depiqi. in sffirgit, in ultimele povestiri

stredania de a imbina poezia qi realismul, satira sociali gi

PREFATA 7

analiza psihologicd, o aspiralie imperfect rcalizatd in Anii,pare si prevesteasc d rcmanul intre acte,

Astfel, compoziliile din primul gmp alcdtuit din Grddrna

Botanicd Kew, Albastru $i verde, O casd bLnniti, Luni sau

ma4i qi Cvartetul de coarde ar putea fi caracterizate drept

niqte studii impresioniste. Aceste cinci schi(e evidenliazi

aceeas,i lipsd a unei structuri dramatice 9i aceeagi tendin!6 de

a infiliqa in cadrul unui proces asociativ elemente disparate

ale unei congtiinte care reflectd, elemente care sunt omoge-

nizate galie tonului uniform al naratorului qi lipsei oricirei

, referiri precise la coordonatele spa,tiale sau temporale. Avem

de a face aici cu momente decupate din existente, lipsite de

repere curn ar fi,,inainte" gi,,dupi aceea": sfirgitul zilei din-

tre doud zboruri ale unui bdtlan (lun sau martj) rnter'.al:ul de

timir dintre momentul ocupdrii locului intr-o sald de concert

,si momentul pdrdsirii sdlii (Cvartetul de coarde). Congtiinla

prin care se rdsfr6ng senzalii, perceplii, ftanturi de gAnduri,

imagini din trecut gi de pretutindeni, plSsmuiri, cuvinte auzite

sau rostite, nu are nici chip, nici trup. Ea nu existi in sine, ci

doar prin ceea ce se rdsfrange ir ea, intr-o neincetati alcdtuire

s,i llrdmilare, ldsdnd cititorului sentimentul amdgitor al pose-

siunii $i totodate al caracterului efemer al momentului

infe sat. Ai putea fi tentat sd crezi cd in aceste schile atmos-

fera este totul. O casd bertuitd cme incepe cu fraza: ,,La orice

ord te-ai lr trezit auzeal o uqi inchiz6ndu-se" ar perea sd

creeze tocmai o asemenea impresie. Dar ambiguitatea cu care

cei care locuiesc in casa bdntuitd devin una cu fantomele ca.re

o bantuie constituie dovada unei intentii diferite. strictvorbind, atmosfera est€ doar unul din elementele acestor

schife. Ele incearc6 s6 arate modul cum aceastd atmosfed

pitrunde in fiin1a care este cufundatd in ea qi totodati modul1 Cf. A lvriter's Diary (AWD), pp. 30 31

8 Mihai Miroiu

cum aceeaqi atmosferd emard de la fiinF amintiti. in fapt,

adevdratul subiect al acestor scrieri concise este un moment

din viala acelei fiin1e 9i in aceastd privinli schitele acestea

prevestesc romanele Camera lui Jacob, Doamna Dallowayqi Valurile.

Din aceeagi categorie cu Un rornan nescris fac paxte alte

trei schile gi anume C1&e de viagd, Doamna din oglindd si

Partida de venfuoare. in ciuda deosebirilor in tratarea temei

$i de stil, intenlia este aceeagi. Toate aceste schife ne-o

infaligeazd pe scriitoare in cdutarea Doamnei Brown,emblematicul personaj din eseul programatic ,,DomnulBennett $i doarnna Brown" publicat in 1923. in fapt, MinnieMarsh, eroina schilei Un roman nescris, este sora mai mare a

doamnei Brown gi firi indoiali cd Virginia Woolf a avut inminte schila scrisd in 1919-1920 atunci cand a conceput per-

sonajul tipic pe care qi-a intemeiat teorja.

Partida de vendtoarc, desi este ultima din serie in ceea ce

priveqte data elabordrii, este la prima vedere cea mai apro-

piati de modelul propus. Ca Si in Un rcman nescris, naraton)l

anonim, qezind vizavi de o femeie necunoscutd inh-un com-partiment de tren, reconstituie cu ajutorul catorva indicii o

intreagi pgrioadi din viala acesteia, situand-o intr-un context

spaflal gi uman precis. La sfdrgitul cdlitoriei aceasti con-

struclie fictiva se naruie cdnd ea se confrunti cu realitatea:

fiul care asteapti pe peron o alungd in lumea fanteziei pe MinnieMarsh, fata bitane cu nefericitele ei aventuri sentimentale qi

rudele ei meschine. in acelaqi mod, in lumina putemici a

ldmpilor din gard, Milly Masters, fata sdracd a croitorului,sedusd de cdtre proprietarul domeniului, devine o femeie

foarte obignuitd care vine la Londra cu o heabd oarecare. Darin timp ce in Un roman nescris povestea fictivi face constant

PREFATA 9

refedre la personajul real in scop de confirmare gi validare inPartida de vendtoare povestea curge neintrerupt si capete o

autonomie ce pare a fi o gamntie a autenticit5,tii astfel incAt

atunci cdnd ajungem la deznoddm6nt aceastd realitate para-

lel6 supravieluieqte confruntirii cu faptele. Autoarea nu se

mai simt€ obligata sd justifice povestea aga cum fecuse inultimul paragraf din Un roman nescis.

in Clipe de uafd' observatorul, Fanny Wilmott, recom-

punq din ftagmente - gesturi, aparilii trecitoare, cuvinte -yiala s,i personalitatea prolesoarei sale de pian, Julia Craye:

, cadrul familial, aviditatea acesteia, spiritul ei de indepen-

den(i gi frustririle ei, toate contribuie la crearea imaginii unei

existenle .inguste qi apisate de dezamigiri. Apoi, pe

nea$teptate, Julia Craye o cuprinde pe Fanny in brate si o

sdruid pe buze. Aceastd revelalie, fard a risipi complet imagi-

nea pe care gi-o formase Fanny, o recompune injurul unui alt

centru de gravitatie. Accentul se muti de pe ideea singurdtdlii

$i a patosului pe ideea independentei $i a vointei gi ceea ce

piruse aproape un eqec devine aproape o victorie.

Spre deosebire de Un roman resffis s-i de Partida de

vendtoare, Clipe de viayd conline anumite elemente ftamatice

strans legate de tema analizei personalitdlii. Degi Fanny

opteazi pentru nefericirca in solitudine, posibilitatea solitu-

dinii voluntare nu este absenti nici o clipe qi de aici rezulti oanumitd tensiune care nu est€ rezolvati decat in ultimul paxa-

glaf. Mai mult, conflictul dintre real qi imaginar nu este

aspectul esenlial al acestei schile. Titlul ei arati ci accentul

cade asupra revelaliei care inlocuieqte acest conflict qi ilrezolvd prin integrarea elementelor contradictorii. Clipa de

viald se afl6 la punctul de intAlnire a celor doui lumi unde, irr

restimpul unui moment privilegiat, surprindem o firimi de

lO Mihai Miroiu

adever. Acest moment definit aici &ept ,,Acele de la merce-

ria Slater nu au varf' amintegte de ,,epifaniile" lui James Joyce

a cdror caracteristicd este eliberatea fortei revelatoare latente

existente intr-un cuvent sau intr-un gest neinsemnat.

Doamna din oglindd ar fi putut fi tntittrlatd tJn roman

nescns. Schila se incheie cu aceeaqi propozilie de la inceput.

Dac6 simptul fapt cd aceste scrisori erau facturi explicd

indiferenta Isabellei Tyson, revelalia pe care o implicd acest

gest este dramatizatd de pregdtirea lenti contradictorie a

temei povestirii, adicd perceplia diferitd mediate de

reflectarea in oglindd. Doamna din oglind, impleteqte analiza

psihologicd din Un roman nescns ;i proza impresionistibogati din Ctrddina Botanicd Kew. Aceasti modalitate nu

este probabil striind de preocuparea autoarei pentru elabo-

rarea romanului Valuile, carc dateazd din aceeagi perioadd.

Cu ajutorul distincliei dintre scena reale qi reflectarea aces-

teia in oglindd, ni se sugereazd de la bun inceput cd realitatea

este deosebitd de cum ne-o imaginim noi. Isabella a dispirutin gridind; imaginea pe care si-a format-o observatorul

despre ea este evocati de locuinla ei incentitoare si de

grddina ei luxurianti. Bogdtia ei inseamnd fericire si succese;

tdce.ea ei indicd mister $i pasiune, iar mdnunchiul de scrisoripe care pogtagul tocmai le-a aruncat pe masa de marmuri std

marturie in acest sens, Dar cdnd Isabella se iveqte din nou inoglindd lumina care ii inconjoard chipul dezvdluie o realitate

cu totul alta: singurdtate, indiferenfd, desertdciune, varste

inaintate - $j scrisorile care nu sunt decat facturi.

Oglinda care desparte astfel elementele secundare de lu-crurile esenliale, aparenta de realitate $i care, ca prin farmec,

risipeFte acel mit plismuit de imagina{ie care este strein atat

observatorului, cat !i obiectului observat este fdrS indoiali de

PREFATA II

un alt ordin decat incidentul care anuleazd personajul imagi-

nar plismuit in cazul lui Minnie Marsh, Milly Masters sau al

Juliei Craye. in aceste cazuri ciocnirea cu realitatea destramd

inveli$ul irizat creat de imaginalie; aici avem de a face cu o a

doua realitate reflectat6 de lumini. Aceasti lumind se ivegte

din nou in Partida de vendtoarc. Aici este vorba de lumina

unei limpi dintr-o gar6 care schimbd chipul un€i femei de

rand transformand-o in romantica Milly Masters.

Cu schita Roc.ha cea noud ajungem la povestirile care o

fu ca personaj principal pe doamna Dalloway s,i care mai

cuprind Omul ca,re r$i iubea semenii, impreund. dar despd4ili

qi Recapitularc. Rochia cea noud face oarecum o noti aparte

intrucat atet continutul, cat qi data elaboririi o apropie atdt de

mult de roman, incet este foarte probabil ci autoarea a

.ren;ntat si o includd in Doamna Dalloway. Vedem celebra

petrecere cu ochii lui Mabel, o cunogtinJd umil6 a familiei. Ea

est€ intampinatd la garderobd ca toli ceilalti oaspe,ti de citre

doamna Bamett care cdntdreqte gi judeci din priviri pe fiecare

invitat in privinla imbrdcdmintei qi a situatiei sociale.

Perspicacitatea bitranei servitoare se afld la originea neferi-

cirii lui Mabel. Atitudinea doamnei Barnett o face sd-qi dea

seama de nepotrivirea rochiei sale gi acest sentiment con-

tribuie la izolarea ei in tot timpul petrecerii, facand-o

conqtientd in mijlocul acestor oameni bogati mai intdi de

sirdcia ei gi apoi de nereuqita intregii sale vieli qi ii dezvdluie

totodati zidimicia gi goliciunea unor asemenea relalii mon-

dene. Dupd ce suportd cu stoicism ipocrizia, indiferenla gi

egoismul celorlal{i s,i propria umilire, ea se rehage recurgand

la o minciund conventionale: ,,M-am distrat bine". Aceastd

minciunl intruchipeazi toate minciunile, toate trederile nu

doar din aceste ultime ore, ci din inheaga ei via1i. Trdind

12 Mihai Miroiu

cateva ceasuri int-un adevdrat infem, in singuritate Si jene,

Mabel ajunge la sfdrgit la limanul amintirilor plicute care iiingdduie sd se impace cu sine gi cu viala $i sd descopere insine fo(e noi gi o oarecare ddrzenie.

Celelalte trei schitd al cdror cadru il lormeazd petrecerea

datd de Clarissa Dalloway au fost scrise mult mai tarziu qi

oglindesc romanul in mod indirect. Atmosfera unei petreceri

mondene oler6 modalitatea ideale de a elabora aceastd temicare este comune celor trei piese. Aceste schile sunt vada-

liuni pe tema dificultdfii de comunicare dintre oameni. inOmul care i;i iubea semenii, Pdckett Ellis si domnisoara

O'Keefe, fiecare fiind un filantrop in felul siu, incearcd in

zadar si-$i povestesce unul altuia despre dragostea lorcomund fa16 de umanitate, fiind totodatd irita.ti de frivolitatea

qi indiferenla celor dinjur. Ei nu sunt capabili sd exprime sau

sd simti nimic altceva decit urd. Aceeaqi imposibilitate de

inlelegere reciproci separi cele doud personaje din -impreund,

dar despdrlili. Dupe cum Prickett Ellis si domniqoara

O'Keefe nu reuqesc nici o apropiere intemeiad pe idealul

comun al filantropiei, tot astfel gi domnul Serle qi domrisoara

Aming esueaza in incercarea de apropiere atunci cind evocd

amintirile lor comune despre Canterbury care, prel de o clipd,

le creaserS sentimentul de apropiere. Acest sentiment dureaza

doar o clipd, dupi care fiecare se intoarce la propria sin-

guratate, separat, indiferent fald de celdlalt. Aceeaqi atmos-

ferd se regdse$te in Recapitulare ]]/jtde un bdrbat qi o femeie

stau de vorbd in grddina doamnei Dalloway. Femeia, de fapt,

mai mult ascultd decat vorb€qte; ea asculti gi se gindeqte la

cu totul altceva, fermecata fiind de frumuselea locului si

a momentului.

PREFATA 13

Lappin ;i Lapinova gi Mogfenrrea sunt drame concise ale

vielii de familie. Ele arat6, prima in registrul fanteziei

eroicomice, cea de-a doua intr-un ritm tensionat suslinut de la

inceput pand la s{hrgit cu ajutorul ironiei, inriuti{irearetaJiilor dintre so{i qi alunecarea treptatd a acestora in ceea ce

autoarea numeqte undeva in Jumal ,,automatismul obignuit

involuntar al zilelor fiecfueia din pdrti"t. Protagonigtii din

Lappin gi Lapinova reuqesc pentru un timp gralie artificiuluiunui univers personal tainic in care se refugiazi. Escapadele

lor in acest redescoperit codru al Ardenilor in care Rosalind

. il cdlduzeqte pe seriosul gi solemnul ei so1 Emest, unde el

devine Regele Lappin, iar ea, micu{ul iepure argintiu cu ochi

mari proeminenli, cam nebunaticd, dar totuqi regine, iiapropie unul de altul s,i totodatd ii izoleazd gi ii ocroteqte de

problemele vielii cotidiene proprii precum gi de viala celor-

1al1i. Dar la un moment dat vraj a se destrama. Mai int6i moare

Regele Lappin gi, c6nd Rosalind ii deplAnge pierderea,

Emest, care redevenise berbatul practic dinainte, o consided

proast6. Nu mai rdmine decdt ca gi Lapinova s6 moard la rdn-

dul ei, dar Rosalind nu se poate lepdda de sine astfel incdt

acest moment marcheazd slbrs,itul iubirii lor.

in Mos,tenirea Gilbert Clandon, dupe moartea soliei sale

Angela, ii oferd secretarei lor Sissy Miller o brogd pe care ioddruise Angela qi risfoiegte jumalul pe care aceasta il ldsase

anume lui. Lectura jurnalului ii dezvdluie faptul cd Angela

trecuse treptat de la dragoste, admiratie gi entuziasm la

nepdsare, indiferenta gi singurdtate plictisitoare. El afle astfel

ci ea se dedicase operelor de binefacere gi il cunoscuse pe un

anume B.M. de care pirea sd se fi indrdgostit. Ea refuzase sd

plece impreund cu el, iar acesta se sinucisese. Ultima

I Cf. ewo, p.308. insemnarea este datate 22 noiembrie 1938.