Duilra CIP a Bibliorecii N4ionale a RomrnieiSooIJ',VIRGINIAOdado: o biogrde / Virginia Woolf, rad.: Vcea Cdin. -horc$ii Edihra RAO,2011Cmpann 2n08

rsBN 978{06-8255-5G9

L Calin, Veta (rrad.)

82l.lll-31=135.1

Fditura RAOcdpui Edilorial RAo

Sh. Turda nr. 117-119, Bucurcs4 RomaniawwwJaobooks.com

www.tito.to

VIRCINIA WOOLFOtlando

@ The Estate of \rlrginia Woolf l92g

Traducee din limba englezeVERA CALIN

@ RAO Intemational Publishing Company, 2m7pentru versiun€a ln limba romana

Capitolul I

Bnian - fiindcd in ce6a ce privea sexul lui nu putea sA

focapi nici o indoiali" micar ci moda timpului se sdduia silmascheze - spinteca aerul cu sabia lintind capul unui arab care

se bdlibinea agilat de grinzi. Capul era de culoarea unei mingi

vechi ii mai mult sau mai pu1in, avea chiar 9i forma unei mingi,

de carel deosebeau doar obrajii scoftlcili 9i unul sau douimocuri aspre gi uscate as€minitoaxe cu pdrul de pe o nuci de

cooos. Tatil - sau poa.te bunicul lui Orlando - retezase capul de

pe umerii vreunui pngAn uriag care-i risirise ln cale zub razele

lunii, pe intinsele cimpii silbatice ale Africii; 9i acum capul se

legina frri oprire, inceti$or, in briza ce nu contenea si adie prin

poduile uriagei case ipanfte de senionrl carel tiiase.

Stibunii lui Orlando stibituseri c6lare cimpii de aigor,

cimpii pietroase, cdmpii udate de rduri stanii 9i dobor6serd

multe caFte de mse feluriG de pe mulfi umeri, adrcdnduJe apoi

acas6 ca sd le atime de grinzi. Aga va face gi el, se jurase

Orlando. Dar, cum n-avea dec6t gisprezece ani gi era prea tinirca si cildreasci in tov6rdLqia celorlal{i prin Africa sau Franla,

pleca pe furiq de ldngi maici-sa qi de l6ng6 phmii din parc ai se

urca in podul lui, unde lovea, stripungea gi despica aerul cu

tiigl sabiei. Cdteodatn tiia fi'anghia 9i cipSlina cidea sdltiind

pe podea, iar el trebuia s-o prindii la loc; o lega cavalere$te

februarie 2011

rsBN 978{(b-8255-5G9

6 a Yirginia Woolf

aproape prea departe ca s-o mai poati ajunge cu sabia, ata incet

dugmanul ii ranjea triumlEtor cu buzele lui uscate gi negre.

Scifirlia se legina, fiindcd in casa atat de mare, in podurile

cireia se refugia Orlando, pini 9i vdntul @rea prins in capcand

9i sufla incoace 9i incolo, iama ca 9i vara. Tapiseria verde cu

vanitori fremdta tot timpul. Cei din neamul lui fuseserE nobilide cdnd lunea. Rdsiriseri din celurile nordului cu coroanele pe

cap. Oare dungile de intuneric din incdperc 9i petele galbene care

preficeau dugumeaua intr-o tabld de 9ah nu se datorau hecerii

razelor de soare prin gearnul colorat al enormului blazon din fe-

reastrS? Acum Orlando stetea in fala trupului galben al leopar-

dului heraldic. CAnd atinse pervazul ferestrei pi impinse ca s-o

deschidi, mdna i se colod in rcSu, albastru 9i galben, ca o aripd

de fluture. Cei care indrigesc simbolurile qi au pasiunea

descifririi lor ar fi putut acum sA observe c4 degi picioarele fine,

trupul frumos 9i umerii bine clddili ii erau impodobifi cu nuanle

felurite de lumind heraldic5, fara lui Orlando era luminatS, din

clipa in care bdiatul deschisese larg fereastra, doar de soare. Arfi fost cu neputinli sd gdseqti un chip mai candid qi mai intrmecat

deopotrivd! Fericiti mama carc zimislegte as€menea fiin1i" mai

fericit ince biogmful care-i istorise$te viata! Ea nu va cunoa$te

nicicdnd mihnirea, el nu va avea niciodati nevoie de ajutorul

weunui romancier sau poet. Personajul va inainta din fapt6 infapti, din izb6ndi in izbind6, dintr-o demnitate intr-alta, iarscribul ii va merge pe urme, pdni cind amindoi vor atinge 1int4fie ea cat de inalte, ce reprezinti suprema implinire a dorinlei

lor. CAnd te uitai la el, Orlando pErea croit anume pentru un

asemenea drum in viap. Obrajii imbujorali ii erau acoperili cu

un puf de pienic{ puful de deasupra buzelor era doar un pic mai

des dec6t acela de pe obraji. Buzele le avea scurte gi ugor ridi-care deasupra dinlilor de o albea!6 delicati ca de migdaE. Nimicnu intrempea curba nasului in miqcarea ei scurti gi incordati de

ORLANDO . '7

sigeati; pdrul il avea intunecat, urechile mici qi lipite de cap'

Dar, vai, asemenea pomelnice ale fiumuselii tineregti nu se pot

incheia firi amintirea ftrm1ii 9i a ochilor' $i, vai' oamenii se nasc

rareori lipsili de aceste atribute. intr-adevir, de indati ce

aruncim o privLe asuga lui Orlando, care sti la fereasti' tre-

buie sA rccunoa5tem cA ochii ii erau asemenea unor violete ude

de roui, ochi mari, plini parci de api" care-i mer€a ti mai mult;

9i c6 fruntea ii era ca o cupoli de marmuri stransi intre cele

doui medalioane goale ale t6mplelor' Iati ln ce ton raPsodic ne

avintirn, de indati ce ii privim ochii 9i fruntea' De indati ce ii

privim ochii 9i frunte4 trebuie si incuYiinlim o mie de lucruri

neplacute, pe care orice bun biograftrebuie si se sileasci a le

tEce cu vgderea. Anumite priveligti il tulburau, ca' de pildi'

reea a marnei lui, o prea ftumoasn doamnn imbricati in verde'

care ieqise sd brineasci piunii cu Twiichett, slujnica' dupi ea;

annnite priveligti il incAntau - pdsnrile si copacii; altele il ftceau

sA indrigeasci moartea - ceml de seari' intoarcerea ciorilor; 9i

or ata urc.6nd scam in spimla pdn6 in creieml lui, carc era foarG

spalios - ne dim seama cA ioate aceste priveligti' impeuni cu

smetele ce veneau din lemn' incepeau si stimeasca acel virtej

ti viknepg de patimi 9i emolii, Ps care orice bun biograf le

uritte. Dar si mergem mai departe' Orlando i$i retrase incet

capul, se asezi la masi 9i, cu aerul doar Pe jumebte conqtient al

omului ce se apuci de o treabi pe care o face in fiecare zi a vi4ii

lui la aceeagi ori, scoase un caiet cu o eticheti ps care scria

Ethelbert: Tragedie h cinci acte $i muie o pani veche $i ptrtattr

de cemeal6.

Curind innegri cu versuri zece pagini 9i mai bine' Scria'

fireite, curg6tor, dar inff-un stil abstract' Viciul, Crima Mizeria

erau personajele dramei sale; mai erau regi 9i regine ale unor

Er6mud de neinchipuit, stivifi de complotrui insPnimandbarc;

nnpadif de simliri inalptoare. Nu gdseai in toate astea o singure

8 o li@nia Woolf

vorb6 a5a cum ar fi rostilo el, dar totul era adus din condei cu o

uturinfi 9i o suavitate care, finand seama de valsta autorului -nici gaptesprezece ani nu implinise - 9i de faptul ci secolul al

gaisprezecelea mai avea cd$va ani pdni si-gi incheie drumul, em

desnrl de neobignuit. Toh4i, intr-un t6rzig se opri. Descri4 aga

cum descriu de cind lumea tinerii poefi, nahrra gi, ca si giseasci

tocmai cuvdntul potrivit pentu o nuant6 de verde, se uita (9i aici

ii inEecuse in indrizneald pe cei mai mul{i) la lucrul descris, care

se nimeri sA fie o tufi de dafin ce creltea sub fereastrd.

Bineinples ci dupd asta nu mai putu si scrie. Verdele in naturd

e un4 verdele in literaturi e alta. Natura li literatura par sd fie in

fireasci vrdjmigie una cu alta; daci le pui falS-n fa1i, se sfaqie

in buciti. Nuanla de verde ziriti acum de Orlando ii stici rima

pi-i rupse misura versului. in afari de asta, natura are vicle-gugurile ei. N-ai dec6t se te uifi pe fereastre la albinele care

zboarn printre flori, laun caine care cascd, la soarele care apune

$i se te gandegi: ,de cdte ori voi mai vedea eu soarele asfintind"

etc. etc. (e un gand prea bine cunoscut ca si merite sd-l scriu

pini la capdt) 9i indati laqi pana si cadi, ili iei mantaua,

pirisegti odaia 9i, in drum, te poticnesti de un sipet pictat.

Fiindci Orlando era qi un pic st6ngaci.

Avu grijn sd se fereasc6 de orice intilnire. Stubbs,

gridinarul, tocmai cobora aleea. Bdiatul se ascunse dup6 un

copac, ca si-l lase se treac6. Se strecurd apoi afar6 printr-o

portife din zidul gfidinii. Merse de-a lungul tunuor grajdurilor,

cotelelor de ceini, pivnilelor cu bere, de-a lungul atelierelor de

tAmpldrie, a spilitoriilor, a locurilor unde se ffceau luminiri de

seu, unde se tiiau vitele, se lucrau potcoave, se coseau tunici,fiindci de fapt conacul era un omg intreg care luia de gdligiaoamenilor prinqi de feluritele lor indelehiciri ti ajrnse nevdzut

pe cirarea cu ferigi, care urca prin parc spre creasta dealului.

Poate ci existi afinitili intre insugirile omului; una o atrage pe

ORLANDO ' 9

cealalti dupi sine; Ei aici biograful s-ar cuveni si stEruie asupra

faptului cd stingicia se insote$te adesea cu dragostea de sin-

gurdtate. Dat fiind cd se poticnea de siPete, Orlando indrigea in

ihip firesc locurile singuratice, priveligtile largi 9ii pldcea sd se

simti de-a pururi, de-a pururi singur'

Aga inc6t, dup6 o lungi t6cere, sopti intr-un tarziu' intre-

deschizindu-gi pentru prima oard, in aceasti cronicd' buzele:

-sunt singur". Urcase foarte repede dealul inaintand printe

ferigi qi mirnciniguri, speriind cerbii 9i pds6rile sdlbatice' spre

un l=oc incoronat de un stejar singuratic Era o culme foarte

inalti, atat de inaltS, incat de sus puteai cuprinde cu privirile

norEsprezece comitate engleze; 9i, in zilele senine' treizeci' iar

cind lremga era foa*e frumoas6 poate chiar patruzeci' Uneori

prteai se vezi Canalul Mdnecii si valurile alungdndu-se unele pe

altele. Puteai si vezi r6uri 9i bdrci de agrement alunecand Pe

apele lor; sau vase de rizboi care se indrcptau spre larg 9i

armade cu trarnbe de fum din care ieqeau detunehri infimdate;

ti intirituri pe coasti; $i castele inconjumte de pajigti; aici un

unn de paz{, dincolo o fortireap; 9i iardgi cate un conac foarte

intins ca acela al tatilui lui Orlando, adunat ca un oraq intr-o vale

Si inconjumt de ziduri. C6tre res6rit se inillau clopohilele

asculite ale Londrei qi se vedeau negurile oraiului; ti poate ce

ahmci cand vantul sufla din direclia potriviti se zireau chiar la

linia orizontului p6nd 9i piscul st6ncos 9i marginile dinlate ale

Snowdon-ului, care-Si alata contururile muntoase Printre nori'

Timp de o cli@, Orlanrlo zibovi socotind Privind' recunoscind'

Acolo ".a

casa tatdlui s6u; dincolo a unchiului M6tuga lui

$ipanea cele tei tumuri mari dintre copacii de-acolo' Landa era

a lor, pidurea de asemenea; la fel 9i fazanul' cerbul' vulpea'

viezurele 9i fluturii.

Suspina addnc ai se anmci - cuvdntul e indreptilit de pasi-

*"u nidi e in -ig"atile lui - pe pim6nt, la picioarele stejarului'

l0 a Yirginia Woolf

ii pl5cea, in toiul acestei veri trecitoare, sI simta sub el verte-

brele pimAntului; cici asta socoiea el ci sunt rddicinile tari ale

stejamlui; sau, fiindcd imaginile se cheami una pe alt4 spinarca

unui cal mare, pe care el l-ar fi incilecaq sau puntea unei coribiilSsati intr-o rdni - de fapt pulea fi orice lucru tare, fiindciOrlando simfea nevoia si-9i ancoreze de ceva inima nehotirdticare-i zv6cnea sub coasti, inima care-i pirea in fiecare seard,

cam pe la ceasul acesta, cdnd el iqi ficea plirnbarea, bintuitn de

adieri inmiresmate gi de danri. $i-o ancori de stejar 9i, in timpce el stitea lungit pe jos, zv6cnetul diniuntrul 9i din jurul lui se

potoli treptat; frunzele mici rimaseri aninate, cerbii se opriri"norii palizi de vari incremeniri; pe pdmant, midularele luiOrlando se ingreunari; zicu atAt de nemigcat, incat, incetul cu

incehrl, cerbii se apropiard de el, corbii incepurd sA se rct€asca

in juru-i, rindunelele coborau sdgetand 9i se invArteau, iarlibelulele ii teceau ca un fulger prin fa1i" ca $i cum toatii rcdni-cia 9i activitatea erotici a acestei seri de vari s-ar fi lesut aseme-

nea unei pinze in jurul rupului siu.

SE fi trecut un ceas - soarele cobora cu iu1eal6, norii albi

dweniri roqii, dealurile violete, pddurile purpurii 9i viile negre -cAnd risuni o trompetl Orlando sdri in picioare. Sunenrl ascufit

venea din vale. Venea dinspre o pati inhrnecati de acolo, de jos;

o pati compacti cu contururi de hartd; un labirinq un omg incon-jurat insi de zidwi; venea chiar din vale, din inima mirelei luicase, care, mai inainte cufrrndaa in intuueric, acum, in timp ce

el o prive4 iar sunetul unicei trompete se dublase, se imbogilise

cu alte sunete asculite, se desprinse din bezn6, smilluitd de

lumini. Unele erau mici 9i palide purtate parce de slugi care

goneau prin coridoare ca si rSspundd unor chemdri; altele erau

putemice li str6lucitoare, ca gi cum ar fi ars in sili goale de

banchet pregdtite sd primeascd oaspeli ce nu sosiseri inci, altele

se scufundau, unduiau, coborau 9i se inillau, parci odati cu

ORLANDO ' II

miinile unor trupe de slujitori, care s-ar fi aplecat, ar fi inge-

nmchea! s-ar fi ridicat iare5i, inrAmpindnd pizind, escortAnd cu

cinstirea cuveniti p6nd in casi o mare doamnd - care coborise

din careti. Calegtile intorceau 9i inaintau prin curte' Caii i9i

cEtinau penajele. Sosise r€gina.

Orlando n-a mai zibovit privind. A cobordt in goani dealul'

$a strecurat in curt€ printr-o portili ascunsS Sui ca o vijelie

scara in spirald. Ajunse in odaia lui. igi azvirli ciorapii intr-un

co4 a incaperii, ntnica intr-alhrl. igi muie capul in api' i9i fteci

miinile. igi tnie unghiile. Cu ajutorul a nu mai mult decit gase

iri de oglindi qi a doui sfeqnice vechi, Fase pe el o pereche de

pntaloni purpurii, iqi puse un guler de danteld, o ve$A de taflt'

gi-ii incdlqd niqte pantofi impodobiti cu frrnde mai mari decit

daliile iirv;ahe, totul in mai pulin de zece minute dupd ceasor-

uir:rl de la grajd. Era gata. Era imbujorat Em emo[ionat Dar era

in marc intarzierc.

Scurtind drumul prin locuri cunoscute de el' se indrePta

rur prin mullimea de incdperi 9i scdri spre sala de banchete

rgazati tocmai la cinci acri depirtare, in cealalti parte a casei'

Dar, la mrjlocul drumului, in locuintele dosnice unde triiau

{ugile, se opri. Uqa salonagului doamnei Stewkley stitea

bchisi - femeia plecase fdri indoiali, cu toate cheile la d'ansa'

ca sa primeasci ponmcile stipinei Dar acolo, aqezat la masa

s€rvitorilor cu o halbd alinui 9i o bucati de hartie in fala' gedea

rm om destul de gras, destul de jerpelit, care purta un guler

lrrelit cam jegos 9i haine de aba cafenie' tinea o pand in mdni'

dar de scris nu scria. Parcd tocmai sucea 9i risucea o idee in

minte, agtepfind-o si capete folmi 9i greutate, ca si-i fie lui pe

dac. Ochii sii, bulbucaii 9i ce1ogi ca niEe pietre verzi cu ape ciu-

date, priveau 1inti. Nu-l vdzu pe Orlando Mdcar ci era gribit'

dando se opri brusc. Sd fi fost un Poet? Scria oare poezie?

-Sprne-mi", se simli imboldit sa intrebe, ,'spune-mi totul despre

12 a nrgihia Woolf

lumea largd" - fiindci Orlando avea cele mai nebune, nesibuite,shanii idei despre poeli 9i poezie - dar cum si vofte$ti cuiva car€nu te vede? Care, in schimb, vede cipciuni, satiri sau adAnculmdrii. Ata incat Orlando rimase cu ochii alintili la omul carerisucea mai departe pana ittre degete; se uita, cugeta; pe urme,dintr-odat6, scrise foarte repede weo gase r6nduri, dupi careridicd privirile. Vizdnd aceasta, Orlando, coplegit de sfiiciune,o zbughi din loc ai ajunse in sala de banchet tocmai la timp casi poatd cedea in genunchi qi, cu capul plecat de rugine, siintindi un castron cu ap6 de trandafiri chiar marii regine.

Atet era de mare sfiala biiatului, inc6t nu v6zu mai mult dinIiptura reginei dec6t mina cu inele muiati in apa; at6ta i-a fostde ajuns. Era o mdnd de neuitat; o mdni sublire, cu degete lungimereu indoite parc6 in jurul unui glob sau al unui sceptru; omAnd nervoasd de femeie a4Sgoase gi gubred{ dar qi o m6aicare era de ajuns si se ridice pentru ca un cap sI cadd. O mdni,ghici el, legatd de un trup bitran, care mirosea ca un dulap cublenud pdstrate in camfor; un trup inci impopotonat cu tot felulde brocarturi gi nestemate; care se finea inci foarte drept, degier4 poate, chinuit de durerile sciaticii; un trup care nu se dEdea

niciodatd bitut, degi era crispat de mii de spaime; iar ochiireginei erau de un galben deschis. Toate acestea le ghici el, intimp ce inelele mari aruncau fulgere prin api; pe urmd, simliceva apis6ndu-l pe pir - lapt care explici, poate, de ce n_a maivdzut Orlando nimic care sb poati fi de folos unui istoric.Adeviml e cd, in mintea lui, era un asemenea talmeg-balmeq decontradiclii - noaptea $i lumina orbitoare a sfegnicelor; p,oetulponosit gi marea regind, campiile tdcute qi zarva slujitorilor -incat nu putu sd vadi nimic; in afari, poate, doar de o m6nd.

Din pricina aceleiapi imprejuriri, nici regina nu putea sa fivizut mai mult decAt un cap. Dar, daci e cu putinli si deducidupd o mani fupul intreg inzestrat cu toate atributele unei mari

ORLANDO . 13

rcgile, a4agul, curajul, slibiciunea, spaimele, cu siguranp ci un

cap. privit de sus, de la indltimea unui jill regal, de citre o

dmmnd, ai cirei ochi erau, daci dim crezare figurilor de ceari& la mdndstire, larg deschiqi, poate stdmi gdnduri la fel de rod-

uce- Pnml lung 9i ondulat, capul oache$ aplecat cu a6ta nevi-

mvdlie in fafa ei presupuneau o pereche de picioare dintre cele

oai frumoase, pe care se indunse lTeodati un trup de nobil; mai

gespuneau ochi de culoare violet; 9i o inimi de aw; credinfig farmec bdrbitesc - insu$iri pe care femeia aceasta bitrdni le

iobea cu atat mai mult cu cat le ducea mai tare lipsa. Fiindciimbdtrinea qi se simtea stoarsd ti incovoiati inainte de vreme.

Brhritul tunului ii rdsuna necontenit il ureche. Vedea peste tot

sihcirea picnturii de otravd 9i luciul stileh.rlui lung. CAnd gedea

h masi, dgea cu ureche4 auzea detunituri pe Canalul Minecii;

- remea - sd fi fost un blestem, sd fi fost o goapti? Nevinovdlia

ti simplicitatea ii erau, din pricina fondului intunecos asupra

ciruia le proiecta, cu atit mai dragi. $i chiar in aceeagi noapte,

+ glisuieste tradifia - in timp ce Orlando dormea dus , ea

Giv6r9i, dupi lege, pun6nd, la sfirgit, mena ti pecetea pe per-

!@ent, dania marilor aqeziminte mdnestiregti ce fuseserd ale

rhiepiscopului gi apoi ale regelui, citre tatdl lui Orlando.

Orlando dormi toati noaptea ca un prunc nevinovat. Fusese

s&utat de o regini firi sd gtie. $i poate - cici inima femeii este

m labirint - tocmai nevinovd(ia lui gi felul cum tresiri cAnd

hrzele regale il atinserd pistrari proaspdti in mintea reginei

mintirea tinirului ei vir (cici erau de un neam). Oricum, nu

aecuserd nici doi ani de viap linigtitE la lari, iar Orlando n-apu-

case sd scrie poate mai mult de dou.6zeci de tragedii, o duzind de

irorii qi l,reo douizeci de sonete, cAnd sosi vestea cA fiebuia sd

s infili9eze reginei la Whitehall.

- Iatd-l, spuse, urmdrindul cum inainteazd spre ea de-a lun-gul marii galerii, iatiJ pe neprihdnitul meu! (E1 avea un aer de