Varianta 25

15
Varianta 25 A. 1. A 2. F 3. F 4. A 5. A 6. A B. 5. Pe piata de monopol exista un singur agent al ofertei, care prin pozitia sa, fixeaza atat pretul la care se vinde produsul respectiv, cat si cantitatea din el. 6. Concurenta pe o piata ii elimina pe acei agenti economici care nu dau dovada de eficienta, facand loc altora mai bine pregatiti sa satisfaca nevoile consumatorilor. C. 7. Costul real al alegerilor ar fie gal cu 0, daca resursele ar fi nelimitate.

description

Temps Simple Compose

Transcript of Varianta 25

Page 1: Varianta 25

Varianta 25

A. 1. A2. F3. F4. A5. A6. A

B. 5. Pe piata de monopol exista un singur agent al ofertei, care prin pozitia sa, fixeaza atat pretul la care se vinde produsul respectiv, cat si cantitatea din el.

6. Concurenta pe o piata ii elimina pe acei agenti economici care nu dau dovada de eficienta, facand loc altora mai bine pregatiti sa satisfaca nevoile consumatorilor. C. 7. Costul real al alegerilor ar fie gal cu 0, daca resursele ar fi nelimitate.

Page 2: Varianta 25

Varianta 26A. 1. A

2. ? 3. F4. A5. F6. F

B. 5. De regula, cererea pentru un bun este in relatia pozitiva cu venitul cumparatorului, ceea ce inseamna ca atunci cand venitul creste, si cererea pentru acel bun creste si invers.

6. Concurenta trebuie sa se bazeze pe un temei legal, pe un set de legislatii si cutume impuse de catre stat pentru a evita situatii de monopol sau de ingradire a liberei initiative. C. 7.

Page 3: Varianta 25

Varianta 27A. 1. F

2. F3. A4. A5. A6. A

B. 5. Tarile care au un grad mai mare de eficitate utilizeaza mai bine resursele in productie pentru ca astfel obtin bunuri cu un efort mai mic si fara a face risipa de resurse, care sunt si asa limitate. In plus, eficacitatea unei tari este data si de modul in care isi gestioneaza resursele de care dispune.

6. Utilitatea economica a unui bun este eminamente subiectiva si tine de fiecare individ in parte, el singur alegand ce grad de utilitate sa dea unui anumit bun in conditii date de timp si spatiu si in functie de intensitatea nevoii sale. C. 7. Pe pietele de tip oligopol firmele pot proceda la realizarea unor intelegeri de tip cartel sau trust.

Page 4: Varianta 25

Varianta 28A. 1. A

2. A3. A4. A5. F6. F

B. 5. Utilitatea in sens general a unui bun este data de proprietatile, insusirile, caracteristicile pe care le poseda acel bun, si reprezinta capacitatea unui bun de a satisface o nevoie.

6. Piata cu concurenta monopolistica este acel tip de piata care aduce satisfactie maxima cumparatorului pentru ca contine o oferta de bunurile foarte diversificata. Pe acest tip de piata, intrarea agentilor economici este relativ foarte usoara, ceea ce duce la o complexitate de bunuri aflate pe piata, a caror producatori concureaza intre ei pentru mai buna satisfacere a nevoilor consumatorilor. C. 7. Pe masura ce nevoile cresc si se diversifica, resursele raman limitate.

Page 5: Varianta 25

Varianta 29A. 1. A

2. F3. F4. A5. ? 6. A

B. 5.6. In momentul in care statul intervine si fixeaza plafoane maxime de pret la anumite

bunuri, exista intr-o oarecare masura riscul sa apara exces de cerere, si asta din cauza ca producatorii nu pot augmenta pretul acelui bun, iar cumparatorii vor fi tentati sa achizitioneze marfa la acel pret impus de catre stat. C. 7. Continuarea consumarii produsului dupa atingerea starii de satietate va determina o valoare negativa a utilitatii marginale.

Page 6: Varianta 25

Varianta 83A. 1. F

2. F3. A4. A5. F6. F

B. 5. Pretul de echilibru are rolul de a satisface mai bine interesele producatorilor si ale consumatorilor si minimizeaza riscurile activitatii acestora, eliminandu-I pe cei ineficienti.

6. Monopolul poate actiona in 2 feluri: o data, sa fixeze pretul bunului pe care doreste sa il vanda si piata sa stabileasca productia, iar in al doilea rand, sa fixeze volumul productiei si sa lase piata sa stabileasca pretul. C. 7.

Page 7: Varianta 25

Varianta 84A. 1. F

2. A3. F4. F5. A6. F

B. 5. Piata de monopol este un tip de piata opus pietei libere pentru ca exista un singur agent al ofertei care, prin puterea de care dispune, fixeaza ori pretul marfii oferite spre vanzare, ori cantitatea oferita, urmand ca in acest din urma caz pretul sa fie fixat de catre piata.

6. Cantitatea de bunuri economice produse intr-o tara nu dezvoltata nu este nelimitata, pentru ca acest lucru este imposibil, ci productia acestor bunuri se face cu alocarea unui numar mai mic de resurse, folosit pe criterii de eficienta economica. C. 7. Utilitatea marginala este maxima la prima unitate consumata dintr-o multime de bunuri omogene.

Page 8: Varianta 25

Varianta 85A. 1. F

2. A3. F4. F5. A6. A

B. 5. In conditiile concurentei perfecta, pe o piata pe care exista atomicitate – un numar mare de cumparatori si producatori ce au influenta redusa -, producatorul nu poate influenta pretul pietei, intrucat nu are suficienta putere pentru a face acest lucru.

6. Nevoile, comparative cu cantitatea de bunuri economice existente la un moment dat, sunt in raport supraunitar pentru ca dinamica nevoilor este inferioara dinamicii resurselor si, implicit, a bunurilor economice. Asta inseamna ca nevoile cresc si se diversifica mai repede decat bunurile economice existente la un moment pe piata si care ar constitui cererea solvabila. C. 7. Cand utilitatea totala este descrescatoarea, utilitatea marginala este negative si descrescatoare.

Page 9: Varianta 25

Varianta 86A. 1. A

2. A3. A4. A 5. F6. F

B. 5. Cand cantitatea ceruta scade, in conditiile in care cantitatea oferita ramane constanta, pretul de echilibru si cantitatea de echilibru scad amandoua.

6. Pe ansamblul economiei, resursele disponibile sunt mai mici sunt mai putine decat nevoile oamenilor, in special pentru ca dinamica resurselor este inferioara dinamicii nevoilor existente. C. 7. Statul poate actiona asupra cererii unui bun vanzand pe piata cantitati din acel bun.

Page 10: Varianta 25

Varianta 87A. 1. F

2. A3. A4. F5. 6. A

B. 5.6. Impulsul desfasurarii activitatii economice il constituite trebuintele care, o data

constientizate, devin mobiluri ale acestei activitati pentru ca oamenii intreprind totul pentru a-si implini nevoile si a atinge pragul de satisfactie. C. 7. Utilitatea totala coincide cu utilitatea marginala la nivelul primei doze consumate dintr-o multime de bunuri omogene.

Page 11: Varianta 25

Varianta 88A. 1. F

2. A3. A4. F5. A6. F

B. 5. Pretul existent pe piata al unui bun reflecta alegerea agentilor economici si cat de mult sunt ei dispusi sa ofere pentru a achizitiona acel bun si regleaza accesul acestora la bunuri pe criteria de eficienta.

6. Obiectivul major al consumatorului este maximizarea utilitatii totale, adica sa obtina maximul de satisfactie prin consumarea unui bun. C. 7. Sensul major al concurentei este de a satisface intr-un grad ridicat trebuintele consumatorilor.

Page 12: Varianta 25

Varianta 89A. 1. A

2. A3. F4. A5. A6. A

B. 5. Din cauza limitarii resurselor, nevoile concureaza intre ele, iar consumatorul este pus in postura de a decide care nevoi sa le satisfaca mai intai.

6. Pe masura ce consumam mai putin dintr-un bun, utilitatea marginala a acestuia tinde sa creasca, pentru ca gradul de satisfactie resimitit in urma consumarii unei doze din acel bun este mai ridicat. C. 7. Bunurile substituibile sunt bunuri-perechi care se pot inlocui unele cu altele.