Varianta Partiala
102
1 ELENA VÎLCU “ Învăţătorul este cel care pregăteşte omul de mâine. El, mai mult ca oricare altul, are datoria de a se integra în epoca sa şi chiar de a o depăşi. Cadrul didactic trebuie să fie o călăuză care să-i dea fiecăruia dintre elevi un ajutor efectiv şi să vegheze la coacerea în ritm propriu a inteligenţelor şi inimilor. Învăţătorul trebuie să formeze tuturor copiilor capacitatea de a folosi cu inteligenţă instrumentele muncii intelectuale şi gândirea, să facă apel l a resursele personalităţii în curs de dezvoltare şi să ştie să utilizeze toate aptitudinile şi toate mijloacele de exprimare pentru a le consolida.” (Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional, Bucureşti 2002, pag. 3). Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010 ISBN 978-606-577-165-9 - - g g h h i i d d m m e e t t o o d d i i c c - -
Transcript of Varianta Partiala
1
ELENA VÎLCU
“ Învăţătorul este cel care pregăteşte omul de mâine.
El, mai mult ca oricare altul, are datoria de a se integra în epoca sa şi chiar de a o
depăşi.
Cadrul didactic trebuie să fie o călăuză care să-i dea fiecăruia dintre elevi un
ajutor efectiv şi să vegheze la coacerea în ritm propriu a inteligenţelor şi inimilor.
Învăţătorul trebuie să formeze tuturor copiilor capacitatea de a folosi cu
inteligenţă instrumentele muncii intelectuale şi gândirea, să facă apel la resursele
personalităţii în curs de dezvoltare şi să ştie să utilizeze toate aptitudinile şi toate
mijloacele de exprimare pentru a le consolida.” (Consiliul pentru standarde
ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional, Bucureşti 2002, pag. 3).
Editura Sfântul Ierarh Nicolae
2010
ISBN 978-606-577-165-9
--gghhiidd mmeettooddiicc--
2
Pagina
1. Argument……………………………………………………………………………….........6
2. Structura portofoliului învăţătorului……………………………………………………........7
3. CAPITOLUL I –DATE PERSONALE……………………………………………….....10
4. Curriculum vitae ……………………………………………………………………..........11
5. Dosarul cadrului didactic.....................................................................................................14
6. Fişa personală.......................................................................................................................15
7. Fişa postului.........................................................................................................................16
8. Declaraţie.............................................................................................................................18
9. Declaraţie pe propria răspundere.........................................................................................19
10. Declaraţia contribuabilului...................................................................................................20
11. Fişa de evaluare anuală………………………………………………………………........21
12. Lista surselor de informare………………………………………………………………..32
13. CAPITOLUL II – CURRICULUM…………………………………………………....33
14. Ordin privind structura anului şcolar 2012-2013……………………………………........34
15. Structura anului şcolar………………………………………………………………….....37
16. Programul “Şcoala altfel”…………………………………………………………………38
17. Activităţi “Şcoala altfel”…………………………………………………………………..43
18. Calendar şcolar 2012-2013………………………………………………………………..50
19. Schema orară……………………………………………………………………………...51
20. Orar…………………………………………………………………………………….....52
21. Materiale curriculare…………………………………………………………………...…53
22. PROIECTARE CURRICULARĂ:..................................................................................56
23. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (autori: Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă,
Abecedar, Editura Aramis, Bucureşti, 2004 ……………………………………………….57
Programa şcolară………………………………………………………….…….58
Planificarea calendaristică anuală……………………………………………....65
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….........69
24. .LECTURĂ……………………………………………………………………………….102
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………...................103
Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………………....108
25. .LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (autori: Marcela Peneş, Abecedar Editura Ana,
2000)……………………………………………………………………………………....118
Planificarea calendaristică anuală……………………………………………....119
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….........122
26. MATEMATICĂ (autori : Victoria Pădureanu, Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu,
Matematică, clasa I, Ed. Aramis, 2004 ...............................................................................136
Programa şcolară………………………………………………………….........137
Planificarea calendaristică anuală………………………………………………141
3
Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………….............143
27. MATEMATICĂ (autori: Marcela Peneş, Matematică, clasa I, Editura Ana,
2000).....................................................................................................................................179
Planificarea calendaristică anuală ……………………………………………...180
Proiectarea unităţilor de învăţare ………………………………………………181
28. CUNOAŞTEREA MEDIULUI ……………………………………………...……….......196
Programa şcolară…………………………………………………………........197
Planificarea calendaristică anuală…………………………………….…..........200
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………............202
29. EDUCAŢIE MUZICALĂ……………………………………………………………...211
Programa şcolară………………………………………………………….......212
Planificarea calendaristică anuală……………………………………………..215
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….......216
30. EDUCAŢIE PLASTICĂ………………………………………………………………230
Programa şcolară………………………………………………………….......231
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………......233
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….......234
31. EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ………………………………………………………..243
Programa şcolară……………………………………………………………..244
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………….247
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………......248
32. EDUCAŢIE FIZICĂ…………………………………………………………………254
Programa şcolară…………………………………………………………….255
Distribuirea lecţiilor pe unităţi de învăţare…………………………………...258
Distribuirea anuală a unităţilor de învăţare…………………………………..259
Sisteme de evaluare la educatie fizică………………………………………..262
33. DISCIPLINE OPŢIONALE :………………………………………………………267 34. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE :………………………………………………..267
Argument…………………………………………………………………....268
Programa şcolară…………………………………………………………….269
Planificarea calendaristică anuală……………………………………………272
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………….273
Bibliografie………………………………………………………………….280
35. PRIETENUL MEU, CALCULATORUL !………………………………………….....281
Argument……………………………………………………………………282
Programa şcolară………………………………………………………….…283
Planificarea calendaristică anuală………………………………………….....286
Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………..288
Bibliografie…………………………………………………………………..289
36. PROIECTE DE LECŢIE :…………………………………………………………….290
Limba şi literatura română……………………………………………….…...291
Matematică……………………………………………………………….…..303
Cunoaşterea mediului………………………………………………………..308
Educaţie tehnologică………………………………………………………...314
Educaţie plastică……………………………………………….....................318
Educaţie fizică……………………………………………………………....320
37. Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa
respectivă)………………………………………………………………………….…..324
38. Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin
sponsorizări ............................................................................................................................325
39. Lista lecturii suplimentare…………………………………………………………….326
40. CAPITOLUL III. EVALUARE...................................................................................327
4
36.DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ…………………………………………………328
a. Limba şi literatura română…………………………………………………..328
b. Matematică………………………………………………………………….333
c. Cunoaşterea mediului……………………………………………………….339
d. Educaţie muzicală…………………………………………………………...341
e. Educaţie plastică…………………………………………………………….346
f. Educaţie fizică………………………………………………........................348
g. Educaţie tehnologică………………………………………………………..358
37. Fişă de evaluare iniţială – debutul şcolarităţii………………………………………..362
38. Fişă de evaluare iniţială……………………………………………………………...366
39. Fişă de evaluare permanentă…………………………………………………………368
40. Grila de evaluare a copilului aflat în plasament…………………………………...….369
41. Fişă de apreciere săptămânală………………………………………………………...370
42. Fişă de apreciere comportamentală…………………………………………………...371
43. Fişă de evaluare a evoluţiei copilului…………………………………………………372
44. Bilanţul psiho-social al elevului……………………………………….......................373
45. Texte pentru dictări……………………………………………………......................374
46. Fişe de completat şi de colorat……………………………………….........................400
47. Fişe de lucru matematică………………………….…………………........................428
48. Simulare concursuri şcolare limba română……………………………......................429
49. Test grilă limba română………………………..……………………….....................431
50. Simulare concursuri şcolare matematică……………………………..........................433
51. Fişă de evaluare sumativă matematică………………..……………...........................435
52. Fişă de evaluare iniţială - cunoaşterea mediului…………………..............................436
53. Fişă de observaţii – cunoaşterea mediului……………………….….........................437
54. Test de evaluare formativă – cunoaşterea mediului…………….…...........................438
55. Fişe de lucru - cunoaşterea mediului……………………………..............................439
56. Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă….................443
57. Programe de pregătire suplimentară a elevilor care întâmpină dificultăţi în învăţare..443
58. Situaţia rezultatelor şcolare, pe discipline...................................................................444
59. Situaţia absenţelor şi a notelor la purtare...................................................................445
60. Situaţia rezultatelor şcolare la sfârşitul anului şcolar..................................................446
61. Situaţia statistică a rezultatelor la învăţătură...............................................................447
62. Situaţia elevilor cu rezultate deosebite în activitatea şcolară şi extraşcolară...............448
63. Situaţia elevilor problemă..........................................................................................448
64. CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI..................................................449
65. CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:............................................... 450
Date generale despre colectivul clasei...............................................................451
Catalog de evaluare şi notare............................................................................452
Situaţia manualelor şcolare...............................................................................455
Programe de pregătire suplimentară a elevilor pentru concursurile şcolare.......456
Programe de pregătire suplimentară a elevilor cu deficienţe.............................457
Fişa de caracterizare psihopedagogică..............................................................458
Chestionar caracteriologic................................................................................463
Fişa de observaţie asupra elevului....................................................................464
Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului.....................468
Anexa la Programa şcolară..............................................................................469
Fişa de avizare a proiectului de programă pentru opţional...............................471
Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare.....................................472
Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii..........................473
Decalogul educatorului...................................................................................475
5
Munca în echipă..............................................................................................476
66. REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:...............................................477
Norme de protecţia muncii...............................................................................478
Proces-verbal, pentru prevenirea accidentelor..................................................479
Consiliul clasei.................................................................................................481
Regulile clasei..................................................................................................482
Din secretele succesului la învăţătur.................................................................483
Regulamentul de bună purtare...........................................................................484
67. ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:...........................................................................485
Comitetul de părinţi..........................................................................................486
Planificarea şedinţelor cu părinţii......................................................................487
Proces-verbal la şedinţele cu părinţii................................................................490
Chestionar pentru părinţi..................................................................................492
Regimul zilnic al activităţilor elevilor..............................................................494
Şcoala şi familia..............................................................................................496
Educaţia sanitară............................................................................................498
Scrisoare informativă pentru părinţi................................................................500
Sfaturi pentru părinţi......................................................................................501
Modele de diplome pentru părinţi....................................................................504
.
68. CAPITOLUL V - FORMARE CONTINUĂ.....................................................507
69. Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent......................................................508
70. Materiale metodice...................................................................................................508
71. Lista articolelor publicate.........................................................................................509
72. CAPITOLUL VI - ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE.......................510
73. Programul activităţilor extracurriculare....................................................................511
74. Regulamentele unor concursuri şcolare...................................................................514
75. Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri…………..............514
76. Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri....515
77. CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE………………………………..…..516
78. CURRICULUM ADAPTAT:………………………………………….………..517
79. Limba şi literatura română:……………………………………………………………517
Programa……………………………………………………………………..517
Planificare calendaristică………………………………………..……………521
80. Matematică:……………………………………………………………………………..527
Programa…………………………………………………………………….527
Planificare calendaristică……………………………………………….…….530
81. METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE………………………..533
82. SERBĂRI ŞCOLARE
Serbarea de sfârşit de an…………………………………………………….540
Sărbătoarea abecedarului…………………………………………………….545
Serbarea abecedarului………………………………………………………..552
Mare sărbătoare, mare!....................................................................................559
83. MODELE DE DIPLOME………………………………………………………576
84. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………..…588
6
Lucrarea “Mapa învăţătorului –clasa I” reprezintă un ghid
metodic complex care vine în întâmpinarea nevoii de documentare,
cercetare, creativitate şi, nu în ultimul rând, de performanţă în
activitatea cadrelor didactice care lucrează cu elevii din ciclul primar.
Cartea este structurată pe şapte capitole şi dă o imagine de
ansamblu, dar şi în detaliu asupra tuturor momentelor din cariera unui
dascăl modern. Totodată, ea oferă o multitudine de instrumente
curriculare, fiind astfel de un real ajutor în urmărirea performanţelor, a
dificultăţilor, dar şi a găsirii soluţiilor optime pentru rezolvarea tuturor
problemelor inerente procesului instructiv-educativ.
Această lucrare poate fi folosită la clasa I, cu îmbunătăţirile de
rigoare care se impun din perspectiva personalităţii fiecărui dascăl şi
ajustată la situaţiile de fapt din cadrul fiecărui colectiv de elevi.
Sper ca această “mapă” să reprezinte un factor generator de
calitate, responsabilitate şi rigoare profesională, de satisfacţii, de mai
puţin stres şi de mai mult timp liber tuturor celor care doresc să se
folosească de ea pentru a aduce “lumina” în sufletele celor dornici de
cunoaştere.
Autorul
7
Profesiunea de învăţător cere celui ce o exercită calităţi şi capacităţi diverse :
dragoste de muncă, credinţă în ceea ce face, entuziasm, dragoste pentru copii, devotament,
indulgenţă împletită cu fermitate, echilibru intelectual, curiozitate, gustul observaţiei, simţ
critic şi luciditate, nevoia de înnoire.
În contextul reformei educaţiei se vorbeşte despre standarde profesionale, despre
criterii de calitate şi cantitate a prestaţiei să devină cât mai eficientă.
« Mapa învăţătorului » este un instrument de eficientizare a muncii învăţătorului
pentru că :
- permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie
operaţionale ;
- obligă la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională;
- dă posibilitatea învăţătorului să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în completarea,
reorganizarea şi actualizarea materialelor din mapă ;
- oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile
inopinate, dacă este ţinută la zi ;
- permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu prilejul
inspecţiilor, acordării calificativelor, a salariilor de merit etc.
“Mapa învăţătorului” trebuie să cuprindă următoarele:
· Curriculum vitae actualizat
· Fişa postului
· Fişa de evaluare anuală
- Structura anului şcolar
- Schema orară
- Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi orarul astfel încât să
rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de
desfăşurare a lecţiilor);
- Programe şcolare;
- Programe pentru disciplina opţională (aprobate de inspectoratul şcolar) ;
- Planificarea calendaristică ;
- Proiectele unităţilor de învăţare ;
- Proiecte didactice ;
- Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa
respectivă) ;
- Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin
sponsorizări ;
8
- Lista lecturii suplimentare.
- Descriptori de performanţă;
- Caiet de evaluare (se înregistrează ritmic calificativele, conform obiectivelor
prevăzute de programa şcolară) ;
- Teste de evaluare (iniţiale, sumative, rezultate obţinute, concluzii, măsuri de
ameliorare) ;
- Evaluarea alternativă (titlurile proiectelor, portofoliilor realizate de elevi) ;
- Fişe de evaluare formativă, fişe de lucru;
- Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă, a elevilor
care întâmpină dificultăţi în învăţare (obiective, conţinuturi, modalităţi de
realizare) ;
- Fişele de asistenţe efectuate la ore (interasistenţe, asistenţe la activităţi în cadrul
comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, schimburilor de experienţă, inspecţii
speciale) ;
- Fişe cu înregistrarea rezultatelor evaluărilor la educaţia fizică ;
- Statistici privind rezultatele la învăţătură la sfârşitul semestrului, a anului şcolar.
- Caietul personal al învăţătorului (se înregistrează observaţiile asupra
comportamentului elevilor în cei 4 ani);
- Fişe psihopedagogice – se completează în clasa a IV-a ;
- Tabelele nominale cu elevii care au nevoie de pregătire suplimentară ;
- Dosarul privind protecţia elevilor (procese – verbale, materiale prezentate) ;
- Dosarul privind oferta de discipline opţionale (lista disciplinelor propuse, procese
– verbale, tabele nominale etc.) ;
- Dosarul privind activitatea cu părinţii (graficul activităţilor, materiale prezentate,
procese verbale, tabelul nominal cu membrii comitetului de părinţi, materiale
informative trimise părinţilor etc.) ;
- Instrumente de evaluare pentru cunoaşterea copiilor ;
- Tabele nominale cu predarea – primirea manualelor şcolare ;
- Regulamentul de ordine internă;
- Monitorizarea elevilor care au trecut în ciclul următor;
- Situaţii privind proiecte personale cu finanţare din sponsorizări.
- Calendarul activităţilor pentru anul în curs (cuprinde toate sarcinile, activităţile pe
care învăţătorul le are în vedere, cu termene: întocmirea planificării, a proiectelor
unităţilor de învăţare, participări cu referate, informări, lecţii la consiliile
profesorale, comisii metodice, cercuri pedagogice, schimburi de experienţă,
sesiuni de referate metodico – ştiinţifice, activităţi extracurriculare, cursuri de
formare, lectorate cu părinţii). Pe măsură ce termenele stabilite sunt depăşite, la
rubrica “Observaţii” se consemnează dacă sarcinile propuse s-au realizat
(performanţe).
9
- Diferite materiale metodice primite de la M.E.C.T., I.S.J., preluate din literatura de
specialitate, de la alţi colegi, elaborate personal (care sunt utile în diferite
momente ale activităţii).
- Lista articolelor publicate în reviste de specialitate, a lucrărilor publicate.
- Programul activităţilor extracurriculare;
- Regulamentele unor concursuri şcolare;
- Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri;
- Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri.
- Fişa postului;
- Contractul individual de muncă
Materialele propuse pot fi grupate pe dosare şi ţinute într-un biblioraft (va exista şi un
opis care inventariază materialele existente), astfel încât acestea să fie actualizate la nevoie,
să poată fi introduse altele.
Învăţătorii nu trebuie să realizeze această mapă pentru a fi văzută, verificată de
evaluatori, ci din dorinţa de a face ca activitatea să aibă finalitatea dorită : creşterea calităţii
activităţilor desfăşurate cu elevii şi a nivelului pregătirii acestora.
(Consiliul pentru standarde ocupaţionale şi atestare, Învăţător, Standard
ocupaţional, Bucureşti 2002)
10
CAPITOLUL I
Curriculum vitae
Dosarul cadrului didactic
Fişa personală
Fişa postului
Declaraţie
Declaraţie pe propria răspundere
Declaraţia contribuabilului
Fişa de evaluare anuală
Raport de autoevaluare
11
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume
Adresă(e)
Telefon(oane) Mobil:
Fax(uri)
E-mail(uri)
Naţionalitate(-tăţi)
Data naşterii
Sex
Locul de muncă vizat /
Domeniul ocupaţional
Experienţa profesională
Perioada
12
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul
de activitate
Educaţie şi formare
Perioada
Calificarea / diploma
obţinută
Disciplinele principale
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ / furnizorului
de formare
Nivelul în clasificarea
naţională sau internaţională
Aptitudini şi competenţe
personale
13
Limba(i) maternă(e)
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la
conversaţie
Discurs oral Exprimare
scrisă
Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi
sociale
Competenţe şi aptitudini
organizatorice
Competenţe şi aptitudini
tehnice
Competenţe şi aptitudini de
utilizare a calculatorului
Competenţe şi aptitudini
artistice
Alte competenţe şi
aptitudini
Permis(e) de conducere
Informaţii suplimentare
Anexe
14
DOSARUL CADRULUI DIDACTIC
1. copie legalizată după diplomă
2. copie legalizată după foaia matricolă
3. copie după gradele didactice obţinute
4. copie după actele de stare civilă: naştere, B.I./C.I, căsătorie, hotărâre de
divorţ, naştere copii
5. copii după diplome – specializări, certificate de perfecţionare
6. adeverinţă de la medic cu specificarea „apt pentru învăţământ”
7. declaraţie pe propria răspundere că nu prezentaţi niciuna dintre afecţiunile
prezentate în Anexa 1 din Ordinul 4840/2005
8. dosar de plastic cu găuri
9. folii protectoare
10. copie după carnetul de muncă, conform cu originalul
11. declaraţia contribuabilului cu privire la datele pentru copiii aflaţi în
întreţinere
12. decizia de numire şi menţinere a calităţii de cadru didactic angajat
15
FIŞA PERSONALĂ
Numele, iniţiala tatălui, prenumele......................................................
CNP.....................................................................................................
Data şi locul naşterii............................................................................
Studii....................................................................................................
Anul absolvirii.....................................................................................
Specialitatea principală şi secundară....................................................
Grad didactic........................................................................................
Ultimul curs de perfecţionare, anul şi specialitatea................................
Limbi străine cunoscute.........................................................................
Modul de încadrare (titular, suplinitor, cumul, etc)............................
Vechime în muncă/vechime în învăţământ............................................
Starea civilă/nr. copii/ nr. copii aflaţi în întreţinere pentru care beneficiaţi de
deducere suplimentară.....................................................
Domiciliul..............................................................................................
Telefon/ E-mail.....................................................................................
Casa de asigurări de sănătate.................................................................
Data, Semnătura,
.............. ....................................
16
R O M Â N I A
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
FIŞA CADRU A POSTULUI - CADRU DIDACTIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR
în temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de evidenţă a salariaţilor cu numărul………., se încheie astăzi,…………, prezenta fişă a postului:
Numele si prenumele ........................................................ Specialitatea: ................................................................... Denumirea postului: .................... Decizia de numire: ... încadrarea: titular / suplinitor / cadru didactic asociat Număr de ore sarcini de serviciu:........ Număr ore de predare: .... Profesor diriginte la clasa: ..........
Cerinţe: - studii: - ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
- studii specifice postului ............ ...................... ..... . ........................ ........... - vechime ............................................... .................................................................... - grad didactic............................................................................................................... - Relaţii profesionale:
- ierarhice de subordonare: director; director adjunct; responsabil comisie metodica/catedra; - de colaborare: cu personalul didactic, didactic auxiliar, personalul unităţii de învăţământ; - de reprezentare à unităţii şcolare la activităţi/concursuri/festivaluri etc. la care participa ca delegat.
L ATRIBUŢII SPECIFICE POSTULUI
1. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII - ELEMENTE DE COMPETENŢĂ
1.1. Analizarea curriculumului şcolar. 1.2. Fundamentarea proiectării didactice pe achiziţiile anterioare ale elevilor. 1.3. Stabilirea strategiilor didactice optime. 1.4. Elaborarea documentelor de proiectare. 1.5. Proiectarea activităţilor/experienţelor de învăţare care presupun utilizarea resurselor TIC. 1.6. Actualizarea documentelor de proiectare didactică. 1.7. Proiectarea activităţii extracurriculare.
2. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE CURRICULARE 2.1. Organizarea şi dirijarea activităţilor de predare-învăţare. 2.2. Utilizarea materialelor didactice adecvate. 2.3. Integrarea şi utilizarea TIC. 2.4. Identificarea şi valorificarea posibilităţilor de învăţare ale elevilor. 2.5. Asigurarea formării competenţelor specifice disciplinei. 2.6. Elaborarea propunerilor şi a conţinuturilor curriculumului la decizia şcolii (CDŞ).
17
3. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE EXTRACURRICULARE 3.1. Eficientizarea relaţiei profesor familie. 3.2. Organizarea, coordonarea sau/şi implementarea activităţilor extracurriculare. 3.3. Implicarea partenerilor educaţionali-realizarea de parteneriate.
4. EVALUAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII 4.1. Elaborarea instrumentelor de evaluare. 4.2. Administrarea instrumentelor de evaluare. 4.3. Aprecierea cantitativă şi calitativă â rezultatelor elevilor. 4.4 . Notarea, interpretarea şi comunicarea rezultatelor evaluării. 4.5. Coordonarea şi completarea portofoliilor educaţionale al elevilor.
5. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI 5.1. Organizarea, coordonarea şi monitorizarea colectivelor de elevi. 5.2. Elaborarea de norme specifice clasei la care predă sau/şi este diriginte. 5.3. Gestionarea situaţiilor conflictuale în relaţiile profesor-elevi, elevi-elevi, profesor-familie. 5.4. Tratarea diferenţiată a elevilor, în funcţie de nevoile lor specifice. 5.5. Comunicarea profesor-elevi, utilizarea feedback-ului bidirecţional în comunicare.
6. MANAGEMENTUL CARIEREI ŞI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE 6.1. Identificarea nevoilor proprii de dezvoltare. 6.2. Participarea la activităţi metodice, stagii de formare / cursuri de perfecţionare/grade didactice, manifestări ştiinţifice etc. 6.3. Aplicarea cunoştinţelor/abilităţilor/competenţelor dobândite.
7. CONTRIBUŢIA LA DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI LA PROMOVAREA IMAGINII UNITĂŢII ŞCOLARE 7.1. Implicarea în realizarea ofertei educaţionale. 7.2. Promovarea ofertei educaţionale şi a sistemului de valori-al unităţii de învăţământ la nivelul comunităţii locale. 7.3. Facilitarea procesului de cunoaştere, înţelegere, - însuşire şi respectare a regulilor sociale 7.4. Participarea şi implicarea în procesul decizional în cadrul instituţiei şi la elaborarea şi implementarea proiectului instituţional. 7.5. Iniţierea şi derularea proiectelor şi parteneriatelor.
II. ALTE ATRIBUŢII în funcţie de nevoile specifice ale unităţii de învăţământ, salariatul este obligat să îndeplinească si alte
sarcini repartizate de angajator, precum şi să respecte normele, procedurile de sănătate şi securitate a muncii, de PSI şi ISU, în condiţiile legii:
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Atribuţiile funcţiei de diriginte, ale responsabilului de comisie/catedră şi ale altor comisii funcţionale din şcoală sunt prevăzute în prezenta fişă (dacă este cazul).
Răspunderea disciplinară: Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor în mod necorespunzător * atrage după sine
diminuarea calificativului şi/sau sancţionarea disciplinară, conform prevederilor legii.
Director, (nume, semnătură, ştampilă)
Semnătura titularului de luare la cunoştinţă: ………………………………………………..
Data:………………………
18
DECLARAŢIE
Subsemnatul (a)..........................................................................., cadru didactic
la................................................................................., declar pe propria-mi răspundere
că nu mă aflu în nicio situaţie de incompatibilitate de ordin medical cu bolile
prevăzute în Anexa Ordinului Nr.4840/2005:
a) inaptitudine profesională de natură psiho-comportamentală
1. episoade acute ale bolilor psihotice
2. deteriorări cognitive, indiferent de etiologie
3. tulburări severe de comportament datorate bolilor medicale, inclusiv
cele care pot însoţi tulburările de identitate, de gen şi preferinţă
sexuală, precum şi cele datorate consumului de alcool/substanţe
active
b) afecţiuni neurologice:
1. tulburări de vorbire care împiedică activitatea didactică: balbism
foarte grav, afazie
c) boli transmisibile în evoluţie până la vindecare, inclusiv starea de purtător
până la sterilizare:
1. TBC evolutiv
Data, Semnătura,
................... .......................................
19
DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE
a persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului
Subsemnatul (a).........................................................domiciliat (ă) în
localitatea....................................................str....................................,nr.............,
bl............., .sc........, ap............, sectorul......................., judeţul............................,
CNP................................................. , declar pe propria răspundere că datele menţionate mai sus sunt
reale, cunoscând că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.
I. Persoana care contribuie la întreţinerea mea şi pentru care sunt de
acord să beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară pentru întreţinerea mea,
conform prevederilor Ordinului nr. 1016/2005
Numele şi prenumele................................................................
CNP...........................................................................................
Gradul de rudenie......................................................................
II. La data declaraţiei realizez un venit în sumă de..........lei/lună, reprezentând
.....................
Mă oblig să anunţ de îndată persoana prevăzută la pct. I, în cazul în care
vor interveni schimbări în situaţia venitului realizat.
Data, Semnătura,
.................. ............................................
20
DECLARAŢIA CONTRIBUABILULUI
Subsemantul (a)......................................................................................salariat (ă)
la .............................................................................................., având în vedere prevederile art.3 din
Ordinul 1016/18.07.2005 privind aprobarea deducerilor personale pentru contribuabilii care
realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, începând cu luna iulie 2005 în vederea stabilirii
deducerilor personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinerea mea , prin prezenta
declar pe propria răspundere că datele menţionate mai jos sunt reale şi corespund situaţiei actuale,
cunoscând faptul că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.
Mă oblig să anunţ angajatorul în termenul legal în cazul în care vor interveni schimbări în
situaţia comunicată şi să prezint actele justificative.
I. Datele personale ale angajatului:
Numele şi prenumele................................................................CNP..................................
Domiciliul: localitatea..................................................,str................................., nr............., bl.........,
sc.........., ap................., sector............................., judeţul.......................................
II.Date pentru copii (minori) aflaţi în întreţinerea subsemnatului (ei) conform înţelegerii cu
soţia (soţul):
Nr.
crt.
Numele şi prenumele copilului CNP Handicapul
A G
Se va anexa adeverinţa de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe propria
răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere suplimentară pentru acel copil.
III.Date pentru persoanele aflate în întreţinere (soţul/soţia, copiii, alţii, etc)
1. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
2. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
3. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
4. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori cu
handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
Data, Semnătura,
................................. .......................................
21
Vizat,
ŞEF COMISIE METODICĂ
FIŞĂ DE EVALUARE A CADRELOR DIDACTICE în vederea acordării calificativului anual
an şcolar ............................... Numele şi prenumele cadrului didactic………….........................................................................
Specialitatea ……………...........................................…… Gradul didactic……………………..
Vechimea în învăţământ………...............………………… Vechimea în şcoală………………...
Domenii ale
evaluării
Criterii de
performanţă
Indicatori de performanţă
aferenţi criteriului
Punctaj
aferent
fiecărui
indicator
Auto
eval
uar
e
Eval
uar
e
cole
ctiv
ă E
val
uar
e
dir
ecto
r
Punct
aj f
inal
inte
rviu
C.A
. Punctaj
maxim
acordat
pentru
fiecare
criteriu
1.Proiectarea
eficientă a
curriculumului
15 puncte
Minim 13 p
pentru FB
Minim 11 p
pentru B
Minim 8 p
pentru B
-Fundamentarea
proiectării
didactice pe
achiziţiile
anterioare de
învăţare ale
educabililor
(preşcolari sau
elevi)
-stabilirea unor obiective clare
ale evaluării iniţiale, obiective
care derivă din competenţele
generale care urmează a fi
formate la disciplina respectivă
şi elaborarea itemilor în
concordanţă cu obiectivele
stabilite;
-prelucrarea testelor şi
identificarea activităţilor
didactice care vor permite
achiziţionarea competenţelor
generale şi specifice ale
disciplinei;
-prezentarea şi discutarea
1
1
1
1
1
5p
22
rezultatelor evaluării iniţiale în
comisia metodică; existenţa
documentelor referitoare la
evaluarea iniţială in dosarul
comisiei metodice;
-proiectarea unităţii de învăţare
şi a lecţiei (obiective, activităţi
de învăţare şi instrumente de
evaluare) în concordanţă cu
nivelul clasei, stilurile de
învăţare ale elevilor şi
cunoştinţele lor anterioare;
-planul de lecţie prevede
identificarea şi valorificarea
cunoştinţelor anterioare ale
elevilor;
-Asigurarea
caracterului
aplicativ al
proiectării
curriculare
-stabilirea, în planificarea
unităţilor de învăţare, a
competenţele care vor fi
formate;
-stabilirea, în planificarea
unităţii de învăţare, a activităţile
de învăţare care vor permite
achiziţia competenţelor stabilite;
-activităţile de învăţare incluse
în planurile de lecţie au caracter
aplicativ şi permit exersarea
unor competenţe specifice;
1
1
1
3p
-Respectarea
reglementărilor
legale în vigoare
privind
conţinutul şi
forma
documentelor de
proiectare.
-realizarea planificării anuale
conform modelului din
programa disciplinei şi a
planificărilor unităţilor de
învăţare conform modelului din
programa disciplinei;
-întocmirea planului de
lecţie(debutanţii)/schiţei de plan
de lecţie pentru toate orele cu
respectarea formatului
recomandat de metodica
disciplinei;
-realizarea planificării
disciplinei opţionale şi obţinerea
avizului ISJ Vaslui;
-participarea la stabilirea CDŞ;
-participarea la elaborarea
documentelor de proiectare şi
raportare la nivelul şcolii
(planuri manageriale, rapoarte
anuale şi semestriale, etc).
1
0,5
0,5
0,5
0,5
3p
-Fundamentarea
proiectărilor
curriculare pe
rezultatele
-proiectarea didactică prin:
obiectivele,
activităţile de invăţare,
metodele de evaluare
1
3p
23
evaluărilor
naţionale şi
locale.
urmăreşte corectarea acelor
deficienţe care s-au evidenţiat în
urma unor evaluări externe
(testări naţionale, testări
coordonate de ISJ Vaslui, etc.);
-proiectarea activităţilor de
remediere şcolară;
2
-Adaptarea la
particularităţile
geografice,
demografice,
etnice,
economice,
sociale şi
culturale ale
comunităţii în
care
funcţionează
unitatea de
învăţământ.
-proiectarea şi realizarea unor
activităţi de sprijin pentru
diferite categorii de elevi
(navetişti, cu părinţii plecaţi în
altă ţară, fără supraveghere la
domiciliu, etc).
1 1p
TOTAL 15 p 15
2.Realizarea
curriculumului
30 puncte
Minim 24 p
pentru FB
Minim 21 p
pentru B
Minim 15 p
pentru S
-Utilizarea
metodelor active
(care presupun
activitatea
independentă a
educabilului,
individual sau în
grup) în
activităţile de
învăţare
-cel puţin un moment al lecţiei
va cuprinde metode active;
-adoptarea unor strategii variate
pe parcursul orei – lucrul
individual, lucrul în grup, lucrul
în perechi, organizate astfel încât
toţi elevii să fie activaţi;
-exersarea lucrului în echipă, a
cooperării şi/sau a competiţiei;
- participarea activă a elevului în
procesul perceperii materialului
didactic;
-flexibilitate, adaptibilitate,
creativitate în construirea
lecţiilor astfel încât să fie
valorificate toate stilurile de
învăţare existente în colectiv.
1
1
1
1
1
5p
-Adaptarea
limbajului la
nivelul
achiziţiilor
anterioare ale
educabililor.
- selectarea informaţiei pe criterii
de esenţialitate, corelând detaliile
informaţionale cu particulatităţile
grupului instruit şi gradul de interes
al elevilor;
-verificarea înţelegerii
noţiunilor/ termenilor noi de
către elevi;
-explicarea noţiunilor/cuvintelor
pe care elevii nu le cunosc
reluând explicaţiile într-o altă
manieră atunci când apar
dificutăţi de înţelegere;
-corectarea greşelilor de
exprimare ale elevilor;
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
3p
24
- folosirea limbii române literare
şi a unui limbaj corect, decent şi
adecvat statutului de cadru
didactic;
-noile cunoştinţe sunt prezentate
şi în scris, pe tablă, într-o
manieră schematică, respectând
logica disciplinei, folosind un
scris clar şi lizibil;
-Utilizarea
manualelor, a
auxiliarelor
curriculare
autorizate şi a
bazei logistice
existente în
unitatea de
învăţământ.
-valorificarea conţinutului
manualului în timpul lecţiei;
-folosirea planşelor/ hărţilor/
modelelor/ mulajelor/ altor
materiale didactice din dotarea
şcolii; realizarea orei în
laborator – la disciplinele unde
acesta există şi realizarea
experimentelor prevăzute în
planificare prin adaptarea la
baza materială de care dispune
şcoala; folosirea la orele de
educaţie fizică a bazei materiale
de care dispune şcoala;
-materialul intuitiv să fie tipic,
reprezentativ, adecvat
conţinutului şi obiectivelor
lecţiei;
-folosirea auxiliarelor
curriculare autorizate;
0,4
1
0,8
0,8
3p
-Utilizarea
experienţei
individuale şi a
achiziţiilor
anterioare de
învăţare ale
educabililor.
- identificarea cunoştinţelor
anterioare ale elevilor în timpul
lecţiei;
-utilizarea acestor cunoştinţe în
timpul lecţiei pentru a-i atrage
pe elevi prin furnizarea unor
explicaţii care să le valorifice;
- asigurarea caracterului intra şi
transdisciplinar al cunoştinţelor
1
1
1
3p
-Furnizarea de
feed-back şi
informarea
sistematică a
educabililor şi,
după caz, a
părinţilor, în
privinţa
progresului
şcolar realizat.
-folosirea feed-back-ului
contructiv în toate momentele
lecţiei şi evitarea folosirii
întăririlor negative sau a
pedepsei;
-feed-back-ul rapid este folosit
în timpul tuturor lecţiilor; toţi
elevii beneficiază de atenţie şi
primesc aprecieri ale activităţii
realizate pe parcursul orei;
-lucrările scrise vor fi corectate
până la următoarea oră;
conţinutul şi rezultatele acestora
vor fi discutate în clasă, cu
elevii;
0,75
0,75
0,75
0,75
3p
25
-verificarea confirmării de către
părinţi a luării la cunoşinţă a
rezultatelor obţinute la evaluări
(semnarea carnetului de note/a
lucrărilor)
-Realizarea
majorităţii
obiectivelor
curriculare în
timpul
activităţilor
şcolare a
educabililor.
-prezentarea obiectivelor lecţiei
la începutul orei;
-divizarea conţinuturilor în
teme/idei principale pentru a
permite învăţarea în paşi mici;
-proiectarea şi realizarea acelor
activităţi de învăţare care pot
conduce la realizarea
obiectivelor propuse conform
programei şi planificării;
-verificarea atingerii obiectivelor
prin evaluare formativă,
continuă;
-măsuri de remediere dacă unele
obiective nu au fost atinse;
-folosirea integrală a timpului
pentru activităţi didactice;
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
0,5
3p
-Punctualitate şi
realizarea
întocmai şi la
timp a
activităţilor
planificate.
-punctualitate la oră, prezenţa la
şcoală cu 10 min. înainte de
începerea programului;
-respectarea duratei orei, fără a
diminua pauzele elevilor;
-respectarea planificării;
-parcurgerea integrală a materiei
planificate;
-respectarea planurilor de lecţie;
0,4
0,4
0,4
0,4
0,4
2p
-Asigurarea
caracterului
aplicativ al
cunoştinţelor
predate.
-transformarea instrumentală a
conţinuturilor învăţate prin
situarea elevului în situaţii
concrete de lămurit şi de
rezolvat, la fiecare lecţie;
-utilizarea unor modalităţi
variate de aplicarea cunoştinţelor
în practică, în funcţie de vârsta
elevilor şi de specificul
disciplinei (practica de tip
didactic, practica ştiinţei sau
practica vieţii sociale şi
culturale);
- selectarea situaţiilor de
învăţare care stimulează
gândirea elevului, îi formează
deprinderi de muncă şi studiu
necesare instruirii pe tot
parcursul vieţii;
-valorificarea /popularizarea
rezultatelor muncii elevilor
(expoziţii, concursuri, cercuri,
0,75
0,75
0,75
0,75
3p
26
proiecte, reviste, seminarii, etc.)
-Respectarea
indicaţiilor
metodice
asociate
documentelor
curriculare în -
uz.
-folosirea unor activităţi
didactice, metode, activităţi de
învăţare, instrumente de
evaluare care corespund
indicaţiilor din programe şi din
ghidurile metodologice aflate în
uz;
1 1p
-Adaptarea
metodologiei
didactice la
particularităţile
geografice,
demografice,
etnice,
economice,
sociale şi
culturale ale
comunităţii în
care
funcţionează
unitatea de
învăţământ.
-selectarea conţinuturilor şi
stategiilor astfel încât să poată fi
utilizate diferenţiat, în scopul
furnizării serviciilor
educaţionale tuturor
educabililor, indiferent de
mediul de provenienţă, de
caracteristicile culturale sau de
alte particularităţi;
1 1p
-Respectarea
tuturor
prevederilor
legale privind
drepturile
copilului şi
drepturile
omului.
-respectarea permanentă în
activitatea cu elevii şi cu părinţii
a prevederilor legale privind
drepturile copilului şi drepturile
omului; sesisarea către
autorităţile competente a
cazurilor de încălcare a
drepturilor copilului –conform
legislaţiei în vigoare;
-implicarea în activităţi de
promovare a drepturilor
copilului şi drepturilor omului
(proiecte, programe) sau
realizarea de activităţi educative
cu elevii şi cu părinţii acestora
referitoare la drepturile copilului
şi drepturile omului;
0,5
0,5
1p
-Acordarea unui
respect egal
tuturor
educabililor,
indiferent de
mediul de
provenienţă,
capacitatea de
învăţare şi
-implicarea tuturor elevilor, fără
discriminare, în activităţile de
învăţare;
-implicarea în activităţile
sociale ale grupului a elevilor
cu deficienţe de învăţare sau
proveniţi din medii defavorizate;
1
1
2p
27
rezultatele
obţinute.
TOTAL 30 p 30
3.Evaluarea
rezultatelor
învăţării
20 puncte
Minim 16 p
pentru FB
Minim 14 p
pentru B
Minim 10 p
pentru S
-Evaluarea
continuă şi
notarea conform
reglementărior
legale şi
standardelor
naţionale în
vigoare.
-corelarea directă a rezultatelor
evaluate cu competenţele
specifice vizate de programa
şcolară;
- utilizarea unor forme diferite
de evaluare;
- utilizarea evaluării formative
la fiecare oră de curs;
-valorizarea rezultatelor învăţării
prin raportarea la progresul
şcolar al fiecărui elev,
-respectarea ritmicităţii notării;
-la sfârşitul semestrului numărul
de note să fie în concordanţă cu
numărul de ore pe săptămână ale
disciplinei;
1
1
1
1
0,5
0,5
5p
-Asigurarea
transparenţei
criteriilor şi a
procedurilor de
evaluare.
-comunicarea către elevi a
criteriilor după care le vor fi
apreciate performanţele
(criteriilor de notare) şi
explicarea conţinului procedurii
de evaluare folosite;
-motivarea notei prin raportare
la obiectivele şi criteriile de
evaluare;
-lucrările scrise vor fi însoţite de
punctajul aferent fiecărui item;
1
1
1
3p
-Evaluarea
satisfacţiei
beneficiarilor de
educaţie conform
procedurilor
stabilite la
nivelul unităţii
de învăţământ.
- aplicarea de chestionare/ sondaje
de opinie beneficiarilor (elevi,
părinţi);
- organizarea de şedinţe părinţii,
discuţii cu elevii pentru evaluarea
nivelului de satisfacţie faţă de
calitatea educaţiei oferite,
identificarea nevoilor/aşteptărilor
acestora;
- realizarea de corecţii în
funcţie de aşteptările acestora;
1,5
1,5
1
4p
-Inregistrarea
activităţilor de
evaluare în
conformitate cu
legislaţia în
vigoare.
- corectitudine în completarea
catalogului;
- completarea caietul
dirigintelui/ învăţătorului;
1
1
2p
28
-Comunicarea
sistematică, către
beneficiarii de
educaţie, a
rezultatelor
evaluării.
- comunicarea notei primite;
trecerea acesteia în carnetul de
note de către profesorul
examinator;
- capacitatea de a motiva şi
corecta comportamentul
copilului prin aplicarea
recompenselor şi sancţiunilor, ca
urmare a evaluării
comportamentelor;
- realizarea de informări
permanente către părinţi.
1
1
1
3p
-Promovarea
autoevaluării
educabililor.
-folosirea sistematică în
activităţile de învăţare a
autoevaluării şi interevaluării.
3
3p
TOTAL 20p 20p
4.Realizarea
activităţilor
extracurricular
e
10 puncte
Minim 9p
pentru FB
Minim 7p
pentru B
Minim 5p
pentru S
-Realizarea de
activităţi
extracurriculare
care contribuie
direct la
atingerea
obiectivelor
curriculare, ale
dezvoltării
personale,
instituţionale şi
comunitare sau a
celor propuse de
beneficiarii de
educaţie.
-realizarea de activităţi de
educaţie remedială;
-realizarea pregătirii elevilor
capabili de performanţă în vedea
participării la concursuri
şcolare/organizarea cercurilor
aplicative;
-participarea la organizarea
”Zilelor şcolii” prin pregătirea
unor activităţi cu elevii sau cu
părinţii; colaborarea la editarea
revistei şcolii; -proiectarea şi realizarea a
minimum unei activităţi
extracurriculare pe lună, în acord cu
nevoile colectivului de elevi.
1
1
1
1
4p
-Realizarea
activităţilor
extracurriculare
pe baza
documentelor
proiective ale
unităţii de
învăţământ.
- participarea la organizarea
Serbării şcolii (pregătirea
momentelor artistice,
organizarea repetiţiilor,
supravegherea elevilor în sala de
spectacol);
- participarea la proiectul Eco -
Şcoala în calitate de organizator
activităţi/ membru în echipa de
implementare;
1
1
2p
-Asigurarea
participării
grupurilor ţintă
şi realizarea
activităţilor
extracurriculare
pe baza
-planificarea activităţilor
extracurriculare astfel încât să
poată participa toţi elevii
grupului ţintă (inclusiv elevii
navetişti);
- motivarea şi stimularea elevilor
prin valorificarea rezultatelor
0,5
1,5
2p
29
planificării
stabilite. fiecărei activităţi extracurriculare( realizarea de
afişaje periodice în sălile de
clasă, expoziţii, articole,
actualizarea panourilor);
-Utilizarea
potenţialului
local pentru
creşterea
atractivităţii
activităţilor
extracurriculare
şi comunitare.
-realizarea de activităţi
extracurriculare în parteneriat cu
instituţii de la nivel local: activităţi
în parteneriat, vizite, etc.
2
2p
TOTAL 10p 10
5.Dezvoltarea
profesională,
activitatea
metodică şi
ştiinţifică
15 puncte
Minim 13p
pentru FB
Minim 11p
pentru B
Minim 8 p
pentru S
-Participarea la
programele de
formare
obligatorii
stabilite la nivel
local sau
naţional
- participarea la activităţile de
formare obligatorii iniţiate de
ISJ, minister;
- participarea la cursurile de
perfecţionare organizate de CCD
Vaslui;
2,5
2,5
5p
-Aplicarea în
activitatea
didactică a
rezultatelor
participării la
activităţile
metodice,
ştiinţifice şi de
dezvoltare
profesională.
-folosirea metodelor active,
centrate pe elev în activitatea
didactică;
-folosirea metodelor moderne de
motivare şi evaluare a elevilor;
-prezentarea informaţiilor
dobândite prin participarea la
activităţile de dezvoltare
profesională fie în consiliul
profesoral, fie la comisia
metodică;
-valorizarea şi popularizarea
informaţiilor prin articole în
revista şcolii sau în presa locală;
1,5
1,5
1
1
5p
- Participarea la
activităţile
metodice şi
ştiinţifice
stabilite la nivel
de catedră,
unitate de
învăţământ,
localitate.
- responsabil comisie metodică /
responsabil comisie de lucru/
secretar CA/ secretar CP/
responsabil AEL/ responsabil
cerc pedagogic/ metodist
ISJ/membru în comisie paritară,
etc.
- activităţi demonstrative,
referate, informare de
specialitate în comisii metodice;
-susţinere de activităţi
demonstrative, referate,
informări în cadrul cercurilor
pedagogice;
1
1
1
3p
-Utilizarea
resurselor
educaţionale ale
bibliotecii/centru
- utilizarea resurselor AeL (cel
puţin o lecţie pe semestru la
fiecare clasă);
- utilizarea calculatorului,
0,75
0,75
2p
30
lui de
documentare şi
informare şi a
surselor de
informaţie
disponibile.
videoproiectorului, resurselor
internet în activitatea didactică,
metodică şi ştiinţifică;
-utilizarea resurselor bibiotecii
(dicţionare, atlase, culegeri,
carte diversă) în activitatea
didactică, metodică şi ştiinţifică.
0,5
TOTAL 15 P
6.Contribuţia la
activitatea
generală a
unităţii de
învăţământ şi la
promovarea
imaginii
acesteia
10 puncte
Minim 9 p
pentru FB
Minim 7 p
pentru B
Minim 5 p
pentru S
-Realizarea
integrală şi la
timp a
atribuţiilor
stabilite prin fişa
postului
-realizarea integrală a
activităţilor stabilite prin fişa
postului;
-realizarea documentelor
stabilite prin fişa postului;
-respectarea termenelor pentru
realizarea activităţilor şi
documentelor;
1
1
1
3p
-Realizarea
comunicării
formale şi a
schimbului de
date conform
legislaţiei şi
procedurilor
stabilite la
nivelul unităţii
de învăţământ şi
completarea
documentelor
şcolare conform
prevederilor
legale.
- elaborarea documentelor
interne: ROI / orarul şcolii
/raportul Comisiei pentru
asigurarea calităţii, raportul
comisiilor metodice şi cu
caracter permanent; - completarea la timp a condicii de
prezenţă, a caietului de serviciu pe
şcoală;
- completarea portofoliului
personal;
-furnizarea de informaţii către
responsabilii de comisii,
conducerea şcolii, secretariat,
etc.
0,25
0,25
0,25
0,25
1p
-Respectarea
integrală a
regulementelor
interne şi a
procedurilor
stabilite la
nivelul unităţii
de învăţământ
(inclusiv din
domeniul
asigurării
calităţii).
-respectarea Regulamentului
şcolar, a Regulamentului intern;
-respectarea procedurilor
referitoare la asigurarea
securităţii elevilor;
-aplicarea chestionarelor pentru
evaluarea satisfacţiei
beneficiarilor;
0,5
0,25
0,25
1p
Realizarea/partic
iparea la
programe/activit
ăţi de prevenire
şi combatere a
violenţei şi de
prevenire şi
combatere a
comportamentel
or nesănătoase
-realizarea serviciului pe şcoală
conform programului stabilit; -
supravegherea şi corectarea
permanentă a comportamentelor
elevilor atât pe durata pauzelor
cât şi în timpul orelor;
-planificarea şi organizarea a cel
puţin o activitate pe semestru
referitoare la prevenirea şi
combaterea violenţei şi a
1
0,5
0,5
2p
31
comportamentelor nesănătoase;
-Realizarea
/participarea la
programe/activit
ăţi în spiritul
integrării şi
solidarităţii
europene.
-participare la cursuri de formare
ale Agenţiei Naţionale Socrates;
participarea la elaborarea
documentaţiei unui proiect
multilateral Comenius;
- organizarea/participarea la
activităţi de marcare a unor
evenimente în spiritul integrării
şi solidarităţii europene (Spring
Day, Ziua limbilor moderne,
etc.)
0,5
0,5
1p
-Respectarea
sistemelor şi a
procedurilor de
sănătate şi
securitate a
muncii şi de PSI
prevăzute de
legislaţia în
vigoare pentru
activităţile
desfăşurate în
tipul respectiv de
organizaţie.
- instruirea elevilor cu privire la
normele de securitate şi protecţie
personală;
- monitorizarea stării de
curăţenie a sălii de clasă unde se
desfăşoară ora de curs;
- monitorizarea modului de
distribuire, consumare a
produsele tip „Lapte şi corn” şi
depozitare a deşeurilor;
0,25
0,5
0,25
1p
-Promovarea în
comunitate a
activităţii unităţii
de învăţământ şi
a ofertei
educaţionale.
- manifestarea unui comportament
de loialitate faţă de şcoală şi colegi;
- realizarea de activităţi de
promovare a ofertei pentru
elevii/părinţii de clasa I şi a V-a,
0,5
0,5
1p
TOTAL 10 p
Preşedintele Consiliului de administraţie,
Prof. Lider de sindicat,
DIRECTOR,
PROF.
Am luat la cunoştinţă azi, ......................
PROFESOR/ ÎNVĂŢĂTOR
______________________________________
32
Lista surselor de informare
1. Evaluarea directa:
– la clasa;
– in cadrul activitatilor extracurriculare;
– la activitatile cu parintii sau cu alti purtatori de interese de la nivelul comunitatii.
2. Ancheta prin chestionar sau interviu:
a) aplicat educabililor si absolventilor, pentru evidentierea:
– nivelului de satisfactie fata de activitatea depusa;
– nivelului respectului reciproc manifestat in cadrul relatiei profesor-elev;
– calitatii limbajului utilizat – corectitudine, accesibilitate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor individuale;
b) aplicat parintilor, pentru evidentierea:
– nivelului de satisfactie fata de activitatea depusa;
– nivelului respectului reciproc manifestat in cadrul relatiei profesor-elev;
– calitatii limbajului utilizat - corectitudine, accesibilitate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor individuale; c)aplicat reprezentantilor altor purtatori de
interese din comunitate, pentru evidentierea:– nivelului de satisfactie fata de activitatea depusa;
– utilitatii si aplicabilitatii celor invatate;
– nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor comunitare.
3. Analiza produselor activitatii:
– produsele educabililor - caiete, lucrari scrise, lucrari practice, rezultatele la probele de evaluare, artefacte
(desene, lucrari practice etc.), inregistrari video sau audio, imagini etc.;
– produsele activitatii cadrului didactic: documente de proiectare a activitatii (planificarile calendaristice,
proiectele unitatilor de invatare), documente privind evaluarea rezultatelor scolare si ale activitatilor
extrascolare, portofolii, auxiliare curriculare si material didactic, fise de progres, fise de lucru (individual
sau colectiv) etc.;
– documente emise de terti: diplome, adeverinte si certificate, procese-verbale si alte documente legate de
inspectie, procese-verbale si alte documente ale comisiilor metodice si ale catedrelor, rapoarte de
autoevaluare/evaluare interna si de evaluare externa etc.
33
Curriculum
Structura anului şcolar;
Calendar şcolar ;
Schema orară;
Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi
orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a
disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a
lecţiilor);
Programe şcolare;
Programe pentru disciplina opţională (aprobate de
Inspectoratul Şcolar) ;
Planificarea calendaristică ;
Proiectele unităţilor de învăţare ;
Proiecte didactice ;
Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi
folosit la clasa respectivă) ;
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin
mijloace proprii, prin sponsorizări ;
Lista lecturii suplimentare.
34
CABINET MINISTRU
_____________________________________________________________________
ORDIN privind structura anului şcolar 2012 – 2013 În temeiul art. 94,
alin.(2), lit.r) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 536/2011, privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, cu modificările și completările ulterioare,
MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
emite prezentul ordin:
Art.1 (1) Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178
de zile lucrătoare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:
a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de
săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind
dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor
terminale se încheie în data de 31 mai 2013;
b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata
cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării
evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 14 iunie
2013;
c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția
claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de
învăţământ, în vigoare.
d) pentru clasele din învăţământul profesional cu durata de 2 ani, durata
cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;
e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului,
filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 182 de
zile;
f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior
al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada
propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul
școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor;
g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri),
durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în
vigoare.
35
Art.2 Anul şcolar 2012-2013 începe pe data de 1 septembrie 2012, se încheie pe
data de 31 august 2013 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:
Semestrul I Cursuri – luni, 10 septembrie 2012 – vineri, 21 decembrie 2012.
În perioada 29 octombrie - 4 noiembrie 2012, clasele din învăţământul primar şi
grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 22 decembrie 2012 – duminică, 13 ianuarie 2013
Semestrul al II-lea Cursuri – luni, 14 ianuarie 2013 – vineri, 5 aprilie 2013
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 6 aprilie 2013 – duminică, 21 aprilie 2013
Cursuri – luni, 22 aprilie 2013 – vineri, 21 iunie 2013
Vacanţa de vară – sâmbătă, 22 iunie 2013 – duminică, 8 septembrie 2013
Art.3 În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.
Art.4 (1) Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este săptămână
dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului
numit „Şcoala altfel”, având un orar specific.
(2) Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată la alin.
(1), modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc conform anexei
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de regulă,
până la data de 30 noiembrie 2012.
(2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de
regulă, până la data de 25 mai 2013.
Art.6 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile
climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot
aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii
anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.
(2) Solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea
consiliului reprezentativ al părinților din unitatea/unitățile de învățământ
respectivă/respective.
(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se
acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel puțin egal cu cel
stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii
la examenele și evaluările naționale: evaluarea națională a absolvenților clasei a
VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competențelor
profesionale, examenele de atestare a competențelor, examenele de absolvire.
Art.7 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire,
respectiv de certificare/atestare a competenţelor profesionale/ a competențelor,
precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
36
Art.8 Direcţia generală educaţie şi învățare pe tot parcursul vieții, Direcţia
generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii
sociali, Direcţia generală management, resurse umane și rețea şcolară,
inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi
conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art.9 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
MINISTRU,
Cătălin Ovidiu BABA
Bucureşti
Nr. 3794
Data 24.04.2012
37
ORDIN privind structura anului şcolar 2012 – 2013
În temeiul art. 94, alin.(2), lit.r) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 536/2011, privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările și
completările ulterioare, MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI
SPORTULUI emite prezentul ordin:
Art.1 (1) Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178 de zile
lucrătoare. Art.2 Anul şcolar 2012-2013 începe pe data de 1 septembrie 2012, se încheie pe data de 31 august
2013
Art. 3 / În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri:
1 Mai 2013 – miercuri – Ziua Internaţională a Muncii
6 Mai 2013 – luni – a doua zi de Paşte
Art.4 (1) / Săptămâna 1-5 aprilie 2012 din semestrul al II-lea este saptămâna dedicată activităţilor
extracurriculare şi extraşcolare, având un orar specific (vezi aneza 1).
Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de regulă, până la data
de 30 noiembrie 2012.
(2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2012-2013 se susţin, de regulă, până la data
de 25 mai 2013.
14 s
ăptă
mân
i-70 z
ile
– c
iclu
l pri
mar
-
15 s
ăptă
mân
i -
75 z
ile
- gim
nazi
u ş
i li
ceu
-
10. IX
. 2012 –
21. X
II. 2012
10. IX. 2012 –
21. XII. 2012
(pentru clasele din învăţământul primar şi grupele din
învăţământul preşcolar).
29X – 04. XI. 2012
22. XII. 2012 –
13. I. 2013
21 s
ăptă
mân
i -1
03 z
ile
14. I.
2013 –
21. V
I. 2
013
14. I. 2013 –
05. IV. 2013
1-5aprilie 2013
06. IV. 2013 –
21. IV. 2013
22. IV. 2013–
21. VI. 2013
22. VI. 2013 –
08. IX. 2013
38
ANEXA la ordinul MECTS nr. 3794/2012 privind structura anului școlar 2012-2013
Prevederi generale 1. Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 va fi dedicată activităților educative extracurriculare și
extrașcolare, în cadrul programului numit ”Școala altfel”. În această săptămână nu se
organizează cursuri conform orarului obișnuit al unității de învățământ, iar programul
”Școala altfel” se va desfășura în conformitate cu un orar special.
2. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor
didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor
preșcolari/elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu
neapărat în cele prezente în curriculumul național și să stimuleze participarea lor la acțiuni
variate, în contexte nonformale.
3. În perioada 2 – 7 aprilie 2013, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
organizează etapele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și, după
caz, ale concursurilor școlare.
4. În programul ”Școala altfel”, elaborat și organizat de fiecare unitate de învățământ, vor fi
incluși toți copiii preșcolari/elevii și toate cadrele didactice care nu participă la etapa
națională a olimpiadelor și concursurilor școlare.
Planificarea și aprobarea programului 5. În vederea elaborării programului de activități, în timpul primului semestru, se vor solicita
propuneri elevilor, la orele de dirigenție, și cadrelor didactice, în cadrul şedinţelor comisiilor
metodice, părinţilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii, precum şi reprezentaţilor autorităţilor
administraţiei publice locale/ai comunităţii, în cadrul şedinţelor consiliului de administraţie.
6. După colectarea propunerilor, se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul
elevilor, în consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în vederea adoptării
programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice.
7. Modalitatea de selecție a activităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ
şi presupune implicarea, în egală măsură, a elevilor, a cadrelor didactice, a părinților, astfel
încât proiectele și activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaţionale specifice
comunităţii școlare, fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.
8. Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată, durata acestora,
modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă
de consiliul de administrație al unității de învățământ, până la data de 15 februarie 2013.
9. Consilierul educativ din unitatea de învățământ centralizează propunerile agreate, în
vederea includerii acestora în Calendarul Activităților Educative al unității de învățământ, ca
domeniu distinct: programul ”Școala altfel”.
10. Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului ”Școala
altfel” la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al activităților organizate, atât în
unitatea de învățământ, cât și în comunitate.
39
11. Unitățile de învățământ sunt încurajate să permită participarea părinților, a voluntarilor, a
reprezentanților mass-mediei și a publicului larg la activitățile care se pretează la acest tip de
deschidere spre comunitate.
Conținutul și organizarea programului 12. Se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul grupelor de preșcolari/claselor, al
grupurilor de clase sau al unității de învățământ, care să urmărească și să permită realizarea
unor obiective educaționale, prin activități care, în programul normal din perioada cursurilor,
nu se pot derula.
13. Proiectele se pot organiza și în consorțiile școlare, în parteneriat cu alte unități de
învățământ, cu organizații neguvernamentale, cu palatele și cluburile copiilor, cu cluburile
sportive școlare, cu direcțiile de tineret și sport, cu taberele școlare, cu instituții culturale și
științifice (institute de cercetări, instituții de învățământ superior etc.), cu poliția, jandarmeria,
inspectoratele pentru situații de urgență, cu direcțiile de sănătate publică, agențiile pentru
protecția mediului etc.
14. Atât elevii, cât și cadrele didactice vor alege activitățile la care doresc să participe, din
lista celor propuse. De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea implicării părinților care
doresc acest lucru, precum și a altor parteneri.
15. Fiecare activitate la care participă copii preșcolari/elevi trebuie să fie coordonată de un
număr corespunzător de cadre didactice. Indiferent de tipurile de activități organizate,
conducerea unității de învățământ și cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea
supravegherii copiilor preșcolari/elevilor și a securității acestora.
16. Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului ”Școala altfel” pot
include:
- activități culturale;
- activități tehnico-științifice;
- activități sportive;
- activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare
(inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relații și
comunicare etc.);
- activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos (inclusiv referitoare la
dependență de calculator, siguranță pe internet etc.);
- activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare selectivă,
economisirea energiei, energie alternativă etc.);
- activități de educație rutieră, PSI, educație pentru reacții corecte în situații de urgență etc.;
- altele.
Aceste activități se vor organiza sub diferite forme, de exemplu:
- ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educație media și cinematografică;
- competiții organizate la nivelul școlii, al grupurilor de școli, al localității sau al județului;
- mese rotunde, dezbateri;
- activități de voluntariat sau de interes comunitar;
- campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenței juvenile/de prevenire a
traficului de persoane etc.;
- proiecte comunitare, de responsabilitate socială;
- peer - education;
- schimburi de experiență;
- vizite de studii;
- tabere/școli de creație sau de cercetare;
- parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ, pe plan intern și
internațional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte.
40
Monitorizare și evaluare 17. Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate, acoperind
cel puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii, atât pentru elevi, cât și pentru
cadrele didactice.
18. După aprobarea de către consiliul de administrație, programul adoptat devine obligatoriu,
atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.
19. Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s-au înscris, absențele fiind
înregistrate în catalog la rubrica Purtare.
20. Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezență a cadrelor didactice și vor fi
monitorizate de conducerea unității de învățământ.
21. Fiecare unitate de învățământ va elabora instrumente și criterii de evaluare a activităților
desfășurate în săptămâna ”Școala altfel!”. Elaborarea criteriilor se va realiza printr-o
procedură transparentă, prin implicarea elevilor, părinților și a cadrelor didactice, cu
consultarea, după caz, a partenerilor din afara unității de învățământ implicați în program.
Instrumentele și criteriile de evaluare sunt avizate de consiliul profesoral, aprobate de
consiliul de administrație și anunțate comunității școlare și publicului larg cu cel puțin 3
săptămâni înainte de începerea activităților propriu-zise.
22. Directorul unității de învățământ, consilierul educativ şi șeful comisiei pentru evaluarea și
asigurarea calității vor monitoriza și vor evalua activitățile din programul ”Școala altfel”,
folosind instrumentele și criteriile aprobate.
23. Inspectoratele școlare vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activitățile organizate
de către unitățile de învățământ în cadrul programului ”Școala altfel”.
24. După încheierea vacanței de primăvară, în fiecare unitate de învățământ, primul consiliu
profesoral va analiza calitatea activităților organizate, rezultatele educaționale ale acestora,
precum și modalitățile de ameliorare a planificării și organizării programului ”Școala altfel”.
La activitatea de analiză din cadrul consiliului profesoral vor participa şi reprezentanţi ai
elevilor şi părinților, care vor prezenta puncte de vedere asupra activităţilor derulate în
program. Directorul unității de învățământ va prezenta un raport de monitorizare a calităţii
activităţilor planificate.
25. La sfârşitul anului şcolar, inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea
învățământului un capitol referitor la relevanța și valoarea formativă a tuturor activităților
desfășurate în cadrul programului ”Școala altfel”, evidenţiind nivelul interesului manifestat
de elevi și cadre didactice față de organizarea şi desfăşurarea acestuia.
Valorificarea exemplelor de bună practică 26. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, activitățile desfășurate pot fi
premiate la nivelul unității de învățământ, cu sprijinul autorităților administrației publice
locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii etc.
27. Unitățile de învățământ sunt încurajate să își promoveze cele mai bune activități prin
metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de
membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni: chestionare
aplicate elevilor, cadrelor didactice și părinților, un ”jurnal” al săptămânii ”Școala altfel!”
făcut public, prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în
activități, informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme, organizarea
unui vot direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea unui vot electronic
pentru publicul larg etc.
28. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, fiecare unitate de învățământ
poate selecţiona o singură activitate din cele desfăşurate, cu care să participe la competiția
celor mai interesante activități desfășurate la nivel județean/al municipiului București în
cadrul săptămânii ”Școala altfel!”.
41
29. Pentru a participa la competiţia organizată la nivel județean/al municipiului București,
unitatea de învățământ va încărca pe site-ul inspectoratului școlar, la rubrica dedicată
competiției „Școala altfel! de nota 10”, dosarul activității propuse.
30. La nivel județean/al municipiului București, competiția își propune să selecteze și să
promoveze pe site-ul inspectoratului cele mai interesante 10 activități care s-au desfășurat în
săptămâna ”Școala altfel!”, câte una din fiecare din domeniile:
- cultural;
- artistic;
- tehnic;
- științific;
- sportiv;
- cetățenie democratică și responsabilitate socială;
- educație pentru sănătate și stil de viață sănătos;
- educație ecologică și protecție a mediului;
- abilități de viață;
- consiliere și orientare.
31. Selecția activităților se va face în baza unor criterii stabilite de inspectoratul școlar printr-
o procedură transparentă, prin implicarea consiliului județean/al municipiului București al
elevilor, a organizațiilor reprezentative ale părinților și a consiliului consultativ al cadrelor
didactice. Criteriile și modalitatea de evaluare, modalitatea și termenul limită de încărcare a
dosarelor activităților vor fi stabilite de fiecare inspectorat și comunicate unităților de
învățământ din subordine și publicului larg în timp util, dar nu mai târziu de data de 1 martie
2013.
32. Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului școlar general, componența
comisiei de evaluare a activităților primite de la unităţile de învăţământ. Comisia va evalua
dosarele depuse, în conformitate cu modalitățile și criteriile stabilite la nivelul inspectoratului
și comunicate public, și va selecta cel mult câte o activitate pentru fiecare domeniu menționat
la pct. 30.
33. Inspectoratele școlare sunt încurajate să promoveze cele mai bune activități ale unităților
de învățământ prin metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea
unui procent mare de membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase
acțiuni: prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în activități,
informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme, organizarea unui vot
direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea unui vot electronic pentru
publicul larg etc.
34. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor școlare,
activitățile desfășurate pot fi premiate la nivelul județului/al municipiului București, cu
sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse
proprii etc.
35. Dosarele activităților transmise de unităţile de învăţământ inspectoratelor școlare în
vederea participării la etapa națională a competiției „Școala altfel! de nota 10” sunt evaluate
de comisiile desemnate de inspectoratele şcolare până la data de 30 aprilie 2013.
36. Elementele care trebuie să se găsească în dosarele activităților care participă la competiția
națională „Școala altfel! de nota 10” și criteriile de evaluare vor fi comunicate de MECTS
până la data de 1 martie 2013.
37. Activităţile transmise de inspectoratele şcolare vor fi postate pe site-ul MECTS în
perioada 1 – 10 mai 2013.
38. Evaluarea activităților propuse de inspectoratele școlare se va face pe baza unui punctaj,
obținut în urma a două tipuri de evaluări: o evaluare făcută de o comisie MECTS, având o
42
pondere de 60% din punctajul total, și o evaluare acordată ca urmare a votului on-line al
vizitatorilor site-ului www.edu.ro, având o pondere de 40% din punctajul total.
39. Comisia din MECTS, aprobată de secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar, va
înainta acestuia rezultatele propriei evaluări, în plic închis, până la data de 15 mai 2013.
40. Vizitatorii site-ului www.edu.ro vor avea posibilitatea de a acorda votul lor activităţilor
considerate cele mai relevante sau interesante. Pentru rezultatul final, se vor lua în calcul
voturile exprimate on-line până la data de 19 mai 2013, ora 24.
41. În baza evaluării efectuate de comisia MECTS și a voturilor acordate on-line, activităţile
câştigătoare vor fi desemnate până la data de 24 mai 2013. Rezultatele vor fi postate pe
website-ul MECTS.
42. Premierea celor 10 școli în care s-au desfășurat activitățile declarate câștigătoare la nivel
național va avea loc în preajma datei de 1 iunie 2013. Detaliile privind premierea vor fi
transmise la data anunţării rezultatelor evaluării.
43
ACTIVITĂŢI “ŞCOALA ALTFEL”
CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
Grupa de vârstă: copiii din clasele primare
Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
Loc de desfăşurare: în interior, în sala de clasă
Perioada: Durata: 4 ore (240 minute)
Nr. participanţi: o clasă de elevi
Obiectivele activităţii:
Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.
Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în
dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare.
Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi
efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a
deveni matur din punct de vedere emoţional.
Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi
de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.
Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite
circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.
Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi
evaluarea unor reguli unanim acceptate.
Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre
membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi
acţionează cu demnitate.
Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.
Descrierea activităţii: Pentru această zi ne-am gândit, dacă vremea nu ţine cu noi (plouă, e frig, etc) să
desfăşurăm activitatea în interior (fie în sala de clasă, fie undeva unde să fim protejaţi de
ploaie, frig). Totodată, pentru această activitate, vă recomandăm să îi anunţaţi pe copii să fie
îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună
este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor şi să vă ajute în derularea activităţii.
44
Imediat ce au ajuns toţi copiii, vom începe activitatea prin a le povesti copiilor ce
înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta cadrele didactice vor
primi în perioada imediat următoare o prezentare cu ce înseamnă programul educativ
pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive binevenite în
povestire).
Programul pentru această întâlnire va fi:
Vom începe programul prin a-i provoca pe copii să fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar
prin a se cunoaşte mai bine. Pentru a ne asigura că atmosfera va fi una nonformală vom
începe prin reanjarea sălii de clasă. Astfel spațiul din centru trebuie să fie cât mai bine degajat
și scaunele aranjate în formă de cerc pentru a putea permite o comunicare cât mai facilă între
participanți.
Astfel, am propus 2 jocuri de start:
- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se
prezintă fiecare persoană în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va întreba pe sărite
câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana întrebată va răspunde: “Vecinii mei
sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea
să fie vecinii tăi?”, iar cel întrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja
vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea
opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost
întrebaţi.
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge
în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din
stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul
spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele
unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat
pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi
să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la
faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga.
Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc
numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi
siguri ca jocul a fost înţeles.
Copiii sunt plini de energie şi atunci profităm de acest lucru venind cu o nouă
provocare pentru ei: să lucreze în echipe mici şi să înveţe să minimalizeze riscurile în jocurile
sale şi mai mult de atât, să găsească soluţii de a finaliza jocul în care este implicat.
Jocul se numeşte GROAPA CU CROCODILI şi durează 20 minute (vom avea
nevoie de o sfoară).
Descriere:
Se întinde o sfoară pe sol. Participanţii la joc trebuie să se aşeze în şir indian pe
această sfoară. După ce s-au aliniat toţi, li se cere să se aşeze în ordine alfabetică, fără a călca
cu picioarele în afara sforii. Cel care dirijează jocul este “crocodilul” şi trebuie să-i mănânce
pe cei care ies în afara sforii. Cine este mâncat de “crocodili” merge la un capăt al sforii.
Jocul se termină când vor trece toţi şi ultimul va ajunge primul.
Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie şi atunci venim cu
propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a creativi, spontani, în a găsi metode
ingenioase de refolosire a hârtiei reciclate prin realizarea unei FELICITĂRI DE
SFINTELE PAŞTI din hârtie reciclată. Activitatea va dura mai bine de 1 oră (vom avea
45
nevoie de mixere, site, pânze, burete, mirodenii, condimente, hârtie de reciclat – ziare,
ligheane, apă).
Descriere: Hârtia folosită se rupe bucăţi mici care se pun într-un lighean şi se adaugă
câteva căni de apă. Conţinutul astfel obţinut se bate cu mixerul până când devine ca o pastă.
Se pot adăuga condimente sau mirodenii (scorţişoară, vanilie – astfel obţinându-se o hârtie
parfumată). Sita se bagă în acest amestec şi se scoate în poziţie orizontală. Sita se întoarce cu
susul în jos, astfel stratul de celuloză obţinut ajungând pe o pânză care va absoarbe apa în
exces.
De asemenea, utilizând un burete, apa mai poate fi absorbită şi pe cealaltă parte a sitei.
Sita se ridică, rămânând numai celuloza pe bucata de pânză.
Hârtia astfel obţinută poate fi ornată cu diferite condimente şi mirodenii, iar apoi lăsată la
uscat în sala de clasă, pe pânză pe care a fost pusă iniţial.
http://www.youtube.com/watch?v=sJZCmLeQDDU&feature=list_related&playnext=1&l
ist=SPFC639CBD500FFAB9
Nu uitaţi că, imediat ce vor finaliza felicitările, acestea trebui puse la uscat şi abia după
câteva zile (când vă asiguraţi că sunt uscate) copiii le pot lua acasă.
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi,
ne uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da
20 de minute pentru aceasta.
Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai
repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai
repede), ne-am gândit să facem un joc mai interactiv, cât să reînceapă activităţile cu zâmbetul
pe buze.
Jocul se numeşte ZIDUL URLĂTOR şi nu va dura mai mult de 10 minute. Vă
recomandăm să ieşiţi în curtea şcolii pentru acest joc.
Descriere:
Grupul se împarte în trei şiruri paralele, aşezate la o distanta de un metru între ele.
Primul şir trebuie să transmită un anumit mesaj celor din al treilea şir. Şirul din mijloc trebuie
să facă tot posibilul ca mesajul să nu fie recepţionat corect, emiţând zgomote şi realizând
mişcări. După cca. două minute, jocul se întrerupe şi se constată dacă mesajul a fost corect
recepţionat. Şirurile se schimbă astfel încât fiecare dintre acestea să fie pe rând emiţătorul,
receptorul şi elementul perturbator al mesajului.
După un joc unde şi-au solicitat din plin corzile vocale, haideţi să le pregătim un nou
concurs. Durează aproximativ 20 minute şi se numeşte DESENUL ÎNTRERUPT (vom avea
nevoie de coli de flipchart şi de carioci de diferite culori): Participaţii se împart în mai multe
echipe şi se aşază în şir indian. La o distanţă de 10-15 m se prind foile pe un perete. Fiecare
echipă trebuie să deseneze pe foaie un desen care să reprezinte ceva. În ritm de ştafetă se
transmite markerul de la un participant la altul. Fiecare membru al echipei desenează doar un
singur semn pe foaie. Echipa nu are voie să discute pe timpul desfăşurării jocului despre
conţinutul desenului. Câştigă echipa care reuşeşte să deseneze cel mai sugestiv desen în cel
mai scurt timp.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 5 minute şi să aveţi un moment în
care să îi felicitaţi pe toţi pentru rezultatele obţinute şi chiar să aflaţi ce au vrut să realizeze
prin acel desen.
Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc
în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurile lor cât să conştietizeze nevoia şi
utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom avea
nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de pantaloni/ de
cămaşă, etc)
46
Descriere: Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om
are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.
Îţi curge nasul – suflă-l!
Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a
corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în
picioare, ghemuit etc.
Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie
liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au
învăţat sau cum s-au simţit) (diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă le
găsiţi potrivite, să le folosiţi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora
pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.
Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră Fondatoare a
Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout
47
Program Şcoala Altfel - Activităţi
CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
1. Grupa de vârstă: copiii din clasele primare
2. Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
3. Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
4. Loc de desfăşurare: natură, aer liber
5. Perioada: 6. Durata: 4 ore
7. Nr. participanţi: o clasă de elevi
8. Obiectivele activităţii:
Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.
Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine
pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de
comunicare.
Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege
cauzele şi efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a
deveni matur din punct de vedere emoţional.
Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile
personale şi de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod
autentic.
Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite
circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.
Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea,
respectarea şi evaluarea unor reguli unanim acceptate.
Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre
membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi
acţionează cu demnitate.
Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.
9. Descrierea activităţii: Pentru această zi ne-am gândit să ieşim în natură, fie mergem în parc fie într-un alt loc,
unde ne putem desfăşura activitatea. Astfel, vă recomandăm să îi anunţaţi să aibă pacheţel cu
ei pentru masa de prânz, plus apă de băut şi să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în
natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor
şi să vă ajute în derularea activităţii.
48
Imediat ce am ajuns la locul unde ne vom desfăşura activitatea, vom începe activitatea
prin a le povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru
aceasta, cadrele didactice vor primi în perioada imediat următoare o prezentare cu ce
înseamnă programul educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva
imagini sugestive binevenite în povestire)
Programul pentru această întâlnire va fi:
Ajunşi la locul unde ne vom desfăşura programul vom începe prin a îi provoca pe copii să
fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Asftel, am propus 2 jocuri
de start:
- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se
prezintă fiecare personă în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va intreba pe sărite
câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana intrebată va răspunde: “Vecinii mei
sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea
să fie vecinii tăi?”, iar cel intrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja
vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea
opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost
întrebaţi.
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge
în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din
stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul
spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele
unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat
pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi
să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la
faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga.
Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc
numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi
siguri ca jocul a fost înţeles.
Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie alergând puţin şi
atunci venim cu propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a avea încredere în ei, în a
se cunoaşte mai bine, îi a ne povesti din felul lor de a fi.
Aşa că venim cu un joc care durează cam 20 minute, prin care ei îşi pot descrie
emoţiile şi sentimentele: RECUNOAŞTEREA COPACULUI (vom avea nevoie de câte o
eşarfă pentru fiecare copil)
Descriere: Fiecare copil este legat la ochi şi dus în preajma unui copac. Acestuia i se
va spune că pomul este noul său prieten şi că trebuie să îl cunoască cât mai bine, aşa că
trebuie să răspundă la cerinţe precum:
Fă cunoştinţă cu el!
Îmbrăţişează-ţi noul prieten!
Bate palma cu el!
Mângâie-l !
După 3-5 minute, copiii sunt adunaţi într-un grup şi dezlegaţi la ochi. Provocarea
pentru ei va fi să îşi regăsescă prietenul.
Este important să existe observatori care să reţină în dreptul cărui copac a fost aşezat
fiecare copil pentru a vedea dacă aceştia au reuşit să îi identifice la sfârşitul jocului.
49
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi, ne uităm
la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20 de
minute pentru aceasta.
Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai
repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai
repede), ne-am gândit să le facem un joc mai complex, care să le pună mintea la contribuţie
în a lucra în echipe mici şi în a descoperi strategii pentru CAPTURAREA STEAGULUI
(un joc care poate ţine până la 1 oră) (vom avea nevoie de bandă de împrejmuire a
terenului, 2 steaguri, banderole de 2 culori diferite pentru diferenţierea echipelor):
http://www.youtube.com/watch?v=Ll0lAy9YX8g
Jocul se finalizează atunci când una din echipe a reuşit să captureze steagul echipei
adverse.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 10 minute şi să aveţi un moment în
care să îi felicitaţi pe toţi pentru efortul depus, pentru strategiile descoperite, pentru munca în
echipă şi indiferent dacă au câştigat jocul sau nu, pe data viitoare sunt şi mai pregătiţi în a
găsi alte metode pentru a captura steagul.
Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc
în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurilor lor cât să conştietizeze nevoia şi
utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom avea
nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de pantaloni/ de
cămaşă, etc).
Descriere: Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om
are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.
Îţi curge nasul – suflă-l!
Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a
corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în
picioare, ghemuit etc.
Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e
discuţie liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de
ce au învăţat sau cum s-au simţit) (diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă
le găsiţi potrivite, să le folosiţi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora
pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.
Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră
Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout
50
I: 14 săptămâni – 70 zile II: 21 săptămâni-103 zile
Legendă: Cursuri Săptămâna „Şcoala altfel” Sărbători legale Vacanţe Zile libere
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7
Vacanţă S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14
Vacanţă S1 S2 S3
L 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28
M 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29
M 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30
J 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31
V 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25
S 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26
D 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27
Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12
Vacanţă
S13 S14 S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21
L 4 11 18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17
M 5 12 19 26 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18
M 6 13 20 27 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 39 5 12 19
J 7 14 21 28 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20
V 1 8 15 22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21
S 2 9 16 23 2 19 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15
D 3 10 17 24 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16
51
Aria curriculară/
Disciplina
Plan
cadru
Număr
ore alocate
Total
ore CN CNA CE CES
I. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Limba şi literatura română
Lectura
7-8
7-8
7
1
-
-
8
II. MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE
Matematică
Cunoaşterea mediului
4-5
3-4
1
3
1
1
-
-
-
-
-
4
1
III. OM ŞI SOCIETATE
Religie
1
1
1
-
-
-
1
IV. ARTE
Educaţie muzicală
Educaţie plastică
2-3
1-2
1-2
1
1
-
-
-
-
-
-
1
1
V. EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI
SPORT
Educaţie fizică
2-3
2-3
2
-
-
-
2
VI. TEHNOLOGII
Abilităţi practice
1-2
1-2
1
-
-
-
1
VII. CONSILIERE ŞI
ORIENTARE
0-1 - - - - -
Nr. Total ore în trunchi comun 17 - - -
VIII. CURRICULUM LA
DECIZIA ŞCOLII
OPŢIONAL
1-3
1- 3
1
-
-
-
1
Nr. minim ore pe săptămână 18
Nr. maxim ore pe săptămână 20 20
52
Luni
1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..
Marţi
1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..
Miercuri
1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..
Joi
1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..
Vineri
1……………………… 2. …………………….. 3. …………………….. 4. ……………………..
53
MANUALE ŞCOLARE:
Nr.
crt. Disciplina Manual
Editura Locul şi anul Autori
1. Limba şi literatura
română
Abecedar
2. Matematică Matematică
3.
Cunoaşterea
mediului
Cunoaşterea
mediului
4. Religie Religie
MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:
......................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
UZ OCAZIONAL:
ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:
54
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
cărţi de uz şcolar sintetic: culegeri, antologii:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………
cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele
numerice/transformative, portofolii ilustrative, hărţi etc:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
cărţi beletristice prelucrate pedagogic (asortimentate cu o prefaţă în scop didactic,
tabel cronologic în consecinţă, termeni explicaţi în subsol sau în glosarul adiacent,
extrase din studii critice, focalizate pe textele prezentate etc.):
55
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
seturi imprimate de probe evaluative specifice (teste tipărite, de regulă de tip grilă,
cu caracter confidenţial, ce însoţesc unele manuale pentru evaluarea optimă):
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe
jubiliare ş.a.:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC,
dischete, CD-ROM-uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.):
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………...
56
ŞCOALA: AVIZ: JUDEŢUL: DIRECTOR, TEL :
57
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Nr. ore: Plan cadru CN CNA CE Total
7-8 7 - 7
MANUALUL UTILIZAT: Abecedar, Editura Aramis, Bucureşti, 2004
Autori : Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă
Distribuirea orelor pe semestre
Nr.crt. SEMESTRUL NR.ORE
1. I 98
2. II 147
3. TOTAL 245
58
INTRODUCERE
Debutul şcolarităţii la 6 ani a determinat reconfigurarea demersului didactic din
perspective multiple: la nivelul curriculum-ului şcolar, al gestiunii activităţii de învăţare şi de
predare şi, nu în ultimul rând, al evaluării.
În situaţia curriculum-ului şcolar pentru Aria curriculară Limbă şi comunicare a fost
necesară operarea unor schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă pentru clasa I şi a II-a în
vederea relaxării ritmului de lucru, în special la clasa I, şi a realizării individualizării
demersului didactic, astfel încât să existe soluţii profesioniste pentru nevoile de şcolarizare
impuse de diferenţele de vârstă cronologică, dar şi de diferenţele de dezvoltare psihologică şi
emoţională a elevilor. Modificărilor realizate în cadrul obiectivelor de referinţă li s-au
adăugat altele la nivelul activităţilor de învăţare şi al conţinuturilor, dictate de aceleaşi
necesităţi constitutive. Toate acestea determină, în mod firesc, anumite schimbări şi în ceea
ce priveşte metodologia construirii parcursului didactic, fără de care nu vom obţine
rezultatele dorite. Semnalăm, în cele ce urmează, câteva aspecte ale acestor schimbări.
Obiectivele de referinţă au fost astfel reformulate încât să creeze o hartă echilibrată a
ceea ce însemnă competenţă de comunicare la această vârstă. De asemenea, practicile
didactice au dovedit că este necesar să accentuăm asupra elementelor de interacţiune în grup,
de cooperare, mai curând (aparent) decât asupra achiziţiei de noi cunoştinţe în plan
lingvistic: de exemplu, producerea unor enunţuri corecte şi operaţiile de silabisire necesare
percepţiei sunetelor vor fi integrate în context şi nu vor fi abordate ca operaţii necesare în
sine.
Activităţile de învăţare au fost selectate astfel încât să fie de tip productiv şi să ofere o
motivaţie intrinsecă pentru învăţare, să aibă un sens pentru copil, altfel acestea vor fi
consumatoare de timp iar rezultatele vor fi de suprafaţă. Acestea au un statut orientativ,
Învăţătorul nu este obligat să le parcurgă pe toate sau poate folosi alte exemple care i se par
mai potrivite pentru atingerea obiectivului propus.
În cadrul conţinuturilor învăţării a fost redus numărul de cuvinte pe care elevii mici ar
trebui să le poată citi, respectiv, scrie la sfârşitul fiecărui an şcolar, deoarece capacitatea
acestora de concentrare asupra sensului enunţurilor este limitată la această vârstă. (De
asemenea, copiii nu trebuie solicitaţi să scrie după dictare sau să copieze texte atât în cadrul
ariei Limbă şi comunicare în cadrul altor arii curriculare). Conţinuturile referitoare la
compunerea de texte au fost recomandate pentru clasa a III-a, datorită gradului de dificultate
pe care îl presupun
Schimbările făcute în cadrul Arie Limbă şi comunicare vor fi susţinute prin
introducerea unor strategii cât mai diverse de predare/învăţare, de o nouă modalitate de
organizare a timpului şcolar pe activităţi monodisciplinare şi transdisciplinare şi de utilizarea
unor instrumente adecvate de evaluare.
59
CLASA I
I. OBIECTIVE CADRU - COMPETENŢE
A. OBIECTIVE
DE REFERINŢĂ
ŞI EXEMPLE DE
ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea
capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare La sfârşitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
1.1. să înţeleagă semnificaţia
globală a mesajului oral
- jocuri de executare a unor comenzi orale formulate de
învăţător sau elevi;
- exerciţii pentru demonstrarea înţelegerii mesajului audiat,
prin apelare la alte modalităţi de redare a acestuia (mimă,
desen etc.);
- exerciţii de mimă, de sesizare a corespondenţei
elementelor verbale cu cele non-verbale;
- exerciţii de recunoaştere a unor comunicări care nu se
potrivesc cu un mesaj audiat anterior;
- exerciţii de recunoaştere a unor momente din textul audiat,
pe baza unor imagini prezentate;
1.2. să sesizeze intuitiv
corectitudinea unei propoziţii
ascultate
- exerciţii de selectare a propoziţiei corecte din enunţuri
realizate de elevilor;
- jocuri de ordonare logică a cuvintelor în propoziţii;
- exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei propoziţiei
enunţiative şi interogative (fără terminologie);
1.3. să distingă cuvintele dintr-o
propoziţie dată, silabele dintr-
un cuvânt şi sunetele dintr-o
silabă
- exerciţii de delimitare a cuvintelor în enunţuri;
- exerciţii de stabilire a poziţiei unui cuvânt într-o
propoziţie;
- jocuri de ordonare logică a cuvintelor în propoziţie;
- jocuri de identificare a poziţiei silabelor în cuvânt;
- exerciţii de descoperire a unor cuvinte care să înceapă, să
conţină sau să se termine cu o silabă dată;
- exerciţii de distingere a sunetului iniţial, final sau din
interiorul unei silabe sau al unui cuvânt;
1.4. să sesizeze sensul cuvintelor
într-un enunţ dat
- jocuri de punere în corespondenţă a unui cuvânt auzit cu
imaginea corespunzătoare;
- exerciţii de eliminare a unui cuvânt care nu se potriveşte ca
înţeles cu celelalte dintr-o listă audiată;
1.5. să manifeste curiozitate faţă de
mesajele emise de diferiţi
interlocutori în situaţii de
comunicare concretă
- exerciţii de ascultare a dialogurilor elev-elev, învăţător-
elev pe teme familiare copiilor;
- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând formarea
comportamentului de ascultător activ;
- simulări ale unor situaţii concrete de comunicare pe teme
cotidiene concrete;
- jocuri de grup cu teme date.
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
(citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
60
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
2.1. să formuleze clar şi corect
enunţuri verbale potrivite unor
situaţii date
- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri, cu accent pe
pronunţia corectă, clară;
- exerciţii de construire corectă a unor enunţuri după
imagini, folosind cuvinte date, legate de o situaţie creată;
- exerciţii de reglare a tonului, volumului şi a vitezei
vorbirii; exerciţii de dicţie;
- exerciţii de prezentare a unor obiecte, activităţi familiare
copiilor;
- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri;
- povestirea unor întâmplări personale ale copiilor;
- recitări, dramatizări, repovestiri;
- exerciţii de formulare de întrebări în vederea clarificării
unor nelămuriri legate de o cerinţă dată;
- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri pe
marginea unui mesaj ascultat;
- exerciţii pentru demonstrarea înţelegerii mesajului audiat,
prin apelare la diferite modalităţi de redare a acestuia
(repovestire, dramatizare, desen etc.);
2.2. să integreze cuvintele noi în
enunţuri
- jocuri didactice de sinonimie, antonimie, omonimie;
- exerciţii de utilizare a cuvintelor noi în contexte adecvate;
- rebusuri, integrame, anagrame;
- jocuri pentru alcătuirea de propoziţii conţinând cuvinte noi.
- exerciţii de modificare a sensului unei propoziţii prin
eliminarea, înlocuirea sau adăugarea unui cuvânt;
- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe;
- exerciţii de compunere a cuvintelor pornind de la o silabă
dată;
- exerciţii de dicţie, frământări de limbă;
- formularea unor propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu
acelaşi sunet;
- exerciţii de schimbare a sensului unui cuvânt prin
modificarea unui sunet sau a unei silabe;
- exerciţii de înlocuire a unor cuvinte cu altele cu înţeles
asemănător;
2.3. să manifeste iniţiativă şi interes
pentru a comunica cu ceilalţi
- exerciţii de dialog cu persoane diferite (folosirea
formulelor de adresare, salut, prezentare etc.)
- dialoguri pe teme cunoscute;
- simulări ale unor situaţii de comunicare; jocuri de rol;
- activităţi de exprimare a propriilor păreri în legătură cu
fapte, întâmplări cunoscute.
61
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
3.1. să identifice litere, grupuri de
litere, silabe, cuvinte şi
enunţuri în textul tipărit şi în
textul scris de mână
- exerciţii de asociere a sunetului cu litera (grup de litere –
sunet);
- exerciţii pentru lărgirea câmpului vizual prin identificarea
silabelor în structura cuvintelor şi a cuvintelor în structura
propoziţiei, recunoaşterea unor cuvinte care se repetă într-
un text, recunoaşterea unor modele repetitive etc.;
- exerciţii de punere în corespondenţă a cuvintelor cu
imaginile corespunzătoare;
- exerciţii de citire selectivă;
- exerciţii de citire la prima vedere, în contexte familiare, a
unor texte scurte (etichetele unor produse, indicatoare,
ecusoane, numele unor magazine etc.);
- exerciţii de realizare a unor colaje, folosind decupaje de
texte şi imagini (realizarea de afişe publicitare, anunţuri,
invitaţii etc.);
3.2. să sesizeze legătura dintre
enunţuri şi imaginile care le
însoţesc
- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri pe
marginea textului şi a imaginilor care-l însoţesc;
- exerciţii de realizare a unor desene pornind de la enunţurile
citite (şi invers);
- exerciţii de punere în corespondenţă a cuvântului scris de
mână sau de tipar cu imaginea;
- rebusuri în care cuvintele sunt reprezentate prin imagini;
- exerciţii de anticipare a conţinutului unui text pe baza
ilustraţiilor;
- exerciţii de evidenţiere a rolului ilustraţiilor unor cărţi;
3.3. să desprindă semnificaţia
globală a unui text citit
- exerciţii de tipul adevărat/fals;
- exerciţii de citire selectivă;
- exerciţii de stimulare a atenţiei prin introducerea sau
eliminarea unor elemente din textul citit;
- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri pe
marginea textului citit;
3.4. să citească în ritm propriu,
corect un text cunoscut
- exerciţii de citire integrală a cuvintelor;
- exerciţii de citire a unor texte cunoscute;
- exerciţii de citire selectivă;
3.5. să manifeste curiozitate pentru
lectură
- exerciţii de acomodare cu cartea
- exerciţii de observare a cărţii, de orientare în pagină, de
respectare a direcţiilor de citire (de la stânga la dreapta, de
sus în jos);
- dialoguri despre cărţi, personaje din texte cunoscute,
despre biblioteci, librării etc.;
- memorări de versuri, dramatizări;
- exerciţii de prezentare a unor cărţi citite în particular;
- exerciţii de iniţiere în citirea unor cărţi pentru copii,
adecvate vârstei.
62
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
4.1. să scrie corect litere, silabe,
cuvinte
- exerciţii de trasare a elementelor grafice;
- exerciţii de adoptare a poziţiei corecte şi comode pentru
scris;
- exerciţii de scriere a unor elemente grafice pregătitoare,
care să faciliteze scrierea literelor şi scriere în duct
continuu;
- exerciţii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor şi
propoziţiilor;
4.2. să scrie corect, lizibil şi îngrijit
propoziţii scurte;
- exerciţii de scriere a literelor şi a cuvintelor, respectând
forma, mărimea lor;
- exerciţii de încadrare corectă în pagină a textului (dată,
alineat);
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte;
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor şi propoziţiilor;
exerciţii de ordonare corectă a cuvintelor într-o
propoziţie;
- exerciţii joc de stabilire a acordurilor gramaticale;
- exerciţii de corectare şi autocorectare a greşelilor de
exprimare;
- exerciţii de alcătuire de propoziţii folosind cuvinte date;
4.3. să utilizeze convenţii ale
limbajului scris (punctul, semnul
întrebării, scrierea cu majusculă)
- exerciţii de folosire a punctului, semnului întrebării şi a
scrierii cu majusculă;
- exerciţii de plasare a semnelor de punctuaţie într-un text;
- exerciţii de copiere/transcriere a unor substantive proprii,
a unor propoziţii enunţiative şi a unor propoziţii
interogative;
- dictări de cuvinte şi propoziţii;
4.4. să manifeste interes pentru
exprimarea scrisă
- completarea de rebusuri;
- realizarea unor etichete care să personalizeze clasa ori
lucrările elevilor;
- expunerea tuturor lucrărilor, caietelor elevilor în vederea
încurajării performanţelor individuale.
B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Formarea capacităţii de citire/lectură
Cartea – volum, coperte, foaie, pagină, numerotarea paginii, direcţii de orientare în pagină.
Literele mici şi mari ale alfabetului. Stabilirea ordinii de predare a literelor este la latitudinea autorilor de
manuale, în funcţie de metoda didactică abordată..
Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Citirea cuvintelor.
În perioada abecedară se vor utiliza progresiv cuvintele plurisilabice; spre sfârşitul perioadei se pot folosi şi cuvinte
care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă. Se vor folosi numai cuvinte titlu..
Citirea propoziţiilor.
Intonarea propoziţiei interogative (fără terminologie).
Citirea textelor. Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte
literare, în proză sau în versuri, precum şi texte non-literare, de mică întindere, până la 75 de cuvinte, urmărind o
63
creştere progresivă a numărului de cuvinte de la o lecţie la alta. Aceştia vor avea libertatea de a decide cu privire la:
structurarea şi dispunerea în manual a unităţilor de conţinut din programă; tratarea didactică originală a noţiunilor din
programă.
2. Formarea capacităţii de comunicare
Comunicarea orală
Comunicarea – schimb de informaţii între oameni (dialoguri despre viaţa de şcolar, despre familie, despre
mediul înconjurător etc.; participarea copiilor la activităţi de grup, inclusiv la cele de joc, în calitate de vorbitor şi de ascultător).
Autorii de manual vor avea în vedere viziunea comunicativă promovată de programă, astfel încât noţiunile să fie
abordate funcţional şi aplicativ, contribuind la structurarea unei comunicări corecte, eficiente şi nuanţate. Vor fi
preferate situaţii de comunicare concrete şi actuale pe baza unui suport vizual.
Formularea mesajului oral (aplicativ, fără teoretizări; în activităţi de grup şi individuale).
Cuvântul – element de comunicare. Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate (învăţate şi prezentate
de copii colegilor sau adulţilor, în cadrul jocurilor sau al activităţilor de învăţare).
Propoziţia/enunţul - alcătuirea de propoziţii/enunţuri despre obiecte, fiinţe, personaje din poveşti, aspecte
ale vieţii cotidiene, fapte, întâmplări din viaţa personală etc.).
Dialogul – convorbirea între două sau mai multe persoane. Formulele elementare de iniţiere şi de
încheiere a dialogului. Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să realizeze următoarele schimburi verbale:
iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;
identificarea unei persoane sau a unui obiect;
formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri;
oferirea unor informaţii despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei;
oferirea unor informaţii despre forma şi despre utilitatea unor obiecte;
exprimarea propriei păreri în legătură cu un fapt.
Pentru contextualizarea actelor de vorbire se recomandă:
discuţii libere despre jocuri, jucării, filme de desene animate, filme pentru copii; despre întâmplări şi
fapte din viaţa proprie, despre comportarea civilizată, despre mediul şcolar, despre regulile de
circulaţie rutieră, despre regulile de igienă sanitară, despre ocrotirea mediului înconjurător etc.
Comunicarea scrisă
Procesul scrierii
Organizarea scrierii. Elementele grafice utilizate în procesul scrierii, care facilitează însuşirea literelor şi
scrierea în duct continuu (linii, puncte, bastonate, zale, bucle, semiovale, ovale, noduleţe). Literele mari şi
mici ale alfabetului. Scrierea cuvintelor. Despărţirea cuvintelor în silabe (numai intuitiv, fără cunoaşterea
regulilor). Scrierea propoziţiilor enunţiative şi interogative.
Scrierea de mână. Aşezarea corectă în pagină (data, alineatul în scrierea propoziţiilor, spaţiul dintre
cuvinte).
Ortografia. Scrierea ortografică a cuvintelor. Scrierea cu literă mare la începutul propoziţiei. Scrierea cu
literă mare a substantivelor proprii (fără referire la terminologia gramaticală). Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Punctuaţia. Folosirea corectă a semnelor de punctuaţie: punctul, semnul întrebării.
Pentru dictare se vor utiliza litere, silabe, cuvinte şi propoziţii (enunţiative şi interogative) - max. 15 cuvinte. Nu se vor
utiliza texte în procesul scrierii.
Contexte de realizare
Copierea literelor, a cuvintelor, a propoziţiilor. Scrierea după dictare.
1. Elemente de construcţie a comunicării
Propoziţia. Cuvântul. Silaba.
Noţiunile nu vor fi definite, lucrându-se cu acestea în mod intuitiv (nu se vor folosi noţiuni de genul sinonime, antonime,
omonime, propoziţii enunţiative, exclamative, interogative, substantiv propriu etc.). În perioada preabecedară, accentul
64
se va pune pe comunicarea orală, folosindu-se pentru silabaţie numai cuvinte monosilabice, bisilabice şi trisilabice, care
nu vor conţine diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor.
Nu se vor utiliza termenii de vocale şi consoane.
65
Clasa: I
Editura: Aramis
Autori: Cleopatra Mihăilescu, Tudora Piţilă
TIP CURRICULUM: CNA
Nr. de ore pe săptămână: 7
Nr. de ore pe an: 245
SEMESTRUL I
Unităţi de
învăţare
Obiective
de
referinţă
Conţinuturi
Nr.
ore
Perioada/
Săpt.
1. La început
de drum!
1.1.;
1.5.;
2.1.;
2.3.
Probe de cunoaştere a copilului:
probe de evidenţiere a achiziţiilor dobândite la
grădiniţă (constatare a calităţii pronunţiei, a
acuităţii vizuale şi auditive, determinarea
volumului vocabularului, completarea spaţiilor
libere din propoziţie, integrarea în enunţuri a
unui cuvânt cunoscut,etc.)
14 I-II
2. Propoziţia.
Cuvântul.
Silaba
1.1.;
1.2.;
1.3.;
1.4.;
1.5.;
2.1.;
2.2.;
2.3.;
4.1.
Cartea - volum, coperte, foaie, pagini,
numerotare, direcţii de orientare în pagină
Dialogul - convorbirea dintre două sau mai
multe persoane.
Cuvinte monosilabice, bisilabice şi trisilabice
Elemente grafice utilizate în procesul scrierii,
care facilitează însuşirea literelor şi scrierea în
duct continuu.
14 III-IV
3. Sunetele
limbii române
1.1.;
1.2.;
13.;
1.4.;
1.5.;
2.1.;
2.2.;
2.3.;
4.1.
Articularea consoanelor şi vocalelor
Dialoguri despre viaţa de şcolar, familie,
mediul înconjurător
Elemente grafice utilizate în procesul scrierii
21 V-VII
1.1.;
1.2.; Recapitulare
Evaluare
4
2
VIII
66
Unităţi de
învăţare
Obiective
de
referinţă
Conţinuturi
Nr.
ore
Perioada/
Săpt.
13.;
1.4.;
1.5.;
2.1.;
2.2.;
2.3.;
4.1.
Recuperare / Dezvoltare
4. Cuvântul -
element de
comunicare
1.1.;
1.2.;
1.3.;
1.4.;
1.5.;
2.1.;
2.2.;
2.3.;
3.1.
Corespondenţa sunet-literă
Literele mici şi mari de mână şi de tipar: A, M,
U, N, I
Citirea şi scrierea cuvintelor
Despărţirea cuvintelor în silabe
Copierea literelor şi a cuvintelor
Scrierea după dictare
Comunicare orală - identificarea unei persoane
sau a unui obiect
Recapitulare
Evaluare
Recuperare / Dezvoltare
22 VIII-X
5. Propoziţia -
unitate a
comunicării
1.3.;
1.4.;
2.1.;
2.2.;
2.3;
3.1.;
3.2.;
4.1.;
4.2.;
4.3.;
4.4.
Literele mici şi mari de tipar şi de mână: E, R,
O, C, Ă, L,
Grupurile de litere: Ci, ci
Citirea şi scrierea propoziţiilor
Scrierea corectă a cuvintelor
Scrierea cu literă mare la început de propoziţie
Scrierea cu literă mare a cuvintelor proprii
Copierea propoziţiilor
Scrierea după dictare
Aşezarea corectă în pagină
Punctuaţia. Punctul
Recapitulare
Evaluare
Recuperare / Dezvoltare
21 XI-XIV
67
SEMESTRUL al II-lea
Unităţi de
învăţare
Ob
ref.
Conţinuturi
Nr.
ore
Perioada/
Săpt.
6. Punctuaţia
propoziţiei
1.1.;
1.2.;
1.3.;
1.5.;
2.1.;
2.2.;
2.3.;
3.1.;
3.2.;
4.1.;
4.2.;
4.3.;
4.4.
Literele mari şi mici de tipar şi de mână: T, S P, V,
D, Ş, Î, Â
Grupurile de litere: ce, Ce
Citirea şi scrierea propoziţiilor
Folosirea corectă a punctului
Intonarea corectă a propoziţiilor
Formulări de întrebări şi răspunsuri
Recapitulare
Evaluare
Recuperare / Dezvoltare
35 XV-XIX
7. Textul 1.3.;
1.5.;
2.1.;
2.2.;
2.3.;
3.1.;
3.2.;
3.3.;
3.4.;
4.1.;
4.2.;
4.3.;
4.4.
Literele mari şi mici de tipar şi de mână: B, J, H, G
Citirea textelor
Scrierea după dictare a cuvintelor şi a propoziţiilor
(fără texte)
Comunicarea orală - dialoguri despre programul
zilnic al şcolarului, comportarea în şcoală şi în
societate
Recapitulare
Evaluare
Recuperare / Dezvoltare
28 XX-XXIII
8. Textul -
mijloc de
comunicare
1.3.;
1.5.;
2.1.;
2.2.;
2.3.;
3.1.;
3.2.;
3.3.;
3.4.;
4.1.;
4.2.;
4.3.;
4.4.
Literele mari şi mici de tipar şi de mână: Ţ, ţ, Z, z, f,
F
Citirea textelor
Grupurile de litere: ge, gi, che
Scrierea corectă a cuvintelor ce conţin grupurile de
litere
Comunicarea orală - dialoguri despre personaje din
poveşti, lumea copilăriei, etc.
Recapitulare
Evaluare
Recuperare / Dezvoltare
32 XXIV-
XXVIII
9. Farmecul
textului literar
1.1.;
2.1.;
3.2.;
3.3.;
3.4.;
3.5.
Citirea textelor
Literele mari şi mici de tipar şi de mână: X, K, Q,
W, Y
Alfabetul limbii române. Scrierea alfabetului limbii
române
Grupurile de litere: chi, ghe, ghi
28 XXIX-
XXXII
68
Unităţi de
învăţare
Ob
ref.
Conţinuturi
Nr.
ore
Perioada/
Săpt.
Comunicarea orală - dialoguri despre personaje din
poveşti, lumea copilăriei, etc.
Dramatizări
Recapitulare
Evaluare
Recuperare / Dezvoltare
10. Am
terminat clasa I
3.1.;
3.2.;
3.3.;
3.4.;
3.7.;
4.1.;
4.2.;
4.3.;
4.4.
Alfabetul limbii române Jocuri didactice
Poveştile copilăriei
Jocuri didactice de dezvoltare a vorbirii
Recapitulare finală
Recuperare / Dezvoltare
21 XXXIII-
XXXV
69
SEMESTRUL I
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: La început de drum! NR DE ORE ALOCAT: 14
Nr.
crt.
Detalieri de
conţinut Activităţi de învăţare Resurse
Nr ore
Data Evaluare Obs.
1. Prima zi de
şcoală din
viaţa micului
şcolar
- primirea şcolarilor de clasa I
- prezentarea importanţei zilei de 12
septembrie
- primirea manualelor ;
- prezentarea clasei ;
- vizită în şcoală (asigurarea punctelor
de reper)
- cunoaşterea elevilor, prezentarea
catalogului , prezenţa;
- aranjarea ghiozdanului în pupitru ;
- aşezarea în bănci în mod
corespunzător ;
- utilizarea cuierului ;
- cântec de înviorare ;
- exerciţii de scriere şi desen.
- Resurse materiale: manuale,
foi desen, creioane colorate,
carioci
- Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, demonstraţia, jocul
didactic
- Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activităţi în perechi, activităţi în
echipă, activitate individuală
- Jocuri: „Ştiu să mă prezint”
„Dacă vesel se trăieşte”
„Ce ştiu să fac!”
2
- observare
sistematică
2.
“Rechizitele
mele”
- aşezarea in bănci , poziţia corectă în
bancă sau la răspuns ;
- strigarea catalogului ;
- jocuri de cunoaştere a colectivului de
elevi, dialog ;
- cântecul: Noi acum suntem şcolari
- recunoaşterea rechizitelor şcolarului
- desenarea rechizitelor
- test pentru detectarea acuităţii vizuale
- ghicitori;
- exerciţii de încălzire a muşchilor mici
ai mâinii ;
- descrierea sălii de clasă , exerciţii de
orientare în clasă;
- joc de recunoaştere a onomatopeelor ;
- probe şi jocuri pentru depistarea
tulburărilor de limbaj;
- elemente grafice: linii orizontale, linii
verticale
- Resurse materiale: fişe de
lucru, ilustraţii, creioane
colorate
- Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, demonstraţia, jocul
didactic, învăţarea intuitivă
- Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activităţi în perechi, activităţi în
echipă, activitate individuală
- Jocuri:
„Cine face aşa? “
„Ghiceşte cine sunt!”
„Spune-mi ce vezi!”
„Trenul”
„Deschide urechea bine!”
2
- observare
sistematică
3. “Ce ştiu!” - test pentru cunoaşterea volumului
achiziţiilor referitoare la citit-scris;
- jocuri pentru depistarea tulburărilor
de auz;
- cântec „Ora-i de plecat la şcoală”;
- exerciţii de încălzire a muşchilor mici
ai mâinii ;
- elemente grafice: linii înclinate, frânte
- Jocuri:
„Ghemul călător”
Deschide urechea bine!”
2
-activitate
în clasă
70
4. “Ce-am
învăţat”
- test pentru stabilirea nivelului de
dezvoltare a proceselor de analiză şi
sinteză fonetică;
- memorizare „Toamna”, de
Demostene Botez;
- exerciţii de încălzire a muşchilor mici
ai mâinii
- elemente grafice: cerc, oval, semioval
- Resurse materiale: fişe de
lucru, ilustraţii, jetoane cu
imagini, cutie
- Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, demonstraţia, jocul
didactic
- Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activităţi în perechi, activităţi în
echipă, activitate individuală
- Jocuri didactice:
“Ce lipseşte?”
„Caseta cu surprize”
„Deschide urechea bine !“
2
- activitate
în clasă
- observare
sistematică
5. “Cine ştie,
câştigă!”
- test de cunoştinţe şi lărgirea
vocabularului
- jocuri didactice
- exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai
mâinii
- elemente grafice: spirala, linii şerpuite,
bucle
- Resurse materiale: fişe,
ilustraţii, steguleţ
- Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, demonstraţia, jocul
didactic
- Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activităţi în perechi, activitate
individuală
- Joc didactic:
„Mai spune ceva!”
2
- observare
sistematică
- temă în
clasă
6. “Spune mai
departe!”
- probă pentru determinarea memoriei;
- memorizare „Abecedarul”, de Marcela
Peneş;
- exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai
mâinii ;
- elemente grafice: bastonul, zala
- Resurse materiale: fişe,
ilustraţii
- Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, demonstraţia, jocul
didactic
- Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activităţi în perechi, individuală
2
- observare
sistematică
- temă în
clasă
7. “Campionul” - memorizare „Viţa şi codiţa”, de Marcela
Peneş;
- frământări de limbă;
- exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai
mâinii ;
- Resurse materiale: fişe,
ilustraţii
- Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, demonstraţia, jocul
didactic
- Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activităţi în perechi, individuală
2
- observare
sistematică
- probă
orală
- probă
scrisă
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Propoziţia, cuvântul, silaba. Elemente grafice NR DE ORE ALOCAT: 14
Nr.
crt.
Detalieri de
conţinut Ob.
ref. Activităţi de învăţare Resurse
Nr
ore
Data
Evaluare O
b
s.
1. Camera de
studiu.
Rechizitele
şcolarului.
Scrierea liniei
oblice pe un
spaţiu
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
exerciţii de identificare a rechizitelor
şcolare;
exerciţii de pronunţie corectă,
activitate în perechi organizată cu
scopul de a preciza forma şi
utilitatea rechizitelor;
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
-autoevaluarea
71
exerciţii de scriere didactic
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2. Propoziţia .
Scrierea
grupului de
linii oblice şi a
punctului
1.2.
1.3.
1.4.
2.2.
4.1.
audierea poveştii „Capra cu trei
iezi”;
dramatizarea unor fragmente din
poveste;
repovestire după imagini;
formulare de propoziţii pe baza unor
imagini prezentate
exerciţii de scriere
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
autoevaluare
3. Propoziţia
formată din
două cuvinte.
Scrierea liniei
oblice pe două
spaţii
(suprarând)
1.2.
1.3.
1.4.
2.2.
4.1.
Recunoaşterea poveştii: titlul,
autorul, personajele;
Exerciţii de formulare de propoziţii
alcătuite din două cuvinte, pe baza
imaginilor
Exerciţii de scriere
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
1
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
autoevaluare
4. Propoziţia
formată din
trei cuvinte.
Scrierea liniei
oblice pe două
spaţii
(subrând)
1.2.
1.3.
1.4.
2.2.
4.1.
iniţierea unor dialoguri învăţător-
elev, elev-elev despre familie,
întâmplări şi fapte din viaţa proprie
de familie;
exerciţii de formulare de propoziţii
alcătuite din trei cuvinte, pe baza
imaginilor;
exerciţii de scriere
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
1
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
autoevaluare
5. Cuvinte
formate din
două silabe.
Scrierea
grupului de
două linii
oblice
(suprarând şi
subrând)
1.3.
2.2.
4.1.
iniţierea unor dialoguri despre
ocupaţiile oamenilor, despre uneltele
folosite;
exerciţii de despărţire în silabe a
cuvintelor;
Memorizarea a două strofe din
poezia „Tatăl meu”, de Veronica
Porumbacu
Exerciţii de asociere a ocupaţiei cu
ustensilele caracteristice, ghicitori
despre meserii
Exerciţii de scriere
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
autoevaluare
72
individuală
6. Cuvinte
formate din
trei silabe.
Scrierea
bastonaşului
cu întoarcere
sus, pe unul şi
două spaţii
1.3.
2.2.
4.1.
iniţierea unor dialoguri despre
întâmplări şi fapte din viaţa proprie,
despre comportarea civilizată;
exerciţii de despărţire în silabe a
cuvintelor;
joc de rol „La magazin”
exerciţii de scriere
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
autoevaluare
7. Cuvinte
monosilabice.
Scrierea
bastonaşelor
cu întoarcere
jos, pe unul şi
două spaţii
1.3.
2.2.
4.1.
iniţierea unor dialoguri despre
organizarea timpului liber;
exerciţii de identificare a unor
cuvinte monosilabice,
exerciţii de scriere
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
autoevaluarea
8. Programul
zilnic al
şcolarului.
Recapitularea
semnelor
grafice
învăţate
1.3.
1.2.
1.4.
2.2.
4.1.
exerciţii de recunoaştere a
propoziţiilor formate din 2-3 cuvinte
şi a cuvintelor formate din 1-2-3
silabe;
exerciţii de formulare de propoziţii;
exerciţii de citire a ilustraţiilor din
abecedar;
scrierea semnelor grafice studiate
(copiere şi dictare)
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
autoevaluare
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Sunetele limbii române. Elemente grafice
NR DE ORE ALOCAT: 21
Nr.
crt.
Detalieri de
conţinut Ob.
ref. Activităţi de învăţare Resurse
Nr
ore
Data
Evaluare Obs.
1. Familiarizarea cu
sunetul a.
Învăţarea primei
strofe din cântecul
„Acum e toamnă,
da!”.
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1;
exerciţii de diferenţiere a
sunetelor limbii române de
sunetele muzicale şi de
zgomotele din mediul
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru,
jetoane ilustrând
cuvinte care conţin
sunetul a
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
-autoevaluare
73
Scrierea zalei pe
unul şi două spaţii
2.2;
2.3;
2.4;
2.5;
4.1.
înconjurător;
exerciţii de diferenţiere a
vocalelor şi a consoanelor;
exerciţii de delimitare a
propoziţiei în cuvinte şi a
cuvintelor în silabe ;
exerciţii de identificare a
sunetului în silabe;
exerciţii de pronunţare corectă a
sunetului;
exerciţii de dicţie, frământări de
limbă;
exerciţii de poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor propoziţii
alcătuite din cuvinte ce încep cu
acelaşi sunet;
citirea ilustraţiilor din abecedar;
alcătuirea de propoziţii /
enunţuri după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de selectare a
propoziţiei corecte din
enunţurile elevilor;
reprezentarea grafică a
propoziţiei, cuvântului şi a
silabei;
exerciţii de memorare a unui
text în versuri, a unor proverbe,
zicători, ghicitori, frământări de
limbă;
exerciţii de scriere a elementelor
grafice;
A.T. Reprezentarea prin desen a
unor obiecte a căror denumire
începe cu un sunet dat;
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic, metoda
fonetică, analitico-
sintetică
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2. Familiarizarea cu
sunetul „e”.
Învăţarea celei de-
a doua strofe din
cântecul „Acum e
toamnă, da!”.
Scrierea buclei pe
unul şi pe două
spaţii
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1;
2.2;
2.3;
2.4;
2.5;
4.1.
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru,
jetoane ilustrând
cuvinte care conţin
sunetul e
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic, metoda
fonetică, analitico-
sintetică
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
-autoevaluarea
3. Familiarizarea cu
sunetul „i”.
Învăţarea celei de-
a treia strofe din
cântecul „Acum e
toamnă, da!”.
Scrierea cârligului
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1;
2.2;
2.3;
2.4;
2.5;
4.1.
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru,
jetoane ilustrând
cuvinte care conţin
sunetul i
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic, metoda
fonetică, analitico-
sintetică
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
-autoevaluarea
4. Familiarizarea cu
sunetul „o”.
Învăţarea celei de-
a patra strofe din
cântecul „Acum e
toamnă, da!”.
Scrierea ovalului
pe un spaţiu
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1;
2.2;
2.3;
2.4;
2.5;
4.1.
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru,
jetoane ilustrând
cuvinte care conţin
sunetul o
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic, metoda
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
-autoevaluarea
74
Cântecul „Acum e toamnă, da!”
Desenarea unor legume;
Joc de mimă „Ghiceşte
meseria”;
exerciţii de pronunţare corectă a
sunetului;
exerciţii de dicţie, frământări de
limbă;
exerciţii de poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor propoziţii
alcătuite din cuvinte ce încep cu
acelaşi sunet;
citirea ilustraţiilor din abecedar;
alcătuirea de propoziţii /
enunţuri după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de selectare a
propoziţiei corecte din
enunţurile elevilor;
reprezentarea grafică a
propoziţiei, cuvântului şi a
silabei;
exerciţii de memorare a unui
text în versuri, a unor proverbe,
zicători, ghicitori, frământări de
limbă;
exerciţii de scriere a elementelor
grafice;
exerciţii de dicţie, frământări de
limbă;
exerciţii de poziţionare a
sunetului în cuvânt;
formularea unor propoziţii
alcătuite din cuvinte ce încep cu
acelaşi sunet;
citirea ilustraţiilor din abecedar;
fonetică, analitico-
sintetică
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
5. Familiarizarea cu
sunetul „u”.
Învăţarea celei de-
a cincea strofe din
cântecul „Acum e
toamnă, da!”.
Scrierea biciului
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1;
2.2;
2.3;
2.4;
2.5;
4.1.
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru,
jetoane ilustrând
cuvinte care conţin
sunetul u
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic, metoda
fonetică, analitico-
sintetică
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
-autoevaluarea
6. Familiarizarea cu
sunetul „s”.
Jocuri –
Frământări de
limbă. Scrierea
semiovalului
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1;
2.2;
2.3;
2.4;
2.5;
4.1.
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru,
jetoane ilustrând
cuvinte care conţin
sunetul s
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic, metoda
fonetică, analitico-
sintetică
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluarea
7. Familiarizarea cu
sunetul „r”.
Jocuri –
Frământări de
limbă. Scrierea
noduleţului pe
rând şi suprarând
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1;
2.2;
2.3;
2.4;
2.5;
4.1.
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru,
jetoane ilustrând
cuvinte care conţin
sunetul r
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic, metoda
fonetică, analitico-
sintetică
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
-autoevaluarea
75
alcătuirea de propoziţii /
enunţuri după imagini sau
suport lingvistic;
exerciţii de selectare a
propoziţiei corecte din
enunţurile elevilor;
reprezentarea grafică a
propoziţiei, cuvântului şi a
silabei;
Reprezentarea prin desen a unor
obiecte a căror denumire începe
cu un sunet dat;
Cântecul „Acum e toamnă, da!”
Desenarea unor legume;
Joc de mimă: „Ghiceşte
meseria!”; “Recunoaşte
personajul!”.
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
8. Familiarizarea cu
sunetul „z”.
Jocuri –
Frământări de
limbă. Joc de
mimă „Ghiceşte
meseria!”
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1;
2.2;
2.3;
2.4;
2.5;
4.1.
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru,
jetoane ilustrând
cuvinte care conţin
sunetul z
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic, metoda
fonetică, analitico-
sintetică
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
autoevaluarea
9. Familiarizarea cu
sunetul „l”.
Jocuri:
Frământări de
limbă.
„Recunoaşte
povestea!”,
„Recunoaşte
personajul!”
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1;
2.2;
2.3;
2.4;
2.5;
4.1.
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru,
jetoane ilustrând
cuvinte care conţin
sunetul l
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic, metoda
fonetică, analitico-
sintetică
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
-autoevaluarea
10. Recapitulare 1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1;
2.2;
2.3;
2.4;
2.5;
4.1.
dramatizarea întâlnirii dintre
Scufiţa Roşie şi lup
recunoaşterea poveştii şi a
personajelor după o ilustraţie
dată
exerciţii de formulare de
propoziţii din două-trei cuvinte
pe baza unor imagini
exerciţii de delimitare a
propoziţiilor în cuvinte şi a
cuvintelor în silabe,
exerciţii de identificare a
sunetului în silabe;
exerciţii de pronunţare corectă a
sunetului;
exerciţii de poziţionare a
sunetului în cuvânt;
exerciţii de scriere a semnelor
grafice;
Resurse materiale:
manual, caietul
elevului, fişe de lucru,
ilustraţii
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic, metoda
fonetică, analitico-
sintetică
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
2
proba orală
proba
practică
-autoevaluarea
11. Evaluare 1.1;
1.2; exerciţii de formulare de
propoziţii din două-trei cuvinte
Resurse materiale:
manual, caietul
1
proba orală
proba
76
1.3;
1.4;
1.5;
2.1;
2.2;
2.3;
2.4;
2.5;
4.1.
pe baza unor imagini
exerciţii de delimitare a
propoziţiilor în cuvinte şi a
cuvintelor în silabe,
exerciţii de identificare a
sunetului în silabe;
exerciţii de pronunţare corectă a
sunetului;
exerciţii de poziţionare a
sunetului în cuvânt;
exerciţii de scriere a semnelor
grafice;
elevului, fişe de lucru,
ilustraţii
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul,
demonstraţia, jocul
didactic, metoda
fonetică, analitico-
sintetică
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, activităţi în
perechi, activităţi în
echipă, activitate
individuală
practică
-autoevaluarea
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: „Primii paşi în tainele literelor”. Sunetul, litera, silaba.
Cuvântul – element de comunicare
NR DE ORE ALOCAT: 22
Nr.
crt.
Detalieri de
conţinut
Ob.
ref. Activităţi de învăţare Resurse
Nr ore
Data Evaluare Obs.
1. Sunetul şi
litera a
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
identificarea sunetului,,a” în
silabe;
asocierea sunetului cu litera;
identificarea literei ,,a”, de tipar
şi de mână;
descompunerea unor cuvinte
care să înceapă, să conţină sau
să se termine cu sunetul ,,a”;
formularea unor propoziţii în
care toate cuvintele să înceapă
cu sunetul ,,a”;
scrierea literei ,,a” de mână,
respectând liniatura caietului tip
I
A.T.: ,,Toamna în grădină”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină;
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
2. Litera A 1.1.
1.2.
2.3.
4.1.
asocierea sunetului ,,a” cu litera
,,A”;
diferenţierea literelor de tipar şi
de mână, mici şi mari;
identificarea câtorva situaţii de
folosire a literelor mari de tipar
şi de mână;
,,citirea” imaginilor;
alcătuirea unor enunţuri
folosind cuvinte date;
scrierea literei ,,A” de mână
A.T.: „În curtea bunicilor”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină;
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
3. Sunetul şi
litera m
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
construirea unor enunţuri după
imagini date;
delimitarea cuvintelor în
propoziţii;
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
77
4.1.
despărţirea cuvintelor în silabe;
identificarea sunetului,,m” în
silabe şi cuvinte;
asocierea sunetului ,,m” cu
litera ,,m”;
citirea silabei,,ma”;
scrierea literei ,,m”şi a silabei
„ma”
A.T. ,,În parc”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină;
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
4. Silaba ma 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
construirea unor enunţuri după
imagini date;
delimitarea cuvintelor în
propoziţii;
despărţirea cuvintelor în silabe;
identificarea sunetului ,,m” în
silabe şi cuvinte;
asocierea sunetului ,,m” cu
litera „m”;
citirea silabei ,,ma” şi a
cuvântului ,,mama”;
scrierea literei ,,m”, a silabei
,,ma”, a cuvântului ,,mama”;
A.T.,,Crizanteme pentru
mama”- pictură
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
5. Litera M 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
exemplificarea unor substantive
proprii cu nume de persoane
care conţin sunetul ,,m” în
poziţie iniţială;
asocierea sunetului ,,m” cu
litera ,,M”;
punerea în corespondenţă a
cuvântului cu imaginea
corespunzătoare;
construirea unor enunţuri
pornind de la imagini date;
scrierea literei ,,M” şi a silabei
,,Ma”;
A.T.,,Localitatea mea”- colaj
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
6. Silabă.
Cuvânt
„Ursul păcălit
de vulpe”, de
Ion Creangă
1.3
1.4
2.1
2.2
3.1
3.2
„citirea” ilustraţiilor;
integrarea unor cuvinte în
enunţuri proprii;
scrierea corectă a literelor mici
şi mari de mână;
identificarea silabelor în
cuvântul tipărit sau scris de
mână;
recunoaşterea cuvintelor în
spaţiul tipărit,
formarea silabelor şi cuvintelor;
citirea integrală a cuvintelor;
citirea selectivă a silabelor şi
cuvintelor
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
7. Sunetul şi
litera u
1.3.
1.5.
2.1.
intuirea imaginilor ,,La şcoala
ursuleţilor”;
selectarea unor propoziţii din
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
2
observarea
sistematică
proba orală
78
3.1.
4.1.
enunţuri create de elevi;
delimitarea cuvintelor din
propoziţii şi despărţirea
acestora în silabe;
identificarea sunetului ,,u” în
silabe;
asocierea sunetului ,,u” cu litera
,,u‟;
scrierea literei ,,u‟ şi a silabei
,,mu‟
A.T. : Frământări de limbă
Ghici ce e? - Răspunde desenând!
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
8. Litera U 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
exemplificarea unor substantive
proprii;
asocierea sunetului ,,u” cu litera
,,U”;
stabilirea corespondenţei între
imaginea animalului cu urmele
lăsate de acesta în deplasare;
citirea silabelor;
completarea cuvintelor cu
silabele potrivite;
scrierea literei ,,U”;
joc didactic;,,Care cheie se
potriveşte?‟
A.T. ,,Alfabetul vesel”
(fragment) de Petre Ghelmez –
memorizare
Joc cu cântec şi mişcare :
,,Trenul”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
9. Sunetul şi
litera n
1.3.
1.4.
1.5.
2.1.
2.2.
2.3.
3.1.
4.1.
construirea corectă a unor
enunţuri după imagini;
descoperirea unor cuvinte care
să înceapă să conţină sau să se
termine cu sunetul „n”;
asocierea sunetului ,,n‟‟ cu
litera ,,n”;
citirea silabelor şi a cuvintelor;
asocierea cuvântului scris cu
imaginea corespunzătoare;
scrierea literei,,n‟‟ izolat şi
silabe şi în cuvinte
A.T. ,,Culesul nucilor” –
activitate practică (desen,
modelaj)
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
10. Litera N 1.3.
1.4.
1.5.
2.1.
2.2.
2.3.
3.1.
asocierea sunetului ,,n‟‟ cu
litera ,,N‟‟
identificarea literelor învăţate;
punerea în corespondenţă a
silabei scrise de tipar cu silaba
scrisă de mână;
citirea propoziţiilor enunţiative
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
79
4.1. şi a propoziţiilor interogative;
scrierea literei ,,N‟‟ izolat şi în
cuvinte
A.T. Joc de rol ,,La ziua
onomastică’’
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
11. Sunetul şi
litera i
1.2.
1.3.
2.1
2.2.
3.1
4.1.
identificarea sunetului ,,i‟‟ în
silabe şi în cuvinte;
asocierea sunetului ,, i‟‟ cu
litera ,,i‟‟;
citirea silabelor, cuvintelor ,
propoziţiilor;
citirea în dialog;
completarea cuvintelor cu
silabele potrivite;
modificarea unui cuvânt prin
înlocuirea unei litere/unui
sunet;
scrierea literei ,, i” izolat şi în
cuvinte;
realizarea unui dialog elev-elev
pornind de la o imagine dată;
A.T.: Învăţarea unui cântec de
leagăn
,,Jucăria preferată’’ – desen
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
12. Litera I 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
identificarea unor situaţii de
utilizare a majusculei;
asocierea sunetului ,,I” cu litera
,,I‟‟
citirea silabelor şi cuvintelor;
formarea unor cuvinte din
alfabetar;
scrierea literei ,,I‟‟
transcrierea cuvintelor formate
la alfabetar
A.T.: Joc de rol ,, La
bibliotecă’’
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
13. Recapitulare 1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
citirea literelor, silabelor,
cuvintelor de tipar şi de mână;
„citirea” ilustraţiilor;
completarea silabelor în cuvinte
reprezentate grafic;
scrierea corectă a literelor mici
şi mari de mână;
formarea silabelor şi cuvintelor;
copierea, transcrierea şi dictarea
unor litere, silabe, cuvinte;
exersarea comunicării orale prin
construirea unor propoziţii
logice după imagini;
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
14. Evaluare 1.1; asocierea sunetului cu litera ; Resurse procedurale: 1 proba orală
80
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1,
2.2;
2.3;
3.1;
4.1.
realizarea corespondenţei între
literele de tipar şi cele de
mână ;
compunerea cuvintelor folosind
silabe date;
copierea, transcrierea şi dictarea
unor litere, silabe, cuvinte;
alcătuirea de propoziţii/enunţuri
integrând cuvinte date;
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
probă scrisă
-autoevaluarea
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: „Învăţăm să citim”. Propoziţia – unitate a comunicării
NR DE ORE ALOCAT: 21
Nr.
crt.
Detalieri de
conţinut
Ob.
ref. Activităţi de învăţare Resurse
Nr ore
Data Evaluare Obs.
1. Sunetul şi litera e 1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
,,citirea „‟ imaginilor
selectarea unor propoziţii din
enunţuri realizate de elevi;
delimitarea cuvintelor din
propoziţii;
despărţirea cuvintelor în
silabe;
identificarea sunetului ,, e‟‟ în
silabe şi cuvinte şi asocierea
acestuia cu litera ,,e‟‟;
scrierea literei ,,e‟‟ izolat şi în
cuvinte;
formularea unor propoziţii
alcătuite din cuvinte care încep
cu acelaşi sunet;
A.T. : joc de rol: ,,Jucăriile
mele”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
2. Litera E 1.1.
1.2.
2.3.
4.1.
exemplificarea unor cuvinte
potrivit unor cerinţe date (
nume de persoane, cu sunetul
,,e” în poziţie iniţială);
asocierea sunetului ,,e‟‟ cu
litera ,, E‟‟;
identificarea literei ,, E‟‟ în
texte la prima vedere;
citirea integrală a cuvintelor;
scrierea literei ,, E‟‟ şi a unor
cuvinte
alcătuirea unor propoziţii
pornind de la imagini ( oral )
A.T.: „Poveşti. Personaje
preferate”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
81
3. Sunetul şi litera r
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
alcătuirea unor enunţuri cu
accent pe pronunţia corectă ,
clară;
identificarea sunetului ,,r‟‟ în
silabe şi în cuvinte;
frământări de limbă;
asocierea sunetului ,, r‟‟ cu
litera ,, r”
A.T. ,,Pe mare” – desen
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
4. Litera R 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
asocierea sunetului ,,R‟‟ cu
litera ,,r”;
scrierea unor cuvinte cu
ajutorul alfabetarului;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
citirea în dialog;
citirea selectivă;
scrierea literei ,, R‟‟, cuvinte,
propoziţii;
delimitarea în scris a
cuvintelor dintr-o propoziţie
A.T.,, Animalul meu preferat
’‟- joc de rol, desen
Audiţie: cântece pentru copii
„Azi, Grivei e supărat”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
5. Sunetul şi litera o
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
identificarea sunetului ,,o” în
silabe şi în cuvinte;
exemplificarea unor cuvinte ce
conţin sunetul „o”;
asocierea sunetului,,o‟‟ cu
litera ,,o”;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
scrierea literei ,,o‟‟ izolat, în
cuvinte, în propoziţii;
scrierea după dictare a unor
cuvinte şi propoziţii scurte;
A.T. : Joc de rol ,,Ceasul’’
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
6. Litera O
1.3
1.4
2.1
2.2
3.1
3.2
asocierea sunetului ,,O‟‟ cu
litera ,,o”;
scrierea unor cuvinte cu
ajutorul alfabetarului;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
citirea în dialog;
citirea selectivă;
scrierea literei ,, O‟‟, cuvinte,
propoziţii;
delimitarea în scris a
cuvintelor dintr-o propoziţie
A.T. Joc de rol „Pe meleaguri
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
82
româneşti”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
7. Sunetul şi litera c 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
identificarea sunetului ,,c” în
silabe şi în cuvinte;
exemplificarea unor cuvinte ce
conţin sunetul „c”;
asocierea sunetului,,c‟‟ cu
litera ,,c”;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
scrierea literei ,,c‟‟ izolat, în
cuvinte, în propoziţii;
scrierea după dictare a unor
cuvinte şi propoziţii scurte;
A.T. :,,Colţul viu al clasei’’ –
protejarea şi îngrijirea
plantelor şi animalelor
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
8. Litera C 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
exemplificarea unor
substantive proprii;
asocierea sunetului ,,c” cu
litera ,,C”;
completarea cuvintelor cu
silabele potrivite;
scrierea literei ,,C”;
joc didactic;,,Care cheie se
potriveşte?‟
A.T. : joc de rol ,, La
stomatolog’’
,, Selectarea şi colorarea unor
imagini reprezentând obiecte de
igienă personală‟‟
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
9. Sunetul şi literele ă,
Ă
1.3.
1.4.
1.5.
2.1.
2.2.
2.3.
3.1.
4.1.
asocierea sunetului ,,ă” cu
literele ,,ă, Ă‟‟;
diferenţierea literelor de tipar
şi de mână, mici şi mari;
identificarea câtorva situaţii de
folosire a literelor mari de tipar
şi de mână;
,,citirea‟‟ imaginilor;
alcătuirea unor enunţuri
folosind cuvinte date;
scrierea literelor ,,ă, Ă” de
mână
A.T.: Din folclorul copiilor –
numărători;
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
10. Sunetul şi litera l 1.3.
1.4.
1.5.
2.1.
alcătuirea unor enunţuri cu
accent pe pronunţia corectă ,
clară;
identificarea sunetului ,,l‟‟ în
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
83
2.2.
2.3.
3.1.
4.1.
silabe şi în cuvinte;
frământări de limbă;
asocierea sunetului ,, l‟‟ cu
litera ,, l‟‟
citirea integrala a cuvintelor şi
a propoziţiilor;
scrierea literei ,,l”; a unor
cuvinte si propoziţii
dictare: cuvinte, propoziţii;
A.T. : ,,Ce putem face cu
pensula si culorile?’’
- învăţarea cântecului
,,Broscuţele’’
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
11. Litera L
1.2.
1.3.
2.1
2.2.
3.1
4.1.
identificarea sunetului ,,L‟‟;
asocierea sunetului cu litera;
identificarea literei ,,L”, de
tipar şi de mână;
construirea corecta a unor
enunţuri după o imagine ;
completarea enunţurilor prin
alegerea cuvântului potrivit;
scrierea literei ,,L” de mână,
respectând liniatura caietului
tip I
A.T.: Joc de rol „La joacă”
„Lalele, liliac” –
dactilopictură
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
12. Recapitulare 1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
citirea literelor, silabelor,
cuvintelor de tipar şi de mână;
„citirea” ilustraţiilor;
completarea silabelor în
cuvinte reprezentate grafic;
scrierea corectă a literelor mici
şi mari de mână;
formarea silabelor şi
cuvintelor;
copierea, transcrierea şi
dictarea unor litere, silabe,
cuvinte;
exersarea comunicării orale
prin construirea unor propoziţii
logice după imagini;
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
13. Evaluare 1.1;
1.2
1.3;
1.4;
1.5;
2.1,
2.2;
2.3;
3.1;
asocierea sunetului cu litera ;
realizarea corespondenţei între
literele de tipar şi cele de
mână ;
compunerea cuvintelor
folosind silabe date;
copierea, transcrierea şi
dictarea unor litere, silabe,
cuvinte
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
1
proba orală
probă scrisă
-autoevaluarea
84
SEMESTRUL AL II-LEA
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: „Punctuaţia propoziţiei”
NR DE ORE ALOCAT: 35
Nr.
crt.
Detalieri de
conţinut
Ob.
ref. Activităţi de învăţare Resurse
Nr ore
Data
Evaluare Obs.
14. Sunetul şi
grupurile de
litere ce, Ce
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
construirea de enunţuri corecte
după imagini date;
delimitarea cuvintelor în
propoziţii;
despărţirea cuvintelor in silabe;
asocierea sunetului ,,ce‟‟ cu
grupul de litere ,,ce‟‟, „Ce”;
citire în ritm propriu a
silabelor, a cuvintelor şi a
propoziţiilor;
scrierea grupului de litere
,,ce‟‟„Ce” şi a unor cuvinte ce
conţin acest grup de litere;
A.T. Joc de rol „În sala de
gimnastică”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
15. Sunetul şi litera t 1.1.
1.2.
2.3.
4.1.
construirea unor enunţuri după
imagini date;
delimitarea cuvintelor în
propoziţii;
despărţirea cuvintelor în silabe;
identificarea sunetului,,t” în
silabe şi cuvinte;
asocierea sunetului ,,t” cu
litera ,,t”;
citirea silabei,,ta”;
scrierea literei ,,t”şi a silabei
„ta”
A.T. memorizare
,,Acceleratul”, de George
Topârceanu
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină;
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
16. Litera T 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
exemplificarea unor cuvinte
potrivit unor cerinţe date
(nume de persoane, cu sunetul
,,t” în poziţie iniţială);
asocierea sunetului ,,t‟‟ cu
litera ,, T‟‟;
identificarea literei ,,T‟‟ în
texte la prima vedere;
citirea integrală a cuvintelor;
scrierea literei ,,T‟‟ şi a unor
cuvinte
alcătuirea unor propoziţii
pornind de la imagini ( oral )
A.T.: „Meseriile” – joc de rol
Confecţionarea literelor din
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
85
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
17. Sunetul şi litera s 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
identificarea sunetului ,,s‟‟ în
silabe şi în cuvinte;
exemplificarea unor cuvinte ce
conţin sunetul ,,s‟‟;
asocierea sunetului ,,s‟‟ cu
litera ,,s‟‟;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
scrierea literei ,, s‟‟ izolat, în
cuvinte, în propoziţii;
scrierea după dictare a unor
cuvinte şi propoziţii scurte;
A.T. Joc de rol „La masă”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
18. Litera S
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
asocierea sunetului ,,s‟‟ cu
litera ,, S‟‟
compunerea unor cuvinte
folosind silabe date;
scrierea literei ,,S‟‟; cuvinte,
propoziţii;
punerea în corespondenţă a
cuvintelor / propoziţiilor scrise
cu litere de tipar /mână;
ortografia unor cuvinte ce
conţin grupele de vocale ,,ia‟‟
A.T. : ,,Baba iarna intră-n
sat’’ de Otilia Cazimir -
memorizare
,, Săniuţa’’ - modelaj de
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
19. Recapitulare.
Evaluare
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1,
2.2;
2.3;
3.1;
4.1.
citirea literelor, silabelor,
cuvintelor de tipar şi de mână;
„citirea” ilustraţiilor;
completarea silabelor în
cuvinte reprezentate grafic;
formarea silabelor şi
cuvintelor;
copierea, transcrierea şi
dictarea unor litere, silabe,
cuvinte;
exersarea comunicării orale
prin construirea unor propoziţii
logice după imagini;
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2 observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
20. Sunetul şi litera
p
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
,,citirea „‟ imaginilor
selectarea unor propoziţii din
enunţuri realizate de elevi;
delimitarea cuvintelor din
propoziţii;
despărţirea cuvintelor în
silabe;
identificarea sunetului ,, p‟‟
în silabe şi cuvinte şi
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
86
asocierea acestuia cu litera
,,p‟‟;
scrierea literei ,,p‟‟ izolat şi în
cuvinte;
formularea unor propoziţii
alcătuite din cuvinte care
încep cu acelaşi sunet;
A.T. : joc de rol: ,,La
pescuit”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
21 Litera P 1.1.
1.2.
2.3.
4.1.
exemplificarea unor cuvinte
potrivit unor cerinţe date
(nume de persoane, cu
sunetul ,,p” în poziţie
iniţială);
asocierea sunetului ,,p‟‟ cu
litera ,, P‟‟;
identificarea literei ,, P‟‟ în
texte la prima vedere;
citirea integrală a cuvintelor;
scrierea literei ,, P‟‟ şi a unor
cuvinte
alcătuirea unor propoziţii
pornind de la imagini ( oral )
A.T.: „La cumpărături”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
22 Sunetul şi litera
v
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
alcătuirea unor enunţuri cu
accent pe pronunţia corectă ,
clară;
identificarea sunetului ,,v‟‟ în
silabe şi în cuvinte;
frământări de limbă;
asocierea sunetului ,, v‟‟ cu
litera ,, v”
A.T. ,,Prietenia” – joc de rol
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
23 Litera V 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
asocierea sunetului ,,V” cu
litera ,,v”;
scrierea unor cuvinte cu
ajutorul alfabetarului;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
citirea în dialog;
citirea selectivă;
scrierea literei ,,V”, cuvinte,
propoziţii;
delimitarea în scris a
cuvintelor dintr-o propoziţie
A.T.,, La concert ’’- joc de
rol, desen
Audiţie muzicală: Concerte
pentru vioară
Confecţionarea literelor din
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
87
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
24 Sunetul şi
grupurile de
litere ci, Ci
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
construirea de enunţuri
corecte după imagini date;
delimitarea cuvintelor în
propoziţii;
despărţirea cuvintelor in
silabe;
asocierea sunetului ,,ci‟‟ cu
grupul de litere ,,ci‟‟, „Ci”;
citire în ritm propriu a
silabelor, a cuvintelor şi a
propoziţiilor;
scrierea grupului de litere
,,ci‟‟„Ci” şi a unor cuvinte ce
conţin acest grup de litere;
A.T. Joc de rol „La circ”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
25 Sunetul şi litera
d
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
identificarea sunetului ,,d” în
silabe şi în cuvinte;
exemplificarea unor cuvinte
ce conţin sunetul „d”;
asocierea sunetului,,d‟‟ cu
litera ,,d”;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
scrierea literei ,,d‟‟ izolat, în
cuvinte, în propoziţii;
scrierea după dictare a unor
cuvinte şi propoziţii scurte;
A.T. : Joc de rol „La pădure”
Audiţie: „La pădure”, Jean
Lupu
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
26 Litera D
1.3
1.4
2.1
2.2
3.1
3.2
asocierea sunetului ,,D‟‟ cu
litera ,,d”;
scrierea unor cuvinte cu
ajutorul alfabetarului;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
citirea în dialog;
citirea selectivă;
scrierea literei ,, D‟‟, cuvinte,
propoziţii;
delimitarea în scris a
cuvintelor dintr-o propoziţie
A.T. Joc de rol „În Delta
Dunării”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
27 Sunetul şi litera
ş
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
identificarea sunetului ,,ş” în
silabe şi în cuvinte;
exemplificarea unor cuvinte
ce conţin sunetul „ş”;
asocierea sunetului ,,ş‟‟ cu
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
88
litera ,,ş”;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
scrierea literei ,,ş‟‟ izolat, în
cuvinte, în propoziţii;
scrierea după dictare a unor
cuvinte şi propoziţii scurte;
A.T. :,,În curtea bunicii’’ –
păsările de curte
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
probă scrisă
-autoevaluarea
28 Litera Ş 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
exemplificarea unor
substantive proprii;
asocierea sunetului ,,ş” cu
litera ,,Ş”;
citirea silabelor;
completarea cuvintelor cu
silabele potrivite;
scrierea literei ,,Ş”;
A.T. : joc de rol ,,Animalul
preferat’’
Audiţie muzicală: „Motanul
pedepsit”
Vizionare film: „Tweety”,
„Tom şi Jerry”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
29 Sunetul şi
literele î, Î
1.3.
1.4.
1.5.
2.1.
2.2.
2.3.
3.1.
4.1.
asocierea sunetului ,,î” cu
literele ,,î, Î‟‟;
diferenţierea literelor de tipar
şi de mână, mici şi mari;
identificarea câtorva situaţii
de folosire a literelor mari de
tipar şi de mână;
,,citirea‟‟ imaginilor;
alcătuirea unor enunţuri
folosind cuvinte date;
scrierea literelor ,,î, Δ de
mână
A.T.: „Sportul înseamnă
sănătate”;
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
30 Sunetul şi litera
â
1.3.
1.4.
1.5.
2.1.
2.2.
2.3.
3.1.
4.1.
alcătuirea unor enunţuri cu
accent pe pronunţia corectă ,
clară;
identificarea sunetului ,,â‟‟ în
silabe şi în cuvinte;
asocierea sunetului ,, â‟‟ cu
litera ,, â‟‟
citirea integrala a cuvintelor
şi a propoziţiilor;
scrierea literei ,,â”; a unor
cuvinte si propoziţii
dictare: cuvinte, propoziţii;
A.T. : ,,Sunt român!”
Audiţie muzicală:
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
89
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: „Textul” NR DE ORE ALOCAT: 28
Nr.
crt.
Detalieri de
conţinut
Ob.
ref. Activităţi de învăţare Resurse
Nr ore
Data
Evaluare
O
b
s.
1. Sunetul şi litera
b
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
,,citirea „‟ imaginilor
selectarea unor propoziţii din
enunţuri realizate de elevi;
delimitarea cuvintelor din
propoziţii;
despărţirea cuvintelor în silabe;
identificarea sunetului ,, b‟‟ în
silabe şi cuvinte şi asocierea
acestuia cu litera ,,b‟‟;
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje
din ziare şi reviste,
4
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
„Românaşul”
31 Ţara mea
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1,
2.2;
2.3;
3.1;
4.1.
„citirea” ilustraţiilor;
citirea literelor, silabelor,
cuvintelor de tipar şi de
mână;
exersarea comunicării orale
prin construirea unor
propoziţii logice după
imagini;
exerciţii de scriere a
cuvintelor ilustrate
exerciţii de scriere după
dictare
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
32 Recapitulare 1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
citirea literelor, silabelor,
cuvintelor de tipar şi de
mână;
„citirea” ilustraţiilor;
completarea silabelor în
cuvinte reprezentate grafic;
scrierea corectă a literelor
mici şi mari de mână;
formarea silabelor şi
cuvintelor;
copierea, transcrierea şi
dictarea unor litere, silabe,
cuvinte;
exersarea comunicării orale
prin construirea unor
propoziţii logice după
imagini;
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
-autoevaluarea
33 Evaluare 1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1,
2.2;
2.3;
3.1;
4.1.
asocierea sunetului cu litera ;
realizarea corespondenţei
între literele de tipar şi cele
de mână ;
compunerea cuvintelor
folosind silabe date;
copierea, transcrierea şi
dictarea unor litere, silabe,
cuvinte;
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
1
proba orală
probă scrisă
-autoevaluarea
90
scrierea literei ,,b‟‟ izolat şi în
cuvinte;
formularea unor propoziţii
alcătuite din cuvinte care încep
cu acelaşi sunet;
A.T. : joc de rol: ,,În parc”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2. Litera B 1.1.
1.2.
2.3.
4.1.
exemplificarea unor cuvinte
potrivit unor cerinţe date (
nume de persoane, cu sunetul
,,b” în poziţie iniţială);
asocierea sunetului ,,b‟‟ cu
litera ,, B‟‟;
identificarea literei ,, B‟‟ în
texte la prima vedere;
citirea integrală a cuvintelor;
scrierea literei ,, B‟‟ şi a unor
cuvinte
alcătuirea unor propoziţii
pornind de la imagini ( oral )
A.T.: „Oraşul lui Bucur”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje
din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
4
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
3. Sunetul şi litera j
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
alcătuirea unor enunţuri cu
accent pe pronunţia corectă ,
clară;
identificarea sunetului ,,j‟‟ în
silabe şi în cuvinte;
frământări de limbă;
asocierea sunetului ,, j‟‟ cu
litera ,, j”
A.T. ,,Cascada” – desen
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje
din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
4. Litera J 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
asocierea sunetului ,,J‟‟ cu
litera ,,j”;
scrierea unor cuvinte cu
ajutorul alfabetarului;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
citirea în dialog;
citirea selectivă;
scrierea literei ,, J‟‟, cuvinte,
propoziţii;
delimitarea în scris a
cuvintelor dintr-o propoziţie
A.T. ,, O clipă de istorie -
Iancu Jianu”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje
din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
5. Sunetul şi litera
h
1.3.
1.5.
2.1.
identificarea sunetului ,,h” în
silabe şi în cuvinte;
exemplificarea unor cuvinte ce
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
2
observarea
sistematică
proba orală
91
3.1.
4.1.
conţin sunetul „h”;
asocierea sunetului ,,h‟‟ cu
litera ,,h”;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
scrierea literei ,,h‟‟ izolat, în
cuvinte, în propoziţii;
scrierea după dictare a unor
cuvinte şi propoziţii scurte;
A.T. : Joc de rol ,,Meserii’’
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje
din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
6. Litera H 1.3
1.4
2.1
2.2
3.1
3.2
asocierea sunetului ,,H‟‟ cu
litera ,,h”;
scrierea unor cuvinte cu
ajutorul alfabetarului;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
citirea în dialog;
citirea selectivă;
scrierea literei ,, H‟‟, cuvinte,
propoziţii;
delimitarea în scris a
cuvintelor dintr-o propoziţie
A.T. Joc de rol „Pe meleaguri
româneşti – La Hotarele”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje
din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
7. Sunetul şi litera
g
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
identificarea sunetului ,,g” în
silabe şi în cuvinte;
exemplificarea unor cuvinte ce
conţin sunetul „g”;
asocierea sunetului ,,g‟‟ cu
litera ,,g”;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
scrierea literei ,,g‟‟ izolat, în
cuvinte, în propoziţii;
scrierea după dictare a unor
cuvinte şi propoziţii scurte;
A.T. : ,,În curtea bunicii’’ –
păsările de curte
Audiţie muzicală: „Papucii
gâscanului”, Şt. Stănescu
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje
din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
8. Litera G 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
exemplificarea unor
substantive proprii;
asocierea sunetului ,,g” cu
litera ,,G”;
citirea silabelor;
completarea cuvintelor cu
silabele potrivite;
scrierea literei ,,G”;
A.T. : „Pictorul Nicolae
Grigorescu”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje
din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
2
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
92
plastilină colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
9. Recapitulare 1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
citirea literelor, silabelor,
cuvintelor de tipar şi de mână;
„citirea” ilustraţiilor;
completarea silabelor în
cuvinte reprezentate grafic;
scrierea corectă a literelor mici
şi mari de mână;
formarea silabelor şi
cuvintelor;
copierea, transcrierea şi
dictarea unor litere, silabe,
cuvinte;
exersarea comunicării orale
prin construirea unor propoziţii
logice după imagini;
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje
din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
6
observarea
sistematică
proba orală
proba practică
probă scrisă
-autoevaluarea
10. Evaluare 1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1,
2.2;
2.3;
3.1;
4.1.
asocierea sunetului cu litera ;
realizarea corespondenţei între
literele de tipar şi cele de
mână ;
compunerea cuvintelor
folosind silabe date;
copierea, transcrierea şi
dictarea unor litere, silabe,
cuvinte;
alcătuirea de
propoziţii/enunţuri integrând
cuvinte date;
Resurse procedurale:
metoda fonetică,
analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje
din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, independentă;
2
proba orală
probă scrisă
-autoevaluarea
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: „Textul-mijloc de comunicare” NR DE ORE ALOCAT: 32
Nr.
crt.
Detalieri de
conţinut
Ob.
ref. Activităţi de învăţare Resurse
Nr. ore
Data Evaluare Obs.
1. Sunetul şi
grupurile de
litere ge, Ge
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
construirea de enunţuri corecte
după imagini date;
delimitarea cuvintelor în
propoziţii;
despărţirea cuvintelor in silabe;
asocierea sunetului ,,ge‟‟ cu
grupul de litere ,,ge‟‟, „Ge”;
citire în ritm propriu a silabelor,
a cuvintelor şi a propoziţiilor;
scrierea grupului de litere
,,ge‟‟„Ge” şi a unor cuvinte ce
conţin acest grup de litere;
A.T. „George Enescu”
Confecţionarea grupului de litere
din sârmă, fire de lână, plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
4
-observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
2. Sunetul şi
litera ţ
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
alcătuirea unor enunţuri cu
accent pe pronunţia corectă ,
clară;
identificarea sunetului ,,ţ‟‟ în
silabe şi în cuvinte;
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
2
observare
sistematică
proba orală
proba
practică
93
frământări de limbă;
asocierea sunetului ,, ţ‟‟ cu litera
,,ţ”
A.T. ,,Veveriţa Riţa” – desen
Confecţionarea literelor din sârmă,
fire de lână, beţişoare, plastilină
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
probă
scrisă
autoevaluare
3. Litera Ţ 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
asocierea sunetului ,,Ţ‟‟ cu litera
,,ţ”;
scrierea unor cuvinte cu ajutorul
alfabetarului;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
citirea în dialog;
citirea selectivă;
scrierea literei ,, Ţ‟‟, cuvinte,
propoziţii;
delimitarea în scris a cuvintelor
dintr-o propoziţie
A.T. joc de rol ,,Animalul
preferat’’
Vizionare film: „Tom şi Jerry”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
Observare
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
4. Sunetul şi
literele z,Z
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
identificarea sunetului ,,z” în
silabe şi în cuvinte;
exemplificarea unor cuvinte ce
conţin sunetul „z”;
asocierea sunetului ,,z‟‟ cu
literele ,,z, Z”;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
scrierea literelor ,,z, Z‟‟ izolat,
în cuvinte, în propoziţii;
scrierea după dictare a unor
cuvinte şi propoziţii scurte;
A.T. : „Primăvara” – desen
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
4
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
5. Sunetul şi
grupurile de
litere gi, Gi
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
construirea de enunţuri corecte
după imagini date;
delimitarea cuvintelor în
propoziţii;
despărţirea cuvintelor in silabe;
asocierea sunetului ,,gi‟‟ cu
grupul de litere ,,gi‟‟, „Gi”;
citire în ritm propriu a silabelor,
a cuvintelor şi a propoziţiilor;
scrierea grupului de litere
,,gi‟‟„Gi” şi a unor cuvinte ce
conţin acest grup de litere;
A.T. „Regina albinelor” – desen
Confecţionarea grupului de litere
din sârmă, fire de lână, plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
4
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
6. Sunetul şi
grupurile de
litere che, Che
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
construirea de enunţuri corecte
după imagini date;
delimitarea cuvintelor în
propoziţii;
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
4
observarea
sistematică
proba orală
proba
94
4.1. despărţirea cuvintelor in silabe;
asocierea sunetului ,,che‟‟ cu
grupul de litere ,,che‟‟, „Che”;
citire în ritm propriu a silabelor,
a cuvintelor şi a propoziţiilor;
scrierea grupului de litere
,,che‟‟„Che” şi a unor cuvinte ce
conţin acest grup de litere;
A.T. „La concert”
Confecţionarea grupului de litere
din sârmă, fire de lână, plastilină
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
practică
probă
scrisă
autoevaluare
7. Sunetul şi
litera f
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
alcătuirea unor enunţuri cu
accent pe pronunţia corectă ,
clară;
identificarea sunetului ,,f‟‟ în
silabe şi în cuvinte;
frământări de limbă;
asocierea sunetului ,, f‟‟ cu litera
,,f”
A.T. ,,O clipă de istorie – Ştefan
cel Mare”
Confecţionarea literelor din sârmă,
fire de lână, beţişoare, plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
8. Litera F 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
exemplificarea unor substantive
proprii;
asocierea sunetului ,,f” cu litera
,,F”;
citirea silabelor;
completarea cuvintelor cu
silabele potrivite;
scrierea literei ,,F”;
A.T. : „Poveşti”, Ion Creangă
Confecţionarea literelor din sârmă,
fire de lână, beţişoare, plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
9. Recapitulare 1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
citirea literelor, silabelor,
cuvintelor de tipar şi de mână;
„citirea” ilustraţiilor;
completarea silabelor în cuvinte
reprezentate grafic;
scrierea corectă a literelor mici şi
mari de mână;
formarea silabelor şi cuvintelor;
copierea, transcrierea şi dictarea
unor litere, silabe, cuvinte;
exersarea comunicării orale prin
construirea unor propoziţii logice
după imagini;
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
6
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
10. Evaluare 1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1,
2.2;
2.3;
3.1;
4.1.
asocierea sunetului cu litera ;
realizarea corespondenţei între
literele de tipar şi cele de mână ;
compunerea cuvintelor folosind
silabe date;
copierea, transcrierea şi dictarea
unor litere, silabe, cuvinte;
alcătuirea de propoziţii/enunţuri
integrând cuvinte date;
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, independentă;
2
proba orală
probă
scrisă
autoevaluare
95
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:”Farmecul textului literar”
NR DE ORE ALOCAT: 28
Nr.
crt.
Detalieri de
conţinut
Ob.
ref. Activităţi de învăţare Resurse
Nr.
ore
Data Evaluare Obs
11. Sunetul şi
grupurile de
litere chi, Chi
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
construirea de enunţuri corecte
după imagini date;
delimitarea cuvintelor în
propoziţii;
despărţirea cuvintelor in silabe;
asocierea sunetului ,,chi‟‟ cu
grupul de litere ,,chi‟‟, „Chi”;
citire în ritm propriu a silabelor,
a cuvintelor şi a propoziţiilor;
scrierea grupului de litere ,,chi‟‟,
„Chi” şi a unor cuvinte ce conţin
acest grup de litere;
A.T. „La teatru”
Confecţionarea grupului de litere
din sârmă, fire de lână, plastilină
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
autoevaluare
12. Să ne păstrăm
sănătatea!
Concurs
„Micul
sanitar”
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1,
2.2;
2.3;
3.1;
4.1.
„citirea” ilustraţiilor;
citirea literelor, silabelor,
cuvintelor de tipar şi de mână;
exersarea comunicării orale prin
construirea unor propoziţii logice
după imagini;
exerciţii de scriere a cuvintelor
ilustrate
exerciţii de scriere după dictare
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din ziare
şi reviste, alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
autoevaluare
13. Sunetul şi
literele x, X
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
identificarea sunetului ,,x” în
silabe şi în cuvinte;
exemplificarea unor cuvinte ce
conţin sunetul „x”;
asocierea sunetului ,,x‟‟ cu
literele ,,x, X”;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
scrierea literelor ,,x, X‟‟ izolat,
în cuvinte, în propoziţii;
scrierea după dictare a unor
cuvinte şi propoziţii scurte;
A.T. : „Examenul”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din ziare
şi reviste, alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
autoevaluare
14. Sunetul şi
grupurile de
litere ghe,
Ghe
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
construirea de enunţuri corecte
după imagini date;
delimitarea cuvintelor în
propoziţii;
despărţirea cuvintelor in silabe;
asocierea sunetului ,,ghe‟‟ cu
grupul de litere ,,ghe‟‟, „Ghe”;
citire în ritm propriu a silabelor,
a cuvintelor şi a propoziţiilor;
scrierea grupului de litere
,,ghe‟‟„Ghe” şi a unor cuvinte ce
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din ziare
şi reviste, alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
autoevaluare
96
conţin acest grup de litere;
A.T. „Privighetoarea” – desen
Confecţionarea grupului de litere
din sârmă, fire de lână, plastilină
frontală, în grup şi
independentă;
15. Prietenii
naturii
Realizarea
unor
„fluturaşi” cu
mesaje
ecologice
1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1,
2.2;
2.3;
3.1;
4.1;
4.4.
„citirea” ilustraţiilor;
citirea literelor, silabelor,
cuvintelor de tipar şi de mână;
exersarea comunicării orale prin
construirea unor propoziţii
logice după imagini;
exerciţii de citire la prima
vedere, în contexte familiare, a
unor texte scurte (etichetele
unor produse, indicatoare,
ecusoane, numele unor
magazine etc.);
exerciţii de realizare a unor
colaje, folosind decupaje de
texte şi imagini (realizarea de
afişe publicitare, anunţuri,
invitaţii etc.);
realizarea unor etichete care să
personalizeze clasa ori lucrările
elevilor
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din ziare
şi reviste, alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
autoevaluare
16. Sunetul şi
grupurile de
litere ghi, Ghi
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
construirea de enunţuri corecte
după imagini date;
delimitarea cuvintelor în
propoziţii;
despărţirea cuvintelor in silabe;
asocierea sunetului ,,ghi‟‟ cu
grupul de litere ,,ghi‟‟, „Ghi”;
citire în ritm propriu a silabelor,
a cuvintelor şi a propoziţiilor;
scrierea grupului de litere
,,ghi‟‟„Ghi” şi a unor cuvinte ce
conţin acest grup de litere;
A.T. „La bibliotecă”
Confecţionarea grupului de litere
din sârmă, fire de lână, plastilină
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din ziare
şi reviste, alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
autoevaluare
17. Recapitulare 1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
citirea literelor, silabelor,
cuvintelor de tipar şi de mână;
„citirea” ilustraţiilor;
completarea silabelor în cuvinte
reprezentate grafic;
scrierea corectă a literelor mici şi
mari de mână;
formarea silabelor şi cuvintelor;
copierea, transcrierea şi dictarea
unor litere, silabe, cuvinte;
exersarea comunicării orale prin
construirea unor propoziţii logice
după imagini;
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din ziare
şi reviste, alfabetar, sârmă,
plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă scrisă
autoevaluare
18. Evaluare 1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1,
2.2;
2.3;
asocierea sunetului cu litera ;
realizarea corespondenţei între
literele de tipar şi cele de mână ;
compunerea cuvintelor folosind
silabe date;
copierea, transcrierea şi dictarea
unor litere, silabe, cuvinte;
alcătuirea de propoziţii/enunţuri
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din ziare
şi reviste, alfabetar, sârmă,
1
proba orală
probă scrisă
autoevaluare
97
3.1;
4.1.
integrând cuvinte date; plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, independentă;
19 Sunetul şi
litera k
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
alcătuirea unor enunţuri cu
accent pe pronunţia corectă ,
clară;
identificarea sunetului ,,k‟‟ în
silabe şi în cuvinte;
frământări de limbă;
asocierea sunetului ,, k‟‟ cu
litera ,,k”
A.T. joc de rol ,,În tabără”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale:
metoda fonetică, analitico-
sintetică; conversaţia,
observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
20 Litera K 1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
exemplificarea unor substantive
proprii;
asocierea sunetului ,,k” cu litera
,,K”;
citirea silabelor;
completarea cuvintelor cu
silabele potrivite;
scrierea literei ,,K”;
A.T. : „Întreceri sportive”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
21 Sunetele şi
literele q, Q,
w, W, y, Y
1.3.
1.5.
2.1.
3.1.
4.1.
identificarea sunetelor „q, w, y”
în silabe şi în cuvinte;
exemplificarea unor cuvinte ce
conţin sunetele „q, w, y”;
asocierea sunetelor „q, w, y” cu
literele „q, Q, w, W, y, Y”;
citirea silabelor, cuvintelor,
propoziţiilor;
scrierea literelor „q, Q, w, W,
y, Y” izolat, în cuvinte, în
propoziţii;
scrierea după dictare a unor
cuvinte şi propoziţii scurte;
A.T. : „Examenul”
Confecţionarea literelor din
sârmă, fire de lână, beţişoare,
plastilină
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
22 „Abecedarul”,
de Victor
Tulbure
1.1.
1.4.
2.2.
3.1.
3.3.
3.4.
3.5.
4.2.
4.3.
exerciţii pentru demonstrarea
înţelegerii mesajului audiat,
prin apelare la alte modalităţi
de redare a acestuia (mimă,
desen etc.);
jocuri de punere în
corespondenţă a unui cuvânt
auzit cu imaginea
corespunzătoare;
exerciţii de utilizare a
cuvintelor noi în contexte
adecvate;
exerciţii de dicţie, frământări
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
98
de limbă;
exerciţii de înlocuire a unor
cuvinte cu altele cu înţeles
asemănător;
exerciţii de citire la prima
vedere, în contexte familiare, a
unor texte scurte;
exerciţii de citire selectivă;
exerciţii de formulare de
întrebări si răspunsuri pe
marginea textului citit;
memorări de versuri,
exerciţii de scriere a literelor şi
a cuvintelor, respectând forma,
mărimea lor;
exerciţii de încadrare corectă în
pagină a textului (dată,
alineat);
exerciţii de apreciere corectă a
spaţiului dintre cuvinte;
exerciţii de scriere corectă a
cuvintelor şi propoziţiilor;
exerciţii de plasare a semnelor
de punctuaţie într-un text
23 Alfabetul 3.1.
3.3.
3.4.
exerciţii de pronunţie corectă a
sunetelor;
exerciţii de scriere corectă a
literelor mari şi mici, de mână;
scrierea unor cuvinte şi
propoziţii după dictare;
jocuri.
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
1
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
24 Recapitulare 1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
citirea literelor, silabelor,
cuvintelor de tipar şi de mână;
„citirea” ilustraţiilor;
completarea silabelor în cuvinte
reprezentate grafic;
scrierea corectă a literelor mici
şi mari de mână;
formarea silabelor şi cuvintelor;
copierea, transcrierea şi dictarea
unor litere, silabe, cuvinte;
exersarea comunicării orale prin
construirea unor propoziţii
logice după imagini;
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
6
observarea
sistematică
proba orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
25 Evaluare 1.1;
1.2;
1.3;
1.4;
1.5;
2.1,
2.2;
2.3;
3.1;
4.1.
asocierea sunetului cu litera ;
realizarea corespondenţei între
literele de tipar şi cele de mână ;
compunerea cuvintelor folosind
silabe date;
copierea, transcrierea şi dictarea
unor litere, silabe, cuvinte;
alcătuirea de propoziţii/enunţuri
integrând cuvinte date;
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
2
proba orală
probă
scrisă
autoevaluare
99
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: ”Am terminat clasa I”
NR DE ORE ALOCAT: 21
Nr.
crt.
Detalieri de
conţinut
Ob.
ref. Activităţi de învăţare Resurse
Nr ore
Data Evaluare Obs.
1. În lumea
poveştilor
1.1.
1.4.
2.2.
3.1.
3.3.
3.4.
3.5.
4.2.
4.3.
exerciţii pentru demonstrarea
înţelegerii mesajului audiat, prin
apelare la alte modalităţi de redare
a acestuia (mimă, desen etc.);
jocuri de punere în corespondenţă a
unui cuvânt auzit cu imaginea
corespunzătoare;
exerciţii de utilizare a cuvintelor noi
în contexte adecvate;
exerciţii de dicţie, frământări de
limbă;
exerciţii de înlocuire a unor cuvinte
cu altele cu înţeles asemănător;
exerciţii de citire la prima vedere, în
contexte familiare, a unor texte
scurte;
exerciţii de citire selectivă;
exerciţii de formulare de întrebări si
răspunsuri pe marginea textului
citit;
exerciţii de scriere a literelor şi a
cuvintelor, respectând forma,
mărimea lor;
exerciţii de încadrare corectă în
pagină a textului (dată, alineat);
exerciţii de apreciere corectă a
spaţiului dintre cuvinte;
exerciţii de scriere corectă a
cuvintelor şi propoziţiilor;
exerciţii de plasare a semnelor de
punctuaţie într-un text
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia
dirijată, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale:
abecedarul, decupaje din
ziare şi reviste, alfabetar,
sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, în grup şi
independentă;
3
observarea
sistematică
proba
orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluar
e
2. „Cea dintâi
vacanţă mare”,
de Emilia
Căldăraru
1.1.
1.4.
2.2.
3.1.
3.3.
3.4.
3.5.
4.2.
4.3.
exerciţii pentru demonstrarea
înţelegerii mesajului audiat, prin
apelare la alte modalităţi de redare a
acestuia (mimă, desen etc.);
jocuri de punere în corespondenţă a
unui cuvânt auzit cu imaginea
corespunzătoare;
exerciţii de utilizare a cuvintelor noi
în contexte adecvate;
exerciţii de dicţie, frământări de
limbă;
exerciţii de înlocuire a unor cuvinte
cu altele cu înţeles asemănător;
exerciţii de citire la prima vedere, în
contexte familiare, a unor texte
scurte;
exerciţii de citire selectivă;
exerciţii de formulare de întrebări si
răspunsuri pe marginea textului citit;
memorări de versuri;
exerciţii de scriere a literelor şi a
cuvintelor, respectând forma,
mărimea lor;
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale: abecedarul,
decupaje din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
în grup şi independentă;
3
observarea
sistematică
proba
orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
100
exerciţii de încadrare corectă în
pagină a textului (dată, alineat);
exerciţii de apreciere corectă a
spaţiului dintre cuvinte;
exerciţii de scriere corectă a
cuvintelor şi propoziţiilor;
exerciţii de plasare a semnelor de
punctuaţie într-un text
3. Recapitularea
literelor
învăţate
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
citirea literelor, silabelor, cuvintelor
de tipar şi de mână;
„citirea” ilustraţiilor;
completarea silabelor în cuvinte
reprezentate grafic;
scrierea corectă a literelor mici şi
mari de mână;
formarea silabelor şi cuvintelor;
copierea, transcrierea şi dictarea unor
litere, silabe, cuvinte;
exersarea comunicării orale prin
construirea unor propoziţii logice
după imagini;
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale: abecedarul,
decupaje din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
în grup şi independentă;
3
observarea
sistematică
proba
orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
4. Grupurile de
litere – exerciţii
aplicative
1.2.
1.3.
2.1.
3.1.
4.1.
construirea de enunţuri corecte după
imagini date;
delimitarea cuvintelor în propoziţii;
despărţirea cuvintelor in silabe;
asocierea sunetelor „ce”, „ci”, „ge”,
„gi”, ghe” ,,ghi‟‟ cu grupurile de
litere „ce”/„Ce”, „ci” /„Ci”, „ge”
/„Ge”, „gi” /„Gi”, ghe”/„Ghe”,
,,ghi‟‟/ „Ghi”;
citire în ritm propriu a silabelor, a
cuvintelor şi a propoziţiilor;
scrierea grupurilor de litere
„ce”/„Ce”, „ci” /„Ci”, „ge” /„Ge”,
„gi” /„Gi”, ghe”/„Ghe”, ,,ghi‟‟/
„Ghi” şi a unor cuvinte ce conţin
aceste grupuri de litere;
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale: abecedarul,
decupaje din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
în grup şi independentă;
3
observarea
sistematică
proba
orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
5. Citirea unor
texte; scrierea
literelor,
cuvintelor,
propoziţiilor;
copieri,
transcrieri,
dictări
1.1.
1.4.
2.2.
3.1.
3.3.
3.4.
3.5.
4.2.
4.3.
exerciţii de citire la prima vedere, în
contexte familiare, a unor texte
scurte;
exerciţii de citire selectivă;
exerciţii de formulare de întrebări si
răspunsuri pe marginea textului citit;
exerciţii de utilizare a cuvintelor noi
în contexte adecvate;
exerciţii de înlocuire a unor cuvinte
cu altele cu înţeles asemănător;
exerciţii de scriere a literelor şi a
cuvintelor, respectând forma,
mărimea lor;
exerciţii de încadrare corectă în
pagină a textului (dată, alineat);
exerciţii de scriere corectă a
cuvintelor şi propoziţiilor;
exerciţii de plasare a semnelor de
punctuaţie într-un text
Resurse procedurale: metoda
fonetică, analitico-sintetică;
conversaţia, observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale: abecedarul,
decupaje din ziare şi reviste,
alfabetar, sârmă, plastilină;
Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
în grup şi independentă;
3
observarea
sistematică
proba
orală
proba
practică
probă
scrisă
autoevaluare
6. Orientări
pentru lectura
de vacanţă,
vizită la
bibliotecă
3.1.
3.3.
3.4.
4.1.
jocuri de rol;
povestire orală;
jocuri;
dramatizări;
Resurse procedurale:
conversaţia, observaţia dirijată,
exerciţiul, jocul didactic;
Resurse materiale: abecedarul,
cărţi;
3
observarea
sistematică
proba
orală
proba
101
vizită la bibliotecă. Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
în grup şi independentă;
practică
probă
scrisă
autoevaluare
7. Sărbătoarea
abecedarului.
Jocuri
didactice.
Dramatizări,
recitări,
ghicitori şi
proverbe
1.5.
2.3.
3.5.
4.4.
completare de rebusuri;
realizarea unor colaje , folosind
decupaje de texte şi imagini (
realizarea de anunţuri, invitaţii);
realizarea unor etichete care sa
personalizeze caietele / lucrarile
elevilor.
A.T. Pregătirea serbării abecedarului;
Jocuri în are liber
Resurse procedurale:
conversaţia, exerciţiul, jocul
didactic;
Resurse materiale: abecedarul,
cărţi, rebusuri, decupaje,
carioci, foi albe, lipici;
Forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
în grup şi independentă;
3
proba
orală
probă
scrisă
autoevaluare
102
Aria curriculară
Limbă şi comunicare
LECTURĂ
CLASA I
OBIECTIV CADRU:
3.Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
(1) să demonstreze gândire creativă;
(2) să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale;
(3) să înţeleagă sensul apartenenţei la diferite tipuri de comunităţi;
(4) să demonstreze capacitate de adaptare la situaţii diferite;
(5) să contribuie la construirea unei vieţi de calitate;
(6) să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat;
(7) să-şi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorifice propria experienţă;
(8) să-şi construiască un set de valori individuale şi sociale şi să-şi orienteze
comportamentul în funcţie de acestea;
(9) să completeze jocuri de cuvinte;
(10) să coreleze imagini, ilustraţii cu textul;
(11) să răspundă la întrebări/să formuleze întrebări pe baza imaginilor, textului, filmului,
spectacolului vizionat
Daca va intereseaza varianta completa a lucrarii, puteti trimite un e-mail cu mesajul
“Portofoliu I”, la adresa [email protected] si veti primi detalii.
