Vanzarea la termen sau conditionata Daca prin vointa partilor, in cazul bunurilor individual determinate, transferul propr este amanat la un alt moment decat acela al realizarii acordului de vointe vanzarea va fi a lucrului altuia dupa cum la acest coment bunul se afla sau nu in patrimoniul vanzatorului. In cazul unei vanzari afectate de o conditie suspensiva, propr nu se transfera la cumparator la data acordului de vointe, ci la data indeplinirii ei, dar cu efecte de la momentul acordului de vointe. Cel care detine un drept sub o conditie suspensiva poate sa il instraineze sub aceeasi conditie caz in care nu este vorba de vanzarea lucrului altuia daca dobanditorul cunoaste acest lucru si totusi cumpara. Daca insa cumparatorului I se ascunde conditia existentei, iar aceasta nu se indeplineste, vanzarea este a lucrului altuia prin efectul retroactiv al conditiei. In cazul vanzarii sub conditie rezolutorie, de asemenea vanzarea este valabila dar atunci cand existenta conditiei ii este ascunsa cumparatorului, iar aceasta se indeplineste, dr dobandit fiind desfiintat, efectul retroactiv al acesteia face ca vanzarea sa fie a lucrului altuia. Vanzarea afectata de unt ermen suspensiv in privinta transferului propr face ca aceasta, prin derogare de vointe, ci doar la implinirea lui, cu efecte pt viitor nu de la data acordului de vointe cum se intampla in cazul conditiei suspensive Ex: daca vanzatorul nu este propr al lucrului la momentul incheierii contr, vanzarea este valabila daca devine ulterior pana la implinirea termenului. Daca insa la momentul implinirii termenului vanzarea nu isi produce efectele intrucat vanzatorul nu este proprietar, vanzarea este a lucrului altuia.Vanzarea bunurilor de genVanzarea este valabila chiar daca la momentul acordului de vointe vanzatorul nu are in patrimoniu bunuri de natura celor cu privire la care a contractat cu cumparatorul, pana la data individualizarii acestora prin numarare, cantarire sau masurare avand posibilitatea sa si le procure.Sanctiunea vanzarii lucrului altuia-nulitate relativa.Stipuland ca atare nulitatea vanzarii lucrului altuia vanzatorul trebuie sa fie proprietar al lucrului vandut la data acordului de vointe.Incondenientele solutiilor avansate in dreptul nostruTeza nulitatii absolutePt lipsa cauzei obligatiei cumparatorului este vulnerabila caci nu tinea seama de faptul ca lipsa cauzei, element subiectiv, isi are izvorul in lipsa obiectului, a prestatiei vanzatorului, care, nefiind proprietar al lucrului, nu poate transmite propr acestuia. Asadar, nu numai lipsa cauzei atrage nulitatea ci si lipsa obiectului prestatiei vanzatorului.Solutia nultiatii absolute este prea drastica si lipsita de suplete. Vanzarea lucrului altuia ar fi nula in toate situatiile, iar sanct ar putea fi invocata de orice pers interesata, actiunea in nulitate absoluta fiind imprescriptibila, iar contractul nu ar putea fi confirmat.

teza nulitatii relativept eroare asupra calitatii de proprietar a vanzatorului sau asupra calitatilor substantiale ale lucrului vandut. Nulitatea la care face referire textul survine si in cazul in care cumparatorul cunoaste faptul ca vanzatorul nu este propr lucrului vandut, eroarea fiind astfel exclusa singura consecinta fiind doar ca, spre deosebire de cumparatorul care ignora acest lucru, dobanditorul nu poate cere si daune interese, fara insa a I se rapi posibilitatea de a cere si el anularea.

Teza rezolubilitatii vanzarii lucrului altuia, sustinuta de dl prof.Poate fi acceptata doar daca se admite ca vanzarea da nastere unei obligatii de a transfera proprietatea din aprtea vanzatorului; or , vanzarea fiind translativa de propr din partea vanzatorului, transferul proprietatii este un efect legal al contractului si al executarii unei obligatii. Cand partile amana prin vointa lor transferul proprietatii la o alta data decat cea a incheierii contr, acest transfer se va realiza tot automat producandu-se de plin drept, in dofida diversitatii elementelor de natura a declansa acest efect.Vanzarea da nastere doar obligatiei de predare a lucrului vandut, care este insa una de a face si nu de a da subsecventa transferului proprietatii.

Fundamentul anulabilitatii vanzarii lucrului altuiaLipsa dr vanzatorului asupra lucrului vandut echivaleaza cu situatia cand lucrul este pierdut in intregime la data incheierii contr, atunci, pt identitate de ratiune, trebuie sa conchidem ca vinderea este nula si in cazul vanzarii lucrului altuia.Vanzarea lucrului altuia nu este valabila => din dispoz art 1095 alin (1) care precizeaza ca plata, in general ca sa fie valabila trebuie facuta de propr capabil de a instraina lucrul dat in plata.Sintagma propr capabil nu se refera doar la capacitatea de a instraina ci si la calitatea de propr a vanzatorului, din moment ce alin (2) al aceluiasi text de lege precizeaza ca, prin exceptie: cand este vorba de plata unei sume de bani, sau altor lucruri ce se consuma prin intrebuintarea aceasta ramane valabila daca creditorul a fost de buna-cr,desi plata s-a facut de o pers ce nu era proprietar sau care nu era capabila de a instraina => adica plata facuta de un neproprietar nu este valabila.Solutia vanzarii lucrului altuia este tot cea a nulitatii relative pronuntate la cererea cumparatorului.

Regimul juridic al nulitatiiNulitatea relativa a vanzarii lucrului altuia poate fi invocata doar de cumparator, pe calea actiunii in termen de 3 ani de la data cand a aflat sau trebuia sa afle ca bunul nu apartinea vanzatorului la data vanzarii, dar si pe cale de exceptie la cererea vanzatorului de a se executa contractul, cumparatorul invocand exceptia nulitatii relative a vanzarii.Vanzatorul: indiferent ca a fost de buna credinta sau nu, nu poate cere anularea nici pe cale de actiune nici pe cale de exceptie, nici direct, nici prin creditorii sai, fiind tinut sa garanteze cumparatorului linistita posesiune a lucrului vandut, adica sa-l garanteze pt evictiune.Nulitatea relativa se acopera daca inainte de pronuntarea ei de catre instanta de jud vanzatorul devine intr-un fel oarecare propr al bunului vandut ori daca adevaratul proprietar ratifica vanzarea.Faptul ca la data vanzarii cumparatorul a fost de buna cr sau nu este indiferent din punct de vedere al anulabilitatii vanzarii, singura dif fiind ca cel dintai( cump de buna cr) poate cere nu numai restituirea pretului dar si daune-interese, in timp ce cump de rea cr nu poate cere decat restituirea pretului.

Situatia adevaratului proprietar:Incheierea contr de vanzare a lucrului sau de catre vanzatorul neproprietar este un act care, in principiu, nu il poate afecta cu nimic.daca instrainarea unui bun se face intre un vanzator care nu este proprietarul bunului si un tert in calitate de cumparator, bunul respectiv nu iese din patrimoniul adev propr, care ramen liber sa dispuna de dr sau.Vanzarea lucrului altuia este un act care nu poate sa-l priveze pe adev propr in niciun fel de dr sau, iar ca propr al bunului acesta poate sa il revendice de la cump, actul de vanzare fata de care este tert, neobligandu-l la vreo prestatie.Exercitarea act in revendicare a adev propr nu este conditionata in niciun fel de anularea actului de vanzare a bunului sau de catre vanz-neporpr. Intre vanzator si cumparator contr poate ramane in fiinta, fara ca aceasta sa afecteze in vreun fel admiterea act in revendicare a acestuia contra celui care detine bunul sau fara drept.orice atingere adusa dreptului real, chiar comisa cu buna-cr si chiar daca nu cauzeaza un prejudiu, da nastere unei act in justitie pt restabilirea intregritatii sale.Este gresita ideea ca adev propr n-ar putea redobandi bunul sau vandut de altul decat daca obtine in prealabil anularea actului incheiat cu tertul subdobanditor. In cazul vanzarii lucrului altuia, in loc sa se puna simplu si direct problema inopozabilitatii vanzarii, a rec dr adev propr si a predarii bunului detinut fara drept de cumparator care a contr cu vanzatorul neproprietar, se invoca principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis, solicitandu-se mai intai constatarea nevalabilitatii titlului vanzatorului, iar apoi, pe baza principiul mai sus evocat, desfiintarea titlului subsecvent, adica a vanzarii lucrului altuia, si in final restituirea bunului adevaratului proprietar. Caci daca cumparatorul subsecvent este cu buna cr se refuza in mod constant desfiintarea actului subsecvent. Doar daca se face dovada relei cr a cumparatorului vanzarea lcurului altuia este nula pt cauza ilicita sau, mai exact, pt frauda in dauna intereselor adevaratului propr.

In cadrul act in revendicare se pune in discutie lipsa insusi a dr substantial ( de propr) al tertului subdobanditor, care, evident, nu poate dobandi de la vanzator mai multe dr decat are acesta.Din punct de vedere al adev propr, terenul pe care trebuie rezolvata problema vanzarii lucrului altuia nu este acela al relei sau bunei cr a partilor contractante, a valabilitatii sau nevalabilitatii actului creator de norme private care este contractul, ci pur si simplu acela la incalcarii dr de propr si remediilor specifice unei asemenea situatii. Dr de propr este un dr opozabil erga omnes.

Elementul bunei cr numai cu totul exceptional in cazuri bine determinate si riguros conturate, buna cr a cumparatorului poate duce la paralizarea (respingerea) act in revendicare a adev propr, functioneaza si atunci doar in combinatie cu alte principii.Situatii:a) Cand bunul este mobil, cumparatorul de buna cr pastreaza bunul daca adev propr s-a desistat voluntar de acestab) Daca sunt intrunite cond erorii comune si invincibile, cumparatorul de buna cr de la propr aparent pastreaza bunulc) Inc azul uzucapiunii de scurta durata cand cel care a dobandit un imobil cu buna cr si cu justa cauza il stapaneste pe durata temenului prev de leged) Inc azul imobilelor supuse regimului de pub a cartilor funciare, act in rectificare a adev propr est eimprescriptibia fata de cumparatorul de rea cr, dar care in cazul cump de buna cr se prescrie in 3 ani de la data inscrierii dr dobandit de la propr aparent. In toate aceste situatii insa, cumparatorul este preferat nu pt ca ar fi beneficiaul efectelor unui act translativ de propr, ci pt ca un principiu care tinde la salvgradarea unor interese superioare recunoscute de lege sau principiile de drept.Instrainarea unui bun indiviz de catre un singur coindivizar, fara acordul celorlaltiIn cazul cand propr unui bun apartine mai multor coproprietar (in cote indivize), iar nu unei sg pers, fiecare dintre coindivizari poate sa vanda in intregime sau doar in parte cota sa ideala cui si cand doreste, fara acordul celorlalti conindivizari, dar niciunul dintre acestia nu poate vinde bunul in intregime fara acordul tutror celorlalti coindivizari, conform regulii unanimitatii.Vanzarea mentionata ar putea fi considerata ca valabila in ceea ce priveste cota-parte apartinand vanzatorului si anulabila in ceea ce priveste cotele parti apartinand celorlalti conindivizari.Vanzarea este valabila, dar supusa conditiei rezolutorii ca la partaj bunul sa cada in lotul altui conindivizar decat vanzatorul.Totusi mai acceptabila pare a fi solutia potrivit careia pana la partaj oricare dintre coindivizari necontractanti poate cere constatarea inapozabilitatii vanzarii in ceea ce il priveste -> se opune pe cale de exceptie un ei eventuale actiuni a cumparatorului pt predarea lucrului vandut, ori, daca bunul a ajuns in posesia cumparatorului, actionand pt revendicarea bunului de la tertul cumparator.Dupa partaj, daca bunul este atribuit coindivizarului instrainator, vanzarea se consolideaza, iar daca este atribuit unui alt coindivizar, vanzarea este anulabila la cererea tertului cumparator, intrucat este vorba de o vanzarea a lucrului altuia, prin efectul retroactiv al partajului, care urca dincolo de data vanzarii, coindivizarul vanzator fiind in situatia celui care a instrainat lucrul altuia.

Instrainarea unui bun devalmas de un singur sot, fara acordul celuilalt sotVanzarea unui bun comun de un sg sot , fara acordul expres al celuilalt, este valabila, sotul contractant fiind prezumat a fi contractat nu numai pt el, ci si in calitate de mandatar al celuilalt sot, facandu-l si pe acesta vanzator.Prezumtia poate fi combatuta prin proba contrarie, sotul necontractant putand face dovada ca s-a opus anterior vanzarii incheierii acesteia, aducand la cunostinta tertilor acest lucru. Daca prezumtia mandatului tacit este rasturnata, vanzarea este anulabila la cererea sotului necontractant, exceptia: cazului in care pana la jud actiunii in anulare a intervenit, in conditiile legii partajul bunurilor comune, iar bunul vandut a fost atribuit in deplina propr sotului contractant.Prin exceptie, in cazul imobilelor comune nicio instrainare nu se face fara acordul expres al ambilor soti, vanzarea facuta de unul sg este anulabila in intregime la cererea sotului necontractant, iar nu doar in privinta cotei reclamantului.