Descriere Termen Medical

download Descriere Termen Medical

of 53

  • date post

    12-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    100
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Descriere Termen Medical

Descriere termen medical: Boala demielinizanta (care antreneaza disparitia mielinei, substanta lipidica ce inconjoara fibre le nervoase ale substantei albe) a sistemului nervos central, traducandu-se printr-o scleroza (intarire provocata de o depunere anormala de tesut conjunctiv), aparand sub forma de placi, a substantei albe. Scleroza in placi atinge, in principal, adultii tineri de ambele sexe cu predominanta feminina (60% dintre cazuri). Cauze - Acestea nu sunt cunoscute cu certitudine, dar interventia unita a mai multor factori este probabila. Se crede ca este vorba de o boala autoimuna (sistemul imunitar al organismului ar ataca mielina ca si cum aceasta ar fi un corp strain). Natura factorului de mediu este controversata si actualmente nu exista nici o dovada de origine virala. In sfarsit, este probabila interventia factorilor genetici. Simptome si semne - Placile impiedica fibrele nervoase atinse sa conduca influxul nervos, ceea ce antreneaza tulburari de intensitate si de localizare foarte variabile, in functie de zona in care apar. Boala se manifesta sub forma unor pusee de scurta durata, urmate de o regresie a semnelor Primele manifestari ale sclerozei in placi pot sa pri veasca functiile senzitive (furnicaturi, impresii tactile anormale), motorii (paralizie trecatoare a unui membru), vederea (vedere in ceata, scaderea brusca a acuitatii vizuale a unui ochi), echilibrul si controlul urinei (incontinenta). Diagnostic - Acesta se pune, in principal, pe baza semnelor. Aparitia brusca a unor tulburari care atesta o atingere multifocala (mai multe focare) si regresia lor rapida in cateva zile sau in cateva saptamani, la un adult tanar, sunt deosebit de caracteristice pentru boala. Imageria cu rezonanta magnetica (I.R.M.) este actualmente procedeul care permite cel mai bine sa fie vizualiza te placile demielinizate, cu margini mai mult sau mai putin regulate. Examenul lichidului cefalorahidian, recoltat prin punctie lombara, poate arata prezenta limfocitelor (globule albe), o usoara crestere a nivelului de proteine si o crestere a procentajului gamaglobulinelor (anticorpi). Potentialele evocate (inregistrarea activitatii electrice a creierului) permit cautarea atingerilor inca latente, stabilind caracterul multifocal al placilor si deci al leziunilor neurologice. Tratament - Tratamentul puseelor se bazeaza pe cortieoterapie in doze puternice, administrata de preferinta in perfuzii timp de cateva zile in mediu spitalicesc, dar si prin injectii intramusculare si pe cale orala. Se utilizeaza, in anumite cazuri, imunosupresoare. Tulburarile sunt tratate, de asemenea, specific: tratament medicamentos al incontinentei urinare, reeducare prin kineziterapie vizand intarirea musculaturii etc. Prognostic - Acesta este foarte variabil. Forma cea mai obisnuita se caracterizeaza printr-o succesiune de pusee intrerupte de remisiuni de o durata foarte variabila, in cadrul primelor manifestari ale bolii, cu o regresie totala a semnelor, apoi prin persistenta lor crescanda, ceea ce duce la o invaliditate progresiva. Exista si forme imediat invalidante (pusee initiale neurmate de remisiune), cazuri in care evolutia este progresiva si continua, dar si forme benigne, care se traduc printr-un numar mic de pusee si cu o remisiune foarte lunga sau definitiva. Sinonime: scleroza multipla, scleroza diseminata.

Scleroza in placi (scleroza multipla)

Scleroza in placi (scleroza multipla) este o afectiune care distruge principala structura antigenica a sistemului nervos mielina. Este o boala a creierului si a maduvei spinarii, care survine de obicei la adolescenti si adulti tineri. In tara noastra, frecventa este de aproximativ 40 de bolnavi la suta de mii de locuitori. Care sint cauzele declansarii acestei boli? Cauzele aparitiei bolii sint dificil de precizat. Scleroza in placi apare adesea pe fondul unei predispozitii genetice, care duce la scaderea imunitatii fata de antigenii cerebrali. Un procentaj de 10-15 la suta dintre bolnavi au cel putin o ruda afectata de aceasta boala. Mai des sint afectati muncitorii din industria metalelor grele, solventilor organici, hirtiei, pielii, linii. Afectiunea este declansata de infectarea cu virusul rujeolic, variolic, rubeolic, varicelo-zosterian. Acestia altereaza bariera hemato-encefalica si distrug mielina. Astfel, se produce o leziune de scleroza diseminata sub forma de placi variabile de la marimea unei gamalii de ac pina la citiva centimetri. Initial, aceste placi se localizeaza in substanta alba periventriculara, ca apoi sa se extinda spre circumvolutiunile cerebrale, corpul calos, caile optice, mezencefal, bulb si talamus. Localizarea cea mai frecventa este cervicala, leziunile in general fiind imprastiate in intreaga maduva. Din aceasta cauza apare scaderea sau incapacitatea acestor fibre de a transmite influxul nervos. Care sint simptomele sclerozei in placi? Boala debuteaza cu astenie, oboseala fizica si intelectuala, senzatii de amorteala in membre, ameteala, dureri de cap, tulburari vizuale. Pot interveni si vederea dubla, strabismul convergent, tulburarile de perceptie si cele psihice. Dupa citeva zile se instaleaza scaderea fortei musculare in membrele inferioare, tulburari de sensibilitate, furnicaturi, intepaturi, amorteli, tulburari de echilibru si de coordonare a miscarilor, vorbire lenta, vertij. In cazurile grave apar tulburari sfincteriene si genitale. Tulburarile de deglutitie si fenomenele vegetative sint semne de gravitate majora ce pot duce la deces. Gravitatea sclerozei in placi consta in evolutia cronica si ciclica din cauza caracterului autoimun si inflamatoriu a acestei afectiuni. La fiecare nou puseu, boala se agraveaza. Factorii care pot agrava simptomatologia sint diverse stari stresante, graviditatea, obezitatea. Ce impact social are aceasta boala? Scleroza in placi determina una dintre cele mai scazute rate a calitatii vietii, atit a bolnavului cit si a familiei acestuia. Disabilitatea in continua agravare, la care se adauga un tratament aproape permanent de mentinere a bolii la nivelul la care a ajuns, au un impact personal, familial, economic si social negativ, cu repercusiuni greu de depasit. Datorita disabilitatii multifunctionale si a anticiparii agravarii invaliditatii, activitatile zilnice se reduc la maximum.

GeneralitatiCe este scleroza multipla? Scleroza multipla (SM) este o boala cronica, potential invalidanta, care afecteaza sistemul nervos central (alcatuit din creier si maduva spinarii). SM este considerata a fi o boala autoimuna, in care sistemul imunitar ataca celulele propriului organism ca si cum ar fi straine. In cazul sclerozei multiple, organismul produce anticorpi si globule albe pe care ii indreapta impotriva proteinelor din teaca de mielina, un invelis gras ce protejeaza fibrele nervoase din creier si maduva spinarii. Aceasta are drept rezultat inflamarea tecii de mielina si a nervului pe care il inconjura. Locurile in care mielina este distrusa apar ca niste cicatrici. In cele din urma aceste leziuni pot incetini sau impiedica descarcarea impulsurilor nervoase care controleaza coordonarea muschilor, sensibilitatea si vederea. Cine poate fi afectat de SM? Incidenta Sclerozei multiple in randul femeilor este mai ridicata decat la barbati cu aproximativ 50% (adica in proportie de 3 femei pentru fiecare 2 barbati). Scleroza multipla este o boala a adultului tanar, varsta generala a inceputului manifestarilor fiind intre 29-33 de ani, dar aceasta plaja este mult mai larga, de la 10 la 59 de ani. Odata cu aparitia tehnicilor de diagnostic specializat, cum ar fi scanner-ul cu Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) exista cazuri de SM diagnosticate chiar din copilarie nu doar din adolescenta, astfel incat limita inferioara de varsta de 15 ani exprimata in textele de specialitate nu trebuie sa fie vazuta ca o limita fixa in ceea ce priviste diagnosticarea bolii. SM nu este contagioasa, prietenii si familia dumneavoastra nefiind in pericol. SM nu este o boala ereditara desi exista o predispozitie genetica, ceea ce explica frecventa mai ridicata in familiile in care boala este deja existenta. Riscul marit in randul copiilor si semenilor persoanelor cu SM poate fi o consecinta a mediului similar si al unei predispozitii comune pentru boala. Este important sa se faca estimari in legatura cu cei care sunt cei mai expusi, precum si zonele geografice cu incidenta cea mai mare. Din harta raspandirii SM se deduce faptul ca SM este o boala a climatului temperat si nu in special una a climatului tropical (incidenta SM creste pe masura indepartarii de Ecuator). In Europa de Nord, in special in Scandinavia si in Scotia exista o incidenta mai mare a bolii, ceea ce reflecta o predispozitie a populatiei pentru SM. Migratia la anumite varste poate afecta riscul aparitiei bolii. Astfel, un copil care vine dintr-o zona ecuatoriala intr-una temperata se expune factorului de risc din zona in care s-a mutat. Migrarea unui adolescent (sau a unei persoane mature) pastreaza factorul de risc al zonei din care acesta este originar. Care sunt cauzele SM? Cauza sclerozei multiple (SM) este necunoscuta. Ar putea fi implicat un factor genetic, deoarece riscul de aparitie a sclerozei multiple la o persoana este usor crescut daca unul din parinti a avut scleroza multipla. Legatura, nu intotdeauna evidenta, intre locul (geografic) in care persoana afectata a copilarit si riscul de dezvoltare a sclerozei multiple mai tarziu in cursul vietii, sugereaza ca ar putea fi implicati unii factori de mediu, precum infectiile virale sau alte boli infectioase. Totusi, pana in prezent nu s-a demonstrat clar ca o anumita infectie specifica ar cauza scleroza multipla. Sau suspectat si alti factori declansatori ai sclerozei multiple, dar pana acum nu s-a demonstrat ca vreunul din ei ar fi implicat cu certitudine. In plus, o afectiune virala aparuta in copilarie sau un alt factor de mediu per se, probabil nu explica suficient de ce unele persoane vor face mai tarz