PAGINA 2 Joi, 29 noiembrie 2012 BURSA, NR. 230

PRODUSE SI SERVICIIVALENTIN MÃNESCU, “WEBECOM”:

“Prefer soluþia autofinanþãrii”

Reporter: Cum aþi decis sã por-niþi “Webecom”?

Valentin Mãnescu: La 18 anivoiam sã îmi înfiinþez propria aface-re, deja lucram, pe cont propriu, ladiferite proiecte, încã din perioadaliceului, în plus, nu mi-am dorit ni-ciodatã sã fiu angajat, sã am un pro-gram fix. Din acest motiv am consi-derat cã cel mai bine este sã încep oafacere pe cont propriu ºi din muncamea sã ajut ºi alte persoane care vorsã dezvolte afaceri.

Reporter: 18 ani este o vârstãfragedã. Cum aþi avut curajul sã de-maraþi proiectul?

Valentin Mãnescu: Da, 18 aninu este o vârstã foarte mare, însã, euunul am ales acel moment pentru cãatunci îmi permitea statul român sãîmi înfiinþez o firmã. Aº fi fãcut-o ºila 16 ani, probabil, dacã aº fi avutposibilitatea. Mi-am continuat stu-diile, am considerat cã, decât sã amstudii tehnice, mai bine urmez studiide marketing, pentru cã m-ar fi aju-tat mai mult în afaceri. Partea tehni-cã deja o stãpâneam, pentru cã amfãcut un liceu de matematicã-infor-maticã, iar multe lucruri din zona deIT oricum se învaþã din mers, nu laºcoalã. Nu m-am gândit niciun mo-ment cã nu va merge, cã îmi asumun risc, abia, dupã doi-trei ani,mi-am dat seama cât de mari erauriscurile. Nu mi-am dorit niciodatãsã mã îmbogãþesc din aceastã aface-re, doar sã fiu cel mai bun în dome-niul meu de activitate, cel al furnizã-rii de soluþii pentru comerþul online.Asta îmi propun ºi în continuare, sãreuºesc sã ajung lider de piaþã înacest domeniu, aflat în plinã expan-siune, care, în timpul crizei, nu aînregistrat scãderi, ci a crescut înfiecare an. Aº spune cã a avutcreºteri fabuloase într-un mediueconomic destul de vitreg.

Reporter: La cât s-a ridicat inves-tiþia iniþialã? Cât a durat pânã aþireuºit sã vã autofinanþaþi?

Valentin Mãnescu: Investiþiainiþialã a fost destul de modestã. amînceput cu aproximativ 7.000-8.000lei, dintre care 4.000 lei i-am cheltu-it pentru a cumpãra licenþe software.Calculatorul îl aveam deja, înfiinþa-rea firmei m-a costat 1.500 lei, iarrestul banilor i-am folosit pentru aacoperii rulajul de marfã. Prima afa-cere pe care am fãcut-o când amînfiinþat firma a fost sã deschid unmagazin de telefoane mobile ºi ac-cesorii GSM. Aveam nevoie de banipânã când mi se întorceau banii depe colete de la clienþi. Dupã acestpas, mi-am dat seama cã oportunitã-þiile sunt mult mai mari ºi, decât sãmã plafonez administrând un maga-zin online de telefoane ºi accesorii,am preferat sã furnizez ºi altora so-luþia software pe care am constru-

it-o.Reporter: Care a fost sursa de fi-

nanþare pentru investiþia iniþialã?Valentin Mãnescu: Primii bani

i-am luat de la pãrinþi. Ãsta a fostmarele meu avantaj. Nu au fost mulþibani, nu susþin un angajament faþãde o bancã sau faþã de un investitorîn momentul în care nu cunoºti afa-cerea, nu ºtii exact ce faci, nu ºtii câtde profitabil e, nu ºtii ce perspectiveîþi oferã. Eu am preferat, întotdeau-na, sã aleg soluþia autofinanþãrii, peprincipiul “mã întind cât îmi esteplapuma”.

Reporter: Cât a durat pânã cânda venit primul client?

Valentin Mãnescu: Primii clienþipe realizarea de magazine online ºioferirea de servicii comerþ electro-nic au venit relativ repede, pentru cãdeja aveam magazinul propriu, ºiexistau multe persoane care voiau sãîºi facã alte magazine pe domenii depiaþã apropiate sau nu în unele cazuri.La început un client venea la treiluni. Trei luni în care aveam timp sãfac magazinul, sã îmi mai creez pro-ceduri în firmã, sã îmi mai dezvoltpropria aplicaþie software. Apoi, lu-crurile au început sã accelereze. Amînceput sã avem un client la douãluni, la o lunã, la douã sãptãmâni,iar, în clipa de faþã, pot spune cãavem, lunar, aproximativ 15-20 declienþi noi. În momentul actual, in-vestim serios în publicitate, ºtimexact cât ne costã ca un om sã punãmâna pe telefon ºi sã ne sune, ºtimexact cât ne costã ca un om sã sem-neze un contract cu noi ºi ºtim ceprofit avem cu fieca-re client.

Reporter: În pre-zent, “Webecom”oferã ºi alte servicii,în afara celor de rea-lizare de magazineelectronice. Care sunt segmentelepe care le acoperiþi?

Valentin Mãnescu: Am începutcu realizarea de magazine online,apoi am descoperit cã mulþi clienþiau nevoie ºi de soluþii de gãzduire,aºa cã le-am oferit ºi acest produs.Gusturile s-au rafinat, apoi, iarclienþii au început sã aibã nevoie ºide servicii de design. Practic, la oraactualã, ne poziþionãm pe piaþa desoluþii integrate de comerþ online.Nu mai folosim sintagma “realizaremagazine online” pentru cã înfiinþa-rea în sine a unui astfel de magazinreprezintã, deja, un concept integratde servicii specializate. Vorbim de-spre soluþii de comunicare, soluþiide reducere a costurilor, soluþii sof-tware, soluþii de publicitate. Toateacestea trebuie sã meargã împreunã.Dacã una dintre aceste componentenu funcþioneazã, un magazin onlineîn care se investesc foarte mulþi re-

surse ajunge devine neproductiv.Reporter: Care este profilul

clientului “Webecom”?Valentin Mãnescu: Lucrãm atât

cu clienþi mari, cât ºi cu clienþi mici,cu pânã la zece angajaþi. Întotdeau-na ne-a plãcut sã lucrãm cu clienþiimici, pentru cã dorim sã ajutãm oa-meni sã îºi construiascã un businesscu propriile puteri. Cu clienþii miciam avut, întotdeauna, cele mai mul-te colaborãri ºi am reuºit performan-þe fantastice, pe care nu cred cãle-am fi reuºit cu companiile mari.De ce cred acest lucru? Pentru cãîntr-o companie mare deciziile seiau foarte greu, existã multã inflexi-bilitate, foarte multe proceduri in-terne. Înþeleg acest lucru, pentru cã,altfel, nu ar putea rezista la acestedimensiuni, dar zona de online nueste fãcutã pentru cei mari. Este fã-cutã pentru cei buni! Dacã cei bunireuºesc sã fie la fel de mari ºi în pia-þa digitalã, cu atât mai mult au un

avantaj semnificativ.Dar, în general, ceimici sunt mult maiambiþioºi ºi depunmai mult efort ca sãreuºeascã sã îºi atin-gã obiectivele.

Reporter: Serviciile oferite de-pind de dimensiunea clientului?

Valentin Mãnescu: Putem sãoferim soluþii complete de comerþonline, comunicare ºi marketing,atât pentru cei mici, cât ºi pentru ceimari. De obicei, cei mari cautã lanoi doar ce nu gãsesc la alþii, pentrucã noi avem o strategie de vânzãridiferitã faþã de majoritatea concu-renþilor noºtri. Folosim foarte multmediul de comunicare virtual ºi nuîncercãm sã ne ducem în casa clien-tului ºi sã-i cerem sã lucreze cu noi.Îl aºteptãm pe el sã ne contacteze.Când are nevoie de noi va ºti undesã ne gãseascã.

Reporter: Cât de mare este echi-pa “Webecom” în clipa de faþã?

Valentin Mãnescu: La ora actua-lã, suntem cinci oameni în firmã.Firma este a mea, dar ceilalþi sunt caºi asociaþii mei. Venim constant labirou ºi când spun “constant” nu

înseamnã de luni pânã vineri. Demulte ori, se întâmplã sã venim deluni pânã duminicã, când avem pro-iecte foarte mari. Toþi oamenii cucare lucrez sunt plãtiþi pe bazã deproiect. Din acest motiv nici nu potsã îi numesc “angajaþi”, sunt mai de-grabã parteneri în firmã. În ceea cepriveºte specializarea fiecãruia, toþiavem minim douã abilitãþi diferite.Eu, de exemplu, cunosc atât parteade promovare, cât ºi cea tehnicã,mai exact cea care priveºte gãzdui-rea ºi programarea unui magazinonline. Alþi colegi sunt specializaþipe partea de web design, programa-re, comerþ, marketing, securitateainformaþiilor ºi chiar ºi sociologie.

Cel mai greu mi-a fost când am tre-cut de la un om la doi. De la doi oa-meni la trei diferenþa nu a fost foartemare. Existau resursele financiarepentru a îi susþine, iar formarea lor numai depindea de un singur om. De latrei oameni la patru, precum ºi de lapatru la cinci, a fost uºor. Nici nu îmieste fricã sã ajungem în doi ani la oechipã de 10-15 oameni. Sunt con-vins cã ne vom înþelege ºi vom cola-bora extraordinar.

Reporter: Existã perspectivepentru creºterea echipei?

Valentin Mãnescu: Existã o per-spectivã foarte bunã, mai ales dacãmã raportez la ultimul an. Comenzi-le noastre sunt în creºtere perma-nentã, cota de piaþã la fel, iar uniidin concurenþii noºtri nu mai facfaþã cu proiectele contractate. Anulviitor vrem sã angajãm încã doi oa-meni. Nu ne grãbim sã facem anga-jãri pentru cã nu vrem ca un om carelucreazã cu noi sã plece din cauzalipsei de resurse financiare, într-oposibilã perioadã cu mai puþine pro-iecte. Preferãm sã muncim mai multacum, sã se stabilizeze numãrul decomenzi ºi sã vedem capacitateamaximã a cererilor pe care le putemoferi, iar apoi vom creºte echipa cuunul sau doi oameni.

Reporter: Cum a evoluat cifra deafaceri în cei ºapte ani de activitate?

Valentin Mãnescu: De la an laan, cifra de afaceri a crescut. Nu amavut niciun an de scãdere, nu am

avut niciun an fãrã profit. Nu urmã-rim foarte mult datele legate deprofitabilitate, pentru cã preferãmca toþi banii pe care îi câºtigãm sã îireinvestim în companie. În zonadin care venim, în momentul încare considerãm cã este oportun,putem sã avem o creºtere de 10 orimai mare într-un singur an, prin so-luþii scalabile. Momentan, prefe-rãm sã investim mai mult timp îndezvoltarea de soluþii decât învânzãri. Vânzãrile încã nu au ex-plodat ºi nici nu ne dorim sã seîntâmple acest lucru în urmãtoriidoi-trei ani.

Reporter: Ce aºteptãri aveþi pen-tru acest an ºi pentru anul viitor?

Valentin Mãnescu: În acest anlucrurile sunt deja clare. Pânã în oc-tombrie, din datele pe care le avemde la firma de contabilitate, cifra deafaceri a crescut cu 30-35%, compa-rativ cu anul trecut. Majoritatea înca-sãrilor noastre sunt din servicii, decinu avem foarte multã materie primãpe care sã o folosim. Perspectiva estebunã, anul viitor, cu siguranþã, vaexista o creºtere mai mare. Noi ofe-rim soluþii de reducere a costurilor.Va exista o creºtere mai mare dinpunct de vedere al valorii, poate pro-centual se va pãstra ritmul decreºtere, dar oricum din punct de ve-dere al valorii sigur creºterea va fimai mare. Noi tarifãmtotul în la cursul Euro,ceea ce ne ajutã, dinpunct de vedere alcreºterii. Nu ne facemgriji cu privire la evo-luþia pieþei, deoarecefoarte multã lume intrãpe zone de online. Pia-þa creºte, consumulomului care stã peInternet ºi comandãproduse de acasãcreºte. Chiar dacã ne vom mai con-frunta cu probleme, cum au fost celedin anul 2010, pe care cu greu amreuºit sã îl încheiem pe profit, piaþava continua sã creascã. Vor scãdeavânzãrile din magazinele fizice, înfavoarea celor din mediul virtual.Aceasta este realitatea.

Reporter: Cum aratã piaþa încare activaþi?

Valentin Mãnescu: Piata co-merþului online a crescut in 2011cu 24%, iar în acest an se estimãri-le aratã cã se va tripla. Noi ne ocu-pãm mai mult de niºe. Creãm afa-ceri pe niºe neexploatate sau puþindezvoltate. Acolo reuºim sã dez-voltãm lucruri foarte interesante.De exemplu, mulþi dintre clienþiinoºtri au magazine online de hainepentru copii sau jucãrii. E un do-meniu în continuã dezvoltare.Deja cumpãrãtorii aleg sã achizi-þioneze produse pentru copii dinmagazinele online pentru cã suntmult mai ieftine decât în farmaciisau în marile complexe comercia-le. Iar, pe de altã parte, cei care levând nu sunt nevoiþi sã aibã atâteastocuri pentru a putea furniza mar-fa respectivã.

Reporter: Care ar fi sursele decreºtere a pieþei ºi care ar fi factoriicare ar mai putea sã blocheze aceas-

tã creºtere?Valentin Mãnescu: Riscul de

fraudã, cel mai vehiculat elementnegativ, nu îl vãd ca pe o problemãîn momentul de faþã. Anul trecut,5% dintre cei care cumpãrau online,cumpãrau cu cardul, anul acestaprocentul a crescut la 7%.

În ceea ce priveºte siguranþa co-menzii, marfa poate fi verificatã înmomentul în care clientul o pri-meºte. În cazul în care în colet nu seaflã ceea ce a comandat, Legea co-merþului electronic obligã orice fir-mã din România ca, în termen dezece zile, sã primeascã produseleînapoi.

Surse de creºtere sunt foartemulte. Un magazin online nu arenevoie de atât de multe stocuricum are un magazin fizic. Acestlucru înseamnã cã produsele delux pot fi gãsite, online, la un preþmai bun decât într-un magazin fi-zic. Aceasta deoarece produsul re-spectiv nu stã la raft sã se depre-cieze, pentru cã preþurile scad înpermanenþã ºi niciun retailer nuvrea sã meargã în pierdere cândvinde un anumit produs.

Apoi, existã produse de niºã, caresunt greu de gãsit în marele magazi-ne. Chiar dacã existã în stoc, durea-zã mult pânã le localizãm. În spaþiulvirtual îl gãsim rapid ºi îl avem aca-

sã, într-un mod foartesimplu.

Reporter: Poateantreprenoriatul sã re-prezinte o alternativãpentru tinerii care nuîºi gãsesc un loc demuncã sau gãsesc lo-curi de muncã sub ni-velul lor de pregãtire?Ce sfaturi aþi oferi ti-nerilor care ar dori sãm e a r g ã p e a c e s t

drum?Valentin Mãnescu: Problema

lipsei de locuri de muncã pentru tine-ri reprezintã o mare problemã, iar,din punctul meu de vedere, ar trebuisã fie pentru ei o motivaþie ca sã segândeascã bine ce vor sã facã cu via-þa lor. Antreprenoriatul se dezvoltãfantastic. Nu am conºtientizat lucrulacesta decât în ultimele trei luni, încare am început sã particip la eveni-mente de networking antreprenorial.Am vãzut foarte mulþi oameni carecred în antreprenoriat, care au avutsau care cred cã vor avea succes cuafacerile lor. Acesta este, în acestmoment, singurul factor în economiaactualã care poate sã scoatã lucrurilela luminã. Am mare încredere în an-treprenoriat, mai ales în cel românescºi chiar consider cã se pot face foartemulte lucruri frumoase aici. Trebuiedoar sã încercãm. Tinerilor care vorsã îºi deschidã propria afacere le re-comand sã nu se gândeascã de douãori ce se va întâmpla dacã planul lornu dã roade. Sã se gândeascã pur ºisimplu ce vor sã facã ºi sã fie un picrealiºti, sã vadã ºi din punct de vede-re financiar cum pot sã îºi atingã ace-le rezultate.

Reporter: Vã mulþumesc!

ALEXANDRU SÂRBU

FOTBAL ªI BANI

UEFA pregãteºte o mega-competiþie a cluburilorMarile competiþii organizate de FIFA ºi

UEFA au devenit adevãrate fabrici deprodus miliarde de euro. În aceste

condiþii, strategii celor douã foruri încearcã sã gã-seascã formule care sã maximizeze încasãrile,astfel încât interesul publicului, dar ºi spectaco-lul sportiv sã nu fie afectate. Turneul final alCampionatului European va aveamai multe echipe, criteriul geograficdupã care se împarte numãrul de lo-curi la Campionatul Mondial oferãºanse mai mari echipelor din Asia,care au un numãr impresionant desuporteri care atrag sponsori, iarmai nou se pregãtesc noi formatepentru competiþiile internaþionaleale cluburilor.

UEFA plãnuieºte o reformã a cu-pelor europene pentru 2015, a declarat preºedin-tele Michel Platini într-un interviu acordat Ou-est-France, lãsând sã se înþeleagã cã nu este ex-clusã posibilitatea desfiinþãrii Europa League ºiextinderea Ligii Campionilor. La întrebarea dacãar fi posibilã o ligã a campionilor cu 64 de echipe,în condiþiile în care se pune tot mai des problemadesfiinþãrii Ligii Europa, Platini a rãspuns: “Exi-stã o analizã în curs pentru a se stabili ce formatvor avea competiþiile europene între 2015 ºi2018. Se va discuta ºi se va lua o decizie în 2014.Nu s-a hotãrât nimic pentru moment”. Discuþiile

sunt însã mult mai ample, chiar dacã marile clu-buri sunt nemulþumite cã prin extindere o partedin bani ajung ºi la echipe care nu asigurã nicispectacol, nici spectatori ºi nu oferã nici condiþiifoarte bune de disputare a meciurilor. Cum dife-renþa dintre premiile încasate în Liga Campioni-lor ºi Europa League este în continuare foarte

mare, multe echipe din unele campionate puterni-ce ale continentului (Anglia, Germania, Italia,Franþa) nu acordã prea multã atenþie celei de-adoua competiþii, fapt ce afecteazã ºi interesulspectatorilor. Din sezonul 1999/2000, 32 deechipe participã în faza finalã a Ligii Campioni-lor. Platini, preºedinte al forului fotbalistic euro-pean din 2007, nu se teme de o eventualã creare aunei competiþii concurente Ligii Campionilor decãtre cele mai bogate cluburi fiind convins cã orupturã ar afecta în primul rând respectivele clu-buri: “Este o chestiune care revine mereu pe ta-

pet. Asta nu mã îngrijoreazã. Nu vãd cum ar pu-tea funcþiona în afara cadrului UEFA. Cine îi vaarbitra? Pe ce stadioane vor juca? Vor mulþi aºaceva? Nu cred”. O astfel de miºcare ar antrenadupã sine ºi altele, astfel turneele finale ale Cam-pionatului European ºi Campionatului Mondialar urma sã se desfãºoare în lunile ianuarie – fe-

bruarie, când nu au loc partide oficia-le intercluburi, urmând sã se elibere-ze astfel luna iunie, când s-ar puteadisputa partidele din faza finalã aLigii Campionilor.

Succesul Ligii Campionilor este totmai mare de la un sezon la altul ºi toc-mai de aceea UEFA a decis sã mãrea-scã ºi sumele care vor fi încasate deechipele angrenate în aceastã compe-tiþie. Astfel, la startul sezonului 2012 -

2013 forul continental a anunþat cã formaþiile par-ticipante în faza grupelor vor împãrþi aproximativ910.000.000 euro. Primele garantate sunt de500.700.000 euro, în timp ce alþi 409.600.000 deeuro se vor aloca în funcþie de market pool. Ultimasumã se distribuie în funcþie de numãrul echipelorpe care o þarã le are în competiþie ºi de contribuþiateleviziunilor din þara respectivã la suma totalã.Pentru sezonul 2012/2013 se estimeazã încasãri de1,34 miliarde de euro.

DAN NICOLAIE

Soluþia autofinanþãrii este preferabilã pentru afacerile aflate la început de drum,

considerã Valentin Mãnescu, project manager în cadrul “Webecom”. Antrepre-

norii ar trebui sã apeleze la un credit bancar sau la un investitor extern doar în

momentul în care au ajuns sã îºi cunoascã bine afacerea, pentru a putea face

estimãri realiste cu privire la evoluþia acesteia, recomandã domnia sa.

Valentin Mãnescu a înfiinþat “Webecom” când avea 18 ani, reuºind ca, în pre-

zent sã se situeze în rândul principalilor jucãtori din piaþa soluþiilor de comerþ on-

line. Antreprenorul este optimist cu privire la viitor, în condiþiile în care tot mai

mulþi comercianþi se orienteazã cãtre mediul virtual, iar apetitul românilor pentru

cumpãrãturi fãcute din faþa calculatorului este în creºtere.

"Nu am avut niciun

an de scãdere, nu am

avut niciun an fãrã

profit".

"Tinerilor care vor

sã îºi deschidã

propria afacere le

recomand sã nu se

gândeascã de douã

ori ce se va

întâmpla dacã

planul lor nu dã

roade".

BERD a împrumutat CFRcu 175 milioane euro

Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD) a acor-dat un împrumut de 175 milioane euro companiei CFR SA, finanþarecare va ajuta administratorului infrastructurii feroviare sã-ºi restructure-ze bilanþul, permiþând plata datoriilor curente.

“Împrumutul, distribuit în douã tranºe în funcþie de mãsuri specifi-ce de reformã, este parte a programului de restructurare pentru CFR,ce totalizeazã 1,2 miliarde euro. Acesta va sprijini în mod special re-formele de guvernanþã corporativã, ce completeazã ºi consolideazãmãsurile recomandate de FMI. De asemenea, banca va finanþa ºi oanalizã independentã a practicilor actuale ale operatorului feroviar ºiva contribui la elaborarea unui plan de restructurare detaliat - un ele-ment cheie al reformelor sprijinite de BERD”, potrivit unui comuni-cat al companiei. n