UtopiiTehnologice
-
Upload
diana-cretu -
Category
Documents
-
view
7 -
download
3
description
Transcript of UtopiiTehnologice
Utopii tehnologice
În ciuda diversității culturale pe care o găsim în lume, în ciuda progreselor pe care le-a
cunoscut omenirea de-a lungul timpului, realitatea nu a fost niciodată mulțumitoare. Nu am gasit
încă forma perfectă de guvernare, forma supremă de libertate și de egalitate, sursa inepuizabilă
de bunăstare și leacul-minune pentru vindecarea tuturor bolilor. Dar, de la "Republica " lui
Platon până la conceptele futuriste și complet tehnologizate ale secolelor noastre, mentalul
colectiv a fost contaminat cu virusul visării. Toate invențiile imaginative din scrierile literare și,
mai târziu, din cinematografie și-au pus amprenta asupra viziunii colective a umanității.
Exemplul scrierii lui Morus este unul concludent, întrucât, afirma Frank E.Manuel, "odată ce
acesta a fost recunoscut ca fundator al rasei utopienilor, odată ce aceștia au început să-și
traseze genealogia pornind de la el, Utopia a devenit un text inspirațional spre care oamenii de
actiune se întorceau în mod regulat pentru susținere și ajutor. A devenit un dialog de natură să
ofere susținere și confort moral celor nemulțumiți de ordinea socială a prezentului." 1 Iată, deci,
cum astfel de invenții mentale, odată patrunse în subconștientul indivizilor, pot chiar să instige
masele la revoluții. Ele oferă scenariul unei forme supreme de viețuire umană, și vin, totodată,
ca dovadă a lipsurilor, neplăcerilor și suferințelor cu care individul se confrunta, dar și a faptului
că totul este într-un proces continuu de schimbare. Dacă desăvârșirea la care umanitatea visează
de atâtea secole nu a fost încă atinsă, asta nu poate fi decât din cauza faptului că totul este
perfectibil, că aspirațiile și dorințele omenirii se schimbă de la o epocă la alta. La fel și ideea de
perfecțiune. Toate utopiile sunt raportate la valorile, ideologiile, la gradul de dezvoltare și la
potențialul de evoluție al prezentului. Lumile perfecte ale secolelor îndepărtate înfățișau diferite
forme de organizare politică, economică și socială, în încercarea de a găsi rețeta ideală pentru o
viată perfectă. Și, în acord cu observația lui Umberto Eco, marea majoritate a acestora erau
construite pe o insulă: "țările ce țin de Utopie se găsesc(cu câteva excepții izolate, cum ar fi
împărăția Preotului Ioan) pe o insulă. Insula e simțită ca un ne-loc, imposibil de atins, unde se
acostează, întâmplător, dar unde, odată lăsată în urmă, nu ne vom mai putea întoarce. Prin
urmare, numai pe o insulă se poate realiza o civilizație perfectă, despre care noi am afla doar
din legende.[...] De unde vine farmecul insulelor? Nu atât din faptul că sunt un loc care, după
cum spune chiar cuvântul, e izolat de restul lumii, ci din aceea că,până în secolul al XVIII-lea,
1 Frank E. Manuel, Fritzie P. Manuel. Utopian Thought in the Western World, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1997
când a fost posibilă determinarea longitudinilor, o insulă puteai s-o întâlnești și din întâmplare,
și, precum Ulise, puteai să fugi de ea, dar nu era chip s-o regăsești." 2
Treptat, însă, știința distruge misterul și farmecul insulelor și oferă umanității noi
perspective. Ultimele secole sun caracterizate de o evoluție uimitoare în tot ceea ce înseamnă
transporturi, robotică, mecanicizare, digitalizare sau inginerie genetică. De aceea, în mod
inevitabil, atunci când vorbim de utopii ale modernității, vorbim de tehnologie. Acesta este
elementul chieie care, în viziunile secolelor noastre, ne-ar putea elibera de sclavia muncii, ar
putea dărâma barierele timpului și ale distanței și ar putea depăși limitele biologice impuse de
corpul uman.
De remarcat este modul în care tehnologia este receptată de marile mase și cum modifică
ea, de-a lungul timpului, conștiința colectivă. De la obiectele de uz caznic, ce ne ușurează
considerabil traiul cotidian, până la ramura transporturilor, a comunicațiilor și a medicinei, toate
au suferit inovații tehnologice majore ce oferă umanității o perspectivă cu totul și cu totul
diferită. În plin secol XXI, călătorim mai ușor și mult mai rapid decât în secolele trecute, în toate
colțurile lumii; fie că vorbim de mijloace de transport navale, subacvatice, terestre sau aeriene,
toate au cunoscut o evoluție rapidă și încă se află într-un continuu proces de perfecționare.
Televizoarele, computerele, telefoanele, gadgeturile și toate elementele ce alcătuiesc tehnologia
comunicațiilor elibereaza circulația informațiilor și intercomunicația umană de orice barieră a
spațiului și a timpului. Și, nu în ultimul rând, tehnologizarea medicinei și îmbunătățirea
ingineriei genetice ajunge să sfideze caracteristicile naturale ale corpului uman, oferind diverse
extensii ale acestuia, diverse posibilitâți de reproducere artificială și chiar posibilitatea creării
clonelor umane. Iată, deci, cum omenirea capăta o alt fel de conștiintă: ea nu mai apare ca o
specie dominată de natură, de legile creației și de divinitate, ci ca una care, prin intermediul
tehnologiei, poate controla toate acestea.
Utopiile prezentului înfățișează diferite versiuni de societăți în care mașinăriile preiau
integral muncile fizice, în care formele de inteligență artificială vor depăși cu mult inteligența
umană, în care teleportarea în timp și spațiu va fi la îndemana tuturor, iar cybernetica și ingineria
genetică vor schimba radical sensul și funcționalitatea corpului uman.2 Umberto Eco, Cum ne construim dusmanul, Polirom, 2013
Dacă ne raportăm la romanele și filmele science-fiction, ca expresie a tuturor ideilor
futuriste împărtășite publicului larg, putem urmări transformările suferite de utopiile tehnologice
într-un interval de timp relativ scurt: mașinăriile timpului se transformă în mijloace moderne și
mult mai rapide de teleportare, sistemele de transport își îmbunătățesc considerabil forma și
funcționalitatea, iar roboții capătă, treptat, înfățișare umană; mergând chiar puțin mai departe,
apare ideea creării unor roboți cu sentimente umane. Anne Forest, specialist în tehnologie și
știintă computerizată, susține o ipoteză destul de interesantă în aceasta privință: "Dacă îi lăsăm
să facă parte dintr-o comunitate, dacă îi învățăm cum să interacționeze, exact așa cum facem
noi, să învețe să distingă între ei și tot ceea ce îi înconjoară, automat lucruri ca iubirea vor
aparea. Un bebelus nu se naste cu toate astea, le invata interactionand cu parintii, cu familia, cu
comunitatea." 3
În ceea ce privește utopiile tehnologice care transcend limitele corpului uman, ele încep
să se apropie de realitate. Crearea diferitelor extensii ale corpului sau implementarea unor cipuri
în creierul uman nu mai apar doar ca fantezii tehnologice, ci se conturează acum ca posibile
variante ale viitorului. Proiectul "Genomul uman", început în 1990 și finalizat în 2003 cu
publicarea întregii secvențe a genomului uman, deschide noi perspective în ceea ce privește
modificarea limitelor biologice. Apare posibilitatea prevenirii și vindecării unor boli ereditare
prin intermediul terapiei cu gene sau posibilitatea transplantului de organe în orice fel de
circumstanță; prin implementarea unor gene ADN ale primitorului în organul care urmează a fi
donat, este posibil ca acesta sa devină compatibil chiar dacă, inițial, nu era. "Corpul uman nu
este sacru. Felul în care noi suntem facuți nu este vreun fel de plan al lui Dumnezeu, ci este un
accident pur. Iei două seturi de gene, le amesteci, și asa poate lua naștere o psihoza, tendința de
a dezvolta o furie extremă, o dependență sau diferite tulburări de comportament. Oamenii spun
că asta este ceva normal, însă mie mi se pare absurd. Într-un astfel de context, ingineria
genetică pare să fie unul dintre cele mai morale lucruri pe care le putem face" 4, afirma filozoful
Max More.
Un alt proiect care are drept scop folosirea tehnologiei ca principal mijloc de
îmbunătățire a vieții umane este Proiectul Venus. Inginer social, designer industrial, inventator
3 Bionics, Transhumanism, and the end of Evolution - Documentary,20134 Ibidem
și futurolog, americanul Jacque Fresco propune o reconstruire a întregii societăți, bazată
exclusiv pe cele mai avansate forme ale tehnologiei. "Întreaga societate este depășită", spune el.
"De ce să nu o reproiectăm?"
Proiectul său înfățișează o societate cu o economie bazată pe resurse, în care principalul
interes este bunăstarea tuturor indivizilor și principalul mijloc de realizare a acestui lucru este
tehnologia. În fapt, el înfățișează tehnologia, alături de o gestionare inteligentă a resurselor, ca
singure necesități pentru a crea o societate ideală, contestând toate variantele distopice în care
excesele tehnologice duc la pierderea sensului de umanitate:"Când vom înțelege că tehnologia
creată de mintea umană este cea care dă libertate umanității și crește calitatea vieții, atunci vom
realiza că trebuie să ne concentrăm atenția asupra managementului inteligent al resurselor.
Proiectul Venus cheamă la o societate cibernetică în care computerele ar putea înlocui sistemul
demodat de alegerea politicienilor care în majoritatea cazurilor reprezintă diverse grupuri de
interese. Aceasta nouă tehnologie nu va dicta sau monitoriza viața individuală, deoarece ar
putea fi considerat o ofensivă socială şi contraproductivă. Cărți cum ar fi 1984 şi Brave New
World şi filme artistice ca Blade Runner şiTerminator 2 au transmis teamă unor persoane cu
privire la preluarea controlului de către tehnologie în societatea noastră. Singurul scop al
Proiectului Venus Project este de a eleva potențialul spiritual şi intelectual al tuturor oamenilor,
în acelaşi timp cu furnizarea de bunuri şi servicii care vor îndeplini nevoile individuale şi
materiale." 5
Casele viitorului vor avea o cu totul altă forma și funcționalitate. Toate acoperișurile vor
fi fotovoltaice, iar întreaga suprafață a cladirilor va transforma lumina solară în electricitate.
Astfel, iluminarea pereților va fi integrală, cu posibilitatea de a alege culoarea luminii, parțial sau
total. Funcționalitatea toaletelor se va baza exclusiv pe un sistem de economisire a apei, iar
încăperile vor beneficia de un sistem care va produce o ușoară creștere a presiunii, împiedicând
astfel patrunderea prafului din exterior. În plus, locuințele vor fi dotate cu senzori pentru
detectarea focului, a materialelor toxice sau a oricăror alte materiale care pot afecta viața omului.
Sistemele de transport vor fi capabile să atingă o viteză de 4000 km/h, deoarece vor pluti
pe un câmp magnetic, fiind dotate, în interior, cu un întreg sistem de divertisment; astfel, ele vor
fi mai durabile deoarece nu vor mai avea întreg mecanismul de funcționare pe roți care să se
5 Future by Design - Documentary, 2006
uzeze ți, bineînțeles, nu vor mai produce poluare. De asemenea, ele vor fi alcătuite din mai multe
unități, astfel că, dacă un anumit numar de persoane va vrea să părăsească vehiculul, acesta
încetinește până la 250 km/h, iar sectorul pasagerilor care pleacă va fi ridicat și introdus altul în
loc.
Autovehiculele vor avea o formă extrem de aerodinamică, pentru a opune un minim de
rezistență, oferind cea mai mare distanță parcursă cu un minim de combustibil. Partea din față va
fi echipată cu rădare, sonare sau alte dispozitive senzoriale care să detecteze distanța dintre
autovehicule și să o mențină automat, evitând, astfel, accidentele. Și, chiar dacă, prin absurd, se
vor ciocni, ele vor fi făcute dintr-un material cu memorie a formei, ceea ce înseamnă că vor
reveni la forma inițială fără a necesita nici un fel de reparație.Vor exista, de asemenea, și unități
de transport suspendate, ce vor călători la 3-4 metri deasupra pamântului, eliminând astfel nevoia
străzilor și a podurilor, și care se vor deplasa cu ajutorul electrodinamicii, atrăgând sau
respingând aerul. Sistemele de transport subacvatice, mult mai eficiente, din punct de vedere al
vitezei, decât cele care se deplasează la suprafața apei, vor emite, în partea din față bule de aer
care vor reduce considerabil rezistența la înaintare. Se vorbeste aici și de posibilitatea
comunicării directe cu creierul uman, prin intermediul unui computer care să transforme limbajul
în imagine, eliminând astfel barierele comunicării orale.
Cu toate acestea, Proiectul Venus se află încă la limita dintre utopie și realitate. Chiar
dacă există posibilitatea reproiectării unei societăți complet tehnologizate, în care resursele
naturale să asigure bunăstarea întregii planete, dispunem, oare, de resursele umane necesare? Se
va putea modifica întreaga conștiință a umanității într-atat încât să privim tehnologia ca salvare a
omenirii, și nu ca mijloc de a o controla, de a obține profit sau putere?