UTILIZAREA PSIHIATRIEI CA ARMA DE REPRESIUNE POLITICA

8/14/2019 UTILIZAREA PSIHIATRIEI CA ARMA DE REPRESIUNE POLITICA

1/11

Moto:

Mircea Dinescu,)Dodeskadenin volumul Moartea citeste ziarul (1989)

Ce-ati facut cu nebunii din gari ?Macar ei n-aveau limba de cirpa.Saci cu piine,sudoare,tigarisi tacerea complice si tirfa.

I-au cam tras spre polul lor caldinstitutele de binefacere ?Le-au extras de sub teasta smarald,i-au papat chiar n faza de coacere ?(...)

Utilizarea psihiatriei in perioada comunismului ca arma politica

Utilizarea psihiatriei in perioada comunismului ca arma politica este odioasa atatprin insusi faptul ca a existat, cat mai ales pentru faptul ca in Romania, ca si in U.R.S.S.(avand in modelul sovietic premise teoretice si o practica bine pusa la punct), abuzul deacest tip a fost organizat de catre stat care, prin aceasta, a devenit o adevarataorganizatie criminala, implicand functionari oficiali, activisti de partid, organe represiveale statului, inclusiv personalul medical in calitate oficiala.

Documentata mai ales de marturiile victimelor, frecventa sa urmand sa fiestabilita in masura acumularii si instrumentarii probelor, culpa medicala este fara indoialagreu de probat. Dupa cum i se spunea lui Vasile Paraschiv, poate cel mai cunoscut cazizolat de acest tip, doctorii se acopera cu hartii iar oamenii cu pamant. In 1990, ocomisie a Ministerului Sanatatii alcatuita din psihiatri si care a functionat timp de patruani a examinat mai bine de 60 de cazuri din perioada comunista, recunoscand pe uneledrept abuzuri evidente, statul oferindu-le victimelor acestora pensii echivalente cu celeacordate fostilor detinuti politici.

Limitele stiintei psihiatriei in Romania comunista au fost date de caracterultotalitar al statului, locul ocupat de catre ideologie in toate domeniile si teama viscerala aregimului de a nu-si pierde puterea si privilegiile. Psihiatria a fost politizat n sensulideologiei comuniste si supus acesteia, organizat i condus de oamenii regimuluiagreai de ctre Securitate. Psihiatrul care interna un opozant politic sub pretext deschizofrenie sau paranoia se implica in mod constient in politica statului totalitar de lacare astepta de fapt anumite atitudini care sa-i aduca avantaje.

Incepand de la mijlocul anilor 70, domeniul a fost nu numai n atenia organelorde partid, dar i a acelora de represiune. Regimul Ceausescu a gasit mijloace eficientepentru a-i elimina pe "dusmanii poporului", folosind psihiatria n scopurile sale represive,o metoda la indemana, "sub acoperire", utilizata in special pentru a elimina suspiciunileOccidentului legate de tratamentul aplicat adversarilor politici.

Intr-un discurs din 1 octombrie 1968, Nicolae Ceausescu i-a etichetat drept"nebuni" pe cei care credeau ca pot darama regimul comunist: Mai exista inca astazicineva care se gandeste ca se pot gasi in Romania forte sociale capabile sa puna inprimejdie sistemul nostru socialist? Cred ca nu. Fara indoiala, tovarasi, nici un tarancooperator, nici un lucrator din statiunile de masini si tractoare sau din gospodariile

1


2/11

agricole de stat, nici un intelectual din institutele noastre de cercetare si din scoli nu aringadui nimanui sa puna la indoiala trainicia si forta socialismului in Romania. Fireste,pot sa mai fie nebuni si vor fi intotdeauna, dar pentru nebuni societatea noastrasocialista dispune de mijloace necesare, inclusiv camasa de forta. Dar, dupa cum stiti,dezvoltam medicina pe o scara larga. Chiar si acesti nebuni pot fi tratati cu mijloacemoderne pentru a nu trebui sa recurgem la camasa de forta". Acesta a fost semnalul

transmis de fostul dictator "organelor in drept" pentru a lua masuri speciale impotrivadisidentilor.

Locurile de detentie psihiatrica au fost repertoriate pentru prima data intr-unraport din 1978 al Amnesty International ca fiind spitalele psihiatrice obisnuite in care aufost construite pavilioane speciale, cu gratii la ferestre si pazite, sectiile de psihiatrie alespitalelor penitenciare si institutiile psihiatrice speciale pentru bolnavii psihicipericulosi, aici fiind incluse si persoanele suferind de boli incurabile sau care comiseserafapte penale. In lista acestora sunt cuprinse cel putin spitalele: Penitenciar Jilava, Nr. 9 -Dr. Gh. Marinescu, din Bucuresti cu o anexa la Popesti- Leordeni, Jud. Ilfov,Balaceanca, Jud. Ilfov, Voila (langa Campina) si Urlati, Jud. Prahova, Sapoca, Jud.Buzau, Poiana Mare si Podari, Jud. Dolj, Timisoara, Gataia mai ales in anii 50- siJebel, Jud. Timis, Stei Dr. Petru Groza, Jud. Bihor, Onesti, Jud. Bacau, Socola si

Raducaneni, Jud. Iasi, Cluj Napoca, Jud. Cluj.Reglementarile legale - publice (Decretul nr. 12 din 1965, Decretul nr. 313 din 14

octombrie 1980, privind asistenta bolnavilor psihici periculosi, Legea nr. 3 din 6 iulie1978, privind asigurarea sanatatii populatiei - art. 108 si Codul Penal din 1968 careprevedea la art. 114 internarea pana la vindecare a persoanelor care comisesera dejafapte ce cadeau sub incidenta legii) sau secrete si inaccesibile populatiei (DirectivelePCR si ordinele interne ale Securitatii care prevedeau asanarea sociala a populatiei,cu ocazia manifestarilor oficiale) - au facilitat abuzurile, permitand sechestrarea in cazde urgenta medicala prin nerespectarea procedurilor.

Internarile legate de evenimente politice pentru prevenirea manifestatiilor ostilecontra regimului, au antrenat grupuri intregi de oameni, sicanand si intimidand sute deoameni sanatosi, marginali sau pacienti in stare de remisiune, unii reintegrati in familii.

Un exemplu concludent al tratamentului aplicat il reprezinta modul in careSecuritatea a actionat in preajma Universiadei organizate in Romania in 1981, uneveniment important al imaginii externe a dictaturii sotilor Ceausescu. Toti potentialiitulburatori ai acestui eveniment au fost ridicati de pe strada sau din casele lor si internatiin spitalele de psihiatrie. Laolalta nebuni periculosi, disidenti politici, oameni nevinovati s-au trezit in dube si dusi la Spitalul nr. 9 si la o sectie din afara Bucurestiului, la Popesti-Leordeni, unde au stat inchisi in saloanele special amenajate si li s-au administratmedicamente neuroleptice.

In Nota nr. VI/S-89.1 din 15.07.1981, inregistrata la Ministerul Sanatatii -cabinetuladjunctului ministrului, dr. Aldea Mihai - inspectorul general Valerian Mirontov-Tuculescula acea data ocupand functia de coordonator al activitatii de psihiatrie din unitatilemedicale din Bucuresti, analiza critic internarea fortata a o suta de persoane ridicate cu

forta de acasa de catre echipaje formate din cadre de militie si cadre medicale, faraconsimtamantul lor sau al apartinatorilor; Tuculescu concluziona ca: Modul actual deinterventie a spitalului Gh. Marinescu prin intermediul echipajelor cu autosanitare estepropriu sistemului vanatorii de bolnavi practicat in epoca feudala si de catre nazisti,sistem prohibit in psihiatria contemporana.

O alta nota explicativa a Directiei sanitare a Municipiului Bucuresti prezinta sitraseul ordinului: Conform indicatiilor primite din partea Comitetului municipal al PCR, invederea desfasurarii normale a Universiadei, Directia sanitara (dispozitia verbala a tov.dr. C. Gorgos, directorul policlinicii Titan) a procedat la triajul bolnavilor psihici aflati in

2


3/11

evidenta [] care au fost spitalizati la Spitalul Gh. Marinescu unde li se aplica terapiacorespunzatoare. [] Total spitalizati 100, din care 12 sunt incadrati in Decretul 313 iar88 reprezinta URGENTE MEDICALE (sic!). In urma interventiei, lui Tuculescu i s-aintocmit dosar de Securitate, actiunea sa fiind atent si rapid contracarata. Dosarul sauarata ca securistii erau cu ochii pe asa-zisii "jalbari", adica persoanele care protestau,care aveau comentarii ostile si care erau urmarite permanent.

Constitutia comunista nu se opunea formal activitatii politice a cetatenilor totusi,in practica, orice activitate politica cu exceptia celei dirijate de partid era interzisa.Criticile la adresa politicii partidului comunist, activitatile pentru apararea drepturiloromului, formarea de sindicate, criticarea violarii drepturilor muncitorilor, in generalexprimarea oricaror opinii critice, cererile de emigrare, activitatile religioase consideratepropaganda religioasa ori fenomen psihopatologic, formularea unor memorii si petitiierau catalogate adesea ca boala psihica. In vizorul organelor de represiune mai erau siintelectualii incomozi sau oamenii care au fost odata atasati de regim, dar deveniserascandalizati de cum evolua situatia, considerati atat de turbulenti incat nu puteau filinistiti si trebuiau astfel inchisi in spitale psihiatrice.

In Iipsa colaborarii cu Securitatea care monitoriza petitiile, mai ales pe cele cucaracter politic, cetatenii care le formulau erau internati cateva zile la psihiatrie cu

justificarea ca li se face un control psihiatric, de fapt pentru pentru a-i intimida. Lungimeaperioadei de internare varia de la cateva zile la cativa ani. In interviuri, memorii siinterventii publice publicate dupa 1989, protestatarii tratati astfel reclama despotismulpersonalului, lipsa de calificare si folosirea in scop represiv si in scopuri de reeducare apersoanelor tarate, detinutilor de drept comun, alcoolicilor, psihopatilor sau fostilorbolnavi psihici, bataile sadice, izolarea specifica sau amestecarea in saloane de agitatisub cheie, interzicerea vizitelor din partea familiei, cenzura, controlul permanent alrelatiilor detinutului cu alti detinuti, necomunicarea duratei spitalizarii, absenta oricareicai de recurs, protectie legala sau dialog cu reprezentantii justitiei.

Simpla lecturare a diagnosticelor medicale conduce spre impresia manipularii dinmotive politice referitoare la necesitatea de spitalizare. In general, dupa consemnareasustinerilor pacientului ca: a dorit sa denunte unele abuzuri, ca a fost arestat si internat

ilegal si ca nu i-au fost respectate drepturile cetatenesti, se consemna sec ca pacientulnu are constiinta bolii sale sau a starii mintale, ca este iritabil, impulsiv sau rigid, ca numai este responsabil de faptele sale, ca activitatea sa deja declarata antisociala trebuiecontrolata si ca trebuie tinut la izolare. Diagnosticul cel mai des utilizat era paranoiapsihopatica reactiva (la Vasile Paraschiv si in forma sistematizata).

In urma prezentarii publice, intr-un document sistematizat, pe puncte, aproiectului sau de liberalizare a vietii sindicale, muncitorul protestatar Vasile Paraschiv afost internat la Urlati, apoi la Voila (langa Campina), Jud. Prahova si Sapoca, Jud.Buzau, printre bolnavi cronici, incurabili, fiind tratat abuziv, inclusiv farmaceutic.Imaginea cea mai impresionanta din memoriile sale este aceea a spitalului de laSapoca, iadul pe pamant, cum il numeste: fapturi umane dezarticulate, murdare, ranite,traind in comun aproape in stare de nuditate, jelind sau, dimpotriva, practicand pasul de

defilare in chip autist, fiind biciuite atunci cand erau dezorientate in chip animalic,alcatuind o lume profund indurerata si dezordonata care forfotea tot timpul fara rost -era o atmosfera de haos, un calvar. Dupa declaratia medicului Gheorghe Ionescu, de laSpitalul de Psihiatrie din Voila, "[] nu trecea o saptamana sa nu te trezesti cu ei. Maiera adus cineva considerat a fi nebun. Era un sentiment de teama, dar si de repulsie, descarba".

Dupa externare, pacientul era dispensarizat, supus supravegherii organelorsanitare teritoriale, obligat la tratament medical neuroleptizat - ambulatoriu. Din acestmotiv, protestatarul declarat bolnav psihic putea fi oricand rapit de acasa sau de pe

3


4/11

strada, fara alte formalitati, pe baza antecedentelor. sale. Calificarea ca bolnav psihicfacea ca instrumentarea cazului de catre procuror, intr-un proces politic, sa fie evitata,insa se poate constata ca nu exista cazuri in care o astfel de persoana sa nu aiba si undosar de securitate ca urmarit, adesea foarte cuprinzator. La o analiza globala sisinoptica a acestor dosare, se observa ca urmarirea pe perioade lungi de timp de catreSecuritate preceda in marea majoritate a cazurilor abuzul psihiatric, sau cel mult era

concomitenta cu acesta, foarte rar procedurile jurisdictionale penale fiind respectate. Unexemplu este Mihaila Nicolae, tipograf, nascut in 1915, care a fost avertizat deSecuritate de trei ori in perioada 1966 1967 iar in 1974 a fost internat cu diagnosticul:sindrom paranoid; bolnav cu delir politic, actioneaza prin scrisori si demersuri laministere.

Un alt caz de psihiatrie politic aflat nc din 1978 n atenia AmnestyInternational, de internri psihiatrice abuzive practicate timp de 17 ani asupra unui omcare contesta regimul comunist este cel al lui Marin Truc, numit in dosarul deSecuritate "Traian"si "Didactul". In actele medicale intocmite la spitalul Socola, la rubrica"scurt observaie de internare", exista urmtoarea meniune: "Pacientul este adus de laVaslui pentru idei protestatare". Devenit proscris al regimului, Truc ncearc s-igseasc de lucru n mai multe judee. Peste tot este urmrit de Securitate, dar, n

special, la Craiova, unde cazul Truc este semnalat generalului Iulian Vlad, efulSecuritii, figurnd ca subiect de lucru n aciunea top secret "Orizont 2000",coordonat de generalul Alexie, eful politic al Securitii. La Bucureti, la CC, se discutcazul Truc i se dau indicaii. Procuratura Militar Dolj se conformeaz i, cu ajutorulmedicinei legale, dispune internarea sa la diverse spitale de psihiatrie. Dup "90, cazulTruc, este clasat, prin scoaterea din evidenele Spitalului Clinic nr. 3, Craiova, iar"pacientului Truc" i se recunoate, n sfrit, statutul de "om sntos psihic". Cazulsau a ajuns la CEDO, dup ce n justiia din Romnia a pierdut procesele cu cei 120 deofieri de securitate i 75 de informatori, plus medici i politruci din 11 judee.

O situatie imorala din punctul de vedere al eticii medicale este cea a medicilorcare sustin ca au practicat false diagnostice, pentru a salva subiectii de la o situatie maiproasta penala care i-ar fi asteptat.

O alt caracteristic a spitalului psihiatric de tip carceral o constituia ierarhizareadup sistem totalitar, puterea fiind distribuit piramidal i dnd efului de secie puteridictatoriale. Acesta era numit, n fapt, pe via, n funcie de ataamentul su politic ifa de Securitate. eful de secie trebuia neaprat s fie agreat de catre partid iSecuritate. El monopoliza ntreaga putere, lua practic toate deciziile importante, ddeatoate avizele de internare, punea diagnosticele la ieire, decidea data externrii,transformndu-i pe ceilali medici n simple mecanisme depersonalizate i supuse. efulputea favoriza sau persecuta pe oricine fr a da explicaii i putea distribui preferenialsarcini.

Organizarea piramidal totalitar limita, ca i n cadrul societii comuniste, oriceiniiativ, secia, spitalul devenind la rndul lor uor de manipulat de ctre organele derepresiune interesate. Era suficient doar un ef autoritar (competena sa profesional nu

conta) pentru ca instituia psihiatric s fie aservit puterii. Ca n orice organizaie,spitalul de acest tip funciona prin modalitile decise de o putere care, n aparen,trebuia s fie o putere medical, dar, de fapt, n perioada comunist puterea era aSecuritii i Partidului. Ca orice putere de tip absolut i aceasta se va radicaliza, nsensul c relaia dintre bolnavi i personal va fi mpins pn la extrem, devenindsimilara relaiei stpn sclav, deoarece nu exista nici o contrapondere fa de putereapersonalului (organizaii ale societii civile, justiie real, canale de contestare etc).Bolnavii nu aveau nici un cuvnt de spus, fapt ce genera resentimente si conflicte pe

4


5/11

care la randul lor membrii personalului le rezolva prin mijloace autoritare - contenie,tratament forat, sistem de pedepse i recompense.

Probabil marea majoritate a medicilor psihiatri si personalului medical auxiliar atiut de existena acestor abuzuri dar au preferat s stea n expectativ, fr sintervin, dei erau martori direci. Potrivit acuzelor victimelor, cei care au nclcat cubun stiin deontologia medical, intrnd ntr-un evident conflict cu etica meseriei nu au

reprezentat un grup restrns, ''elitist'', care n mod contient a prescris sau aplicattratamente abuzive. Ca si in alte cazuri de colaborare cu opresorul, foloasele materialefavorurile personale, funciile, cltoriile n stintate, posibilitatea publicarii unor lucrri,remunerarea financiar superioar fa de colegii de breasl i realizarea unor ''relaii'speciale cu autoritile comuniste, au fost cteva dintre beneficiile colaborarii.Majoritatea au ocupat funcii importante n sistemul sanitar, de directori sau responsabilipolitici n spitale. La toate acestea se aduga i activitatea din cadrul P.C.R. sauSecuritate, activitai remunerate evident ntr-un mod aparte, n funcie de ''valoarea''muncii prestate.

Simbolic a fost numirea nc din 1948, la conducerea Spitalului nr. 9 din Bucuretia lui Ipolit Derevici, colonel n Armata Roie i fost prieten cu Gheorghe Gheorghiu Dej.

n unele cazuri, aceti directori de spitale psihiatrice erau membrii ai Securitatii,

special instruii pentru ndeplinirea sarcinilor de lucru ''specifice''.Este cazul lui Virgil Anghelu, fost director al aceluiai spital din Bucureti, medic

generalist n cadrul unei uniti de Securitate, care fusese numit prin intervenia D.S.S.-ului.

La spitalul de psihiatrie din Poiana Mare, Jud. Dolj, unul dintre efii de pavilioane, afost numit n perioada 1975-1978, dr. Dragu, care avea grad de cpitan n Securitate. ncadrul aceleiai instituii a fost numit pe funcia de director politic insrcinat cureeducarea deinuilor politici i ''rentoarcerea lor spre valorile marxist-leniniste'', dr.Enache. A fost ajutat n aceast ''misiune'' de ctre dr. Olaru, eful comisiei de medicinlegal din Craiova care, de altfel, fcea repartizarea n aceast problem spre spitalulPoiana Mare.

n incinta Spitalului nr. 9 din Bucureti exista o secie special destinat deinuilor

politici, denumit 0 - zero, condus de ctre Ion Covaci, membru al Securitii.Tratamentele zilnice erau aplicate de ctre Covaci n ciuda faptului c existau medicipsihiatri care se puteau ocupa de administrarea zilnic a tratamentelor; el avea prioritate

n ceea ce privea prescrierea i aplicarea injeciilor cu neuroleptice, fr consultarea nprealabil a medicilor de specialitate.

Totui regimul nu s-a folosit doar de cadrele special ''instruite'' n acest gen derepresiune. Uneori se pstrau n activitate i medicii specialiti din ''vechea gard''secondai de ctre ''specialitii'' D.S.S.-ului.

Dr. Tomorug Epaminonda, unul dintre cadrele sanitare de specialitate colite nperioada interbelic, a rmas n funcie pn la sfritul anilor 60, intrnd ntr-ocolaborare tacit cu Securitatea. Activitatea sa din Spitalul nr. 9 Bucureti a fost afectatde interveniile repetate ale Securitii, contient de faptul c metodele psihiatriei erau

folosite mpotriva deinuilor politici internai forat. nceputul anilor 70 aduce i nnoirea cadrelor, cu tehnicieni venii de laspecializri din U.R.S.S., asemeni dr. Elena Vrabie ce activase n cadrul Institutului deMedicin Legal de la Leningrad.

La varful ierarhiei medicale si politice deopotriva s-au aflat medici precum dr.Vasile Predescu, iniial medic pediatru specializat n U.R.S.S., recompensat pentrufaptele sale nu numai cu postul de profesor, dar i cu cel de director n minister, deputat

n M.A.N., secretar de partid al Universitii de Medicin, prorector, eful problemelor depsihiatrie din minister, eful comisiei de supraexpertiz psihiatric. Predescu a fost

5


6/11

secondat de catre dr. C. Gorgos, numit director la policlinica Vitan din Bucureti laintervenia D.S.S.-ului, secretarul comisiei de psihiatrie i al Ordinului medicilor, ceamai important instituie etic din medicin.

Noua moral, cu afirmarea socialismului infailibil i invincibil, a fcut s se punn practic aa-zisa represiune "aseptic, adic o represiune pur medical, pentru acamufla anumite faete ale regimului de represiune, reuind astfel s trasc psihiatria

romneasc pe drumul celei mai mari mistificri i nclcri de etic medical.Se pune ntrebarea de ce au acceptat psihiatrii subalterni nomenclaturii

caracterul represiv al abaterilor de la etica psihiatric i, n definitiv, de la eticamedical? Oare pericolul care l pndea pe psihiatrul nonconformist era att denimicitor?

Crezand alaturi de Erich Segal ca profesia de medic are mai multi sfinti decatpacatosi, notam ca raspunsurile date de membrii breslei indica lipsa loialitii dintreprofesioniti, dorina de parvenire sau de a cpta o anumit poziie n ierarhie, chiarnevoia de linite i de a nu avea dificulti, ca reprezentand mai degrab motivaiile celemai plauzibile. Nici degrevarea de rspundere pe motiv c, n definitiv, eful care dirijaaciunea rspundea, nu poate constitui un argument solid. Experiena proceselornazitilor de la Nrnberg, credem c este edificatoare n acest domeniu.

Ioan C. CucuDragos MarcuAdrian Miclea

BIBLIOGRAFIE:

1. Ioan C. Cucu, Psihiatria sub dictatura; o carte alba a psihiatriei comuniste romanesti,f.e., Piatra Neamt, 2005 (Lucrarea a aparut dupa 14 ani de asteptare (2005),

invingand obstacole si adversitati insurmontabile si opozitia fata de adevar anomenclaturII psihiatriei, inclusiv a autoritatilor romanesti. Acest lucru se intamplachiar in Romania postrevolutionara, unde se presupune ca democratia a invins. Ea amai fost publicata pe internet in foarte multe Forumuri, avand o cota de vizitare depeste 300.000 de vizitatori. Pe langa partea teoretica, lucrarea prezinta si un studiustiintific bazat pe un material (prezentat in anexa) de peste 60 de dizidenti internati sitorturati prin metode psihiatrice (prezentati la sfarsit in anexa).

2. Vasile Paraschiv, Lupta mea pentru sindicate libere n Romnia. Terorismul politicorganizat de statul comunist, Ed. Polirom, Iai, 2005.

3. N. Ceausescu, Romania pe drumul desavarsirii constructiei socialiste, Ed. Meridiane,1969.

4. Roumanie, Amnesty International, sectiunea franceza, 1980.

5. Arhiva C.N.S.A.S., Dosar I 1952, Valerian Mirontov Tuculescu.6. Ion Vianu, Persecutia psihiatrica a opozantilor si disidentilor, in 22, anul XV, nr.

847/02.06.2006.7. Christian Levant, Didactul", primul caz dovedit de psihiatrie politic, in Adevarul,

20.11.2006.

6
http://autori/christian-levant.htmlhttp://autori/christian-levant.html


7/11

PREZENTARE AUTORI:

DRA GOS MARCU

Licentiat al Facultatii de Istorie, Universitatea Al. I Cuza din Iasi, 1999.Licentiat al Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti, 2002.Consilier CNSAS, 2000-2005.Avocat in Baroul Bucuresti, 2007.

ADRIAN MICLEA

Licentiat al Facultatii de Istorie, Universitatea din Bucuresti, 2005.

CUCU C. IOAN

1.Pregtirea profesional

1. FACULTATEA DE MEDICIN GENERAL2. FACULTATEA DE PSIHOLOGIE BUCURETI3. EXTERNAT I INTERNAT PRIN CONCURS4. MEDIC PRIMAR PSIHIATRU5. DOCTOR N TIINELE MEDICALE

2.Activitatea de asisten medicala.Dup externatul i internatul prin concurs am activat ca medic de ntreprindere-Suceava iapoi ca medic de familie(circumscripie) la circumscripia sanitar Scheia-Suceava (1961-

1963)b.Medic specialist prin examen de atestare,1967c.Preparator la catedra de psihiatie UMF Bucureti-1963d.Asistent universitar la catedra de psihiatrie UMF Bucureti-1967e.Doctor n tiinele medicale-specialitatea de psihiatrie-1972f.Medic primar psihiatru-1972g.Psiholog,prin absolvirea facultii de psihologie Bucureti,1970n cadrul catedrei de psihiatrie n afar de munca didactic am lucrat n clinica depsihiatrie,Spital al.Obregia cu norm din 1967-1998h.Medic cu cabinet privat de psihiatrie din 1989 pn n prezent.

3.Activitate didacticDin 1963 am devenit cadru didactic universitar.Activitatea mea didactic a constat din:a.Conducerea de stagii de lucrri practice sau de stagii de externat n psihiatrie (6-10 grupeanual).Din 1963 am avut inclusiv grupe de la facultatea de stomatologie.b.Sarcina de ndrumare a medicilor secundari n stagiul de specializare.c.Participare cu redactare de cursuri pentru studenii de medicin general i pentrupregtirea rezidenilor din psihiatrie.d.din 1980 am preluat total cursului de psihologie medical introdus la facultatea destomatologiee.Preluarea i a cursului de psihiatrie pentru studenii stomatologi.f.Conducerea anual a 3-5 lucrri de diplpm dintre care i la facultatea de stomatologie

7


8/11

4.Activitatea tiinific i de cercetaren afara elaborrii succesive de cursuri pentru pshologia medical predat lastomatologie,participarea la toate tematicele de cercetare tiinific ale catdrei,elaborareaunui curs pentru medicii de familie,am mai efectuat i urmtoarele lucrri tiinifice:I. Lucrri monografice redactate i editate1.Familia n Psihoza maniaco-Depresiv,tez de doctorat,UMF Bucureti.1972

2.Manual de igien pentru clasa VII-a,lucrare premiat la concursul de manuale colare,19633.Manifestri psihiatrice n clinica medical,Ed.L,Buc.,19774.Psihiatria adolescentului,Ed.L.,Buc.,19795.Psihologia medical,ed.L.,Buc.,1980;6,Medicina psihosomatic,Ed.L.,Buc.,19817.Psihiatria social,partea I,Ed.L.,Buc.,1982:8.Psihiatria social,partea II,ed.L.,Buc.,19839.Autosugestie i relaxare,ed.Ecodava,1992:

II.Cursuri i participri la manualele redactate de catedr10.Curs de psihiatrie pentru medicii de medicin general (1979-85)11.Psihiatria (sub red.V.Predescu9,Ed.med.197612.Psihiatria (sub red.v.Predescu),Ed.med.199113.Cursul de psihologie medical susinut peste 20 ani la facultatea de stomatologie

III.Lucrri publicate n ar i strintate,participri la congrese,simposioane naionale iinternaionale.

14.Cteva consideraiuni asupra pancreasului exocrin n hepatita epidemic,Viaamedical,21,1962;

15.Complicaiile endocarditei lente tratate i netratate,lucr.diplom,Iai,196016. Aspecte clinice ale tulburrilor psihice din cardiopatii,Med.int.,1969,1,10517. Psychiatic aspects in uremia,Phronesis,1975,2118. Aspecte clinice ale tulburrilor psihice n bolile renale,Med.Int.,1970,2;19. Contribuii privind importana factorului psihic n astmul bronic,Neurol.(Buc.),1973,4;20. Investigation related to psychopathologicas aspects in cardiac

illness,Phronesis,1975,18;21. Psychiatric troubles in endocrine disorders,Phronesis,1977,33;

22. Psychiatric aspects in blood diseases,Phronesis,1977,34;23. Consideraii asupra variabilitii sezoniere a morbiditii prin bolipsihice,Spitalul,1968,4;

24. Psihiatria i medicina general,Rev.referate,jud.ilfov,1977,1;25. Cercetri privind iodemia n melancolie,Korsakov,1966,4;26. Consideraii asupra simptomatologiei psihice n hipertensiunea arterial

esenial,Viaa medical,1966,20;27. Contribuii la studiul psihopatologic al depresiilor,Neurol.(Buc.),1976,6;28. Cercetri privind valoarea metodologic a scalei Bioianovski-

Chloupkova,lucr.diplom,Fac.psihologie Bucureti,197029. Familia i bolile psihice,Spitalul,1971,3;30. Inclassified state in psychiatric pathology of adolescent,Phronesis,1975,18;31. El tratamiento en postcuras con flufenasine-depot,Phronesis,1974,13;

32. Metodologia depistrii active a bolilor psihice n populaia urban, Igiena,1974,23,6;33. Aspectos psychiatricos en familieres de psichoticos maniaco-depresivos,Phronesis,1976,24;

34. Depresiune endogen de mic intensitate n practica medical,Rev.studii ireferate,jud.Ilfov,1976,1;

35. Stri depresive specifice pensionarilor vrstnici,publ.Vol.VIIIth,European Congress ofclinical Gerontology,Mangalia,1977;

36. Aspecte clinice ale formelor de debut n schizofrenie,Publ.volum I,Conferinanaional de Psihiatrie,Buc.,1964;

8


9/11

37. Cercetri asupra reactivitii n psihopatii, Publ.volum II,Conferina naional dePsihiatrie,Buc.,1969;

38. Studiu asupra condiiilor de decompensare a bolnavilor cu stri psihopatice,Publ.volum II,Conferina naional de Psihiatrie,Buc.,1969;

39. Contribuii la investigarea personalitor psihopailor, Publ.volum II,Conferinanaional de Psihiatrie,Buc.,1969;

40. Cercetri privind situaia capacitii de munc i familial n unele boli psihice,Publ.volum III,Conferina naional de Psihiatrie,Buc.,1974;41. Implicaii teoretice i practice n abordarea nevrozelor i a bolilor

psihosomatice,publ.volum Relaii interdisciplinare ale psihiatriei, Ed. Junimea,Iai,1976;

42. Aspecte clinico-psihologice n bolile cardio-vasculare, publ.volum Relaiiinterdisciplinare ale psihiatriei, Ed. Junimea, Iai,1976;

43. Psihiatria transcultiral i criza psihiatriei clasice,publ.n vol.Viitorulpsihiatriei,ed.Junimea,Iai,1980;

44. Le model de la maladie psychique et les consequences d,une interpretationideologique,Conexiuni,mai,1992;

45. Strategii cognitiv-behavioriste n abordarea psihoterapeutic a bolnavilor cu cancerextracerebral,Revista de psihoterapie,vol.V,nr.1,2002

46. Ideologia abuzului psihiatric.Modele medicale i azilare n interpretarea dogmatic

comunist,I congress APLR(Ethic and psychiatry),oct.2-3-4,1992;47. Declinul viziunii clasice asupra spitalului psihiatric,volum Conferina naional de

psihiatrie,8-10 oct.1998;48. Istoricul manifestrilor tiinifice psihiatrice antebelice n Romnia, volum Conferina

naional de psihiatrie,8-10 oct.1998;49. Patologie afectiv n familiile depresivilor endogeni,Simposionul Depresia concept

bio-psiho-social,Piatra Neam.iunie,2000;50. Depresii tranziente specifice pensionarilor de vrst-studiul unor fenomene de

socioterapie neorganizat, Simposionul Depresia concept bio-psiho-social,PiatraNeam.iunie,2000;

51. Psychosomatic and Gerontopsychiatry,VIIIth Congress of clinicalgerontology,Mangalia,1977;

52. Illness model in psychiatry and pharmacological treatment,13th CINP Congress,Tel

Aviv,Istrael,mai,198253. Borderline adolescent psychopathology in the light of social contact andcommunication,9th World Congress of social Psychiatry,5-9 jullet,1982,paris;

54. Own familly in manic-depressive psychosis,6th Congress of SocialPsychiatry,Opatia,Jugoslavia,1976;

55. Cercetri privind tratamentul de ntreinere a schizofreniei cu flufenazin-depot,Consftuirea de psihofarmacologie,Praga,1974;

56. Illness model and psychiatry,International Simposium neurosciences,PhronesisII,Barcelona,1979;

57. Social contact,communication and adolescent,psychopathology,7th Congress ofsocial psychiatry,Lisabona,1978;

58. Criza anxioas,a 8-a consftuire actualiti n psihopatologie i terapeutic,Buc.,24-25 oct.1986;

59. Psychiatric aspects in adolescent turmoil,Simposium Phronesis I,Madrid,1977;60. Family groupin manic-depressive reaction,al 6-lea Congres mondial depsihiatrie,Honolulu,USA,1977;

61. Normality or schizoid reaction-the crossing point of adolescent turmoil,8th WorldSocial psychiatry,august,1981,Zagreb;

62. Acceleration-the biological background of adolescent turmoil,3th Congress ofBiological psychiatry,28 iunie,1981,Stocholm;

63. Antidepressive drugs in some anxiety behavior,Simposium Psychopharmacologicum,22-24 oct.,1980,Bratislava;

9


10/11

64. Grupul de discuii n practica ngrijirii bolnavilor psihici,al 6-lea Simposion depsihoterapie,mai,1980,Sibiu;Schizofrenia n contextul psihiatriei sociale, SimposionulSchizofrenia,oct.1980,Bucureti;

65. Anxietate:motivaie biologic i social,a 8-a consftuire Actualiti n psihopatologiei terapie,iunie,1981,Buc.;

66. Interferene pseudonevrotice n patologia vascular cerebral,a 7-a Consftuire

anual,Actualiti n psihopatologie i terapeutic,iunie,1981,Bucureti;67. Alienarea social i efectele ei psihopatologice,a 3-a consftuireAntropologic,1981,oradea;

68. Cercetri privind dinamica tematicelor delirante,SimposionulAlex.obregia,Buc.,1977;

69. Modelul de boal n psihiatrie,Simposionul Terapiile biologice npsihiatrie,iunie,1979,Bucureti;

70. Patologie personal i de grup n psihoterapia grupului familial de adolesceni,al 5-lea simposion de psihoterapie,Sibiu,1983;

71. Corelaii ntre sindromul clinic i organic n epilepsie,a 4-a consftuire Sindroamelepsihoorganice cronice,1978,Buc.;

72. Etica recomandrii medicale privind viaa sexual,mecanisme iatrogene,a 4-aconsftuire Sindroamele psihoorganice cronice,Buc.,1978;

73. Psihopatologia adolescenilor-cercetri personale,Consftuirea Psihopatologia

adolescenilor,Timioara,1977;74. Conceptul de sntate i normalitate,Simposionul Psihiatria

antropologic,Oradea,1978;75. Reacii nevrotice i psihotice determinate de cutremurul din 1977,Sesiunea

Acad.St.medicale(INP),buc.,1979;76. Factorii etiologici ai neurasteniei,Simposionul probleme de Psihiatrie

Social,Timioara,1976;77. Studiul factorilor etiologici la un lot de neurastenici,Sesiunea Acad.St.med.1974,Buc.;78. Cercetri privind aspectele psihopatologice i psihosomatice n bolile

cardiace,Siposionul Al.Obregia,1973,Buc.;79. Psihoterapia n sindroamele borderline la adolesceni,Simposionul de

Psihoterapie,Sibiu,19776;80. Morbiditatea prin boli psihice ntr-un sector al capitalei,Sesiunea

acad.St.med.,Buc.,1974;81. Psihopatologia afectiv n familiile bolnavilor cu PMD,Simposionul Striledepresive,biuc.,1975;

82. Psihopatologia bolilorde snge,Simposionul Zilele medicale ale policliniciiTitan,Buc.,1973;

83. Factorii etiologici ai neurasteniei, SimposionulProbleme de psihiatriesocial,Timioara,1976;

84. Aspecte psihologice la pensionarii de limit de vrst,Consftuirea Psihiatriasocial,Timioara,1976;

85. ncadrrile psihosociale ale adolescenilor internai n spital,Consftuirea psihiatriaSocial,Timioara,1976;

86. Aspecte epidemiologice ale morbiditii gerontopsihiatrice,Consftuirea depsihiatrie,Poiana Braov,1975;

87. Simptomele psihice izolate de intensitate nevrotic,Consftuirea de psihiatrie,PoianaBraov,1975;88. Semnificaia medico-legal a tematicelor delirante n ultimii 40 de ani,Consftuirea de

psihiatrie Legal,Timioara,1972;89. Contribuii privind diagnosticul diferenial ntre melancolia endogen i cea de

involuie,Consftuirea Psihiatrie,Timioara,1966;90. Sindromul afectiv n unele boli somatice,Consftuirea de psihiatrie,Timioara,1966;91. Psihoterapie familial n nevroze,Al 3-lea simposion de psihoterapie,Pltini-

sibiu,1975;

10


11/11

92. Necesitatea revizuirii terminologieim psihiatrice n actele normative,Simposionul depsihiatrie social,aprilie 1986,Timioara;

93. Problema alienrii psihice n viziunea medico-legal,Simposionul de psihiatriesocial,Timioara,1986;

94. Psihiatria fronezic i aspectele violenei i agresivitii ca act medico-legal,Simposionul de psihiatrie social,Timioara,1986;

95. Unele aspecte medico-legale privind agresivitatea i violena n cadrul unui spital deboli cronice,Siposionul de Psihiatrie,Piatra Neam,1985;96. Cercetri privind tulburrile psihice posttiroidectomie,USSM,soc.endocrino-

psihiatrie,buc.,1970;97. Expertiza capacitii de munc i problemele sale psihologice,Consft.Interjudeian

de psihiatrie,P.Neam,1986;98. Strile psihopatoide-un diagnostic al absurdului,a III-a Consftuire de

psihiatrie,Spoca,1988;99. Bolnavul psihic i patologia prejudecilor,a 4-a Consftuire de psihiatrie

social,1986,Timioara;100.Particulariti ale sindromului neurastenic n ASC i HTA,Simposionulzilele spitalului

Gh.Marinescu,Buc.,1989;101.Orientarea profesional-factor de profilaxie primar,Sesiunea tiinific de psihiatrie

Locul i rolul psihoterapiei n psihiatroe,Piteti,1989;

102.Concordane i discordane fa de viziunea juridic n psihiatrie,Consftuirea depsihiatrie social,1986,Timioara;

103.Criza anxioas,Smposionul Date actuale n patologia anxietii,Buc.,1986;104.Anxietate-motivaie biologic i social,Simposion psihiatrie,Buc.,1981;105.Conceptul de personalitate dizarmonic n viziunea psihiatriei sociale,Simposion

Psihiatrie,Spoca,1983;106.Instituia sanitar i de recuperare,Consftuirea de psihiatrie Spoca,1980;107.Particulariti ale terapieiu cu sruri de litium n depresiile periodice,A 4-a consftuire

Naional de psihiatrie,Spoca,1982;108.Criterii de stabilire a discernmntului medical n funcie de stadiul evolutiv sl bolii,al

2-lea Congres naional de medicin legal,Buc.,1992;109.Depresii tranziente specifice pensionarilor de vrst,studiul unor fenomene de socio-

terapie neorgsnizst,Simposionul Depresia concept bio-psiho-social,8-10 iunie,2000

Piatra Neam110.Patologia afectiv n familiile depresivilor endogeni,Simposionul Depresia concept

bio-psiho-social,8-10 iunie,2000,Piatra Neam111.Personalitatea borderline-piatr de ncercare a psihiatriei biologice,Simposionul

Naional de Psihiatrie,Tg.Mure 31 mai,2001112.Strategii cognitiv-behavioriste n abordarea psihoterapeutic a bolnavilor cu cancer

extracerebral,ARP,Depresia,Buc.,8-10 martie 2001113.Strategii cognitiv-behavioriste n abordarea psihoterapeutic a bolnavilor cu cancer

extracerebral,publicat n Revista De psihoterapie,vol.V,nr.1,2002114.Concepia hipocratic i psihosomatica modern,AMR,A 3-lea Simposion Naional

Hipocratic,19 mai 2003115.Terapia cu lumin artificial n depresii sezoniere,A 6-a Conferin Naional de

psihoterapie,5-7 iunie 2003,Gtaia,jud.Timi

11

UTILIZAREA PSIHIATRIEI CA ARMA DE REPRESIUNE POLITICA

Documents

Transcript of UTILIZAREA PSIHIATRIEI CA ARMA DE REPRESIUNE POLITICA