CMYK

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VIII nr. 14 (202) 31 iulie 2006 12 pagini 50 bani

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Eternul adevãr al arteiDante,

poetul cu mascã de inhibitor

Activitatea de documentare desfãºuratã la Batalionul495 Infanterie ,,Cãpitan ªtefan Soverth”, în a douadecadã a lunii iulie, mi-a oferit prilejul de a dialoga cudiferite categorii de militari ai unitãþii, pe marginea mo-dului de pregãtire ºi executare aexerciþiilor tactice de pluton cutrageri de luptã, activitãþi ce auconsfinþit sfârºitul unei etape impor-tante din acest an de instrucþie.

La Florenþa, între 1265-1321, a trãit poetul DanteALIGHIERI. Opera sa care îl reprezintã se numeºte„Divina comedie”. Autorul însuºi este personajulprincipal. Însoþit de poetul antic VERGILIU, s-ahotãrât sã urmeze drumul purificãrii. A trecut prin celenouã cercuri ale infernului ºi s-a înãlþat pe muntele albal puritãþii. Grãdina Paradisului o viziteazã împreunãcu iubita sa Beatrice. Strãbate cele nouãempireuri(ceruri) ºi-i vede faþa Îngerului Veºnic-Dum-nezeu. Mentalitatea sa lingvisticã este scrisã în istoriadomeniului.

Adevãrul artei este etern, al istoriei efemer.Fiecare secvenþã din istorie înseamnã pilonul uneimutaþii sociale. Eludarea unora ºi proslãvireaaltora nu este un gest apodictic. Singurii care aumisiunea sã cântãreascã pe talerul dreptãþii departea cui a fost libertatea pentru a decide suntemnoi. Interpretarea noastrã vine dupã explicarea ºiînþelegerea fenomenelor sociale ºi istorice.

DDIIAALLOOGGUURRII LLAA TTEEMMPPEERRAATTUURRII ÎÎNNAALLTTEE

ISTORIA, O ªCOALÃ DE UMANISM

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

MESAJUL ªEFULUI SMFT

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Pagina 10Oamenii care

fumeazã þigãrilight se lasã

mai greu

- interviu cu domnul locotenent-colonel George CONSTANTIN,comandantul Batalionului 495 Infanterie “Cãpitan ªtefan Soverth -

COEZIUNEA STRUCTURII - factor de tãr ie în luptã

CMYK

ZZBBOORRUULL,, ÎÎNNTTRREE ÞÞEELL ªªII PPAASSIIUUNNEE

Se vorbeºte tot mai des despre presa militarã ca desprearma de care avem nevoie, arma în rândurile cãreia uniidintre camarazii noºtri au ales sã se înroleze. AlbertCAMUS îl definea pe reporter drept, „istoricul clipei”, întimp ce Nicolae IORGA opina cã „atunci când va venisfârºitul lumii, ultimul om în viaþã ar trebui sã fie unreporter”. Pornind de la aceste douã repere, profilul jurna-listului militar poate fi conturat ca tipul omului care,folosind cuvântul scris sau rostit, reuºeºte sã realizeze cuprofesionalism un tablou reuºit al armatei. Este un demersde maximã responsabilitate, deoarece jurnalistul în unifor-mã este veriga care face legãtura, atât între membriiorganismului militar, cât ºi între armatã ºi societatea civilã

-DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,,,,,,CCuurriieerruull AArrmmaatteeii”” ssee aaffllãã ddiinn nnoouu îînnvviizziittãã llaa BBaattaalliioonnuull 449955 IInnffaanntteerriiee,,,,CCããppiittaann ªªtteeffaann SSoovveerrtthh””.. ÎÎnn pprriimmããvvaarraaaacceessttuuii aann,, ssuubbuunniittããþþiillee bbaattaalliioonnuulluuii eexxee-ccuuttaauu eexxeerrcciiþþiiiillee ttaaccttiiccee ddee ggrruuppãã ccuuttrraaggeerrii ddee lluuppttãã îînn ppoolliiggoonnuull BBaabbaaddaagg..CCee ss-aa mmaaii îînnttââmmppllaatt ddee aattuunnccii ??

- S-au întâmplat multe. În primulrând, s-au desfãºurat cu rigurozitatetoate activitãþile de instruire planificate.Chiar dacã resursele bugetare sunt limi-tate, am reuºit sã acoperim, cu puþinulrepartizat, urgenþele. Unitatea a fost ºi va

fi în continuare angrenatã în activitãþidiverse. Bunãoarã, în acest moment,avem un grup de paraºutiºti la miting-ulaerian de la Bacãu, din cadrul exerciþiu-lui ROYAS, avem militari din plutonul

de aruncãtoare de120 milimetri laBabadag, iar grosulbatalionului se aflãaici, în poligon, laexerciþiul tactic cutrageri de luptã depluton.

((ppaagg..66))

ÎÎnn aa ddoouuaa ddeeccaaddãã aa lluunniiii iiuulliiee,, îînnppoolliiggoonnuull aauuttoommaattiizzaatt ddee llaa RReeddeeaa,, ssuubb-uunniittããþþiillee BBaattaalliioonnuulluuii 449955 IInnffaanntteerriiee aauueexxeeccuuttaatt ccuu rreezzuullttaattee ddeeoosseebbiittee,, eexxeerrccii-þþiiiillee ttaaccttiiccee ccuu ttrraaggeerrii ddee lluuppttãã ccuu pplluu-ttoonnuull îînn ooffeennssiivvãã,, ppee ttiimmpp ddee zzii ººii ddeennooaappttee ((LLFFXX))..

Cultul înaintaºiloreste prezent

Cândva subunitate destinatã îndepliniriimisiunilor (operaþiilor) speciale, apoi, deparaºutiºti ºi, în cele din urmã, de infan-terie, Batalionul 495 Infanterie ,,Cãpitan

ªtefan Soverth” are un specific aparte,reunind numeroºi militari specialiºti înparaºutism, calitate de care, am observat,ulterior, sunt tare mândri toþi cei ce o deþin.

De altfel, se simte o pãrere de rãu cã afost schimbatprofilul unitãþiiºi aceastã starese transmitetuturor, printr-un adevãrat,,cult tacit alînaintaºilor”.((ppaagg..77))

“RECHINII ALBI” AU REVENITCU AERONAVA BAZÃ

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 14 (202) din 31 iulie 2006Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

SANKT PETERSBURG -Acord SUA-Rusia pen-tru accesul tuturor statelor la energia nuclearã.Statele Unite ºi Rusia vor sã creeze un sistem care sãasigure accesul tuturor statelor la energia nuclearã,împiedicând proliferarea armamentului nuclear, adeclarat, preºedintele rus, Vladimir Putin. Putin asusþinut, în cadrul unei conferinþe de presã comunã cuomologul sãu american, George W. Bush, cã iniþiativaare în vedere crearea unor centre internaþionale deîmbogãþire a uraniului, sub controlul Agenþiei Inter-naþionale pentru Energie Atomicã (AIEA). Preºedintelerus a mai adãugat cã Rusia susþine propunerea ameri-canã de “parteneriat global în domeniul energieinucleare”,. La rândul sãu, preºedintele american,George.W.Bush a afirmat cã SUA ºi Rusia sunt îngrijo-rate de escaladarea violenþelor în Orientul Mijlociu ºi aanunþat cã Washingtonul ºi Rusia au adoptat o decla-raþie comunã privind lupta împotriva terorismuluinuclear. WASHINGTON - Phenianul ºi-a sporitarsenalul nuclear. Potrivit unui studiu, dat publicitãþiide Institutul pentru ªtiinþã ºi Securitate Internaþionalã(ISIS), ºi citat de Reuters, arsenalul nord-coreean asporit în timpul administraþiei Bush. Regimul de laPhenian, care deþinea, iniþial, o cantitate de plutoniusuficientã pentru unul sau douã focoase nucleare, aajuns acum sã aibã materie primã suficientã pentrucirca 13 dispozitive de acest gen. Studiul aratã cãregimul comunist nord-coreean, ale cãrui ameninþãri culansarea unei rachete balistice au provocat îngrijorareîn Statele Unite ºi Asia, ar putea deþine mai mult de 17astfel de arme pânã la încheierea mandatului preºedin-telui George W. Bush, la începutul anului 2009. Labaza acestei cercetãri, efectuate de fostul inspector pen-tru armament al Naþiunilor Unite, David Albright, austat rapoartele ºi informaþiile apãrute în presã, declaraþiiale oficialilor nord-coreeni, precum ºi analiza ima-ginilor obþinute prin satelit, care surprind activitateareactorului nuclear de la Yongbyon. În document seprecizeazã, cã, în prezent, Phenianul nu deþine suficientplutoniu încât sã-ºi permitã sã-l comercializeze, însã,raportul atenþioneazã cã, dacã producþia continuã lanivelele actuale, liderii nord-coreeni ar putea decide întermen de “câþiva ani” cã au suficientã materie primã deacest gen pentru uzul propriu ºi ar putea vinde sur-plusul.

Raportul a relevat cã la reactorul nord-coreean de50 de megawaþi, aflat în construcþie, nu s-au înregistratactivitãþi importante în ultimele luni. Studiul precizeazãînsã cã, dupã terminare, reactorul va mãri de zece oricapacitatea de producþie a plutoniului þãrii.

Washingtonul susþine oficial cã Phenianul are plu-toniu suficient pentru una sau douã arme nucleare, iarresponsabilii americani au declarat neoficial cã numãrulacestora ar fi de nouã. TEL AVIV -Armataisraelianã continuã ofensiva în Liban. Raidurile avi-aþiei israeliene au lovit 1.000 de þinte, incluzândlansatoare de rachete, clãdiri utilizate de Hezbollah ºicamioane care livrau armament provenind din Siria. Pede altã parte, 750-800 de rachete au lovit nordul Israelu-lui pânã în prezent.

Bilanþul conflictului între Israel ºi Hezbollah, izbuc-nit pe 12 iulie, a depãºit 350 de morþi în Liban, majori-tatea civili. Armata israelianã a început operaþiunile te-restre în Liban, dar oficialii de la Tel Aviv susþin cãacestea au rolul doar de a îndepãrta miliþiile ºiite la 20de kilometri nord de frontiera israelianã. Oficialiiisraelieni folosesc un limbaj precaut, evitând sã cata-logheze operaþiunea din Liban, drept cea mai amplã dinultimii ani. Operaþiunea terestrã ar putea sã se amplificeîn perioada urmãtoare, scopul ei fiind acela de a dis-truge bastioanele miliþiilor ºiite. Unitãþi de elitãisraeliene au ocupat poziþii în imediata apropiere a unorsate, în timp ce efective din forþele terestre au curãþatzona colinelor Bint Jabel de la frontierã anunþând cã aupreluat controlul asupra unui sat de lângã graniþã.Forþele israeliene au continuat ºi atacurile aeriene, bom-bardând mai multe relee de telecomunicaþii din nordulBeirutului, împrejurimile oraºului port Tyr situat însudul Libanului, unde au fost distruse mai multebuncãre, elemente de infrastructurã ºi lansatoare derachete. Aviaþia statului evreu, care este informatãdespre noi þinte la fiecare 48 de ore ºi identificã alteleîn timpul luptelor (urmãrind, spre exemplul, traseulrachetelor lansate asupra Israelului) a reuºit sã distrugã15 lansatoare de rachete ºi ºase camioane cu arme careveneau din Siria. Forþe terestre însoþite de blindate ºisprijinite de unitãþi de geniu au realizat pãtrunderimasive în Libanul de Sud, de la coasta Mediteranei ºipânã în vest. Efectivele israeliene controleazã cu foczona portului Tyr, distrugând infrastructuri subteranecu armament ºi muniþie. În Beirut, cartierul Hamra încare locuiesc musulmani sunniþi ºi creºtini este singurazonã animatã, care nu este bombardatã. Singurii carecirculã pe strãzi sunt luptãtorii miliþiilor ºiite, pe moto-ciclete ºi scutere. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuu

DDuummiittrraacchhee GGeeoorrggeettaaBBooþþooaaggãã LLeennuuþþaa

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, cod fiscal 4265833,trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pen-tru a fi luaþi în evidentã cu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în carese va specifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã.La aceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeLt.col. Dãnuþ Cãldãraru

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

Lt.col. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel PãtraºcuMr. Florentin ParaschivCristina Fratu int.0156

ISSN

1582-1269B 64406

C 14 /2006

De opt ani, Ziarul “Curierul Armatei” trimite în lumeideile sãnãtoase concepute de cãtre minþile ofiþerilor,subofiþerilor, maiºtrilor militari din ComandamentulCorpului 1 Armatã Teritorial “Ioan CULCER”, din ma-rile unitãþi ºi unitãþile subordonate. Redactorii militari ºicivili ai “Curierului Armatei” slujesc arta comunicãrii cusemenii ºi subscriu muncii titanice de a acoperi cumetafore faptele de cotidian militar. Misiunile de docu-mentare jurnalisticã au avut mereu pecetea gândurilor,sufletelor ºi faptelor celor prezenþi pe fronturile dem-nitãþii în uniformã. Jurnaliºtii “Curierului” au avut înpazã constelaþia cuvintelor ºi imaginilor pe care le-autrãit ºi le-au surprins în memoria opticã, iar, mai târziu,le-au dat viaþã prin lumina poemelor metajurnalistice.

Natura creeazã puþini oameni bravi, dar jurnalismul mi-litar a format la “Curierul Armatei” oameni riguroºi, gatamereu sã poarte lumina patriei lângã care au rostitjurãmântul militar, botezul oºtirii. Coeziunea familiei dela Ziarul “Curierul Armatei” s-a sudat prin inteligenþã,pasiune ºi dorinþa de a purta flacãra nobilã a fiinþeiomeneºti. Vezuviul nãscut din efortul sciiturii de presã acuprins templul în care ºi-au dat mâna idealul ºi realul.Misiunea redactorilor, a tehnoredactorului, a tehnicie-nilor ºi a corectorilor a devenit ca un instrument muzical,pe care dacã-l falsifici, va cânta fals ariile spre care suntdifuzate genurile publicistice. Ziarul “Curierul Armatei”se doreºte a fi citit, pentru a fi þinut minte. Suntem con-vinºi cã veþi acþiona în continuare aºa, cãci e singuravoinþã de a fi fericiþi. Fericiþi cã ce? Cã suntem matoriifideli ai trãirilor semenilor noºtri.

România, Armata României se mândresc prin ceea cescrieþi dumneavoastrã. Vã dorim sã credeþi în ceea cefaceþi ºi sã aveþi încredere cã fiecare apariþie înseamnã ofantã de speranþã.

LA MULÞI ANI!TRUSTUL MEDIA

al Brigãzii 15 Mc IAªI

CONDEIE ANIVERSARE

De 8 ani, ide i l e

zboarã în lume

Plutonul de poliþie militarã din structura Batalionului300 Deservire al Corpului 1 Armatã Teritorial „IoanCULCER” s-a înapoiat din misiune. Ceremonialul deprimire s-a desfãºurat în a doua decadã a lunii iulie, înprezenþa ofiþerilor împuterniciþi de cãtre comenzile C.1A Trt., SMFT ºi C. 2 Op Î Buzãu. Nisipurile Afganista-nului au fost amorþite de eforturile poliþiºtilor militari,înscriºi pe pagina istoriei internaþionale cu sigla „ISAFIX”. Pe registrele sonore ale muzicii militare din com-punerea ªcolii de Aplicaþie pentru Muzicile Militare„Iacob Mureºanu”, poliþiºtii militari au fost salutaþi curespect de cãtre participanþi. Comandantul subunitãþii,cãpitanul Emil LUCA, ºi-a trecut în revistã subordonaþii,prin apelul solemn. Meritele pentru ºtiinþa de a construiimaginea þãrii ºi a armatei ei în lume au fost recunoscutede cãtre locotenent-comandorul Ticu CALEN, din parteaComandamentului 2 Operaþional Întrunit, de maiorul

Daniel VASILE din partea Statului Major al ForþelorTerestre ºi din partea colonelului Gheorghe ANDREI, dela Corpul 1 Armatã Teritorial ”Ioan CULCER”. Dialogulcu poliþiºtii militari ai plutonului „ISAF IX” a fost unulcare þine de senzaþional. Ineditul misiunii s-a înþeles ime-diat. Au acþionat numai în plutoanele multinaþionale.ªi-au impresionat plãcut colegii croaþi ºi bulgari. Cãpi-tanul Emil LUCA ºi-a demonstrat calitãþile de lider ºi cumilitarii poliþiºti ai plutonului „BRAVO”. Dupã doardouã luni de activitate în teatru, se vorbea despre faptelelor în toatã baza militarã. Caporalul GeorgelZAPOROJANU a fost convingãtor când a recunoscut „înmisiune, dacã nu înþelegi clipa, îþi pierzi tinereþea”.Aflaþi la prima lor misiune cu responsabilitãþi serioase,faptul cã s-au întors acasã cu laude ºi în aceeaºi formaþie,care s-a constituit în prima lunã a lui 2006, ianuarie, esteambiþia. Care în crezul cãpitanului LUCA, ºeful plu-tonului din contingentul românesc, „a devenit un torentce nu priveºte în urmã”. Cei prezenþi la ceremonial i-auprivit pe militari, drept singurii care au transformat greulîntr-un scut al demnitãþii ºi onoarei militare.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Colectivul Comandamentului Corpului 1Armatã Teritorial “Ioan CULCER” este alãturi degeneralul de brigadã dr. Ioan PÂLªOIU, în acestemomente de grea cumpãnã, pricinuite de trecereaîn nefiinþã a tatãlui, Filip PÂLªOIU. Condoleanþe!

DUMNEZEU SÃ-L ODIHNEASCÃ ÎN PACE!

Colectivul U.M. 02450 Bucureºti este alãturi defamilia CÃRÃUªU în greaua încercare pricinuitãde trecerea în nefiinþã a celui care a fost colonel(r)Ioan CÃRÃUªU. Sufletul sãu bun, chipul sãublând sã fie în paza îngerilor din Templul Veºnic.Sincere condoleanþe!

DUMNEZEU SÃ-L ODIHNEASCÃ !

AMBIÞIA, UN TORENT CE NU PRIVEªTE

ÎN URMÃ

Trei zile, subordonaþii locotenent-colonelului Cristian DINULICÃau executat ºedinþele de tragere cu armamentul greu de infanterie (AG-9 ºi Ar 82mm), dar ºi cu piesele de artilerie din compania sprijin aunitãþii. Maiorul Liviu STOICA, ofiþer în statul major, a organizat ºi acoordonat activitãþile comandanþilor de subunitãþi, aºa încât, obiec-tivele planificate pe misiunile distincte sã fie neutralizate ºi nimicite. Înpoligonul real, trãgãtorii bãnãþeni au ajuns dupã multe ore de antrena-ment în poligonul redus ºi la instalaþiile de simulare. Un ochitor lainstalaþia Maliutka se antreneazã peste 120 de ore, pentru cã o eroare decâþiva metri înseamnã cã se risipesc peste 80 de milioane de lei. Celpuþin aºa ºi-a dorit sergentul Petricã CÂRJÃ, ochitorul de pe instalaþiaîntâi, care a executat cu precizie prima loviturã. SublocotenentulDorina OLTEANU, comandantul plutonului A G-9 ºi FAGOT, a fãcuteforturi serioase pentru ca servanþii ºi comandanþii de piese sã-ºiîndeplineascã misiunile. La sfârºit, l-am vãzut zâmbind pe sublocote-nentul Cãtãlin DRÃGAN, comandantul plutonului lansare, care a con-vins prin destãinuirea lui cã „misiunile subunitãþilor se sprijinã cu greu,poate de aceea ºi satisfacþiile sunt mari.”

SublocotenentAdina CÃPÂLNEANU

Misiunile subunitãþilor

se sprijinã cu greu

DD II SS CC II PP LL II NN AADDEETTAALLIIUULLUUII

Tragerile de luptã, coordonatele creaþiei colective

„Scorpionii negri”, militarii Batalionului 20Infanterie, au executat exerciþiile tactice cutrageri de luptã la nivelurile grupelor de infan-terie. Poligonul din inima cetãþii Bãniei a supor-tat cu stoicism acþiunile subordonaþilor cãpita-nului Eduard VOIVOZEANU, conducãtorultragerii ºi iniþiatorul scenariilor de acþiune ainfanteriºtilor olteni. Corola cartuºelor de toatecalibrele a tãiat în felii de competenþã cerul vop-sit în culorile creaþiei ºi încrederii cã nimic dinceea ce-i cunoscut, nu este strãin pentru luptã-torii încercaþi de mofturile ºi pretenþiile misi-unilor în teatrele de operaþii. Infanteriºtii ºi cer-cetaºii oblãduiþi de metafora „Scorpionii negri”nu s-au dezis prin realismul calificativelorobþinute de ideea, potrivit cãreia, tragerile deluptã sunt mãrturiile fidele pentru coordonatelecreaþiei colective.

CãpitanAnghel OLIVER

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 14 (202) din 31 iulie 2006 Pagina 3

IINNFFOORRMMAARREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ ÎÎNN AARRMMAATTAA

GGEERRMMAANNIIEEIIPe harta politico-militarã,

prezenþa Germaniei poate crea oinfluenþare cu o intensitate aproapede cota maximã în ceea ce priveºteechilibrul de forþe militare. DacãHUNTINGTON în „Ciocnirea civi-lizaþiilor” a prevãzut modelul ger-man drept unul care poate sã decidãîn viitorul operaþiilor ºi conflictelormilitare, atunci înseamnã cã enevoie sã interpretãm jocurile pescena lumii. Nu este o preocuparede tip ezoteric intenþia de restruc-turare a forþelor armate ale Ger-maniei. Apariþia conceptelor, struc-turilor ºi modalitãþilor de a ducerãzboiul modern au fost ºi rãmândrept piesele de teatru pe care lescriu regizorii de formaþie politicãºi militarã.

DDEE LLAA VVEECCHHII,, LLAA NNOOUUPreferinþa pentru conceptul

„apãrare psihologicã” a trecut lacapitolul-anticariat. Regulamentulde bazã 1/200, cel care definea mi-siunile, stabilea forþele ºi mijloaceleoperaþiunilor psihologice s-a abro-gat. În Bundeswehr, Academia pen-tru Apãrare Psihologicã a devenitAcademia pentru Informare ºiComunicare. Profesorii de aici aumenirea sã pregãteascã specialiºtiimilitari în domeniul relaþiilor pu-blice ºi în cel al comunicãrii cusocietatea civilã. În loc de „apãrarepsihologicã”, a apãrut conceptul deinformare operativã (Op info -Operative Information). Simplacomparare a misiunilor evidenþiazãdeplina identitate funcþionalã dintreapãrarea psihologicã ºi informarea

operativã, perfecta lor suprapunere.Cu menþiunea expresã cã infor-marea operativã este folositã numaiîn mãsura necesarã în caz deapãrare, crizã sau alte situaþiiexcepþionale, cum ar fi, de exem-plu, calamitãþile naturale. Tranziþiade la apãrarea psihologicã la infor-marea operativã poate fi privitã ca osimplã schimbare de termeni. Pen-tru cã misiunile apãrãrii psihologiceau fost „preluate” integral - un felde a spune, deoarece au rãmas însarcina aceleiaºi unitãþi - Bata-lionul 950 Informare Operativã,noua denumire a Batalionului 850Apãrare Psihologicã, aflat înaceeaºi cazarmã ºi garnizoanã,Andernach.

CCUUMM SSÃÃ ÎÎNNÞÞEELLEEGGEEMM IINNFFOORRMMAARREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ??

Într-o formulare genericã, infor-marea operativã îºi propune sãinfluenþeze în direcþia doritã com-portamentul þintelor selectate, per-soane individuale sau grupuri demãrime variabilã, folosindmijloacele de comunicare în masãnaþionale, regionale ºi locale, ca ºicapacitãþile mass-media din dotare,pentru a crea condiþiile favorabileîndeplinirii scopurilor politicii deapãrare ºi de securitate naþionalã.Asigurarea ºi protejarea libertãþii deacþiune a conducerii proprii, pertur-barea ºi blocarea capacitãþii de con-ducere a inamicului sunt în egalãmãsurã obiectivele urmãrite prinorganizarea ºi exploatarea optimã asistemelor de comunicare ºi areþelelor informatice, prin cer-cetarea electronicã ºi de transmi-siuni, prin aplicarea mãsurilor deluptã electronicã, dar ºi prin acti-

vitãþi specifice informãrii operative.Teoreticienii acestui gen de opera-þiuni considerã cã, bine planificateºi abil întreþinute, campaniile deinformare operativã contribuiedecisiv la evitarea sau încetareaacþiunilor de luptã. De la caz la caz,în funcþie de situaþie, fie cã estevorba de managementul crizelorsau de rãzboi, de menþinerea pãciisau de misiuni umanitare, infor-marea operativã convinge voinþa ºicapacitatea Bundeswehrului de aapãra Germania, determinã belige-ranþii sã respecte convenþiile inter-naþionale cu privire la legilerãzboiului, prezintã eforturile mili-tarilor germani în misiunile demenþinere a pãcii ºi umanitare, ca ºicontribuþia germanã la reducereasurselor de tensiune ºi eliminareaconflictelor.

CCOONNCCEEPPÞÞIIAA OORRGGAANNIIZZÃÃRRIIIIMMIISSIIUUNNIIII OOPPIINNFFOO

Concepþia acþiunilor de infor-mare operativã este elaboratã lanivelul Statului Major Principal deComunicare al Bundeswehrului ºial Statului Major Principal al Tru-pelor de Uscat. La aceste eºaloane,sunt prevãzute ºi primele funcþii cucompetenþe decizionale în domeniu,un funcþionar de stat superior,însãrcinat cu informarea operativãºi, respectiv, un asistent-ºef, celcare deþine comanda operaþionalãasupra Comandamentului Infor-mãrii Operative. Componenta radioeste „forþa de reacþie rapidã” ainformãrii operative.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

barbulescu.emanuel@forter.ro

De prin armii adunate

AU LUAT APROAPE TOTULGarnizoana Bistriþa ºi-a pus pecetea de etern în

pregãtirea, organizarea ºi desfãºurarea concursului aplica-tiv militar de varã, etapa finalã pe Ministerul ApãrãriiNaþionale. Zece zile, loturile reunite ale forþelor terestre,ale celor navale ºi aeriene s-au înscris de bunãvoie sã urcepe cotele curajului, voinþei ºi credinþei cã performanþacreeazã speranþe. Locotenent-colonelul Ioan TÃTARU,cel care a direcþionat ºi s-a implicat emoþional înpregãtirea lotului Comandamentului Corpului 1 ArmatãTeritorial „Ioan CULCER”, ne-a introdus în atmosferaîncãrcatã de curentul biologic definit prin emoþii, orgolii ºiaºteptãri. „Dacã aveam ºansa unor secunde ºi a unorcartuºe, luam aproape totul.” Are ºi de ce sã se simtãîmplinit profesional, dacã la nataþie a luat o medalie deargint ºi trei de aur. Subordonaþii mai vechiului prieten,sublocotenentul Cãtãlin COHAL, sergentul CãtãlinVASILE, caporalii Alexandru PETCU, Eduard ABUZÃ-TOAIE au arãtat cã ºi în bazinul de înot culoarele se trec,dacã le ºtii secretele. În lupta cu secundele, îþi dai seamacã ambiþia te învaþã sã sfârºeºti ceea ce ai început. Cãpi-tanul Marius ÞÂRU, antrenorul patrulei Corpului 1

Armatã, ºi-a fãcut ucenicia pe baricadele cu greutate aleacestui gen de probã ºi a crescut în performanþã. Cu unbinemeritat loc doi, la diferenþã de câteva secunde de lotulde la gardã, plutonierul-major Francisc SAROªI,putonierul Bogdan CREÞU, caporalii Cristian ENESCU,Emil PETRESCU, Ionuþ DURÃU, Viorel CIOC au aler-gat pe traseul dificil ºi au sfidat punctele de control prinviteza pe care au menþinut-o pe durata deplasãrii. La unmoment dat, îi vedeai cum trec prin faþa asistenþei, dupãcare se pierdeau sub dârele de colb, parcã îi înghiþeaudepãrtãrile. Duelul de foc a fost ºi el solicitant. Mai alescând contururile þintelor te lovesc în pleoape, iar acelecronometrelor înþeapã corpurile transpirate ºi muncite aletrãgãtorilor. Echipa cãpitanului Marius BÃBUÞÃ, alcãtu-itã din locotenentul Eugen TÃNASE, sergenþii majoriDãnuþ CIOCLU , Narcis DUMITRAª ºi caporalul MirceaACOSTANDEI a ajuns pe locul al treilea. La final,concurenþii din lotul Corpului 1 Armatã Teritorial „IoanCULCER” s-au situat pe a treia treaptã a podiumului, cu82 de puncte, dupã cei de la aviaþie.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

Se vorbeºte tot mai des despre presa militarã cadespre arma de care avem nevoie, arma în rândurilecãreia unii dintre camarazii noºtri au ales sã seînroleze. Albert CAMUS îl definea pe reporter drept,„istoricul clipei”, în timp ce Nicolae IORGA opina cã„atunci când va veni sfârºitul lumii, ultimul om înviaþã ar trebui sã fie un reporter”. Pornind de la aces-te douã repere, profilul jurnalistului militar poate ficonturat ca tipul omului care, folosind cuvântul scrissau rostit, reuºeºte sã realizeze cu profesionalism untablou reuºit al armatei. Este un demers de maximãresponsabilitate, deoarece jurnalistul în uniformã esteveriga care face legãtura, atât între membrii organis-mului militar, cât ºi între armatã ºi societatea civilã.

Prin intermediul presei scrise, audiovizuale sau elec-tronice, dumneavoastrã, jurnaliºtii militari, aþi realizattransparenþa activitãþilor Armatei într-o perioadã încare transformãrile instituþiei militare s-au desfãºuratîn ritm alert, iar misiunile pe care le executãm astãzierau greu de închipuit în urmã cu un deceniu.Renunþarea la serviciul militar obligatoriu ºi trecereala profesionalism se înscriu în realitãþile momentului,la specificul Armatei României ºi de aceea va trebuica ideile dumneavoastrã sã se îndrepte mai accentuatspre societatea civilã pentru a convinge tinerii cu apti-tudini cã armata este o instituþie care oferã siguranþalocului de muncã, satisfacþia unei meserii de onoare ºiposibilitatea unei cariere de viitor. În plan intern, mã

aºtept sã acþionaþi pentru schimbarea de paradigme,sã contribuiþi la efortul de a edifica forþele terestre pefundamentul unei mentalitãþi de învingãtori, de ade-vãraþi soldaþi NATO, angrenaþi în nobila misiune deapãrare a valorilor fundamentale ale României ºi alealiaþilor noºtri. Cu prilejul Zilei Presei Militare, la 23iulie, vã urez tuturor celor ce slujiþi interesele þãtriiprin forþa cuvântului ºi a imaginii, cãlduroase feli-citãri ºi succese în activitate.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu! ªeful SMFT

General locotenent dr. Sorin IOAN

MESAJUL ªEFULUI SMFT

SEEBRIG ªI-A FÃCUT DATORIA

Cele ºase luni pe care le-am petrecut aicisigur îºi vor lãsa amprenta în sufletul nostru.Kabulul cu praful ºi cãldurile, munþii din jurulcapitalei sigur vor rãmâne în memoria perso-nalã. Mult, puþin, greu, uºor, fricã, curaj toateacestea trec prin inima ta. Nu poþi sã nu daiatenþie locului unde ne-am lãsat ºase luni deviaþã. Departe de casã, de cei dragi, fãrã ,,verdele” de acasã. Motive pentru a justifica dece ai venit aici se gãsesc o mulþime, dacã vreisau oricine vrea, sã caute, dar ceea ce rãmâne cuadevãrat este experienþa Afganistanului.

Aici, în Camp Warehouse s-au remarcatmulþi. Dar aº vrea sã-i nominalizez pe cei dinspate, pe oamenii care nu se vãd, dar care prinmunca lor zilnicã au fãcut sã ne fie viaþa maiuºoarã ºi mai sigurã Administratorii, SEVENSTAR Village, plt maj. Condruþ STAN ºi plt.Buia ILIUÞÃ care au avut întotdeauna grijã sãfie curãþenie, sã meargã toate foarte bine, sãavem lucruri curate, sã avem apã tot timpul.Bucãtarilor noºtri, plt. maj. Traian PITIª ºi sergmaj. Marius SIMION care prin modul lor ne-aufãcut sã mai uitãm de dorul de casã, prin spe-cialitãþile româneºti cu care ne-au bucurat de-alungul celor ºase luni. ªoferilor noºtri, adevãraþiaºi ai volanului care printre aceºti ,, Kamikaze”ai ºoselelor Kabulului nu au fãcut nici un acci-dent: cap. IONUÞ, cap. CONDREA, cap.GHERLAN, cap. BLENDEA, cap. DOBRIK,cap MATACHE. ,,Delfinilor albi” care ne-aufacilitat legãturile cu þara prin internet sau tele-fon: m.m. DAN, serg maj. MAXIM, serg. maj.DAMIAN, m.m. STÂLPEANU ºi m.m.STROESCU. Îmi cer scuze faþã de ceilalþi pecare nu i-am nominalizat, pe care doar îngus-timea foii nu mi-a permis sã-i trec.

Acum, la festivitatea de medaliere a noastrãsuntem toþi: cele ºapte naþiuni, cei ºapte cama-razi, într-un cuvânt, Comandamentul BrigãziiMultinaþionale din Sud-Estul Europei SEE-BRIG. Putem spune cã ne-am fãcut datoria dintoate puterile noastre. Cei 233 de români care aulucrat aici au demonstrat cã ºtiu sã poarte cumândrie în piept RO ARMY, TRICOLORUL ºiMEDALIA NATO . Noi am vrut sã arãtãm pro-fesionalism ºi devotament. Restul vor spunealþii. La ceremonie au participat toþi militarii dincomandament, inclusiv, cei din compania de statmajor, de transmisiuni ºi militarii din plutonulturcesc, cel care asigurã telefonia prin satelit.Lucrul în echipã a dat roade. Deviza ,,One teamone mission“ merge mai departe, cãtre urmã-toarea misiune a SEEBRIG-ului.

Generalul Neyko NENOV ne-a mulþumitpentru efortul fãcut de noi, pentru devotament ºiprofesionalism, cât ºi familiilor noastre care auînþeles ºi ne-au sprijinit de la mii de kilometridepãrtare. Aici, în Afganistan sunt multe defãcut, SEEBRIG a pus o cãrãmidã la recon-strucþia acestei þãri, însã cimentul, vor fi afganii.E þara lor ºi vor trebui sã lupte pentru ea, dacãvor sã o aibã cum era acum treizeci de ani. Dupãcum vedem, copii afgani atât de studioºi ºi dor-nici de nou, cred cã, pânâ la urmã vor reuºi. E undrum lung, anevoios, plin de obstacole, agresaþide talibani, dar nu imposibil.

În încheiere, vreau sã le mulþumesc tuturorcelor de aici, indiferent de naþiune, pentru cama-raderia lor, pentru ce ceea au demonstrat aici, înKabul, Afganistan.

RECOMPENSE PENTRU PERFORMANÞE

* * *Numãram zilele mai ceva decât bilele instrumentului arit-

metic din clasele primare. Am primit înþelegere din parteaºefilor ºi, în termenul ordonat, am ajuns la bordul avionului.Nu mi-e ruºine sã spun cã, pânã atunci, pentru mine, aerona-va semãna cu o floare între douã abisuri. Modelul cibernetical creierului meu m-a salvat de la chinul strângerii pungii ºigenunchilor la gurã. Abia în clipele zborului am înþeles rea-litatea spuselor noastre – ce micã e lumea! Deja exersam con-versaþia în limba englezã. Ciutele albe ºi ogarii întunecaþi carem-au slujit pe vremea cursului intensiv, mi-au fost caparaºutele de siguranþã. Aveam reþineri la formulãrile compli-cate ºi apelam la scena de comunicare nonverbalã- desenamcu mâinile! Aeroportul internaþional mi s-a ivit în faþã cu fur-nicarul de fiinþe omeneºti ale cãror viteze de mers le determi-nai doar cu aproximaþie. Ce m-a lãsat cu cerul gurii în poziþiapentru luptã a fost gestul unor medici englezi. M-au îndrumatspre un laborator de analize medicale complete, din cauzã cãaveau ei informaþii despre virusul tuberculozei, care ar fi cir-

culat, vezi Doamne, doar la noi în þarã. Nu am plãtitnimic, nu m-au întrebat despre medicul de familie ºipoliteþea lor m-a fãcut sã fiu graþios în a-mi arãtarecunoºtinþa. Pânã la reºedinþa din apropierea Londrei,am preferat mersul pe jos. Îmi venea sã fac salturi scurtepe asfaltul uns de uleiul stratului protector. Aveam tri-

coul alb ºi încrederea cã firele de praf nu-ºi vor afla domici-liul flotant pe þesãturile de bumbac. Mi-a fost milã sã tulburliniºtea cartierului cu exploziile mele de coleric pur. Sceneledin serialele englezeºti au ajuns pe realitatea retinei mele cape niºte proiecþii de 16 milimetri.

Acoperiºurile din þiglã roºiaticã, ferestrele semi înãlþate,gazonul murdar cu originalul verdelui din Curcubeu, mi-audat senzaþia cã sunt în basmele lui Ispirescu. Prognoza meteoexplicatã de cãtre însoþitoarea de la bordul avionului s-apotrivit ca lutul pe minusculul model din rotativa olarului. Nuexistau ceþurile londoneze decât în simfoniile lui HAYDN,care se grãbea sã-l audã pe oacheºul BEETHOVEN, prin anul1800. Ca fost stat majorist, am iniþiat prima variantã a plani-ficãrii cãlãtoriei. Nu am simþit efectul de bumerang al erorilor,datoritã soþiei care aranjase totul. Croaziera pe Tamisa cu,,ELISABETH QUEEN”, un vas de rãzboi în toatã regula,mi-a slãbit miocardul cu câþiva milimetri de emoþii. Fiicamea, lovitã de spiþele nesfârºite ale soarelui, mi-a replicat:,,Uite, tati! ªi pe Tamisa vezi un soare cu pete, dar cred cã varãmâne tot soare”. Am ancorat la dana din faþa Buckin-ghamului. Se schimbau gãrzile. Ceremonialul inedit mi-aintensificat flacãra nobilã care-mi purta fiinþa. Strãluceau întonuri calde alamele sãbiilor purtate ca sufletele de copii înbraþele vânjoase ºi arcuite ale gardienilor. Turnul Londrei, cucel mai mare ceas din lume, îl ºtiam de pe coperþile ma-nualelor de limba englezã. Acum, îl vedeam în deplinãtateaarhitecturii baroce, în punctele dominante. Palatul Reginei,construit în secolul al XV-lea, pe vremea dinastiei Stuarþilor,te acoperã cu haina de luminã lângã care au rostit jurãmântultoþi Tudorii, Henricii ºi revoluþionarul Cromwell, pe la 1600.Credeam cã în fosta patrie a coloniilor e o atitudine deja pre-tenþioasã, dacã vrei sã-þi faci prieteni. M-am înºelat din clipaîn care am primit accesul în Muzeul Figurilor de Cearã. Ca un

arc strâns de coarda unui timp ireversibil, am dat mâna cuNAPOLEON, cu NELSON, cu regii ºi reginele care sefotografiaserã doar pe cãrþile noastre de literaturã ºi istorieuniversalã. Le-am cerut opiniile ºi câtorva personalitãþi con-temporane, TOM CRUISE, MEL GIBSON, foºtilor regi airockului, BEATLES. Am avut în pazã constelaþia cuvintelormlãdioase ivite din registrele de limbaj ale reginei. Ca turiºti,am fost salutaþi cu respect de cãtre cei din anturajul AlteþeiSale Regale. Mi-a fost greu sã mã opresc din pelerinaj. Amajuns la KEW GARDEN, cea mai mare grãdinã botanicã dinlume. Nu visam sã strâng în braþe un arbore Sequoia. Pe undeam intrat cu aparatul ºi camera foto, cred cã m-ar fi invidiat ºiTARZAN. Englezii sunt oameni calmi. Au tabieturi pestecare nu trec, indiferent de cine vrea sã-i ebruiteze din pre-ocupãri. Femeile din metropola Angliei nu sunt chiar atât debine dotate estetic, deºi în istoria de bazar deþineau ceva pre-mii la capitolul predat de zeul EROS. Am reuºit sã ajung,mulþumitã unor prieteni români, ºi la casa memorialã a ve-nerabilului SHAKESPEARE, din STANFORD ON AVON.Un peisaj care te îmbie la muzica replicilor deja celebre înlumea teatrului. M-a impresionat pasiunea celor care ve-gheazã ca locul acesta de culturã sã arate aºa cum, poate,fiecare dintre noi ne-am dori sã ni se prolifereze celebritatea,atunci când lumea ni se închide în torentul din care nu maiputem privi în urmã. În SQUARE TRAFALGAR, i-am închi-nat o odã amiralului NELSON, omul care a reuºit sã-istârpeascã din orgoliul efemer împãratului NAPOLEON, laWATERLOO, în 1815. Am cãlcat ºi prin periferiile Londrei,cu promisiunea-mi de a vedea cum ºi când au putut sã scriecapodoperele Virginia WOLF ºi Rudyard KEEPLING.

Raita în strãinãtate, ca simplu turist, m-a convins cã omuleste prin firea sa un artist. El a vrut ca pretutindeni în viaþãsã-ºi punã drept scut, frumosul ºi adevãrul. Am vrut pentrucâteva clipe, sã fiu reporterul de vacanþã. Sã fiu singurul evo-cator al unor frumuseþi pe care, dacã nu le vedem, cel puþin sãle simþim, cu flacãra luminii care a emis cuvintele cãlãtorie,peisaje, oameni, civilizaþie.

Maior (r) Remus BOLOC

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 14 (202) din 31 iulie 2006Pagina 4

CCâânndd ssooccootteeaallaa ddee-aaccaassãã ssee ppoottrriivveeººttee ccuu cceeaa ddiinn ...... ppoolliiggoonn

Activitatea de documentare, desfãºuratã la Bata-lionul 495 Infanterie ,,Cãpitan ªtefan Soverth”, în a douadecadã a lunii iulie, mi-aa oferit prilejul de a dialoga cudiferite categorii de militari ai unitãþii, pe margineamodului de pregãtire ºi executare a exerciþiilor tactice depluton cu trageri de luptã, activitãþi ce au consfinþitsfârºitul unei etape importante din acest an de instrucþie.

OOppttiimmiissmmuull eessttee llaa eell aaccaassãã Dacã pe cãpitanul Sandu BOTÃNOIU l-aþi cunoscut

deja într-un numãr anterioral publicaþiei noastre, deaceastã datã l-am abordat peajutorul sãu în ale ,,regiei”,pe cãpitanul GeorgicãDUMITRU, de asemenea,ofiþer în statul major albatalionului.

- DDoommnnuullee ccããppiittaann,, ssuunn-tteeþþii ccaa oo ,,,,uummbbrrãã”” aa ccããppiittaa-nnuulluuii BBOOTTÃÃNNOOIIUU,, mmeerreeuuîîmmpprreeuunnãã ººii îînn mmiijjllooccuulleevveenniimmeenntteelloorr..

- Încercãm sã lucrãm înechipã ºi sã acoperim judi-cios sarcinile. Personal,doresc sã fiu în oricemoment informat. O activi-tate de o asemenea complexitate solicitã experienþa ºicunoºtinþele acumulate anterior. Acestea trebuie transmisemai departe, militarilor mai tineri, de cãtre noi, cei mai vechiîn ale meseriei.

- PPrriivviinndduu-vvãã ccuu oocchhii nneeuuttrruu,, oobbsseerrvv ccãã nnuu iirroossiiþþii pprreeaammuullttee ccuuvviinnttee ppeennttrruu aa vvãã ffaaccee îînnþþeelleess îînn ffaaþþaa ssuubboorrddoo-nnaaþþiilloorr..

- Este adevãrat, acum vorbesc mai puþin, dar era bine sãmã fi vãzut acum o lunã, la exerciþiile tactice fãrã trageri deluptã din cazarmã.

- SSãã îînnþþeelleegg ccãã vvoorrbbiiþþii mmaaii ppuuþþiinn ppeennttrruu ccãã ooaammeenniiii ººttiiuuccee aauu ddee ffããccuutt ??

- În mod normal, ar trebui sã ºtie, dacã vom þine cont denumãrul mare de antrenamente pe care le-au fãcut toate ca-tegoriile de militari, în cazarmã. Apoi, au fost verificãrileteoretice ºi practice ale fiecãrei subunitãþi, susþinute în ve-derea admiterii militarilor ºi tehnicii la trageri. Dacã nu aufost respinºi, înseamnã cã sunt pregãtiþi corespunzãtor.

- DDeeccii,, vvãã aaººtteeppttaaþþii llaa rreezzuullttaattee ffooaarrttee bbuunnee ??- Dacã vom lua în calcul faptul cã majoritatea militarilor

au mai executat astfel de trageri ºi cã toate subunitãþile s-aupregãtit cu seriozitate, nu vãd de ce rezultatele finale nu vorfi foarte bune.

...... ººii ssee iiaaOptimismul ofiþerului din statul major al batalionului

este împãrtãºit ºi de comandanþii de subunitãþi. CãpitanulDãnuþ ENOIU, comandantul Companiei 1 Infanterie paresosit din deºert, dintr-o misiune de cercetare-diversiune.

Este tuns chel ºi poartã o pãlãrie care îl protejeazã mai binecontra razelor solare. κi cheamã comandanþii de plutoane ºi,în genunchi, cu harta în faþã, ordonã misiunile de foc, fãcândprecizãrile de rigoare în teren ºi indicând direcþii ºi repere.Glasul sãu puternic îþi creeazã fiori. Se aude pânã la ultimulmilitar din companie.

- DDoommnnuullee ccããppiittaann,, ccee aaººtteeppttããrrii aavveeþþii ddee llaa aacceessttee eexxeerr-cciiþþiiii ??

- Este prima tragere de pluton în aceastã formulã. În sub-unitate, au sosit militari de la unitãþi diverse din teritoriu.Microstructurile sunt eterogene. Prin urmare, aceste exerciþiivor contribui cu siguranþã la realizarea coeziunii pentru luptãa grupelor ºi plutoanelor din companie.

- VViizzaaþþii oobbþþiinneerreeaa uunnoorr rreezzuullttaattee mmaaxxiimmee ??- În condiþii normale, da.

Nu vãd de ce nu s-ar tragefoarte bine. Îmi cunosc destulde bine subordonaþii, ºtiu câtde mult s-a muncit la exerciþi-ile pregãtitoare ºi sunt încrezã-tor cã toate plutoanele vorrãspunde exigenþelor impusede poligon ºi de scenariul tac-tic.

- DDaaccãã aarr ffii ssãã sscchhiimmbbaaþþiicceevvaa îînn mmoodduull ddee ddeessffã㺺uurraarreeaa aacceessttoorr eexxeerrcciiþþiiii,, uunnddee aaþþiiuummbbllaa ??

- Deºi cooperarea cu per-sonalul poligonului este bunã,datoritã unor restricþii de sigu-ranþã, forþele ºi mjloacele com-

paniei nu pot fi folosite tactic în modul cel mai eficient. Aºmãri frecvenþa de executare a acestor exerciþii ºi aº introduceun sistem de þinte care sã asigure elementul surprizã în ceeace priveºte apariþia lor.

RReeaaccþþiiii ,,,,llaa ccaalldd””Discuþiile cu personalul Batalionului 495 Infanterie

,,Cãpitan ªtefanSoverth” au con-tinuat dupã exe-cutarea tragerilor.Am coborât pescara ierarhicã ºiam aflat pãrerilecelor ,,mici”. Pelângã inerenteleemoþii, pe feþeletuturor se putea citisentimentul demulþumire pentrutragerile reuºite.

Î n t r e b ã r i l ereporterului s-aurepetat identic pentru o parte din actorii principali ai exer-ciþiului, comandanþi de plutoane, de grupe sau simpli trãgã-tori. Am fost curios sã surprind starea de spirit ºi impresiile,,la cald” dupã trageri.

Locotenentul Adrian OSMAN, comandant al Plutonuluide Aruncãtoare de 82 mm, îmi spune: ,,A fost prima tragere

pe care am comandat-o în aceastã componenþã, fapt ce adeterminat o stare emoþionalã evidentã în rândul subordo-naþilor mei. Sunt mulþumit de rezultate ºi þin sã spun cãatmosfera degajatã de lucru a permis însuºirea rapidã a pro-blemelor de învãþat ºi executarea fireascã a misiunilor defoc”.

Locotenentul Cornel IACOB, comandantul PlutonuluiA.G-9, a mai condus astfel de trageri. Referindu-se la subor-donaþi, el afirmã: ,,Jumãtate dintre ei s-au aflat la prima lorexperienþã de acest fel. Emoþiile le-au dispãrut însã, dupãprima loviturã. Mã declar mulþumit de comportamentul sub-ordonaþilor ºi de experienþa dobânditã”.

Am plecat din sectorul artileriei ºi m-am oprit la Compa-nia 3 Infanterie. La umbra unui plop bãtrân, câþiva tinerisubofiþeri îºi trãgeau sufletul dupã ce parcaserã maºinileblindate.

Sergentul Cristian POPESCU, mecanic conductor peT.A.B., îmi declarã: ,,Sunt la prima experienþã de acest genºi am fost impresionat de modul cum trage mitraliera de peT.A.B.”.

Sergentul Cosmin CIACÃRU, comandant al unei grupeA.G-9 ºi ºofer, a fost impresionat de întreaga activitate însine: ,,Vin de la Regimentul de Gardã ºi trecerea la acti-vitãþile practice de luptã a reprezentat ceva nou, o adevãratãprovocare pentru mine”.

Sergentul Octavian GAGU, ajutor al comandantului degrupã, a mai participat la astfel de exerciþii, dar pentru el,,Elementul de noutate l-a reprezentat faptul cã s-a trassimultan cu aproape toate categoriile de armament din com-panie”.

Am continuat peregrinãrile prin tabãrã ºi am poposit laCompania 1 Infanterie, unde militarii întreþineau armamen-tul din dotare.

Caporalul angajat Aurel BOCAI, comandant al uneiechipe antiblindate A.G.-7, nu s-a aflat la prima experienþãde acest fel. ,,Mie, acest exerciþiu mi-a oferit posibilitateasã-mi menþin nivelul de pregãtire atins. Am remarcat cãorganizarea exerciþiului ºi mãsurile de siguranþã au fost binepuse la punct”.

Caporalul angajat Iulian BURCESCU, trãgãtor lamitraliera de pe T.A.B., mi-a declarat:,,Fiind la prima activitate de acest fel, amaflat lucruri noi, folositoare unui luptãtor ºiam executat prima tragere cu mitraliera decalibru 14,5 mm ”.

RReeaaccþþiiii ,,,,llaa rreeccee””Analizând declaraþiile interlocutorilor

mei ºi punând cap la cap toate constatãrile,putem lesne observa cã o bunã parte dintremilitarii batalionului s-au aflat la primeleexerciþii tactice de pluton cu trageri de luptã.Cu toþii s-au pregãtit cu tragere de inimã ºiau trãit cu intensitate clipele petrecute pealiniamentele de tragere din poligon.

Am întâlnit un colectiv tânãr, cu oameni deosebiþi, care,deºi au fost reuniþi într-un timp relativ scurt, din unitãþidiferite, cu mentalitãþi diverse, sub o baghetã dirijoralã înþe-leaptã, au devenit o singurã inimã, ce bate la unison, pentruprestigiul unitãþii lor.

Maior Florentin PARASCHIV

DIALOGURI LA TEMPERATURI ÎNALTE

RReeppoorrtteerr ddee vvaaccaannþþãã

O RAITÃ ÎN STRÃINÃTATE

Remus BOLOC, autorul naraþiunii trimise peadresa redacþiei noastre, a fost maior la o mare unitate dinestul þãrii. Din considerente de naturã socialã, a optat sã facãparte din cadrele de rezervã ale armatei noastre. Soþia sa,cadru medical cu studii superioare, a primit un contract pedoi ani pentru a profesa în Anglia. Dupã aproximativ ºaseluni, familia s-a reunit, undeva, într-un þinut minunat dincentrul capitalei. Stilul publicistic pe care îl preferã fostulofiþer ne miºcã neuronii încã nedecedaþi, cu o forþã a gândiriiajunsã deja la intensitatea maximã. Formula pe care opreferã chiar în titlu ne duce cu meditaþia cãtre CharlesDICKENS, prolificul scriitor care ne-a sãdit în inimile de

copii sãmânþa bunãtãþii ºi milosteniei.

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 14 (202) din 31 iulie 2006 Pagina 5

Locul ºi momentul nu au fost alese deloc la întâm-plare. Organizând, la începutul lui aprilie, exerciþiinavale în zona Strâmtorii Ormuz, loc de trecere strate-gic prin care tranziteazã aproape 20% din producþiamondialã de petrol, Teheranul lansa un mesaj de sfi-dare a comunitãþii internaþionale, în momentul în careaceasta se mobilizase împotriva programului sãunuclear militar. Responsabilii militari etalaserã maimulte sisteme de arme, aparent inedite, în dorinþa de ademonstra cã Iranul are mijloacele cu care sã se apereîmpotriva unei eventuale invazii militare.

RRaacchheettãã ccuu ffooccooaassee mmuullttiipplleeIranul a afirmat cã deþine o nouã rachetã sol-sol

denumitã „Fajr-3“, „nedetectabilã de cãtre radare, cucapacitãþi necunoscute inamicului ºi cu focoase multi-ple“. Însã, o mulþime de caracteristici fuseserã dejafãcute publice în trecut de cãtre Iran în legãturã curachetele BM-25 cumpãrate de la Coreea de Nord,„Fajr“ fiind numele unei rachete care existã în arse-nalul iranian în douã versiuni: de 45 ºi de 75 km bãtaie.Cu toate acestea, înregistrãrile video ale unei lansãri deprobã pun în evidenþã un dispozitiv care seamãnã ciu-dat de mult cu racheta balisticã iranianã Shahab-3M, acãrei bãtaie este de 1400 km.

Pe de altã parte, pare puþin probabil ca Iranul sã dis-punã de tehnologia necesarã construirii de rachetecapabile sã loveascã mai multe þinte deodatã, aºa cumsunt ogivele MIRV (multiple independently targetedre-entry vehicles) care sunt montate în general pe

rachetele balistice intercontinentale.Bruno Gruselle, expert în cadrul Fundaþiei

de Cercetare Strategicã (FCS), remarca faptulcã inclusiv „chinezii, care lucreazã în acestdomeniu de mai mulþi ani, nu au realizat unMIRV. Ceea ce înseamnã cã, în cazul Iranu-lui, este vorba de un science-fiction !“

TToorrppiillee ssuuppeerr-rraappiiddeeAfirmaþiile iraniene referitoare la o

„rachetã submarinã“ invulnerabilã, nede-tectabilã cu sonorul ºi capabilã sã atingã o vitezã de100m/s par a fi, totuºi, mai credibile. Se pare cã estevorba de torpila VA – III de fabricaþie ruseascã, al cãruinume de cod este „Shkval“ („Rafalã“). Este o torpilãcare nu are echivalent printre armele occidentale, capa-bilã sã atingã, pe sub apã, o vitezã de 360 km/h, fiindde trei ori mai rapidã faþã de majoritatea torpilelor.Caracteristica se datoreazã unui procedeu unic: torpilase înconjoarã cu gaz (cavitaþie), evitând astfel contac-tul ºi, implicit, frecarea cu apã, putând astfel atinge ovitezã superioarã. Ruºii au vândut Chinei, prinKirghistan, peste 40 de torpile, iar chinezii, la rândullor, ar fi putut sã le livreze iranienilor. Teheranul acomandat ºi a primit, în perioada 1992-1996, trei sub-marine ruseºti de tip Kilo care pot folosi ºi astfel de tor-pile. Acestea pot fi o ameninþare realã pentru navelecare strãbat Oceanul Indian ºi Strâmtoarea Ormuz.

MMiinnii-ssaatteelliitt ddee oobbsseerrvvaarree Presa americanã a fãcut o oarecare corelare între

programul spaþial iranian ºi capacitãþile sale privindrachetele balistice. Iranul urmeazã de mai mulþi ani unprogram care vizeazã plasarea pe orbitã a unor micisateliþi de observare ºi comunicaþii. La 25 octombrie2005, Teheranul a folosit lansatorul rusesc „Cosmos”pentru a plasa pe orbitã un minisatelit de observare înjur de 160 km, cu destinaþia oficialã de a supravegheaevoluþia climaticã, însã configurat, mai mult ca sigur,pentru o utilizare strategicã.

Urmând exemplul Rusiei, care stãpâneºte aceastãtehnologie, Iranul a studiat, pe de altã parte, posibili-tatea de a transforma rachetele balistice în lansatoarespaþiale. De aici ideea, destul de teoreticã, pe care olanseazã presa de peste Ocean, cum cã Iranul ar puteasã se foloseascã de programul sãu spaþial pentru a rea-liza rachete balistice cu focare nucleare.

Traducere ºi adaptare din „Le monde”, ediþia elec-tronicã din 7 aprilie 2006

Teheranul testeazã armamente în Strâmtoarea Ormuz

Portalul Yahoo! informeazã cã Iranula testat cu succes o rachetã care poateevita radarul ºi lovi mai multe þintesimultan, folosind mai multe focoase - adeclarat armata iranianã. Generalul Hos-sein Salami, ºeful forþelor aeriene aleelitei Gãrzilor Revoluþionare (Revolu-tionary Guards), nu a precizat categoriarachetei, spunând cã depinde de tipulfocosului.

Dar, televiziunea de stat a descrisarma ca find „balisticã“, sugerând com-paraþia cu racheta balisticã existentã aIranului, care poate strãbate 1250 de mileºi poate atinge cel mai mare duºman,Israelul ºi bazele Statelor Unite din Ori-entul Apropiat. „Astãzi, armata Repu-blicii Islamice Iran a atins o remarcabilãþintã, testând cu succes o nouã rachetã cuposibilitãþi tehnice ºi tactice, mai maridecât cele produse anterior“, a spus Sa-lami la televiziunea de stat.

Iranienii au expus un dispozitiv delansare a ceea ce este denumit Fajr-3,„fajr“ însemnând „victorie“ în farsi.„Poate evita rachetele antirachetã ºipoate lovi þinta“, a mai spus Salami. El amai spus cã racheta are ºi un focos multi-plu, fiecare subcomponentã fiind capa-bilã sã-ºi loveascã þinta cu precizie.

„Aceastã ºtire este destul de îngrijorã-toare, iar temerile sunt împãrþite de maimulte þãri ale comunitãþii internaþionale,vis-a-vis de programul nuclear agresiv alIranului, precum ºi de eforturile paralelepentru producerea sistemelor de lansareîn domeniul rachetelor balistice ºirachetelor de croazierã“, a declarat MarkRegev, purtãtorul de cuvânt al Ministeru-lui de Externe israelian.

„Combinaþia dintre ideologia extre-mistã a Jihadului, împreunã cu armelenucleare ºi sistemul de distribuire este ocombinaþie de care nimeni din comuni-tatea internaþionalã nu poate fi mulþu-mit“, a spus acesta. Yossi Alpher, unconsultant israelian al procesului depace, a declarat cã „existã posibilitateaextinderii concurenþei de arme dintre Iranºi toþi aceia care sunt interesaþi de intenþi-ile ºi potenþialul nuclear agresiv al Iranu-lui“.

„Este evidentã extinderea ºi, deasemenea, încercarea Iranului de a-ºidemonstra puterile pe timp ce intrã într-o

nouã fazã de luptã diplomaticã cu Consi-liul de Securitate al UN“, a spus Alpher.

Andy Oppenheimer, expert în arme laGrupul de Informare Jane, a spus cã tes-tul cu rachete a fost „un pas pe drumul ceduce la posibilitatea de a avea un arsenalnuclear“.

„Dacã rachetele sunt adaptate pentrufocoase nucleare, atunci sunt clar pe aceldrum“, a mai spus el. „Dar nu au fãcutîncã focoase nucleare. Estimãrile curentespun cã asta ar putea dura cinci ani“.

Racheta existentã este Shahab-3 (întraducere înseamnã „stea cãzãtoare“) ºieste capabilã sã poarte focoase nucleare.Reacþia de rãspuns a Israelului a fost dez-voltarea, în comun cu SUA, a sistemuluide apãrare împotriva rachetelor balistice,denumit „Sãgeata“.

Iranul a lansat un program de extin-dere a armelor în timpul rãzboiului din1980-1988 cu Irakul, pentru a compensainterzicerea armelor de cãtre StateleUnite. Din 1992, Iranul ºi-a produs pro-priile tancuri, rachete ºi avioane de luptãºi ºi-a format proprii militari de carierã.

Anul trecut, fostul ministru alapãrãrii, Ali Shamkhani, a spus cãTeheranul a testat cu succes un motor cucombustibil solid pentru Shahab-3, ceeace reprezintã o realizare tehnologicã înarmata iranianã.

Salami a declarat cã racheta fãcutã deiranieni a fost testatã o datã cu manevrelemilitare ce s-au desfãºurat în Golful Per-sic ºi Marea Arabiei. Manevrele au fostprogramate sã dureze o sãptãmânã, fiindimplicaþi 17000 de militari din gãrzilerevoluþionare ºi mai multe nave, avioaneºi elicoptere de luptã.

Respectivele teste au fãcut ca îngrijo-rarea comunitãþii internaþionale faþã deprogramele nucleare ale Iranului sãcreascã tot mai mult. Statele Unite ºi ali-aþii sãi cred cã Iranul cautã sã creezearme nucleare, dar Teheranul neagã acestlucru, spunând cã programul sãu estepentru generatorul de electricitate.

Consiliul de Securitate al ONU cereca Iranul sã opreascã activitãþile de cer-cetare în domeniul nuclear.

Dar, un trimis iranian a spus cã acti-vitatea este „ireversibilã“.

Sublocotenent Andreea FLEANCU

Rachete antiradar iranieneVAB, simplu,

mobil ºi confortabil,(vehiculul amfibiu blin-dat) este vehiculul debazã al infanterieiuºoare. Acest blindatuºor, pe 4 roþi are adap-tãri ºi utilizãri diverse.Poate fi transportat pecalea aerului ºi astfel cuo autonomie de 1200 kmeste în mãsurã sãefectueze deplasãri pen-tru misiuni strategice.Motorul diesel cu ºasecilindri în linie, de 220 cai putere îi dã posi-bilitatea sã atingã o vitezã de 90 km/h, înteren ºi de 2,2 m/s pe apã. Transportorulpoate tracta o remorcã cu o capacitate de310 l de combustibil. Pe apã se deplaseazãcu ajutorul a douã propulsoare cu deflectoareorientabile. Vehiculul poate transporta zece luptãtori în camera desantului, care leasigurã protecþia împotriva gloanþelor perforante de calibrul 7,62 mm trase de la 100m, împotriva minelor antipersonal ºi a schijelor. Pentru apãrare antiaerianã ºi te-restrã, transportorul are o mitralierã de 12,7 mm ºi una de 7,62 mm montate pe oturelã ce asigurã executatea focului circular. În prezent, este revalorizat.

VAB HOT – este o versiune de vehicul blindat antitanc cu bãtaie mare(4.000m) ºi se aflã în dotarea companiilor antitanc. Poate atinge o vitezã de 90km/hpe drumuri amenajate (ºosele), iar pe apã se deplaseazã cu viteza de 2,2 m/s. Echipa-jul acestui mijloc de luptã antitanc se compune din mecanic-conductor, ajutorul detrãgãtor, un servant încãrcãtor-observator ºi ºeful de echipaj care este ºi trãgãtor. Pevehicul se aflã montatã rampa de lansare MÉPHISTO pe care sunt amplasate patru

rachete antitanc, o mitralierãcalibru 7,62 mm ºi optlansatoare de grenade fumi-gene. De asemenea, pe vehiculse aflã muniþia de luptã com-pusã din 12 rachete antitanc ºi3.200 cartuºe calibru 7,62 mmpentru mitralierã. Cu ajutorulsistemului de vedere pe timpde noapte MEPHIRA, echipa-jul poate executa misiuni defoc antitanc, noaptea, pânã ladistanþa de 2.500m.

Turela este echipatã culunetã de tip M593, cu gro-sisementul 5. MEPHISTO are

modul elevator pentru HOT, orientabil, insta-lat pe turelã. Dispune de vizoare periscopicetip M590 cu grosismente de 3 ºi 12.

Traducere ºi adaptare dupã Armee de Terre Locotenent-colonel

Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

VVEEHHIICCUULLEE BBLLIINNDDAATTEE UUªªOOAARREE

CARACTERISTICI:lungime-6,05 m, lãþime-2,49 m,

înãlþime-2,06 m, garda la sol-0,40 m,greutate 13 t

CARACTERISTICITEHNICE:

greutate: 13,25t, lungimea : 5,94m, lãþimea : 2,49 m, înãlþimea: 2,53m, capacitatea rezervorului: 310 l.Poate fi transportat pe calea feratã.

VVVV eeee zzzz uuuu vvvv iiii uuuu llll dddd iiii nnnn cccc ãããã llll iiii mmmm aaaa rrrr ãããã

Pagina 6

CMYK

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 14 (202) din 31 iulie 2006

CMYK

- interviu cu domnul locotenent-colonel George CONSTANTIN, comandantul Batalionului 495 Infanterie “Cãpitan ªtefan Soverth -

- DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, ,,,,CCuurriieerruull AArrmmaatteeii””ssee aaffllãã ddiinn nnoouu îînn vviizziittãã llaa BBaattaalliioonnuull 449955 IInnffaanntteerriiee,,,,CCããppiittaann ªªtteeffaann SSoovveerrtthh””.. ÎÎnn pprriimmããvvaarraa aacceessttuuii aann,,ssuubbuunniittããþþiillee bbaattaalliioonnuulluuii eexxeeccuuttaauu eexxeerrcciiþþiiiillee ttaaccttiicceeddee ggrruuppãã ccuu ttrraaggeerrii ddee lluuppttãã îînn ppoolliiggoonnuull BBaabbaaddaagg.. CCeess-aa mmaaii îînnttââmmppllaatt ddee aattuunnccii ??

- S-au întâmplat multe. În primul rând, s-audesfãºurat cu rigurozitate toate activitãþile de instruireplanificate. Chiar dacã resursele bugetare sunt limitate,am reuºit sã acoperim, cu puþinul repartizat, urgenþele.Unitatea a fost ºi va fi în continuare angrenatã în acti-vitãþi diverse. Bunãoarã, în acest moment, avem ungrup de paraºutiºti la miting-ul aeriande la Bacãu, din cadrul exerciþiuluiROYAS, avem militari din plutonulde aruncãtoare de 120 milimetri laBabadag, iar grosul batalionului seaflã aici, în poligon, la exerciþiul tac-tic cu trageri de luptã de pluton.

- ÎÎnn ffoonndd,, eessttee uuttiillãã aacceeaassttãã ddiivveerr-ssiittaattee ddee aaccttiivviittããþþii ?? NNuu aaffeecctteeaazzãã eeaauunniittaatteeaa ddee aaccþþiiuunnee aa ssttrruuccttuurriiii ??

- Personal, consider cã orice expe-rienþã este utilã. Unul din obiectiveleprincipale ale batalionului în acest ande instrucþie este menþinerea ºi, dacãse poate, dezvoltarea nivelului depregãtire militarã generalã ºi speci-ficã a personalului. Mã bucur cândmilitari din unitate participã ºi la acþi-uni de paraºutism. Un astfel de spe-cialist se formeazã cu greutate, iarmanifestãri de acest gen sunt oricândbinevenite, ajutã la menþinerea antre-namentului de specialitate.

- CCoonnssttaatt ccãã ssuunntteeþþii uuººoorr nnoossttaallggiicc dduuppãã vvrreemmuurriilleeccâânndd uunniittaatteeaa aavveeaa ccaa ssppeecciiffiicc,, ppaarraaººuuttiissmmuull..

- Nu este nostalgie, ci pasiune. Odatã ce ai pãºit înacest domeniu, simþind fiorul zborului în gol, nu te mailecuieºti pe vecie. Ca sã înþelegeþi mai bine, vã mãr-turisesc cã am simþit nevoia sã mã perfecþionez înaceastã specialitate ºi m-am înscris la un club civil deparaºutism. Aici, nu numai cã îmi menþin niºte calitãþiºi deprinderi specifice, dar pot spune cã le completez,prin utilizarea unor paraºute mai performante decâtcele militare.

- IInntteerreessaanntt.. UUnn ttâânnããrr ccoommaannddaanntt ddee uunniittaattee ccaarreennuu ssee llaassãã,, ddoorreeººttee ssãã zzbbooaarree.. DDaarr,, rreevveenniinndd llaassuubbiieecctteellee nnooaassttrree,, aamm îînnþþeelleess ccãã bbaattaalliioonnuull aa ttrreeccuutt,,dduuppãã eevveenniimmeenntteellee ddiinn ddeecceemmbbrriiee 11998899,, pprriinn mmaaiimmuullttee pprreeffaacceerrii.. CCuumm vveeddeeþþii aaccuumm rroolluull ººii llooccuull uunniittããþþiiii

îînn ssttrruuccttuurraa ddee ffoorrþþee ?? - Subiectul este generos ºi ar trebui sã pornesc

explicaþia de la fizionomia rãzboiului modern. Comandacel tip de unitate care pregãteºte microstructuri cumare mobilitate în câmpul tactic, uºor dislocabile înspatele liniilor inamice, care pot executa misiuni punc-tuale pe verticalã ºi nu numai, de neutralizare a unorelemente de infrastructurã sau de luptã ale adversaru-lui, slãbind capacitatea de reacþie a acestuia.

- NNuummeerrooaasseellee ttrraannssffoorrmmããrrii ddiinn uullttiimmiiii aannii aalleeoorrggaanniissmmuulluuii mmiilliittaarr aauu aaffeeccttaatt oommooggeenniittaatteeaa ccoolleecc-ttiivvuulluuii bbaattaalliioonnuulluuii,, ccaarree,, pprraaccttiicc,, ss-aa îînncchheeggaatt îînn

aacceesstt uullttiimm aann..ªªttiimm aammâânnddooii llaaffeell ddee bbiinnee ccããrreellaaþþiiiillee iinntteerruu-mmaannee ssee ccrriissttaa-lliizzeeaazzãã ccuu ddiiffiiccuull-ttaattee.. CCuumm vveeddeeþþiiaacceesstt pprroocceess îînnppeerrssppeeccttiivvaa eexxee-ccuuttããrriiii uunnoorr mmiissii-uunnii eexxtteerrnnee ??

- Majoritateamilitarilor provindin unitãþi deparaºutiºti. Toþisunt oameni cura-joºi, caractere pu-ternice, care luptãpânã la sfârºit.Ceilalþi nu vor aveade ales, se vor dacu grupul. Aceste

activitãþi în teren au rolul de a realiza coeziunea colec-tivului. Nu observaþi cã deja trag în aceeaºi direcþie!?Eu unul, nu-mi fac probleme. În ceea ce priveºte mi-siunile, cã vor fi interne sau externe, noi trebuie sãrãspundem ,,Prezent la datorie” în orice moment. Pen-tru acest lucru existãm ºi ne pregãtim.

- SSee oobbsseerrvvãã ccãã aaccoorrddaaþþii mmuullttãã îînnccrreeddeerree ttiinneerriilloorr..- Acord atenþie ºi încredere tuturor. Respect în

aceeaºi mãsurã, ºi experienþa celor cu ghiocei la tâm-ple, dornici de a o împãrtãºi nou-veniþilor, dar ºi avân-tul tinerilor, nerãbdãtori sã ,,ardã” etapele. Sunt adep-tul liberei iniþiative, desigur, între anumite limite. Deºise tot ,,cârcoteºte” cã am avea prea mulþi manageri înarmatã ºi prea puþini luptãtori, tânãra generaþie nu m-adezamãgit, ba, dimpotrivã. Le-am creat responsabi-litãþi concrete ºi un cadru concurenþial. Rezultateleîncep sã se vadã. Chiar ºi la aceste exerciþii tactice, nu

vor sã fie mai prejos decât colegii lor. Încearcã sã trans-mitã acest impuls ºi subordonaþilor. Sunt mulþumit deimplicarea lor.

- NNuu ccrreeddeeþþii ccãã aacceessttoorr ttiinneerrii llii ss-aa ddaatt ssãã ppooaarrttee ooccããcciiuullãã pprreeaa mmaarree ??

- Lucrurile ar trebui privite ºi din altã perspectivã,plecând de la potenþial ºi de la capacitatea individuluide a da un randament superior în raport de calitãþilesale fizice, intelectuale ºi psihice. Astfel, responsabi-litãþile ce revin unui comandant de companie au cres-cut enorm în ultimii ani. Acestea pot fi comparate cusarcinile unui ofiþer superior cu Academie din statulmajor al unitãþii, din anii antedecembriºti. Dacã vomanaliza cu atenþie tendinþele, vom observa cã media devârstã a celor aflaþi la conducerea unitãþilor ºi sub-unitãþilor este tot mai micã.

- VVii ssee ppaarr eeffiicciieennttee aaccttuuaalleellee mmooddaalliittããþþii ddeepprreeggããttiirree ººii eevvaalluuaarree ddiinn ppoolliiggooaanneellee aarrmmaatteeii??

- Aº putea sã apreciez simplist situaþia ºi sã rãspundnegativ. Nu s-au schimbat prea multe în aceastãdirecþie. Datoritã restructurãrii, au fost dezafectateanumite poligoane ºi terenuri de instrucþie, iar fonduripentru modernizarea celor rãmase nu au fost alocatedecât în micã mãsurã. În esenþã, însã, pregãtirea înacest domeniu înseamnã transmiterea cãtre militari aunui anumit volum de cunoºtinþe ºi formarea acelordeprinderi individuale necesare unui luptãtor, pentru afi capabil sã execute anumite misiuni, mai mult saumai puþin complexe. Din experienþa misiunilor externeexecutate de cãtre militarii români, în Irak ºi Afga-nistan, rezultã cã, adaptarea cu relativã uºurinþã a aces-tora la rigorile teatrelor militare de rãzboi s-a realizat ºidatoritã metodelor de pregãtire din þarã. În acestmoment, posibilitãþile materiale, tehnice ºi financiarenu permit schimbãri evidente în privinþa metodelor depregãtire. Ne descurcãm cum putem.

- PPuutteeþþii ffoorrmmuullaa oo ccoonncclluuzziiee llaa ffiinnaalluull aacceesstteeii aaccttii-vviittããþþii ??

- Desigur. Putem spune cã, în pofida unor greutãþiinerente, de naturã materialã, a unor resurse bugetarelimitate, resimþite pe parcursul ºedinþelor pregãtitoare,exerciþiile tactice cu trageri de luptã cu plutoanele s-auexecutat cu profesionalism, atingându-ºi în cele dinurmã obiectivele - antrenarea tuturor categoriilor demilitari, realizarea coeziunii pentru luptã a plutoanelorºi grupelor, perfecþionarea deprinderilor de trãgãtori.Rezultatele obþinute de subunitãþi ne îndreptãþesc sãprivim cu optimism în viitor.

MaiorFlorentin PARASCHIV

Dicþionarul explicativ are o propunereinteresantã pentru sferele semantice alecuvintelor banal ºi senzaþional. Pentru celdintâi, aflãm cã se traduce prin „lipsit deoriginalitate” sau „comun”, iar pentru celde-al doilea, cã „impresioneazã puternic”sau „face senzaþie”. Dacã le raportãm laviaþa noastrã profesionalã ºi socialã, oaream putea sã completãm jurnalul personal cufapte banale sau senzaþionale? Care ar fidominante? Ne apasã presiunile infor-maþionale. Comunicarea capãtã distorsiuni,din cauza orgoliilor sau poziþionãrilorsociale. Cheltuim energie puþinã atunci cândfacem ceea ce ºtim ºi o consumãm pestebareme, atunci când suntem în faþa noului.Curiozitatea ni se întunecã, tocmai cã ceeace ar fi senzaþional nouã ni se pare banal.Discutam cu ceva timp în urmã despre par-ticularitãþile profesiunii militare. Parteneriimei de conversaþie nu înþelegeau de ce tre-buie sã schimbãm locurile pe care le-amînvãþat foarte bine? Am gãsit cheia rãspun-sului. Pentru carierã, pentru inedit ºi pentrumulþumirea sufleteascã. Senzaþionalulcreeazã stimulente. Banalul opreºte iniþiati-va ºi-i dã frâu liber stereotipiei. Un exempludin cotidian poate cã ar diminua jocul turbu-lent al neuronilor. Dacã pe un dulap acope-

rit de cãrþi, facem zilnic o schimbare, deja secheamã cã am renunþat la teoria liniaritãþii.

Avem ºi experienþe pe care nu le putemdesprinde din corola variaþiunilor mai puþinplãcute. Perioada inchiziþiei a blamat ºtiinþa.„Epoca de aur” a umbrit democraþia. Pentrufoarte mulþi semeni de-ai noºtri, senzaþio-nalul a devenit banal ºi banalul a devenitsenzaþional. Îmi amintesc de o secvenþã pecare încã nu am înregistrat-o ca desuetã.ªeful nemijlocit m-a pus în temã cu o întâm-plare. Unul dintre colegi, aflat în serviciulde permanenþã, a fost muºcat de un câine.Cu politeþe, am raportat cã regret ceea ces-a întâmplat. Ca jurnalist, nu aº putea sãtransform în ºtire incidentul. Altfel aº fireacþionat dacã acel câine ar fi fost muºcatde militarul aflat în misiune. Sã fim ºi opti-miºti. Senzaþionalul se aflã pretutindeni, darîl gãseºte cel care îl cautã. Banalul, schimbatîn formã ºi în fond, ar putea deveni senza-þional. Totul þine de noi. Oricum, ºi mulþu-mirea este doar o stare relativã de mulþu-mire, care se îmbinã cu banalul. Mi se pareuºor sã fii senzaþional ºi greu sã rãmâi banal.Decizia ne aparþine.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

ZBORUL, ÎNTRE ÞEL ªI PASIUNE

SFERE SEMANTICE

Cândva, la o trecutã ºi amicalã discuþie, generalul PASCARU, nume cunoscut prin-tre titularii unei catedre de specialitate dintr-o instituþie cu prestigiu în învãþãmântulsuperior, sublinia efectul semantic al formulei „Am onoarea!”. Din perspectiva atitu-dinalã a Domniei sale, sfera semanticã înnobileazã pe cel care emite discursul, maimult decât dacã ar insista pe „Sã trãiþi!”. Adevãrat este cã devine importantã aria demanifestare. Probabil, într-un fel reacþionezi în faþa unui coleg de breaslã ºi în alt fel înfaþa unui ºef. Apelãm ºi la memoria de arhivã. În „Statutul social al militarilor armateiromâne în perioada 1878-1914”, sub semnãtura lui Dumitru BLEOANCÃ, citim „Întreei, ofiþerii, indiferent de grad, foloseau respectul prin „Am onoarea!”. Din pãcate, prac-tica socialã îþi aratã cã eºti în afara sferei semantice a discursului etic. Dacã te simþivexat, renunþi printr-un gest umil completat cu andantele „Sã trãiþi!”. Atmosfera coti-dianului m-a plasat pe câmpul bãtãliei cu modele de influenþare prin empatica ecuaþiede respect „Unde-i blegul de ...?”. Noroc de unda evanescentã, care a trecut pe la fe-reastra deschisã ºi a miºcat mai mult din balamale uºa biroului. Mi-a fost greu sã mãstrecor din impozantul decor limitat de grinzile solide. Îmi treceau prin minte scenari-ile ºi ritualurile practicate de budiºti în pagoda înþelepciunii. Calmul ºi stãpânirea desine îmi amortizau ceva din zvâcnirile viscerale. Nu era greu sã mã pun în pielea per-sonajului lovit de neºansa „blegului” – adicã lipsit de energie, de voinþã. Am ºi sesizatpreferinþa pentru comunicarea inegalã – eu în picioare, cel cu interes pentru „luptãaºezat”. Era clar cã ceva din ceea ce fãcusem nu era bine înþeles. Construcþiile de sem-nificaþii pluteau pe fluviul incertitudinilor. De fapt, ºtiam cã nu þi se va spune despreceea ce ai fãcut, ci despre ceea ce nu ai fãcut. Am încercat sã navighez pe luciul înþelep-ciunii. Mi s-au modificat viteza de cart ºi coordonatele de navigaþie printr-o tehnicã aperoraþiei mult schimbatã – „nu-þi permit sã raportezi!”. Încã o încercare de a redresacursul navei. Acelaºi rãspuns. Corabia s-a scufundat din cauza echilibrului instabil.M-am retras de pe punte cu aceeaºi construcþie de semnificaþii – „Am onoarea!”

P.S.: Aceastã construcþie publicisticã este un pamflet. Coincidenþa cufaptele sau personajele din realitate este pur întâmplãtoare.

Cãpitan Cezar PÂRLOG

SSEENNZZAAÞÞIIOONNAALL ªªII BBAANNAALL

CMYK

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 14 (202) din 31 iulie 2006 Pagina 7

CMYK

COEZIUNEA STRUCTURII - factor de tãrie în luptãÎÎnn aa ddoouuaa ddeeccaaddãã aa lluunniiii iiuulliiee,, îînn ppoolliiggoonnuull aauuttoo-

mmaattiizzaatt ddee llaa RReeddeeaa,, ssuubbuunniittããþþiillee BBaattaalliioonnuulluuii 449955IInnffaanntteerriiee aauu eexxeeccuuttaatt ccuu rreezzuullttaattee ddeeoosseebbiittee,, eexxeerrcciiþþii-iillee ttaaccttiiccee ccuu ttrraaggeerrii ddee lluuppttãã ccuu pplluuttoonnuull îînn ooffeennssiivvãã,,ppee ttiimmpp ddee zzii ººii ddee nnooaappttee ((LLFFXX))..

Cultul înaintaºilor este prezentCândva, subunitate destinatã îndeplinirii misiunilor

(operaþiilor) speciale, apoi, de paraºutiºti ºi, în cele dinurmã, de infanterie, Batalionul 495 Infanterie ,,Cãpitanªtefan Soverth” are un specific aparte, reunindnumeroºi militari specialiºti în paraºutism, calitate decare, am observat, ulterior, sunt tare mândri toþi cei ceo deþin.

De altfel, se simte o pãrere de rãu cã a fost schim-bat profilul unitãþii ºi aceastã stare se transmite tuturor,printr-un adevãrat ,,cult tacit al înaintaºilor”. Pe par-cursul celor câteva zile petrecute împreunã cu militariibatalionului, am putut constata, fãrã prea mare efort,atenþia specialã pe care diferitele categorii de personalo acordã însemnelor ºi elementelor de echipamentspecifice paraºutiºtilor. Aceste ,,slãbiciuni” trãdeazã

dragostea militarilor pentru salturile din înaltul cerului,nostalgia faptelor deosebite ce îi fãceau pe militari sãse simtã speciali, în ochii lor, dar ºi ai altora.

MMaanniiffeessttaarreeaa iinniiþþiiaattiivveeiiîînn pprriimm-ppllaann

Contactul reporterului cu infanteriºtii a fost mijlocitde planificarea, în a doua decadã a lunii iulie, a exer-ciþiilor tactice cu trageri de luptã de pluton, în ofensivã,pe timp de zi ºi de noapte, cu subunitãþile Batalionu-lui 495 Infanterie, în poligonul Redea, situat la peste170 kilometri de cazarma de dislocare la pace.

Am înþeles de la comandantul unitãþii, locotenent-colonelul George CONSTANTIN, cã activitatea esteprioritarã în etapa actualã de pregãtire, deoarece exer-ciþiile din planul cu principalele activitãþi la nivel decompanie ºi batalion se vor executa fãrã scoatereaforþelor ºi mijloacelor în poligoane. Referindu-se laobiectivele acestei activitãþi, dumnealui afirma cã:,,exerciþiile tactice cu trageri de luptã cu plutonulreprezintã cel mai bun prilej de manifestare a iniþia-tivei micilor comandanþi, dar ºi de realizare a coeziuniisubunitãþilor, ca factor de tãrie în luptã, de menþinere ºidezvoltare a nivelului de pregãtire generalã ºi speci-ficã a militarilor”. Prin urmare, concentrarea ºi dorinþamilitarilor ca lucrurile sã meargã ceas, se puteau citi cuuºurinþã pe feþele tuturor celor implicaþi, de la mic lamare.

AAddaappttaarreeaa ggeenneerraalluulluuii llaa ppaarrttiiccuullaarr- tteemmeelliiee

aa rreezzuullttaatteelloorr vvaalloorrooaasseeScenariul exerciþiului a prevãzut executarea unor

activitãþi clasice pentru astfel de situaþii, atât pe timpde zi, cât ºi noaptea: darea ordinelor de marº, exe-cutarea marºului pe roþi ºi a unor momente tacticespecifice, darea ordinelor de acþiune la nivelurile plu-toanelor ºi grupelor, angajarea luptei cu inamicul ºiexecutarea focului cu toate categoriile de armamentdin dotare, asupra aliniamentelor de þinte care aparsuccesiv, trecerea prin culoarul inamic cu între-buinþarea mijloacelor de protecþie individualã ºi asaltullimitei dinainte a apãrãrii inamicului.

Toate aceste operaþiuni au fost adaptate la condiþi-ile concrete de pe itinerarul de deplasare ºi dinpoligonul de tragere, comandanþii de subunitãþiinsistând pe remedierea deficienþelor apãrute.

Militarii de la subunitãþi mi-au creat permanentimpresia cã ºtiu ce au de fãcut, nefiind surprinºi deordinele primite. Acest lucru m-a dus cu gândul lanumeroasele ore de pregãtire premergãtoare exerciþi-ilor, temelie durabilã a deprinderilor corecte, dar ºi a

rezultatelor valoroase la evaluãrile din poligon.

MMeerreeuu ttrreebbuuiiee uurrccaattãã oo ,,,,GGoollggoottãã””

Pornitã de dimineaþã, din cazarmã,coloana batalionului s-a înscris sinuos în tra-fic ºi, absorbind cu stoicism arºiþa olteneascã,ajunge în jurul prânzului în tabãra preinsta-latã din poligon. Momentele tactice ºi haltamicã au salvat de la ,,asfixiere” pe majoritateamilitarilor din convoi. De altfel, reacþia tutu-ror la coborârea din maºini a fost sã se rãco-reascã la umbra copacilor ce formau liziera dela marginea poligonului.

,,Minunea” nu a durat decât câtevaminute, atât cât sã se descarce materialele ºisã se instaleze în corturi. A intrat imediat înrol ,,maestrul de ceremonii” al exerciþiului,cãpitanul Sandu BOTÃNOIU, ofiþer în com-partimentul operaþii ºi instrucþie al batalionu-lui, care, cu glas ferm, a chemat pentru pre-

cizãri comandanþii desubunitãþi.

Toatã dupã-ami-aza urmau antrenamentele. Caîntr-o piesã de teatru cu roluribine conturate, a cãrei premierãare loc în ziua urmãtoare,comandanþi ºi subordonaþiexerseazã filmul evenimentelorpânã târziu, în noapte. Dis-tanþe, direcþii, repere, intervale,totul este luat în seamã ºi binestabilit. ªi nu doar pentru cã,,repetiþia este mama învãþã-turii”, ci ºi pentru cã rezultateleacestui exerciþiu vor da ,,nota”întregului an de instrucþie,tinerii comandanþi de sub-unitãþi reiau pânã la saturaþie

principalele secvenþe ºi operaþiuni de tragere. Comandantul Companiei 1 Infanterie, cãpitanul

Dãnuþ ENOIU, evidenþia rolul antrenamentelorrepetate, afirmând cã ,,într-o situaþie realã, automa-tismele cãpãtate la instrucþie pot salva vieþi ºi misiuniimportante”.

Militarii par sã înþeleagã importanþa activitãþii ºi sãaccepte situaþia. Semnalul pentru încetarea antrena-mentelor se aude izbãvitor odatã cu lãsarea serii. Pânãºi mâncarea caldã de cartofi, gãtitã la ,,bunicuþã” detanti Flori, bucãtãreasa firmei care asigurã hrãnirea,pare mai delicioasã ca niciodatã. Feþele istovite desoare ºi efort se relaxeazã. Urmeazã odihna binemeri-tatã.

DDuuppãã ffuurrttuunnãã,, iimmppeerriiaallaa lliinniiººtteeA doua zi se anunþa ,,deranj” mare în poligon. Dis-

de-dimineaþã sosesc cele trei T.A.B.-uri ale Batalionu-lui 1 Instrucþie, puse cu generozitate la dispoziþie delocotenent-colonelul Aurelian BRÃNESCU, coman-dantul unitãþii. De fapt, pe toatã perioada exerciþiului,am remarcat cooperarea excelentã dintre cele douãunitãþi militare, lucru ce a uºurat în mare mãsurã exe-cutarea misiunii.

Dupã instructajul de dimineaþã þinut de comandantcu factorii de rãspundere ai batalionului, subunitãþileau trecut la organizarea în detaliu a activitãþilor. Auinstalat punctele de aprovizionare pentru luptã ºi aupregãtit cu minuþiozitate benzile ºi încãrcãtoarele cumuniþie de rãzboi. Chipurile tuturor trãdeazã emoþia ºiconcentrarea. Se ocupã sectoarele de tragere, se veri-

ficã legãturile radio, se dau misiunile de foc, se facultimele precizãri.

Deodatã, cerul este brãzdat de steluþe albe. Estesemnalul de începere a tragerilor. Succesiv, plutoanele

fiecãrei companii iau cu asalt aliniamentele cu þinte.Trãgãtorii, rãsfiraþi la intervalele cunoscute, identificãºi doboarã cu rapiditate ,,inamicii”. Focurile diferitelorcategorii de armament se suprapun cu vocile baritonaleale comandanþilor, ca într-un scenariu de film derãzboi. Þintele cad rând pe rând. Se trage ºi avândmãºtile contra gazelor pe figurã. Este o plãcere, la tem-peratura de afarã. În sectorul T.A.B.-urilor apar maimulte incendii, spre disperarea personalului pichetuluiP.S.I. O steluþã roºie anunþã încetarea tragerilor. Dupãfurtunã, liniºtea se reinstaleazã imperial peste câmpulmonoton de þinte. Nu au fost incidente sau evenimente.În aer domneºte un sentiment de mulþumire generalã.Tragerile de zi au ieºit. Parcã ºi mâncarea este maibunã acum. Jumãtate din misiune a fost încheiatã cubrio.

TTrraassooaarreellee-,,,,lliiccuurriicciiii ttrraaggeerriilloorr””Noaptea se vãd doar ,,licuricii tragerilor”- gloanþele

trasoare, a cãror evoluþie formeazã un spectacol în sinede zgomot ºi lumini. Trasoarele compenseazã lipsa devizibilitate, ajutând la reglarea tirului. Ochiul trãgã-torului trebuie sã se adapteze, sã-ºi gãseascã repere.Acuitatea vizualã creºte, dar, dupã lansarea cartuºelorde iluminare, care, realmente, te ,,lumineazã”, urmeazãcâteva fracþiuni de secundã în care nu mai vezi nimic.Este beznã totalã. Trãgãtorii sunt concentraþi ºi încor-daþi la maximum. Noi, cei de pe margine, nu aveminamici de doborât, suntem relaxaþi. Recunoaºterea,

localizarea þintelor ºi deschiderearapidã a focului sunt esenþialepentru rezultatul final al trage-rilor. Aceste operaþiuni trebuie sãse facã în câteva secunde, ele pre-supun numeroase exerciþii ,,lacald”. În sprijinul trãgãtorilor,comandanþii de subunitãþi sta-bilesc mãsuri de coordonare, sem-nale clare ºi o comunicare perma-nentã. Tragerile propriu-ziseurmeazã acelaºi scenariu ca ºi petimpul zilei. Militarii pot apro-xima timpii necesari diferiteloroperaþiuni de tragere ºi potrecunoaºte uºor zgomotele pro-duse de tirul diferitelor categoriide armament. Mult dincolo demiezul nopþii, loviturile aruncã-toarelor de 82 milimetri, situateîn ultimul sector al poligonului,

anunþã sfârºitul feeriei nocturne. Din punctul decomandã ºi control al tragerilor, semnalele sunt po-zitive, iar rezultatele foarte bune. La ora de bilanþ,comandanþii de subunitãþi vor raporta ,,Misiuneîndeplinitã”.

ÎÎnnccãã oo lliinniiee ddee ssoossiirree ttrreeccuuttããE ultima zi lucrãtoare a sãptãmânii. Pe drumuri

arzânde de câmpie, coloana Batalionului 495 Infanterie,,Cãpitan ªtefan Soverth” se întoarce acasã. Rezul-tatele obþinute la exerciþiul tactic de pluton sunt celedorite. Când reuºesc sã atingã un obiectiv, militarii uitãeforturile depuse ºi privesc partea plinã a paharului.Privesc înainte cu speranþã ºi încredere. Au trecut latimp încã o linie de sosire. Dar, câte starturi nu vor maifi!? ªi câte alte sosiri.

MaiorFlorentin PARASCHIV

De curând, în tãlmãcirea Marinelei Bojin, la Editura Sofiadin Bucureºti, a apãrut lucrarea lui Jean-Claude Larchet -,,Te-rapeutica bolilor spirituale”, tipãritã cu binecuvântarea Preas-finþitului pãrinte GALACTION, episcopul Alexandriei ºi Te-leormanului.

Slobozirea de patimi e ,,o înviere a sufletului care o precedepe cea a trupului”, spunea preasfinþitul pãrinte. De aceea, pentrua înlãtura minimul de piedici din calea virtuþii, ne-am propus unmodest demers jurnalistic pentru a prezenta câteva învãþãminte,venind în sprijinul celor care, ,,neavând povãþuitori, trebuie sã-icaute cu ostenealã”.

*Întorcându-ºi de la Dumnezeu facultãþile sufletului ºi trupului ºi

îndreptându-le spre realitatea sensibilã pentru a-ºi afla în ea plãcerea,omul face sã se nascã în el patimile, numite ºi vicii.

Toþi Sfinþii Pãrinþi spun cã acestea nu fac parte din firea omului.,,Ele nu þin de chipul lui Dumnezeu”, ne aminteºte Sfântul Vasile celMare. ,,Patimile nu au fost create la început împreunã cu firea oame-nilor. Cãci, altfel, ar intra în definiþia firii”, spune Sfântul Maxim Mãr-turisitorul. Sfântul Isaac Sirul, în acelaºi sens, spune cã ,,patimile suntun adaos dintr-o pricinã sufleteascã. Pentru cã sufletul este prin firenepãtimitor(...). Noi credem cã Dumnezeu a fãcut pe cel dupã chipulsãu nepãtimaº(...). Deci, când se miºcã în chip pãtimaº, (sufletul) esteîn chip vãdit în afara firii, precum ne asigurã cei învãþaþi de Bisericã.Deci, patimile au intrat în suflet pe urmã ºi nu este drept sã se spunã cãpatimile þin de suflet, chiar dacã acesta se miºcã cu ele”.

Aºadar, patimile sunt un rod al închipuirii omului, ca urmare apãcatului strãmoºesc. Sfântul Macarie învaþã în acest sens:,,În urmaneascultãrii primului om, a intrat în noi ceva strãin de firea noastrã, (aintrat) rãutatea patimilor, care, prin mult exerciþiu ºi obiºnuinþã ne-a

devenit a doua fire”. Sigur, virtuþile, aºa cum am arãtat, þin de firea omului; depãrtându-

se de lucrarea virtuþilor, acesta a adus în el patimile, aºa încât, trebuieca ele sã fie definite în primul rând în mod negativ, ca absenþã, ca lipsãa virtuþilor care le corespund ºi care constituie în om asemãnarea lui cuDumnezeu.

Fiind întemeiate prin întoarcerea puterilor sufletului de la rostul lordumnezeiesc firesc ºi prin întrebuinþarea acestora în mod contrar firii,în vederea obþinerii plãceriii simþuale, patimile sunt miºcãri dereglateºi iraþionale ale sufletului:,,Patima, spune Sfântul Maxim, este omiºcare a sufletului împotriva firii, fie spre o iubire neraþionalã, fiespre o urã fãrã judecatã a vreunui lucru sau din pricina vreunui lucrudintre cele supuse simþurilor”.

Pentru aceasta, dar, de asemenea, ºi din cauza tuturor celorlalte tul-burãri care le sunt inerente, ca ºi numeroasele dereglãri pe care le pro-duc în suflet, patimile pot fi considerate, pe drept cuvânt, forme denebunie.

Astfel, Sfântul Atanasie cel Mare vorbeºte despre ,,oamenii cãzuþiîn nebunia patimilor”. Sfântul Ioan Gurã de Aur spune cã ,,patimile nusunt altceva decât nebunie”, iar, pe de altã parte, explicã mai pelarg:,,Fiecare dintre nenorocitele patimi zãmislite în sufletul nostrunaºte în noi un soi de beþie(...), întunecându-ne mintea”.

Sfinþii Pãrinþi prezintã foarte adesea viaþa dusã în pãcat ºi patimileca pe o adevãratã stare de nebunie. Încã ºi mai adesea, ei folosesc ter-menul de boalã pentru a numi patimile ºi obiºnuinþa cu pãcatul care senaºte din ele.

Patimile sunt ,,boli ale sufletului”, spune limpede Clement Alexan-drinul.

Fãrã curãþirea de patimã, nu se tãmãduieºte sufletul de bolilepãcatului.

A consemnat,Colonel ªtefan MITINCU

La Florenþa, între 1265-1321, a trãit poetul DanteALIGHIERI. Opera sa care îl reprezintã se numeºte„Divina comedie”. Autorul însuºi este personajul principal.Însoþit de poetul antic VERGILIU, s-a hotãrât sã urmezedrumul purificãrii. A trecut prin cele nouã cercuri ale infer-nului ºi s-a înãlþat pe muntele alb al puritãþii. Grãdina Pa-radisului o viziteazã împreunã cu iubita sa Beatrice. Strã-bate cele nouã empireuri(ceruri) ºi-i vede faþa ÎngeruluiVeºnic-Dumnezeu. Mentalitatea sa lingvisticã este scrisã înistoria domeniului. Dialectul toscan a creat bazele unui sis-tem de gândire modern ºi cu efecte rezonante imediate pen-tru limba literarã italianã. Trebuie sã-i recunoaºtem flo-rentinului puterea de a inhiba prin discursul sãu, interpretatîn maniera „Lãsaþi orice speranþã, voi care intraþi!”.

Iluzia ºi speranþa nu sunt armele de tãrie ale celui care sevrea un pelerin prin þinutul pavat cu fãgãduinþe ºi stimu-lente. A preferat sugestia potrivit cãreia, dacã ai uitat deDumnezeu, atunci totul este deºertãciune sau „Vanitas va-nitatum”. Un adagiu de care-i bine sã ºtim, atunci când eulnostru vrea sã ajungã la stele. De fapt, poetul VERGILIU ascris în a sa „Eneida”, în cântul al ºaselea, exact ceea ce agândit ALIGHIERI. ªi noi spunem astãzi cã „mactae novavirtutae puer, sic itur ad astra!” – „trezeºte în tine o nouã vir-tute, doar aºa vei ajunge la stele”.

Omul, un artist din fire

Un om, o lume, o carte Prin firea sa, omul este un artist. El vrea sã aducã în

viaþã adevãrul ºi frumosul. Adevãrul pentru idee, frumosulpentru o idee care se manifestã într-o materie sensibilã.Marius C. NICA, fost subofiþer de carierã, poet în toatã pu-terea cuvântului, a înþeles de copil cã flacãra tuturorlucrurilor este cartea. Iniþiativa de a înfiinþa la Florica deBuzãu biblioteca „Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena” îlridicã pe ctitorul imaginilor poetice pe scara înþelepciuniiabsolute. Haina oblãduirii, purtatã cum se cuvine de cãtreSocietatea Scriitorilor Militari, a acoperit o temniþã ºi adeschis o ºcoalã a tãmãduirii spirituale ºi culturale. Gestulex-militarului de carierã Marius C. NICA s-ar traduce, fãrãdicþionarul cu recunoºtinþe ºi blagosloviri, în douã fraze.Poetul este un evocator. Când îl înþelegem, înseamnã cã amdevenit poeþi ca el. În lumea comunicãrii inteligente cucartea ºi cu sensibilitãþile noastre, la Florica de Buzãu, într-un spaþiu rustic din locuinþa personalã, s-a nãscut un om,care prin grandoarea prozodiei sale a pictat o lume, iar prininima Universului a adunat o carte.

Dragoste ºi dezamãgireLa greci, Eros a fost zeul iubirii, nãscut din Afrodita ºi

din Ares. Romanii ºi l-au dorit cu apelativul Amor. Era difi-cil sã reziste cineva sãgeþilor sale aurite. Povestea de iubirese nãºtea ca marmura de Parros. Reversul medaliei nu puteasã se rãsuceascã în gol. Trebuia sã adune ºi ura. Sãgeþilecufundate în plumb îi îndepãrtau pe cei care voiau sã fie arºide aura iubirii. Eros devenea un zeu al dezamãgirii, care, decele mai multe ori, se lipea de bagheta întunericului ºirãspândea valori de urã. Dragostea fugea de pe altarulperenitãþii ºi se oprea în casa unui sardonic, personajuldespre care se ºtie cã ºi-a fãcut sãlaº lângã cuptorul care-ºiva stinge corola toridã în creuzetul pãcatelor omeneºti.

Ne dorim sã fim boemi?Recunoaºtem cu greu cã ne-am zis de o mie de ori ce

bine-i sã fim boemi. Poate cã sensul face bine auricului nos-tru muzical. Numai conotaþia schimbã punctele de vedere.De ceva timp, artistul ale cãrui griji materiale sunt cu multsub modelul nostru de viaþã devine boem. Sãrãcia, viaþa dezor-donatã ºi picajul în trivialul social ne lasã motivul din cauzacãruia refuzãm sã fim boemi. De unde maratonul prin lumeal acestui cvartet dezagreabil? De la franþuzescul boem, careîi desemna pe locuitorii Boemiei-patria cristalului ºi mân-dria cehilor. Dacã vrem sã ne convingem de avantajeleboemilor, sã-i solicitãm ajutor lui Puccini, cu opera„Boema”.

Aforismul, un plus de viaþã ºi credinþãPentru prima datã, aforismele apar în verseturile Bibliei.

Discursurile ºi textele cu tematicã religioasã, cotate maimult sau mai puþin ºi drept aforisme, exprimã o înþelepciunede viaþã sau un punct de vedere. Mai în glumã, aforismul nui s-a dat omului, ci ºi l-a luat singur. În dicþionare, aforismînseamnã ºi adagiu, cugetare sau „frânturi de gânduri”, într-o preferinþã metaforicã. Primul aforism a fost rostit ºi scrisde cãtre Hipocrat – „Viaþa e scurtã, arta e lungã”. Au scrisaforisme GOETHE în „Maxime ºi credinþe”, ArthurSCHOPENHAUER ºi Friedrich NIETZSCHE.

Un cântec de sorginte filozoficã

În folclorul autohton, ºi-a fãcut loc printre preferinþelenoastre un cântec nãscut din filozofie. Interpretele de mu-zicã popularã scot de pe partiturile compuse cu râvnã ver-surile:” pe cãrarea vieþii tale, omule eºti trecãtor”. Viziunearomanþatã despre soarta semenilor noºtri oblãduiþi de acribiaafectivã ºi speriaþi de mrejele fantasmei doamnei înnegru, este deja o ipotezã a filozofului german MartinHEIDEGGER. Concepþia lui HEIDEGGER îmbracã mo-delul referinþei prin explicarea ºi înþelegerea sensului cãomul îºi dobândeºte existenþa autenticã abia atunci când seconfruntã cu experienþa fundamentalã a faptului de a finemuritor. Versurile rapsozilor populari spun într-o limbãliterarã dulce cã acest semnal ”Omule eºti trecãtor” susþineceea ce înseamnã existenþa „fapt de a fi înaintea ta însuþi întimp.”

De ce îi suntem datori lui KANT?

Immanuel KANT(1724-1804) a fost printre corifeii filo-zofiei universale. Lucrarea „Critica raþiunii pure”, dar ºi„Critica raþiunii practice” îi ridicã pretenþii de înþelegãtor alecuaþiilor lumii. De la Immanuel KANT, au venit pringenele beneficiului cultural, informaþiile datoritã cãroranobleþea moralã se naºte din egoism, nu din altruism, cã înUnivers existã o aºa-zisã forþã a cincea prin care stãruie Sis-temul Solar, precum ºi primele definiþii ale forþei centripedeºi centrifuge, indispensabile vieþii sociale.

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 14 (202) din 31 iulie 2006Pagina 8

CARNETCULTURAL

Publicatã la Editura Humanitas, traducerealucrãrii cunoscutului filosof politic american “punela dispoziþia cititorului român cea mai substanþialãanalizã a spiritului, culturii, ideologiei, învãþãmân-

tului superior ºi so-cietãþii americanedin câte s-au tradusvreodatã la noi”.

Cu un Cuvântînainte semnat deSaul Bellow, laureatal premiului Nobelpentru literaturã în1976, ““CCrriizzaa ssppiirriittuu-lluuii AAmmeerriiccaann”” este “ocarte de idei lungã ºiextrem de densã cares-a vândut în pesteun milion de exem-plare numai înStatele Unite”.

”În aceastã istorieintelectualã a proto-

corectitudinii politice (dacã-mi este permis un ter-men propriu), Bloom divulgã deja dezagregareacurriculumului universitar nord-american sub pre-siunea unui fel de proiect de sinucidere culturalã ºiºtiinþificã bazat pe abjurarea rãdãcinilor greco-romane ale universitãþii ºi asumarea unei vinovãþiiinfinite pentru tot ce a fãcut vreodatã lumea occi-dentalã. Soluþia propusã de autor în întreagalucrare, de fapt, în întreaga sa viaþã ºi în ansambluloperei, este tocmai restaurarea legãturilor noastreesenþiale cu tradiþia; cu alte cuvinte, revrãjirealumii, refacerea corolei de minuni a lumii”, susþineSorin Antohi.

Începând din 4 iulie, volumul “Criza spirituluiAmerican” de Allan Bloom este disponibil înlibrãriile Humanitas.

CCaarrtteeaa ddiinn vviittrriinnãã“Criza Spiritului

American”... analizaunei sinucideri culturale!

Patimile, boli spiritualeCuvânt de învãþãturã creºtinã

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

EEtteerrnnuull aaddeevvããrr aall aarrtteeiiDDaannttee,, ppooeettuull ccuu mmaassccãã ddee iinnhhiibbiittoorr

Editura Humanitas a lansat nu demult, în cadrulSalonului de Carte, Bucureºti — Bookfest 2006, pescena literarã, volumul ““DDeesspprree mmiinncciiuunnãã”” al luiGabriel Liiceanu.

”Am ales sã publicaceste pagini în chip desine stãtãtor ºi nu sã leprind într-un volum deeseuri, cu speranþa cã,având în continuare oregretabilã actualitate,ele vor reuºi poate maibine, în izolarea lor, sãatragã atenþia asuprasituaþiei îngrijorãtoareîn care se aflã poporulromân: aceea de a nuputea sã se organizezela nivelul moralei de adoua instanþã, pentru a crea o clasã politicã ºi unnou principe capabili sã ne scape - potrivit expre-siei lui Machiavelli - de corupþia în stadiul ei ultim.

Voi vorbi despre minciunã nu în sensul ei privat(…), ci în cel public, aºadar voi vorbi despre min-ciuna colectivã, în care unul sau mai mulþi îi mintpe mulþi care la rândul lor sunt, fie minþiþi, fie mintin corpore, trãind împreunã cu cei care îi mintîntr-un vast scenariu al minciunii.” (GabrielLiiceanu)

Cartea a fost prezentatã de Gabriel Liiceanu,Emil Hurezeanu, Valeriu Stoica ºi Andrei Cornea.

GGaabbrriieell LLIIIICCEEAANNUU

“Despre minciunã”

Cristina FRATUfratu.cristina @forter.ro

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 14 (202) din 31 iulie 2006 Pagina 9

AAFFAACCEERREEAA””TTÂÂNNÃÃRRAA BBOOSSNNIIEE””

28 iunie 1914. Vara. Misiunea politicã a celor careaveau un cuvânt de spus în aranjarea sferelor de influ-enþã creºtea în valoare ºi credinþã. Arhiducele austriacFranz FERDINAND avea în intenþie sã înceapã unperiplu de consiliere ºi mediere pentru aranjarea„hãrþii” lumii. Însoþit de cãtre a sa ducesã, Sofia, nuºi-a mai vãzut împlinit visul de mentor politic. A cãzutvictima unui asasinat, pus la cale de miºcarea „TânãraBosnie”. Naþionalistul bosniac Gaurilo PRINCIP ºi-apus „afacerea” de a-l elimina pe reprezentantul austri-ac. Pânã la izbucnirea Primului Rãzboi Mondial, arãmas doar o clipã. O miºcare politicã a deschis fereas-tra primei conflagraþii. De la o afacere cu interesepunctuale, s-a trecut pe un teren cu sectoare nelimitate.Pe care, din nefericire, gãsim ºi astãzi mormintele celorcãzuþi pentru libertate.

DDee ccee rrããzzbbooiiuull ddee sseecceessiiuunnee??În 1861, 11 state americane s-au retras din alianþa

SUA (secesiune=scindare) ºi au înfiinþat ConfederaþiaStatelor din America. Motivul redimensionãrii a stat înmâna votanþilor, care l-au scos drept decident politicpe republicanul Abraham LINCOLN. Statele sudamericane doreau sã domine prin exploatarea sclavilor.Nordiºtii erau deja ancoraþi în aplicarea principiilor dedoctrinã occidentalã. Voinþa lor era sã fie abolitãsclavia. Conflictul dintre Nord ºi Sud a durat patru ani,între 1861-1865. Planul cu asasinarea lui LINCOLN în1865 a fost ºi precursorul capitulãrii statelor sudice.Unitatea SUA s-a restabilit. Rãzboiul de secesiune afost unul al orgoliilor, prelungit cu încrederea cã ima-ginea naþionalã conteazã pentru prezent, dar cel maimult pentru viitor.

MMoottiivvuull ccoonnfflliiccttuulluuii ddiinn AAttllaannttiiccuull ddee SSuudd

Un conflict se studiazã cu temeinicie. Concluziilestau la fundamentarea estimãrilor ºi conturarea ope-raþiilor militare. Ipotezele proiectate pentru scenariilede rãzboi sunt încercãrile unor analiºti de a explicamotivele ºi argumentele campaniilor militare. Rãzboiuldin Falkland, pornit în 1982 de cãtre Marea Britanies-a înscris pe harta cu atitudini de vendetta. InsuleleFalkland au stat sub fanionul britanicilor peste 150 deani. Abilitãþile diplomaþilor englezi nu s-au manifestat

din plin în cancelariile cu interese. Argentinienii aureuºit sã-ºi îndrepte sãbiile cãtre peisajul insular ºi auacaparat resursele financiare, au penetrat în sistemuldecizional politic. Calculul timpului, orgoliile ºi argu-mentele întãrite cu supliciul persuasiunii au startulrãzboiului din Atlanticul de Sud. Prim-ministrul Mar-garet THATCHER a ordonat celor 5000 de infanteriºtimarini sã recucereascã însulele Falkland ºi sã-ielibereze pe cei 1800 de locuitori.

OO aallttãã ffaaþþãã aa EElleenneeii CCuuzzaaCercetãrile din arhivã aratã cã doamna Elena Cuza,

soþia domnitorului colonel Alexandru Ioan, i-a acceptatinfidelitatea celui cãruia îi jurase credinþã în faþaaltarului. Asaltat de curtezanele vremurilor, simpaticulCuza a cedat în faþa Mariei OBRENOVICI, din dinas-tia Serbiei. Ideea de a crea o punte de legãturã afectivãºi politicã între sârbi ºi români dãdea bine pentru secu-ritatea Balcanilor. Cei doi fii ai domnitorului sunt roduldragostei cu Maria Serbiei. Doamna Elena Cuza nu afost ursitã sã aibã copii, dar a ºtiut sã susþinã dragosteade cuplu ºi chiar a propagat cu succes fidelitatea celuipe care îl ºtim politic în reforme. Specialiºtii în influ-enþare socialã ar putea sã prindã în experimentele coti-diene comportamentul doamnei, drept unul de manipu-lare ºi cu beneficii în politica statalã.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

ISTORIA, O ªCOALÃ DE UMANISMAdevãrul artei este etern, al istoriei efe-

mer. Fiecare secvenþã din istorie înseamnãpilonul unei mutaþii sociale. Eludarea unora ºiproslãvirea altora nu este un gest apodictic. Sin-gurii care au misiunea sã cântãreascã pe taleruldreptãþii de partea cui a fost libertatea pentru adecide suntem noi. Interpretarea noastrã vinedupã explicarea ºi înþelegerea fenomenelorsociale ºi istorice.

((uurrmmaarree ddiinn nnrr.. ttrreeccuutt))

În jurnalul sãu, Schuyler consemnase multe observaþii ºinote critice la adresa S.U.A. ºi Angliei, care nu au ºtiut, orin-au voit sã contrabalanseze, spune el, exportul de comu-nism practicat de U.R.S.S., dupã Yalta, în Europa Est-Cen-tralã, inclusiv în România.

La 4 martie 1945, el consemna în jurnalul sãu cã, dupãdiscuþiile cu americanii ºi britanicii din Bucureºti, „reiese cãnici unul din guvernele noastre nu este dispus sã facã dinRomânia un subiect de litigiu”9, pentru ca, la 21 martie 1945,dupã convorbirea cu Titel Petrescu, liderul P.S.D., sã noteze:„(...) Am senzaþia cã ruºii deþin acum controlul absolutasupra þãrii (România – n.n.) ºi cã ºi-l vor menþine atât timpcât Marea Britanie ºi Statele Unite nu vor interveni cu ade-vãrat”10 sau, în însemnarea din 11 mai 1945, în urma con-vorbirilor purtate cu oficialii de la Washington, „(...) StateleUnite nu-ºi pot permite sã-ºi pericliteze bunele relaþii cuRusia pentru a-i ajuta pe români”.11

Churchill s-a arãtat pe mai departe la fel de intransigentîn ceea ce priveºte soarta þãrii noastre. El spunea: „(...) Tre-buie sã ne amintim cã România este un stat ex-inamic, carea provocat mari daune Rusiei; cã noi am acceptat într-unanumit mod predominaþia Rusiei în aceastã zonã; cã liniilesudice de comunicaþii ale Armatei Ruse trec prin Româ-nia”12, pentru ca apoi sã concluzioneze: „(În România – n.n.)noi nu putem sã facem mai mult decât sã oferim Regelui ºiReginei (mamã – n.n.) azil, dacã ºi când ei au realmentenevoie de aºa ceva”.13 Cinismul ºi „bunãvoinþa” premieruluibritanic depãºeau, în acele momente critice pentru Europa ºipentru România, orice aºteptare.

Nicolae Baciu, autorul binecunoscutei monografii „Yaltaºi crucificarea României”, a consemnat mai târziu, în modjustificat: „(...) contrar unei opinii înrãdãcinate, soartaEuropei de Rãsãrit a fost prea puþin dezbãtutã la Yalta (cuexcepþia Poloniei ºi vag a Iugoslaviei – n.n.) aºa încât ea nicinu mai figura pe ordinea de zi a Conferinþei (...). Hotãrârilemai erau consfinþite anterior ºi „Cei Trei” le acceptaserãtacit. Problema României nu a fost nici discutatã, nicihotãrâtã la Yalta. Soarta ei era dinainte decisã”.

Stalin a profitat din plin de politica conciliatoare ameri-canã ºi britanicã, folosind în favoarea lui vechea zicalã con-form cãreia „posesia înseamnã nouãzeci la sutã din lege”14.În acest fel, la sfârºitul rãzboiului, teritoriile incluse în sferade influenþã sovieticã din Europa, împãrþite în douã cate-gorii, cuprindeau: 1.Teritorii anexate de la Finlanda, Esto-nia, Letonia ºi Lituania, partea de est a Poloniei, UcrainaSubcarpaticã, nordul Bucovinei ºi Basarabia, reprezentând23 milioane de locuitori ºi o suprafaþã de 445 000 km2; 2.Teritorii aflate sub ocupaþie ºi control sovietic, care se extin-deau peste 10 þãri europene: Albania, estul Austriei, Bulga-ria, Cehoslovacia, Finlanda, centrul ºi estul Germaniei,Iugoslavia, Polonia, România ºi Ungaria, însemnând o po-pulaþie de 120 milioane de locuitori.

Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, în relaþiile inter-naþionale s-a simþit nevoia de reconciliere ºi unire a Europei,cu participarea Germaniei, puterile occidentale trecând lademobilizarea forþelor armate ºi industriilor de armament.

Victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei a consolidat

influenþa ºi controlul acesteia în Albania, România, Bulga-ria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria ºi R.D.G.

La Conferinþa de la Posdam (17 iulie – 2 august 1945),preºedintele S.U.A., Harry Truman, a atacat în forþã,protestând din cauza faptului cã înþelegerile Conferinþei dela Yalta (4 – 11 februarie 1945) nu se respectã în cazulRomâniei ºi Bulgariei.

Ceea ce la început pãreau a fi mici ciocniri de interese ºiconcepþii divergente, mergând cel mult pânã la intrigi ºirivalitãþi între sovietici ºi aliaþii anglo-saxoni, s-a dovedit afi o masã de contradicþii ideologice, politice, strategice ce aucreat o prãpastie de netrecut între est ºi vest. Rãzboiul reces-a instalat rapid în relaþiile internaþionale ºi, treptat, lumeapostbelicã s-a împãrþit în sfere de interese ºi dominaþie.Rezultatul a fost realizarea pactelor militare ºi grupãriloreconomice ce scindau lumea.

U.R.S.S. a declanºat o politicã de expansiune ce pãrea sãcapete proporþii mondiale, care a condus la crearea, între1947 – 1950, în centrul ºi sud-estul continentului european,a unei reþele de tratate de colaborare, prietenie ºi asistenþãmutualã.

S.U.A. au trecut de la orientarea spre demobilizaretotalã, la un nou efort de înarmare, asumându-ºi rolul delider al Occidentului pentru o regrupare în faþa tendinþelorofensive sovietice, efort ce avea sã fie finalizat prin creareaN.A.T.O.

Rând pe rând, în Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehoslova-cia ºi România, partidele democratice au fost înlocuite ºiinstalate cele comuniste, realizându-se în acest fel, în cen-trul ºi sud-estul Europei, o zonã sovieticã de dominaþie ºicontrol. Presiunile ºi ameninþãrile sovietice vizau ºi altestate: Turcia ºi Grecia, în sud-est, Norvegia ºi Danemarca, înnord.

U.R.S.S. a dus o politicã de expansiune a comunismuluiîn Europa ºi de subjugare totalã a zonei rãsãritene a Ger-maniei, transformatã într-o regiune satelit a Uniunii Sovie-tice, iar în vestul Europei partidele comuniste aplicau politi-ca Kremlinului.

La 5 martie 1946, Winston Churchill, invitat la West-minster College din oraºul Fulton, statul Missouri, S.U.A.,pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa, afirma în dis-cursul sãu cã „de la Stettin la Marea Balticã ºi de la Triestela Marea Adriaticã, o cortinã de fier s-a lãsat deasupra con-tinentului, iar dorinþa ruºilor nu este rãzboiul, ci fructele saleºi o infinitã expansiune a puterii ºi doctrinelor”. Doar forþaera capabilã sã-i opreascã ºi, mai cu seamã, asociereafrãþeascã a popoarelor de limbã englezã ºi în mod special oalianþã militarã între S.U.A. ºi Commonwealthul britanic,pentru cã ruºii respectau ºi admirau cel mai mult puterea.15

Separarea politicã în douã lumi diferite s-a produs maiîntâi pe plan economic ºi apoi pe cel militar, prin consti-tuirea celor douã alianþe militare opuse.

La 19 septembrie 1946, într-un discurs rostit la Zurich,Winston Churchil, adeptul formulei „Statele Unite aleEuropei”, spunea: „Dacã popoarele Europei ar reuºi sã seuneascã, cei 300 pânã la 400 milioane de locuitori arcunoaºte, graþie unei moºteniri comune, o prosperitate, o glo-rie, o fericire pe care nici o frontierã nu ar limita-o”.

Un moment de cotiturã în relaþiile internaþionale l-a con-stituit discursul preºedintelui S.U.A., Harry Truman, þinut

pe data de 12 martie 1947 în faþa membrilor Congresuluiamerican, care a marcat începutul unei confruntãri pe scarãlargã cu U.R.S.S., ce a constituit pentru patru decenii drept„rãzboiul rece”.

La 5 iunie 1947, secretarul de stat american George C.Marshall a lansat oficial la Harvard University planul de aju-torare a Europei, denumit Programul de reconstrucþie euro-peanã (European Recovery Program – ERP), afirmând cã„Politica noastrã nu este îndreptatã împotriva unei þãri sau aunei doctrine, ci împotriva foametei, sãrãciei, disperãrii ºidezordinii. Scopul ei trebuie sã fie renaºterea în lume a uneieconomii care sã funcþioneze astfel încât sã permitã apariþiacondiþiilor politice ºi sociale în care instituþiile libere potexista. O asemenea asistenþã, sunt convins, nu trebuie sã fieacordatã fragmentelor, pe mãsurã ce apar diferite crize.Orice asistenþã, pe care acest guvern o poate acorda în viitor,trebuie mai degrabã sã vindece decât sã reprezinte un sim-plu paliativ. Orice guvern care doreºte sã ia parte la o recon-strucþie va beneficia, sunt sigur, de întreaga cooperare dinpartea guvernului Statelor Unite. Orice guvern care unelteºteblocarea reconstrucþiei altor þãri nu poate aºtepta ajutor dinpartea noastrã. În plus, guvernele, partidele politice saugrupãrile care cautã sã perpetueze starea de mizerie, pentrua obþine avantaje politice sau de altã naturã, se vor lovi deopoziþia Statelor Unite”.

Legea votatã de Congresul american prevedea pentruperioada aprilie 1948 – iunie 1952 un ajutor sub formaunor împrumuturi nerambursabile de 85% ºi a unor împru-muturi pe termen lung de 15% din valoarea acestora, îndolari, astfel:

Marea Britanie – 3,389 miliarde, Franþa – 2,7 miliarde,Italia – 1,508 miliarde, R.F.G. – 1,4 miliarde, Olanda – 1,083miliarde, Grecia – 706 miliarde, Austria – 677 miliarde, Bel-gia ºi Luxemburg – 559 miliarde, Danemarca – 273 miliarde,Norvegia – 255 miliarde, Turcia – 225 miliarde, Irlanda – 147miliarde, Suedia – 107 miliarde, Portugalia – 51 miliarde,Islanda – 29 miliarde.

Reacþia sovieticã la Planul Marshall a fost „lãsareacortinei”, care a împãrþit Europa în douã. Marea alianþã din-tre S.U.A. ºi U.R.S.S. din timpul rãzboiului a luat sfârºit ºiîn locul ei s-a instalat o politicã de confruntare. RefuzulU.R.S.S. de a participa la Planul Marshall ºi împiedicareaþãrilor est-europene de a-l accepta pentru refacerea economi-ilor acestora a fost un pas important în direcþia divizãrii con-tinentului.

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnrr..vviiiittoorr))Cristiana MARIN

România ºi refacerea Europei (planuri economice ºi alianþe militare)

D e l i m i t a r e a s f e r e l o r d e i n f l u e n þ ã

Note:9. Ibidem, p. 74 ºi urmãtoarele.

10. A se vedea pe larg Gheorghe Buzatu, Din istoria secretã acelui de-al doilea rãzboi mondial, passim,

Bucureºti, 1998; Eliza Campus, Din politica externã aRomâniei 1913 – 1947, Bucureºti, 1980.

11. Gheorghe Oniºoru, Alianþe ºi confruntãri între partidelepolitice din România (1944 – 1947), Fundaþia

Academia Civicã, Bucureºti, 1996, p. 194 – 195.12. Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Fundaþia

Academia Civicã, Bucureºti, 1997, p. 40.13. Milovan Djilas, op.cit., p. 52.14. André Fontaine, Istoria Rãzboiului Rece, vol. 2, Editura

Militarã, Bucuresti, 1994, p. 27.15. Curierul ARMATEI, nr. 119 din 15 februarie 2003.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 14 (202) din 31 iulie 2006Pagina 10

IT-UL, UN MARTOR ALEREI DIGITALEMicroso f t dezvoltã

o variantã portabilã a XboxSe pare cã Microsoft nu a putut suporta prea mult

timp faptul cã adversarii sãi au lansat console portabilecare s-au dovedit un succes ºi acum intenþioneazã sã dez-volte cât de repede posibil un competitor, mai exact, oreplicã portabilã a Xbox 360.

În ultimele douã luni, auapãrut diverse zvonuri conformcãrora echipa specializatã dehardware a companiei sechinuie tot micºorând pânã laminiaturizare dimensiunile cele-brului Xbox.

Gigantul Microsoft a pornitîntr-o mai modernã goanã dupãaur ºi urmeazã sã-ºi lanseze

descoperirea la sfârºitul anului 2007 sau la începutul anu-lui 2008. Mai mult, de vreme ce echipa hardware seocupã de Xbox ºi de câteva alte gadget-uri, membrii ar fiputut iniþia fãrã probleme un asemenea proiect.

Strategia de diversificare a portofoliului Microsoft afost determinatã nu atât de faptul cã principalii competi-tori pe segmentul de gaming au lansat deja console porta-bile, ci ºi de valul de PocketPC-uri, TabletPC-uri ºiOrigami/UMPC-uri, care se dovedesc atât de profitabile.Mai mult, se pare cã, în ciuda declaraþiilor oficiale aleMicrosoft, care a þinut sã infirme de fiecare datã faptul cãar dezvolta un challenger pentru celebrul iPod, companiadeþine multe secrete, printre care ºi un music player...

Preºedintele Sony USA a declarat în cadrul unuiinterviu cã jocurile dedicate PS3 nu vor fi o afacere pen-tru gameri, find, de fapt, o achiziþie destul de costisitoare,având în vedere faptul cã titlurile ar putea avea preþuricare sã varieze între 60 ºi 100$.

Dar nici consola liderului în entertainment nu estemai ieftinã, dacã luãm în considerare costurile de achi-ziþie pentru Wii ºi Xbox 360. În consecinþã, Microsoft arputea câºtiga “turnirul gaming-ului” datoritã greºelilorSony.

Google Checkout – un ecosistem de plãþi online

Proiectul Gbuy pentru tranzacþii online al companieidin Mountain View s-a transformat în Google Checkoutºi a fost lansat în mod oficial pe piaþã. Serviciul oferãclienþilor Google posibilitatea de a-ºi crea un cont care sãdeþinã toate informaþiile rele-vante legate de user ºi de o cartede credit aflatã în posesia aces-tuia.

Google Checkout estesoluþia cu care gigantul onlineînchide ecosistemul dintre uti-lizator ºi companiile carecumpãrã publicitate prin inter-mediul sãu, facilitând interacþiunea acestora. Astfel,membrii Google Checkout vor putea cu doar câteva click-uri sã comande orice produs, fãrã a mai completa formu-larele adiacente oricãrei comenzi online.

Seviciul Google se concentreazã mai ales pe sursanumãrul unu de profit: clienþii care cumpãrã spaþiu pu-blicitar, iar soluþia de platã online este menitã sã vinã înavantajul acestora. Utilizatorii beneficiazã de tranzacþiiexpeditive ºi de un grad superior de siguranþã deoareceplãþile prin intermediul serviciului Checkout nu mainecesitã schimbul datelor confidenþiale legate de cãrþilede credit sau de serviciile bancare online.

Clienþii care au cumpãrat publicitate online de laGoogle beneficiazã de un prag de zece ori mai mare decâtsuma plãtitã pentru reclame, în limita cãruia companiadin Mountain View nu va percepe acestora taxe supli-mentare. Altfel, gigantul online va încasa 2% din costulprodusului ºi 20 de cenþi pentru fiecare tranzacþie.

Intel a lansat o nouã serie de procesoare – Yonah

Se pare cã Intel ºi-a propus sã cucereascã odatã ºipentru totdeauna segmentul de piaþã dedicat proce-soarelor, de vreme ce lanseazã aproape la fiecare douãzile câte o nouã serie de cipuri, bulversând astfel pe toþieditorii specializaþi.

În consecinþã, chiar dacã producãtorul a lansat lasfârºitul sãptãmânii trecute seria Woodcrest Xeon, astãzi

a anunþat cã va comercializa ºiCore Duo T2700, un CPU 65nmdual-core de 2.33GHz denumitYonah, care este destinat lapto-purilor high end, dar ºi DRT-urilor (desktop replacementdevices).

Seria de procesoare este dejadisponibilã pe piaþa mondialã deretail ºi va fi adoptatã în curând

ºi de cãtre producãtorii de laptopuri.“Mai mult, se pare cã Intel va lansa un alt CPU ultra-

low-voltage (ULV) Core Duo U2500. U2500 va fi singu-rul procesor tip ULV din portofoliul Intel pânã la lansareaprogramatã în cel de-al doilea semestru al 2007 a MeronU7500 de 1.06GHz.

U2500 este un procesor Yonah de 1.2GHz, cu 2MBL2 memorie tampon ºi FSB de 533MHz. Daily Tech aanunþat cã noul CPU consumã doar 1W, în general, fiinddisponibil la un preþ estimat de 289$ per cip în cantitãþide 1.000 de bucãþi,” mai scrie site-ul.

Oamenii care fumeazã þigãri light, crezând cã sunt mai sãnãtoase, se lasã maigreu de fumat, spun cercetãtorii de la Universitãþile Pittsburg ºi Harvard. Înacest fel, ei îºi sporesc de fapt riscurile de a se îmbolnãvi, dacã fumeazã maimulte þigãri.

Analizând 12.285 de fumãtori, Hilary Tindle ºi colegii ei au tras concluziacã, cei care fumeazã þigãri light, au o probabilitate cu 50% mai micã de a se lãsadecât cei care fumeazã þigãri normale. Numãrul celor care fumeazã þigãri lightcreºte cu vârsta având un maximum în cazul celor de 65 de ani.

Cercetãtorii au constatat cã, peste o treime (37%) dintre cei intervievaþi,spun cã fumeazã þigãri light pentru a reduce riscurile de îmbolnãviri. Majori-tatea acestor fumãtori de þigãri light sunt femei albe cu educaþie superioarã.“Chiar dacã fumãtorii sperã sã reducã riscurile fumând þigãri light, rezultatele

sugereazã cã ei obþinexact contrariul dincauzã cã îºi reduc înmod semnificativºansele de a se lãsa defumat. În plus, odatãcu vârsta, ºansele lorde a se lãsa devin dince în ce mai mici”, aspus dr. Tindle.

Þigãrile light auapãrut în anii 1960 ºiacum, cel puþin înStatele Unite, repre-zintã 90% din totalulde þigãri vândute.Existã numeroasestudii care au demon-strat cã aceste þigãri nu

au cu adevãrat mai puþin gudron ºi nicotinã decât þigãrile normale ºi nici nureduc riscurile pentru sãnãtate în vreun fel. Cu alte cuvinte, þigãrile light sunt oinvenþie de marketing ºi nimic mai mult. În plus, autorii sugereazã cã ar trebuitrecute avertismente pe pachetele de þigãri care sã-i atenþioneze pe fumãtori înlegãturã cu faptul cã termenul “light” este înºelãtor.

“Din cauzã cã fumatul reprezintã o cauzã atât de majorã a problemelor desãnãtate ºi a decesului, noi credem cã este foarte important ca fumãtorii sã aibãinformaþii exacte despre potenþialele efecte dãunãtoare ale folosirii þigãrilorlight, pentru a reduce riscurile ºi impactul pe care acestea le au asupra proba-bilitãþii de a te lãsa de fumat”, a mai spus ea.

OOaammeenniiii ccaarree ffuummeeaazzãã þþiiggããrriilliigghhtt ssee llaassãã mmaaii ggrreeuu

Doi fizicieni au calculat cum sepropagã sunetul prin atmosfera de peMarte ºi au tras concluzia cã ar fi foartedificil ca douã persoane sã aibã o conver-saþie pe Planeta Roºie. Sunetul pur ºi sim-

plu nu poate cãlãtori prea departe, explicãAmanda Hanford care îºi face doctoratulîn acusticã.

Împreunã cu Lyle Long, profesor de

inginerie spaþialã, ea a folosit o simularepentru a þine cont de compoziþia atmos-ferei marþiene, precum ºi de condiþiile depresiune scãzutã ºi de diferenþele mari detemperaturã. Simularea a prezis cãsunetele pe Marte ar fi foarte groase ºis-ar dispersa repede.

Hanford a explicat cã înãlþimeascãzutã a sunetului este consecinþa dife-renþei de vitezã a sunetului faþã de situaþiade pe Pãmânt. Sunetul se deplaseazã cualtã vitezã în atmosfera de pe Marte dincauzã cã atmosfera are o altã compoziþiechimicã – este fãcutã în primul rând dindioxid de carbon, cu mici procente deazot ºi argon, dar ºi cu urme de vaporide apã ºi oxigen.

“Dacã inhalezi heliu ºi vorbeºti,vocea este piþigãiatã,” a spus Hanford.“Presupunând cã ai putea sã respiridioxid de carbon (care este foarte toxic)vocea ar fi foarte groasã. Presiunea

micã face sunetul sã cãlãtoreascã numaipe distanþe scurte”, a adãugat ea. Sunetulprodus de un þipãt uman poate cãlãtori pePãmânt în jur de un kilometru înainte de afi absorbit de atmosferã. Pe Marte, însã,acelaºi þipãt nu s-ar transmite mai mult de15 metri.

Ultima încercare de a înregistra sunetepe Marte a avut loc în 1999, ca parte aSondei Mars Polar Lander a NASA.Sonda avea un microfon miniatural pen-tru a înregistra sunetele de la suprafaþaplanetei, însã specialiºtii de la NASA aupierdut contactul cu sonda pe 3 decembrie1999. Hanford sperã ca urmãtoarele misi-uni pe suprafaþa planetei sã includã ºiexperimente acustice.

SSuunneetteellee nnuu mmeerrgg pprreeaa ddeeppaarrttee ppee MMaarrttee

Capacitatea de a fi empatic a fost sus-pectatã, dar niciodatã doveditã în cazulprimatelor, dar cine ar fi crezut cã eaexistã ºi în cazul mamiferelor mai primi-tive? Dr. Jefferey Mogil de la Universi-tatea McGill a demonstrat însã cã eaexistã.

Dr. Mogil împreunã cu doctorandulDale Langford ºi colegii lor de la Labora-torul de Geneticã a Durerii au descoperit

cã ºoarecii care trãiesc împreunã înaceeaºi cuºcã (ºi care sunt deci familia-rizaþi unul cu celãlalt) ºi care se pot obser-va unul pe celãlalt când li se administreazãdurerea, sunt mai sensibili la durere decâtatunci când li se administreazã durereafãrã sã se vadã unul pe celãlalt. Acestrezultat indicã o formã de “contagiuneemoþionalã” între animale ºi dezvãluiefelul pe care îl joacã factorii sociali încazul sensibilitãþii la durere.

Aceste descoperiri, dincolo de faptulcã sunt fãrã precedent prin ceea ce ne spundespre animale, ne pot ajuta ºi sãînþelegem mai bine felul în carefuncþioneazã durerea la oameni. “ªtim cãinteracþiunea socialã joacã un rol impor-tant în cazul durerii cronice la oameni,” aspus Dr. Mogil, “ºi acum mecanismul dinspatele acestor efecte poate fi elucidat.Dar, de ce suntem atât de afectaþi de ceidin jurul nostru?”

Universitatea McGill este renumitãpentru studiile ei în domeniul durerii. În1975, psihologul dr. Ronald Melzack a pusla punct Chestionarul McGill al Dureriicare este standard ºi astãzi.

“Contagiuneaemoþionalã” printre ºoareci

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina @forter.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 14 (202) din 31 iulie 2006 Pagina 11

The Godfather (se) trage pe Xbox 360 ºi PSP în septembrie

Apãruse deja pe PC, PS2 ºi Xbox cu maibine de trei luni în urmã, însã Xbox 360-ul celorde la Microsoft - ºi PSP-ul celor de la Sony - nuau pupat nici pânã acum o versiune finalã ajocului The Godfather. Ambele au fost amintiteîntr-un comunicat Electronic Arts, în care seanunþa cã The Godfather va ieºi în septembriepentru Xbox 360 ºi PSP. Dezvoltat de EA Red-wood Shores, jocul va avea aceleaºi obiective deîndeplinire a unor ordine, câºtigare de respect,avansare în rândul Familiei Corleone ºi subju-gare a New York-ului.

Cu doar douã luni rãmase pânã în septem-brie, niciacum nuexistã încãprea multem a t e r i a l egrafice pen-tru versiuneanext-gen alui The God-father, ceea ce ridicã oareºce semne de întrebarecu privire la calitatea vizualã a jocului. Dinmoment ce gameplay-ul oricum nu cred cã va ficu nimic mai rãsãrit!

EQ: The Serpent’s Spine aduceprima rasã nouã din ultimii 3 ani

Dacã ºtii cumva exact câte expansion-uri auapãrut pânã acum pentru primul EverQuest,

atunci þi-l meriþi cu vârf ºi-ndesat ºi pe urmã-torul! Cicã, ar fi al 12-lea sau ceva de genul ãsta- nu cã m-ar interesa în mod special - dar uniidintre voi s-ar putea sã fiþi interesaþi de faptul cãEverQuest: The Serpent’s Spine (aºa i-au ziscei de la SOE) va adãuga prima rasã nouã juca-bilã, de la introdu-cerea rasei Frogloksîncoace, acum ºapteexpansion-uri (astafiind cu mai bine detrei ani în urmã!).

Noua rasã dinSerpent’s Spine esteDrakkin, o corciturã de oameni ºi dragoni creatãpentru a proteja viitorul seminþiei înaripate ºiscuipãtoare de flãcãri. Diverse culori ºi perso-nalizãri vor putea fi combinate pentru mode-larea fiecãrui personaj Drakkin, inclusiv, coarneºi “elegant scale markings”.

Nivelul maxim a fost sãltat, de asemenea, la75, cu tot cu noi vrãji, abilitãþi, raiduri ºi quest-uri de nivel înalt. Se zice chiar cã vei puteaavansa prin toate nivelurile (de la 1 la 75) fãrã afi nevoie sã pãrãseºti Serpent Spine Mountains.

Sony Online Entertainment a transmis cãEverQuest: The Serpent’s Spine va fi disponibildoar prin download în luna septembrie, la unpreþ de 30 dolari.

Prey lansat într-un final apoteotic// UPDATE - 5 ore ºi gata!

Pânã aici ne-a fost! Am aºteptat noi ce-am

aºteptat vreme de opt ani de zile (în 1997, 3DRealms spuneau cã îl vor lansa în ‘98), iaracum cã a apãrut... nu pot sã nu mã întreb,oare, în cât timp va fi dat uitãrii. Disponibil înmagazinele din America, Prey urmeazã sãaparã ºi în Europa la finele lui iulie pentru PCºi Xbox 360, însã cei pe care-i duce conexi-unea pot opta sã-l descarce de pe Triton - unserviciu de download care pune la bãtaieîntreaga sa lãþime de bandã cu ocazia lansãriilui Prey.

Ce frumos din partea lui! Totuºi, pe cât detare mã ard tastele sã fac glume proaste peseama shooter-ului celor de la Human Head,nu pot trece cu vederea atitudinea pozitivã aprimelor review-uri apãrute. Doar GameSpotce l-a caftit cu un 7.5 fãrã drept de apel, în restcam toate site-urile i-au acordat un scor de 8.0sau chiar 9.0.

Demo-ul de luna trecutã a fost destul desimpatic, însã versiunea completã se zice cã

ar fi mult maianostã. Eu, unanu m-am oste-nit sã o încercîncã, dar nici num-ar deranjaniºte opinii per-tinente, dacã

credeþi cã meritã sau nu efortul. UPDATE:Lãsaþi-o baltã cu opiniile. N-are sens, pentruun joc de 5 ore nenorocite!

Cristina FRATU

SHOWBIZSHOWBIZ

URMAªI

SCLIPIRE

DIPLOME

VIBRANT

VÂSCOS

CURSÃ

LECTURÃ

TERCI

ÞINE DE UNTERITORIU

A SE RÃSUCI

HOINAR

ÎNSURAÞI

LIPSIT DEMERITE

CORUPT

PLANINTERN!

TIPIC

PETE!

PARE!

ORIFICIINAZALE

MÃIESTRIE

SOL

A ALEGE100 MP

GRESAT

ANTETE! A DUªMÃNI

ADMITERE

VICLENI

FULAR

A, I, F, L, S, SPINTECATÃ, INTITULAT, ACTI-VITÃÞI, URNITE, OR, ALIATÃ, ANI, TN, A, OVÃZ,SOSI, AªI, A, RETOR, DAT, LICENÞIATÃ.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. Ce cuprinde un spectacol de circ?2. Când a publicat Cervantes capodopera sa “Don

Quijote”?3. Ce este o furtunã solarã?4. Cum se numeau arhiereii în faþa cãrora a fost adus

Iisus?5. Cine era zeul fãurar din mitologia greacã care avea

atelierele în muntele Etna?6. Cine a spus: „Existã o disciplinã a convingerilor,

una a fricii ºi una a lãcomiei”?

Rãspunsurile testuluidin nr. 13 (201)

1. I Sin a fost un matematician ºi astrolog chinez dinsecolul al VII-lea? El a propus o formulã de interpolaredupã diferenþe finite în problema calendarului.

2. Cancanul este un dans francez în mãsurã binarã,executat în tempo rapid, originar din Algeria.

3. Cetatea cu cinci turnuri din comuna Ilieni, dinjudeþul Covasna dateazã din secolul al XV-lea? În timpulcampaniei turco-tãtare din 1658, cetatea a fost distrusã. Afost refãcutã ulterior.

4. “Alior” este denumirea popularã datã mai multorplante care conþin suc lãptos, caustic ºi otrãvitor. Printreacestea pot fi amintite “laptele-câinelui”, “laptele-cucu-lui” s.a.

5. Mineralogul ºi chimistul suedz Jons Berzelius(1779-1848) a descoperit multe elemente chimice ºi le-adeterminat ºi greutatea lor atomicã. El a introdus închimie termeni importanþi, ca alotropia, izomeria ºi cata-liza.

6. I.L.CARAGIALE, Despre literaturã, 178.

Selecþie realizatã de Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

Nu prea a mai dat semne de viaþã, poate vreunhit, poate douã... Deºi, în America, cântãreaþa con-certa la un moment dat… demult!

Dar, iatã, cã ea s-a întors în lumina reflec-toarelor, dar nu tocmai cu ceva îmbucurãtor.LeAnn Rimes a trebuit sã îºi anuleze trei concerte,

programate în aceastãlunã, din cauza uneioperaþii care trebuieefectuatã. Publicista cân-tãreþei, Diana Baronspune cã Rimes a suferito rupturã de þesut lapicioare ºi este progra-matã sã facã o operaþie

în Los Angeles în câteva zile. “Este vorba despre ointervenþie minorã, dar din cauza infecþiei esteurgentã”, spune ea.

Concertele care au trebuit amânate sunt cele dinHampton Beach ºi Niagara Falls, în Ontario, Cana-da. Chiar dacã va face operaþia, se aºteaptã caRimes sã îºi onoreze restul concertelor, dupã scur-ta pauzã de recuperare.

Cine ar fi crezut? Nu mulþi, dar este adevãrat.Eddie Murphy este împreunã cu una din fostelecomponente de la Spice Girls ºi anume, Mel B.

Relaþia nu este nici prea proaspãtã, dar niciveche. Cei doi sunt împreunã de câteva sãptãmâni.Se þin la distanþã de presã, dar sigur sunt un cuplu,spune un prietencomun.

Mel B, care are31 de ani, este destulde... îndrãgostitã. Osursã spune cã ºi-atatuat numele luiEddie pe coapsã.“Un prieten mi-aspus cã la câtevazile dupã ce ei dejaieºeau, ea ºi-a tatuat numele lui pe coapsã. El areunul la fel, dar cu numele ei. Mel e foarte impul-sivã. Spune întotdeauna ce minunat e ºi cã nu aîntâlnit niciodatã o persoanã ca el”, declarã o altãsursã.

Cei doi s-au cunoscut printr-o cunoºtinþãcomunã la o petrecere în Los Angeles, oraº în caretrãiesc amândoi. Mel B trebuia sã se întoarcã înAnglia, unde sã reîntregeascã trupa Spice Girls alã-turi de fostele colege. Dar a ales sã rãmânã înAmerica, alãturi de Eddie.

Starul din “Charlie’s Angels”, Drew Barry-more a crescut. Recent a fost vãzutã alãturi de pri-etenul ei, Fabrizio Moretti, unul din componenþiiformaþiei The Strokes, la spectacolul legendareitrupei The Who, în niºte posturi nu tocmai decente.

Cuplul se afla înbackstage pentru a-ivedea pe PeteTownsend ºi RogerDaltrey, dar nu preaau reuºit sã îºi þinãmâinile departeunul de altul. Ceidoi se sãrutau ºi seîmbrãþiºau, în timpce legendele rock

cântau Substitute ºi My Generation.Dar, nu este prima oarã când cei doi au un

asemenea comportament în public. De curând,Moretti a declarat cã au plecat de la un concert deoperã ºi au fãcut … treaba aceea ruºinoasã! Au fostsã vadã La Boheme, dar a fost foarte plictisitor, aºacã s-au decis sã se furiºeze puþin, dar au fost prinºi.A fost stânjenitor!!!

Cristina FRATU

Sãlbatica Drew Barrymore!

Eddie Murphi împreunãcu o Spice Girl!

Le Ann Rimes în spital

PPPP RRRR EEEE ÞÞÞÞ .... .... .... DDDD EEEE CCCC IIII NNNN CCCC IIII OOOO RRRR EEEENNNN EEEE NNNN OOOO RRRR OOOO CCCC IIII TTTT EEEE !!!! !!!! !!!!

JOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

DE LA LUME ADUNATE...Articol scris cu litere de-o

ºchioapã în (unicul) ziar albanez:“Economia Albaniei e la pãmânt!!!”

- Cauza...? A explodat una din cele douã

sifonãrii !☺☺

- De ce e crizã de elastic înAlbania?

- Se pregãtesc sã-ºi lansezeprimul satelit artificial!

☺☺La Naþiunile Unite: - Cu ce dotare logisticã poate

participa Albania la forþele demenþinere a pãcii?

- Vã dãm un tanc! - Nu se poate, doar unul? - Bine, vi le dãm pe amân-

douã!☺☺

- De ce merge economiaalbanezã atât de prost?

- Pentru cã le-a muritmãgarul!

☺☺Într-o tabãrã a Cãºtilor Albas-

tre în Kosovo se iscã o ceartã pe

motive naþionaliste între unamerican ºi un albanez. Ziceamericanul plin de mândriealbanezului:

- We have Bill Clinton, Ste-vie Wonder, Bob Hope andJonny Cash!

La care albanezul: - We have No Wonder, No

Hope and No Cash...☺☺

O circularã de la poliþiaalbanezã: “Ajutaþi poliþia –Bateþi-vã singuri”...

☺☺Un tip intrã într-o alimentarã

ºi întreabã: - Fetelor, aveþi peºte? - Nu. - E, de azi înainte eu sunt

peºtele vostru!☺☺

Doi pescari suedezi stau cuundiþa în baltã. Dupã un timp,încep sã converseze:

- Cãsãtorit?- Da. Mai trece vreo orã: - Frumoasã?

- Nu! Asfinþeºte:- Bogatã? - Nu! - Atunci de ce-ai luat-o? - Pentru momealã! - Adicã cum “momealã”?! - Are limbrici! (F.C.)

Pagina 12

CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 14 (202) din 31 iulie 2006

NNee oonnoorreeaazzãã ssccrriissoorriillee ccoorreessppoonnddeennþþiilloorr,, ccaarreeaauu ddeevveenniitt ddiinn ccee îînn ccee mmaaii iinntteerreessaaþþii ddee rruubbrriiccaappeerriiooddiiccuulluuii mmiilliittaarr ““CCuurriieerruull aarrmmaatteeii”” .. EEssttee uunnsseemmnnaall ffaappttuull ccãã ssee aaddeevveerreeººttee cceeeeaa ccee aauu ssccrriiss îînnmmeessaajj ccoolleeggiiii uunnuuii ttrruusstt mmeeddiiaa mmiilliittaarr.. AAnnuummee,,zziiaarruull ““CCuurriieerruull aarrmmaatteeii”” ssee cciitteeººttee ppeennttrruu aa ffii þþiinnuuttmmiinnttee.. SSppaaþþiiuull ttiippooggrraaffiicc eessttee lliimmiittaatt ººii ssiinngguurruull ccaarreeaarr oobbssttrruuccþþiioonnaa ccuurrssuull iizzvvoorruulluuii ddee ccuunnooaaººtteerree eessttee-ttiiccãã.. NNee ssttrrããdduuiimm ssãã ooffeerriimm rrããssppuunnssuurriillee ppee ccaarree lleevvoorr ººii cciittiittoorriiii.. ((CC..DD..))

CEVA DESPRE ARMELEPARAPSIHOLOGICE

Ovidiu PANDURU – Bucureºti

Aþi atins un domeniu sensibil. Zic aºa, din cauzãcã tema parapsihologiei încã îi obsedeazã pe mulþiaºi ai forþei psihicului uman. Vã sugerez sã acceptaþiideea telepatiei, cu argumentul cã este des întâlnitã,chiar dacã noi devenim sau nu conºtienþi de caracte-risticile ei. Prin telepatie, se înþelege aptitudinea uneipersoane de a transmite informaþii de mai multefeluri (cuvinte, sentimente, gânduri etc.) altei per-soane, fãrã a folosi organele de simþ. Alãturi detelestezie, teleportare ºi telepatia poate fi o armã,dacã facem un salt în trecut ºi explicãm eveni-mentele întâmplate.

DDIIAALLOOGG DDEE LLAA DDIISSTTAANNÞÞÃÃ

CRIZANTEMELE . . .ANTIAERIENE!

Nu cred cã existã în prezent, în armata românã, cadru militarîn activitate care sã nu fi fost cazat, cel puþin o datã, într-un cãminmilitar. ªi, dacã am întreba orice pensionar militar, sigur ne-arspune de câte ori l-a prins noaptea în câte-un cãmin, din cine ºtiece garnizoanã a þãrii noastre.

Ei, dar dacã mã întrebaþi pe mine, ... pot sã vã spun cã, în ceipeste 38 de ani de activitate „în kaki”, de la Botoºani la Timiºoara,de la Oradea la Mangalia, din Parâng în Bucegi ºi de la Caracal laBorºa, nu existã cãmin militar în care sã nu fi poposit cel puþinpentru o zi.

Sã vã spun ºi cam, cum se prezentau aceste locaºe destinateodihnei zecilor de militari care le cãlcau pragul, este cam greu,fiindcã au trecut ceva ani ºi peste ele ºi peste mine! Oricum, eufiind ceva mai norocos, încã mai exist, dar majoritatea fostelorcãmine militare au trecut în rezervã...

Anii au trecut, dar neputându-mã lipsi de spiritul, nu mai puþinkaki, al vieþii mele, la vârsta deplinei maturitãþi, pentru cã amacceptat sã ocup o funcþie în Bucureºti, am fost nevoit sã apeleziarãºi la ospitalitatea unui cãmin militar. Ca urmare a grijii bunilormei prieteni din serviciul cazarmare de la Comenduirea Garni-zoanei Bucureºti, de la Statul Major al Forþelor Terestre, col.Horia BOBARU ºi de la C. 1 A.Trt., lt.col. Manole VÂRVEA, deaproape trei ani sunt locatarul celebrului cãmin militar „CRIZAN-TEMA 1”, din nu mai puþin celebra stradã Antiaerianã. ªi, cum,în demersurile mele jurnalistice, am cam scris despre mai toatestructurile ce mai existã în prezent, în armatã, nu puteam sã nuamintesc ºi despre cele douã locaþii din apropierea comandamen-tului corpului, repectiv CRIZANTEMELE...ANTIAERIENE,mãcar sã mã pun bine cu personalul ce le are în administrare!

Aºadar, pe str. Antiaerianã, la nr. 87, pe linia troleibuzului 96,ce face legãtura direct cu Gara de Nord, se aflã cãminul militar„Crizantema 1”, în administrarea Statului Major al Forþelor Te-restre, deservit de un inimos personal din Batalionul 500Deservire, sub conducerea doamnei Minela-Laura NEGRILÃ.

Dispunând de peste 40 de spaþii de cazare, respectiv aparta-mente ºi garsoniere, cu unu ºi douã paturi, acestcãmin, deºi nerenovat de la darea lui înexploatare în anul 1992, prin grija doamnelorFlorentina Stanciu, Aneta Gone, Zelma Florescu,Vasilica ªerban, Elena Niþã ºi Florentina Petraru,se menþine într-o stare bunã, oferind gãzduire lapeste 30 de cadre care stau permanent ºi la unnumãr foarte mare de militari aflaþi în tranzit.

În cãmin, este o atmosferã caldã, familiarã ºila propriu ºi la figurat, bãtrâna centralã pe gazasigurând în permanenþã cãldurã ºi apã caldã.Asta nu înseamnã cã nu sunt deziderate ºi spremai bine, dar, deocamdatã, atât personalulcãminului, cât ºi locatarii, se sprijinã reciprocpentru a-ºi menþine cât mai plãcut dulcea casãtemporarã. S-a introdus, de cãtre tot mai mulþilocatari Cablu TV ºi Internet. Periodic, prin grijaadministratorei se fac reparaþii curente, iarholurile sunt pline de flori. Mai ales, prin grijaamabilelor recepþionere ºi îngrijitoare, semenþine o curãþenie autenticã ºi o ospitalitatedeosebitã, eu unul neauzind vreun reproº înaceastã privinþã.

ªi totuºi, întrebând-o pe doamna LauraNEGRILÃ cam, care ar fi principalele doleanþeîn raport cu o mai bunã administrare a cãminului,aceasta ne-a spus: „Ca sã fiu sincerã, destul demulte, dar bugetul e aºa cum e ºi ne-am resem-

nat. Având în vedere cã totuºi m-aþi întrebat, în speranþa cã ceva,ceva tot ni se va mai repartiza, îndrãznesc sã sper la o centralã ter-micã modernã, la 2-3 aspiratoare de tip hotel, la 3-4 seturi de dis-pozitive contemporane de întreþinere a mozaicului. Cel mai multînsã colectivul nostru îºi doreºte sã aibã ºi de acum înainte pe cinedeservi, cãci sigur ne vom descurca”.

Pe aceiaºi stradã Antiaerianã, peste drum de locaþia de pe caream prezentat-o mai înainte, se aflã clãdirea masivã, aº zice- de tiphotel clasic, a cãminului militar „Crizantema 2”. Aici, în zeci degarsoniere ºi apartamente, mai mari sau mai mici, sunt gãzduitezeci de cadre din comandamentul C. 1 A Trt. care, de ani de zile,ºi-au gãsit un spaþiu în care sã se simtã acasã pe durata sãp-tãmânii. ªi aici problematica este aceeiaºi ca în orice cãmin mili-tar contemporan: e bine, dar doar în lipsã de ceva mai bun!

Personalul cãminului, respectiv doamna Elena Cristea admi-nistrator ºi referentele Sanda Bulagea, Iuliana Voinea ºi CristinaPopescu ne întâmpinã cu o ospitalitate nedisimulatã, dar cu pã-rerea de rãu cã nu pot face mai mult pentru colegii lor cazaþi aici.Sunt necãjite cã apa caldã se distribuie dupã program, cã apa, deoricare ar fi nu ajunge normal pânã la etajele superioare, cã per-sonalul de întreþinere e insuficient, cã ar mai trebui efectuate unelereparaþii curente pe ici, pe colo. Dar, nu au timp de lamentãri,fiindcã prin spaþiile cãminului, zilnic, se perindã oameni care vinîn capitalã cu tot genul de misiuni, sarcini ºi probleme, toþi avândnevoie de cazare azi. Poate ºi mâine, dar cine ºtie ...

Respectând convenienþele, am rugat-o ºi pe doamna ElenaCristea sã-ºi spunã câteva din pãsurile sale.”Sunt o persoanã rea-listã ºi cred cã de-ar fi posibilitãþi, mâine sigur s-ar modernizacãminul nostru, ºefii de pe toate treptele cunoscând problemeleacestuia. De aceea ne limitãm la tot ceea ce e omeneºte posibilpentru a-l menþine cât mai funcþional, colaborând în acest sens cumeseriaºii de la cazarmare, cu organele financiare ºi cu toþi cei cepot sã ne mai ajute, sub îndrumarea ºefilor de la serviciul domeniiºi infrastructuri. Dorim sã ne facem serviciul corect ºi sã mulþu-mim toþi locatarii permanenþi sau în tranzit.”

Convins fiind de sinceritatea spuselor doamnei administrator,privind cu oarecare plãcere la spaþiul din jurul cãminului, cerâvneºte la mult aºteptata primãvarã, îmi iau rãmas bun de lagazde, însuºindu-mi speranþa cã poate va fi ºi mai bine.

Colonel ªtefan MITINCU

De la 1 iunie 2006, au intrat învigoare modificãrile ºi completãrilepentru „RG-2, regulamentul serviciuluiinterior”. Iniþial, regulamentul a fostaprobat în anul 2002 prin ordin al mi-nistrului apãrãrii naþionale. Datoritãprocesului de redimensionare ºi restruc-turare a unor mari unitãþi ºi unitãþi, afost nevoie de o concepþie nouã în ceeace priveºte misiunea de pazã ºi apãrarea obiectivelor militare. Aproape toatearticolele au modificãri în sistemul re-ferenþial de comunicare. Din articolul 5alineatul 2, înþelegem cã serviciul depazã este efectuat de cãtre formaþiuneade pazã, care se constituie în funcþie denivelul de securizare a obiectivului mi-litar, din: efective de poliþie militarãpentru obiectivele cu nivele desecurizare 1 ºi 2. Societãþile specia-lizate de pazã ºi protecþie pot fi prezente

în zonele obiectivelor cu nivelul 2 desecurizare. Aceeaºi propunere deîndeplinire a misiunilor de cãtre so-cietãþile specializate are valabilitate ºipentru obiectivele cu nivelele 3 ºi 4 desecurizare. Articolul 7, alineatul 3prevede cã la obiectivele militare undepaza se executã cu efective din so-cietãþile specializate, misiunea se orga-nizeazã ºi se conduce de cãtre ºefulstructurii care asigurã paza. Interesantãºi ineditã apare modificarea pentru arti-colul 21 alineatul 5 – semestrial, perso-nalul militar destinat executãrii servi-ciului de pazã executã obligatoriu, uncontrol psihologic, iar cei admiºi vorefectua ºi un control medical în unitateasanitarã repartizatã.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCU

IINNEEDDIITT ÎÎNN ÎÎNNVVÃÃÞÞÃÃMMÂÂNNTTUULLSSUUPPEERRIIOORR

Carmen UNGUREANU – Braºov

Începând cu anul universitar 2005-2006,învãþãmântul superior din România ºi-a pus în apli-care metodologia de reformã. Studiile universitaresunt grupate pe cicluri. Studiile universitare delicenþã au durata de 3 ani, cele de masterat 2 ani, iardoctoratul 3 ani. A intrat pe rol Sistemul Europeande Credite Transferabile. Foile matricole s-auînlocuit cu Suplimentele de Diplomã. Ce înseamnãSistemul de Credite Transferabile (ECTS)? Pun înevidenþã rezultatele profesionale pe care le obþin stu-denþii. Paºii modelului asigurã transferabilitateacreditelor de studii între facultãþile aceleiaºi instituþiide învãþãmânt superior ºi între universitãþi.Este facilitatã mobilitatea studenþilor între univer-sitãþile româneºti ºi între acestea ºi cele europene.Pentru a promova o disciplinã, studentul obþine nunumai o notã, ci ºi un numãr de credite de studiu.Creditele de studiu reflectã cantitatea de muncã(workload).Cantitatea normalã de muncã specificã unui an uni-versitar este de 60 de credite. Suplimentul dediplomã se elibereazã odatã cu diploma de licenþã.Se redacteazã bilingv (românã ºi englezã) ºi are unconþinut complex, potrivit legislaþiei europene. Încele opt secþiuni, sunt descrise studiile ºi rezultatelestudentului.

Legislaþia militarã

SS-AA MMOODDIIFFIICCAATT RRGG-22

Nu ºtiam cã maiorul Cãtãlin MONORANU a fost promovat lao structurã importantã din instituþia militarã. Noroc de spaþiulamenajat pentru mijloacele de transport, locul în care l-am întâl-nit, cu cinci zile în urmã. Era posomorât din cauza mobilitãþii te-ritoriale-naveta, dar ºi de o neîmplinire în concepþia de sine.

L-am întrebat ce mai ºtie despre foºtii colegi din marea unitatede la Iaºi.

Poate cã, dintr-o eroare, i-am ridicat la fileu o minge pe care arfi vrut sã o joace. Un fost subordonat de-al sãu, cândva ºi al meuîn instituþia militarã de învãþãmânt, i-a cerut ajutorul. Era vorbadespre a-l direcþiona cãtre o unitate din apropierea domiciliuluisãu, pe o specialitate militarãdiferitã de cea pe care o ºtiabine. Soluþia gânditã de cãtreMONORANU a fost aceea cãe bine sã insiste pe ceea ce agãsit. Ofiþerului nu i s-a pãrutfiresc sã apeleze la criteriile deinfluenþare. Mãreþia sa moralãnu face front comun cu tripota-jul. Inteligenþa lui socialãpoate fi invidiatã de cãtre noi,ceilalþi, care încercãm sã nedescurcãm prin frontul undelorþesute de pãianjenii clipei.Este dificil sã-i pun fostuluicoleg o ºtampilã cu apt sauinapt pentru activitatea coti-dianã. Mã avantajeazã doartimpul petrecut împreunã, lacomanda subunitãþilor. Atuncii-am ghicit pasiunea pentruistorie, voinþa de a învãþa le-gislaþia ºi abilitãþile pentruingineria topogeodezicã. Are ominte organizatã ºi-i frapat destereotipia interesului pentrusine. Dacã îi ceri sã apreciezepe cineva, vorbeºte înmetafore laudative. Admiraþia

pentru toþi cei pe care îi ºtie, deja, i se înscrie pe diploma bucurieieterne. ªefii sãi nemijlociþi ºi l-au dorit ca subordonat. Fermitatea,responsabilitatea pentru muncã, plãcerea de a desprinde esenþialuldin alambicãri, cred cã au stat la cota de investiþie a încrederii pen-tru ceea ce este acum. A fost ºi este conºtient cã drepturile omuluiimplicã ºi datoriile lui. Fiecare om ºtie sã aducã pe lume, aºa cumîi este felul, adevãrul sãu.

Maiorul MONORANU a vrut sã aducã bagheta luminatã desprânceana bucuriei ºi admiraþiei.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

UUNNDDEE SS-AA PPIICCTTAATT ““JJUUDDEECCAATTAA DDEE AAPPOOII””??

Florin DAVID – Târgoviºte

Vorbeam într-unul din articolele publicaþiei despreªtefan cel Mare. Fãceam referire la ºtiinþa lui de apãstra secretul cifrului. Albastrul mãnãstirii Voroneþîncã nu a fost imitat nicãieri în lume. Secretulamestecului îºi are originile în afara graniþelor. S-au combinat amestecurile de cãtre oamenii dinslujba domnului. Astãzi, pe exteriorul mãnãstiriiVoroneþ, este pictatã “Judecata de Apoi”, încã dinvremea lui Petru RAREª (1534).

INTENÞIE DE PORTRET

ADMIRAÞIA, O ETERNÃ BUCURIE A ÎNÞELEGERII

CUM S-A PIERDUT ARMADASPANIOLÃ?

Leonard PAVELESCU – Ploieºti

Sir Francis DRAKE a fost autorul scenariului încare s-a pierdut invincibila “Armada” spaniolã.Spania a trimis în rãzboi împotriva Angliei, în 1588,o flotã alcãtuitã din 129 de nave. Cei 30 000 de mari-nari nu au putut riposta împotriva adversarilorenglezi, care au fost abil conduºi de cãtre DRAKE,viceamiral. Istoria vine ºi cu circumstanþe atenuantepentru spanioli. Vânturile puternice ºi ceaþa continuãi-au împiedicat pe cãpitanii de nave sã gândeascãintenþiile ºi grupãrile englezilor.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

SondajCine-i întâiul

român?Nu mai este nici un secret faptul cã s-a votat

pentru întâiul român. Opiniile ºi atitudinilecetãþenilor au fost soluþiile unor modele sociolo-gice machetate de cãtre specialiºti. Paginilecotidianelor au redat motivele, credinþele ºinormele fiecãruia dintre noi, care au exprimat,într-o mãsurã mai micã sau mai mare, poziþia înclasamentul cu cei mai buni români. Din misi-unile de documentare, am înregistrat peste patrusute de dialoguri cu ofiþeri, maiºtri militari, sub-ofiþeri, personal civil contractual, gradaþi profe-sioniºti, soldaþi. Chestionarul nostru a fost gânditprin douãzeci de întrebãri scalate cu valorinumerice diversificate. Rãspunsurile subiecþilorau fost ierarhizate potrivit grilei ajustate prinmijlocul informatic. Munca unui colectiv formatdin trei oameni are drept mulþumire alcãtuireaclasamentului în forma:

Constantin BRÎNCUªI - pentru caracteris-ticile artistice date de "Coloana Infinitului","Masa Tãcerii", "Poarta Sãrutului" ºi "PasãreaMãiastrã".

George ENESCU - pentru "RapsodiaRomânã" ºi abilitatea de a construi valoareaparametrului de imagine naþionalã, concretizat ºiîn titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare.

Vasile ALECSANDRI - cu premiul“Gintei Latine" câºtigat în Franþa la Montpéllier.

Mihai EMINESCU - prin mãreþia opereisale, pe care au evaluat-o prin comparaþie criticiivremurilor, ca "operã de mãreþia fluviului ameri-can".

Henri COANDÃ - cu pecetea de inventatorîn domeniul dinamicii fluidelor ºi în tehnica deaviaþie.

Gogu CONSTANTINESCU - descoperi-torul teoriei sonicitãþii, valorificate în proiectareaºi construcþia prototipurilor de avioane militare

ªtefan ODOBLEJA - creatorul psihologieiconsonantiste, iniþiatorul postulatelor ciber-neticii, dezvoltate, pentru prima oarã în lume,dupã studiile lui André Marie AMPÉRE

Mihai VITEAZU - ctitor de edificiu naþio-nal

Alexandru Ioan CUZA - cel care a pusbazele reformelor în toate domeniile vieþiisociale

Au mai primit voturi Aurel VLAICU, Tra-ian VUIA, ªtefan cel Mare.

(C.D.)