US_1_2014

7/21/2019 US_1_2014

http://slidepdf.com/reader/full/us12014 1/44

UNIVERSUL ŞCOLII ISSN 2285 – 309X Nr.1/2014

Anul XVI Nr. 1 (21) Ianuarie 2014

7/21/2019 US_1_2014



ISSN 2285 – 309X

EDITURA UNIVERSUL ŞCOLII

a CASEI CORPULUI DIDACTIC ALBA

Alba Iul ia , Str. G. Bethlen n r. 7, Cod 510009

Tel. 0258/826147, F ax. 0258/833101

Web: www.ccdab.ro , E-mail: [email protected]

Director: Prof. Deák – Székely Szilárd Levente

Redactor şef: prof . Oros Ligia Elena Redactori: prof. Comaniciu Cristina, prof.Jude Laurenţiu, prof. Nandrea Maria, ing. ec.Onişoru Viorica Colaboratori: lector univ. dr. Scheau IoanTehnoredactare: aj. analist programatorPopa Ioan

C P f N d M i

SUMAR

Festivalul Naţional al Şanselor tale -România 2013 – Prof. Oros Ligia Elena 2

Digital Media în educaţia interculturală –

Prof. Comaniciu Cristina 3

Testul docimologic – Prof. Ghibescu Maria 5

Metode şi mijloace puse în valoare prin

utilizarea TIC în procesul de predare – învăţare la biologie – Prof. Turcu Iuliana

8

Asigurarea calităţii educaţiei în învăţământul

românesc – Prof. Traxler Ionela Ileana12

Proiectul – o metodă eficientă pentrurealizarea unei educaţii dinamice, formative

– Prof. înv . primar Bălău Mirela, prof. înv. primar Ignat Felicia

15

Notarea activităţii elevului din timpulsemestrului prin aplicarea descriptorilor deperformanţă – Prof. Buta Violeta

19

Interacţiunea şcoală - familie – Prof. înv. primar Maniu Valeria Angela

21

C l ă d li d

http://www.ccdab.ro/




7/21/2019 US_1_2014



FESTIVALUL NAŢIONAL AL ŞANSELOR TALE – ROMÂNIA 2013

Prof. Oros Ligia Elena – Casa Corpului Didactic Alba

În perioada 18 – 24 noiembrie 2013 s-a desfăşurat, sub genericul „Cetăţean român-cetăţean european” a XIV-a ediţia a „Festivalului Naţional al Şanselor Tale”. Organizareasăptămânii educaţiei adulţilor / educaţiei permanente se află sub egida UNESCO – Institutul

pentru Educaţie – Hamburg, România numărându-se printre cele 48 de ţări din lume careorganizează anual acest eveniment.

Manifestarea cultural-educativă şi sportivă răspunde, de asemenea, politicii promovatede Ministerul Educaţiei Naţionale pentru diversitate şi extinderea ofertei de educaţie prinunităţile şi instituţiile de învăţământ şi consolidarea rolului acestora ca centre de resur seeducaţionale la nivelul comunităţii.

Deoarece anul 2013 a fost declarat de către Comisia Europeană „Anul European alCetăţenilor”, activităţile şi programele educaţionale propuse se puteau încadra în următoareleteme:

- promovarea documentelor europene şi naţionale în exercitarea dreptului la liberă

circulaţie; - dezbateri, colocvii, seminarii, simpozioane, lectorate pe tema cetăţeniei active; - acţiuni de formare în parteneriat (activităţi culturale, sportive, educaţie civică, educaţie

pentru valorile democr aţiei, educaţie pentru protecţia mediului, educaţie religioasă,educaţie estetică);

- prezentări de imagini foto, expoziţii, lansări de carte, de programe educaţionale; - diseminare de „bune practici”.

Toate activităţile planificate de unităţile de învăţământ au fost desfăşurate în perioada18 24 i b i 2013 d fă ă ii fă â d l CD Alb â ă î d

7/21/2019 US_1_2014



Unităţile şcolare ce au avut cea mai numeroasă implicare din partea cadrelor didacticeau fost: Colegiul Tehnic Apulum Alba Iulia, Şcoala Gimnazială „Ion Agârbiceanu” Alba

Iulia, Şcoala Gimnazială „Toma Cocişiu” Blaj, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu” Unirea,Şcoala Gimnazială „IM Moldovan” Blaj, Şcoala Gimnazială „Singidava” Cugir, Colegiul

Naţional „Avram Iancu” Câmpeni, Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” Blaj, ColegiulTehnic Aiud, Liceul Teologia Grecocatolic „Sfântul Vasile cel Mare” Blaj, Liceul Tehnologic„Ştefan Manciulea” Blaj, Şcoala Gimnazială Valea Lungă, Liceul Tehnologic Sebeş, GPPLumea Copiilor Blaj, Liceul cu Program Sportiv Alba Iulia, Şcoala Gimnazială Stremţ,Colegiul Economic DPM Alba Iulia, Şcoala Gimnazială „Vasile Goldiş” Alba Iulia, LiceulTehnologic Silvic Câmpeni, Şcoala Gimnazială „Nicolae Drăgan” Galda de Jos. Din restulunităţilor şcolare, numărul de cadre didactice a fost mai mic de 10 cadre didactice/ unitateşcolară, dar asta nu înseamnă nicidecum o diminuare a calităţii activităţilor desfăşurate, uneorichiar dimpotrivă.

Fiecărui cadru didactic implicat i s-a acordat o diplomă de participare, titularii acestordiplome fiind aşteptaţi la sediul CCD Alba pentru a ridica diplomele.

Felicităm toate colectivele de cadre didactice ce s-au implicat în acţiunile din cadrulFestivalului Naţional al Şanselor Tale – România 2013 pentru calitatea acţiunilor derulate.

Vă aşteptăm cu activităţi la fel de frumoase şi de calitate şi în anul următor.

„DIGITAL MEDIA ÎN EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ”

Prof. Comaniciu Cristina, Casa Corpului Didactic Alba

Di i l di i i l l d i ” i l l l i d f f i lă

7/21/2019 US_1_2014



Multimedia implică modalităţi multiple de utilizare text, audio, imagini, desene, animaţieşi video în diferite aplicaţii de uz general ca:

- teleconferinţa video; - lectura distribuită în învăţământul superior; - telemedicina;- medii de lucru în cooperare;- căutarea de obiecte vizuale în baze de date foarte

mari video sau de imagini;- realitate îmbunătăţită: plasarea de grafică pe

calculator şi video de tip „real-appearing” în scenefilmate;

- transformarea unor componente multimedia încomponente editabile.

Câteva exemple de aplicaţii multimedia: - sisteme de editare şi producţie video digitale; - reviste şi ziare electronice; - World Wide Web;

- enciclopedii, jocuri, etc on-line;- comerţ on-line;- televiziune interactivă; - cursuri multimedia;- conferinţa video;- video la cerere („video-on-demand”); - filme interactive.

În activităţile desfăşurate în cursuli l i f i ili i

7/21/2019 US_1_2014



TESTUL DOCIMOLOGIC

Prof. Ghibescu Maria, Şcoala Gimnazială Petreşti

Testul docimologic este o alternativă şi o cale de eficientizare a examinăriitradiţionale. Totodată asigură obiectivitate în procesul de evaluare. Testele sunt probecomplexe, formate dintr-un ansamblu de sarcini de lucru care permit determinarea gradului deînsuşire a cunoştinţelor de către elevi sau a nivelului de dezvoltare a unor capacităţi pe bazăde măsurători şi aprecieri riguroase.

Etape în elaborarea testului docimologicPrima etapă este cea de stabilire a scopului probei: de constatare, de informare, dediagnosticare, de prognosticare, de decizie sau pedagogică.

A doua etapă este cea de delimitare a conţinuturilor din care se va susţine testul şitotodată stabilirea competenţelor de evaluat.

O altă etapă, a treia, în care se realizează matricea de specificaţie, cu scopul de areflecta echilibrul între competenţele de evaluat şi subiectele propuse spre rezolvare. Tabelulde specificaţie cuprinde pe verticală conţinuturile evaluate, iar pe orizontală competenţele de

evaluat elaborate în acord cu taxonomia lui Bloom (domeniul cognitiv): cunoaştere,comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză şi evaluare. Tabelul realizat reflectă accentul pus pefiecare competenţă de evaluat şi pe fiecare unitate de conţinut.

Cea de a patra etapă, care este cea mai laborioasă, presupune stabilirea variantelor deitemi, elaborarea itemilor şi organizarea testului prin eşalonarea itemilor, prezentareainstrucţiunilor de lucru şi precizarea timpului de execuţie. Ca şi element principal al testuluidocimologic se regăseşte itemul care din perspectiva evaluării şcolare se defineşte ca fiind ounitate de măsură ce include un stimul şi o formă prescriptivă de răspuns. Este formulat cui i d i d l l i b i f i f

7/21/2019 US_1_2014



– învăţare, experienţa profesorului şi calităţile elevilor de asimilare a cunoştinţelor cu caresunt înzestraţi.

Exemplu :Test de evaluare la matematică – algebră, clasa a VIII – aUnitatea de învăţare: Calcule cu numere reale reprezentate prin litere

Competen ţe de evaluat C1. Cunoaşterea şi aplicarea metodelor de descompunere în factori a expresiilor; C2. Aplicarea regulilor de calcul si folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numerereale reprezentate prin litere;C3. Deducerea şi aplicarea formulelor de calcul prescurtat pentru optimizarea unor calcule;C4. Rezolvarea unor situaţii problemă utilizând rapoarte sau expresii de numere realereprezentate prin litere, interpretarea rezultatului.

Competenţe de evaluat

Conţinuturi C1 C2 C3 C4 Total

Calcule cu numere reale sau calculecu numere reale reprezentate prin

litere

- 33% (6) - 6% (1) 39% (7)

Descompuneri în factori aexpresiilor

16% (3) - - 11% (2) 27% (5)

Formule de calcul prescurtat - - 22% (4) - 22% (4)

Media aritmetică şi geometrică - 6% (1) 6% (1) - 12% (2)

Total 16% (3) 39% (7) 28% (5) 17% (3)100%(18)

7/21/2019 US_1_2014



5p

5p

5p5p

4. Fie2

1( )

5 6

x E x

x x

.

a. Să se determine pentru ce valori ale lui x , expresia are sens; b. Să se determine valoarea expresiei în punctul 0 x .

5. Fie2 2

1 1( ) 1 :

1 (3 1) ( 3)

x x E x

x x x

, unde \ 1 x .

a. Să se descompună în factori expresia 2 2(3 1) ( 3) x x ;

b. Să se arate că ( ) E x este un număr natural pătrat perfect, pentru orice \ 1 x .

În realizarea acestui test am folosit în prima parte itemi semiobiectivi - de completare,iar în a doua parte am folosit atât itemi semiobiectivi - cu răspuns scurt, cât şi itemi subiectivi

– rezolvare de probleme.Barem de corectare şi notare

Subiectul ISe acordă 0p sau 5p, nu se acordă punctaje intermediare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

2 x 2

5 2 x x 2

2 1 x x ( 6) x x

( 6)( 6) x x

2

( 2) x 16,5 Fals0

5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5pSubiectul II

1 g

m a b

Finalizare: 1 g

m

2p

3p

2a 29 7 x 5p

2

15p

7/21/2019 US_1_2014



pentru toţi elevii; elimină stresul comunicării orale; examinează un număr mare de elevi într -un timp relativ scurt; dă posibilitatea elevului de a elabora răspunsul în ritm propriu.

Dezavantaje: pun în evidenţă cantitatea şi mai puţin calitatea cunoştinţelor elevilor; nu permit remedierea imediată a unor eventuale lacune în cunoştinţe; sunt mai costisitoare din punct de vedere al costurilor.

Bibliografie:1. Creţu D., Nicu A., Pedagogie şi elemente de psihologie pentru formarea cadrelor

didactice, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2004; 2. Popa N., Programul naţional de dezvoltare a competenţelor de evaluare ale cadrelor

didactice, CNCEIP, 2008;3. Cucoş C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Iaşi,

Editura Polirom, 1998.

METODE ŞI MIJLOACE PUSE ÎN VALOARE PRIN UTILIZAREA TIC

ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂŢARE LA BIOLOGIE

Prof. Turcu Iuliana, Şcoala Gimnazială „Vasile Goldiş” Alba Iulia

Identificarea şi combinarea metodelor şi a mijloacelor optime pentru formareacompetenţelor dorite la elevi reprezintă un aspect important al didacticii şi un punct esenţial înconturarea strategiei de urmat de către profesor. Se ştie că nu există strategii şi metode pure,

7/21/2019 US_1_2014



Demonstraţia intuitivă este indispensabilă, pentru că leagă învăţarea de concret,înlăturând ipostaza unui învăţământ abstractizant, ineficient, rupt de viaţă.

Demonstraţia poate fi utilizată într -o serie de momente, precum:- la începutul predării, cu rol de percepţie a realităţii studiate (ex.: cls a-V-a, teoria celulară

poate fi demonstrată prin vizualizarea celulei vegetale în foiţa de ceapă, sau a celulei animale prin raclaj de pe mucoasa bucală). Această demonstraţie poate fi înlocuită prinvideoproiectarea frontală a unor preparate microscopice la un microscop conectat la uncalculator sau prin prezentarea demonstrativă a unor filme cu etapele de lucru respective. - la sfârşitul lecţiei, cu rol în fixarea şi consolidarea cunoştinţelor, precum şi de confirmare a

adevărurilor ştiinţifice însuşite pe parcursul lecţiei (ex.: un ţesut vegetal sau animaldemonstrat în timpul lecţiei cu ajutorul desenului la tablă, poate fi demonstrat în final printr -un preparat microscopic fix cu secţiune prin acel ţesut); - integrat în procesul de predare-învăţare.

Demonstraţia intuitivă se realizează prin intermediul unor mijloace didactice, care pot fi :

- naturale: organisme animale mici, care pot fi aduse în clasă şi demonstrate frontal,individual sau în grup; organisme animale şi vegetale mari, care pot fi demonstrate cu prilejul

unor vizite didactice în parcuri, grădini botanice şi zoologice, muzee; organe naturale(rădăcini, tulpini, frunze, flori, fructe, seminţe), organe sau organisme naturalizate (planşe deierbar, insectare), organe sau organisme conservate în alcool.

- substitute: grafice (fotografii, planşe, desene didactice, desenul la tablă), obiectuale(machete, mulaje, modele audio-vizuale, diapozitive, înregistrări sonore, filme didactice).

Demonstraţia trebuie să îmbine observaţia dirijată de către profesor cu observaţiaindependentă şi activă a elevilor şi de a forma la elevi capacitatea de a selecta aspectele tipiceimportante şi de a formula concluzii.

7/21/2019 US_1_2014



- cibernetice - pentru sisteme dinamice, perfectibile, în care se manifestă feedback -ul(modelul reglajelor genetice, al reglărilor neuro-endocrine fiziologice în organismele animale,

al relaţiei umiditatea aerului - transpiraţie - sucţiune). TIC este de un real folos în utilizarea acestor metode prin:

- mijlocul pus la dispoziţie de a vizualiza modele; - furnizarea unor modele virtuale din diferite surse educaţionale on-line;- posibilitatea vizualizării tridimensionale şi a rotirii unui obiect, permiţând analiza sacompletă; - simulări şi animaţii dinamice ce pot fi modele ale unor procese fiziologice.

Problematizarea este modalitatea de a crea în mintea elevului o stare conflictualăcritică de nelinişte pozitivă, determinată de necesitatea cunoaşterii unui obiect, fenomen sau

proces, sau a rezolvării unei probleme teoretice sau practice. Problematizarea se produce datorită conflictului intelectual ce apare între ceea ce ştie

(poate rezolva) şi ceea ce nu ştie (trebuie să rezolve) elevul, între ceea ce îi este cunoscut şiceea ce îi este necunoscut într-o anumită problemă, ca urmare a caracterului relativ incompletal cunoaşterii sale şi necesită dobândirea de noi cunoştinţe.

După P. Goguelin, se pot distinge şase etape în studierea unei probleme:

- definirea punctului de plecare şi a scopului urmărit; - punerea problemei şi selectarea informaţiei necesare; - organizarea informaţiei; - transformarea informaţiei prin raţionament în vederea identificării soluţiilor posibile; - alegerea soluţiei optime; - verificarea soluţiei alese şi a rezultatelor.

Predarea-învăţarea se poate realiza prin următoarele tipuri de problematizare: - întrebarea- problemă produce o stare conflictuală restrânsă ca dificultate, abordând de regulă

7/21/2019 US_1_2014



- posibilitatea lucrului în reţea pentru descoperirea şi validarea celor mai bune soluţii.Învăţarea prin descoperire este o strategie complexă de predare-învăţare, care oferă

elevilor posibilitatea de a dobândi cunoştinţe prin efort personal, independent. Elevul, datorită acestei metode, se transformă tot mai mult în subiect al educaţiei, în

propriul său educator. Astfel, el explorează, reconstruieşte, redescoperă, ajunge lageneralizarea şi dobândirea adevărurilor prin efort propriu. O astfel de strategie se bazează pe

problematizare şi cercetare, pe experienţa directă şi concretă, creativă. Învăţarea euristicăurmăreşte să nu comunice materia de studiu în forma ei finală de învăţare, ci să antrenezeelevul în instruire, să-i arate cum să înveţe.

Trebuie avute însă în vedere şi limitele metodei. S-ar putea ca în faţa unor probleme prea complexe, realizarea înţelegerii bazate numai pe efortul propriu al elevului să nu fie posibilă. De aici, necesitatea ca, în situaţiile de studiu deosebit de complexe, să intervinăîndrumarea învăţării, a gândirii, în direcţia micşorării distanţelor spre generalizări, spreînţelegerea şi descoperirea adevărurilor ce trebuie însuşite. Atunci învăţarea prin descoperiredevine învăţare dirijată.

Avantajele oferite de TIC în aplicarea acestei metode:- permite elevului căutarea surselor de informaţie;

- permite elevului căutarea informaţiilor şi sistematizarea lor; - oferă posibilitatea de a vizualiza structuri, procese şi fenomene, cale senzorială responsabilăde 90% din percepţia informaţiilor din mediul înconjurător; - lasă deschisă opţiunea de a modifica unele aspecte ale procesului care trebuie înţeles, astfel,elevul pleacă de la un adevăr ştiinţific şi descoperă singur, parcurgând paşii prevăzuţi, alteadevăruri.

Experimentul şi experienţa de laborator Experienţa de laborator constă în realizarea unor demonstraţii pentru observarea

7/21/2019 US_1_2014



Astfel, TIC oferă o serie de avantaje, precum: - câştigarea timpului alocat înaintea desfăşurării experimentului pentru pregătirea

instrumentelor şi a materialelor de lucru necesare desfăşurării acestora; - evitarea situaţiilor în care experimentul nu se derulează din cauza lipsei materialelor tehnicesau biologice;- posibilitatea de desfăşurarea a experimentului virtual în orice spaţiu dotat cu calculator şivideoproiector, nu exclusiv în laboratorul de biologie;- evitarea situaţiilor în care experimentul trebuie reluat, deoarece faptele biologice nu s-auderulat într-o marjă de aşteptări care să permită dirijarea învăţării în sensul dorit de profesor; - varietatea modalităţilor de explorare a aceluiaşi fenomen datorată diversităţii de softurieducaţionale şi resurse on-line pe aceeaşi temă; - valorificarea creativităţii elevilor, putând să imagineze ei înşişi noi modalităţi de explorareacu ajutorul tehnicii digitale;- posibilitatea de pătrundere în intimitatea microscopică, celulară şi subcelulară a organizăriimateriei vii, astfel încât facilitează percepţia şi înţelegerea structurilor, fenomenelor şi

proceselor la un nivel inaccesibil unui experiment derulat cu mijloacele şi instrumentele cucare este dotat de obicei un laborator şcolar;

- posibilitatea de vizualizare dinamică a unui proces fiziologic, datorită tehnicilor de animaţie; - oferirea instrumentelor de lucru (procesor de text, calcule, tabele, grafice, diagrame, hărţi)necesare etapei de înregistrare şi prelucrare a datelor culese prin desfăşurarea unui experimentclasic;- oferirea instrumentelor de prezentare a modului de desfăşurare a unui experiment clasic şi aconcluziilor derivate din acesta.

Bibliografie:

7/21/2019 US_1_2014



Aceste şanse vor deveni cu atât mai mari cu cât elevii vor fi implicaţi în activitateacare vizează ameliorarea mediului şcolar sub aspectele fizice şi socio-afective. Pentru a

răspunde acestui deziderat, corpul profesoral trebuie să-i facă pe elevi să se simtă şi ei„proprietarii” şcolii respective şi să le ofere posibilitatea să-şi pună în aplicare ideile proprii.Contribuind într-o măsură relevantă la îmbunătăţirea mediului din şcoala lor, copiii voraprecia schimbările făcute şi vor respecta eforturile depuse. Studiile au demonstrat căelementele care ţin de mediul fizic şi de climatul şcolii, ca şi iniţiativele legate de implicareacopiilor în ameliorarea acestor elemente, au o contribuţie deosebită în asigurarea unei educaţiide bună calitate.

Calitatea şi eficienţa sunt doi piloni importanţi ai reformelor educaţionale din toatălumea. Ei trebuie avuţi în vedere la construirea sistemului naţional de management şi deasigurare a calităţii în învăţământul românesc. Astfel se va permite o integrare reală şifuncţională, din punct de vedere educaţional, a României în UE.

Realizarea calităţii în educaţie este necesară deoarece România se numără printre puţinele ţări europene care nu dispunea de un mecanism reglementat în acest domeniu. Deaceea a fost nevoie şi de stabilirea cadrului legislativ care să permită dezvoltarea unei culturiinstituţionale a calităţii educaţiei şi protecţia beneficiarului de educaţie. Având în vedere

Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şiţinând cont de Constituţia României, guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă privind asigurarea calităţii educaţiei. Aceasta prevede dispoziţiile generale, metodologia,asigurarea internă a calităţii educaţiei, evaluarea externă a calităţii educaţiei, acreditareaorganizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor de studiu.

Cadrul general privind domeniile, criteriile, standardele şi procedurile de evaluare şiasigurare a calităţii la nivelul sistemului naţional de învăţământ este cuprins în Metodologia

generală a evaluării şi asigurării calităţii educaţiei. Potrivit acestei metodologii, asigurarea

7/21/2019 US_1_2014



gestioneze asigurarea calităţii tuturor activităţilor sale şi să facă publice informaţiile şi datelecare probează un anumit nivel al calităţii.

Pentru evaluarea calităţii educaţiei trebuie identificaţi şi aplicaţi în fiecare domeniuindicatori de performanţă relevanţi, vizibili şi măsurabili, informativi, accesibili, uşor deaplicat şi controlabili, eficienţi.

Controlul calităţii în şcoli se realizează printr -o autoevaluare internă şi o evaluareexternă a rezultatelor. Evaluarea internă este realizată de o comisie constituită la nivelulfiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar, iar cea externă de Agenţia Română de Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). Înfiinţarea comisiilor şi a ARACIP vadetermina restrângerea atribuţiilor inspectoratelor, a căror funcţionare va fi reorganizată.

ARAClP se află sub conducerea ministerului şi este condusă de un birou executivformat din 15 membri, cadre didactice şi experţi în învăţământul preuniversitar, numiţi pe o

perioadă de patru ani, prin ordinul ministrului. ARACIP realizează şi supune aprobăriiGuvernului României standardele de autorizare, acreditare şi de calitate, metodologiilecorespunzătoare.

Prin înfiinţarea Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (CEAC) seurmăreşte îmbunătăţirea calităţii întregii activităţi din şcoală, revizuirea şi optimizarea

strategiilor educaţionale de la nivelul unităţii şcolare. Se au în vedere şi competenţe instituţionale, de grup şi individuale: abilitatea de aidentifica finalităţile majore ale dezvoltării unităţii şcolare în cadrul sistemului şcolar, creareaunei motivaţii puternice pentru atingerea acestor finalităţi, decizia în legătură cu atragerea şifolosirea resurselor sistemului şi ale şcolii, identificarea procedurilor care vor asigura în modefectiv atingerea scopurilor propuse.

Această comisie, în cadrul şcolii, are în vedere următoarele obiective: - definirea structurii organizatorice şi funcţionale de management al calităţii şi a

7/21/2019 US_1_2014


7/21/2019 US_1_2014



Datorită faptului că ne confruntăm cu o varietate de situaţii la clasă, acestea generează larândul lor o mare diversitate de metode, profesorul având posibilitatea să-şi manifeste creativitatea în

combinarea acestora, cu scopul atingerii reuşitei în demersul instructiv-educativ implicat.Din multitudinea de metode active am ales-o pe cea a proiectului.Proiectul este o metodă complexă, care a apărut în secolul al XX-lea, datorită nevoii de

flexibilitate şi de relevanţă socială a curriculum-ului, precum şi ca o modalitate de egalizare a şanselor.Metoda proiectelor aduce un punct de vedere nou, inspirat din doctrina intereselor, a lui JohnDewey, în operele căruia ideea de interes ocupă un loc central. El consideră că învăţământul elementartrebuie să se bazeze nu numai pe activitatea, ci şi pe interesele naturale ale copilului. Metoda proiectelor îşi propune să ofere elevilor un învăţământ concret şi creator, bazat pe activitatea spontană, pe interesul lor natural. Astfel se face legătura cu teoria centrelor de interes a lui Ovide Decroly. Subîndrumarea educatorului, fiecare elev îşi întocmeşte un plan, un proiect de lucru pe timp de osăptămână. Diferitele teme şi lucrări practice ajung să acopere totuşi o programă comună. Pe lângă proiectele individuale, există şi proiecte comune, colective, care fac trecerea de la munca individualăla munca în echipe sau pe grupe.

Unul dintre experimentele organizate în spiritul noilor metode a fost cel de la Blaj, al luiToma Cocişiu, care, spre deosebire de O. Decroly şi J. Dewey, face distincţie între trebuinţelesufleteşti şi cele trupeşti.

Pornind de la identificarea unei probleme, proiectul solicită elevul pentru realizarea

obiectivelor propuse atât la şcoală cât şi acasă, sub coordonarea profesorului, atât individual cât şi îngrup. Proiectele organizate în grupuri mici sunt cele mai benefice pentru că sarcinile pot fiindividualizate, mai uşor măsurabile, permiţând evidenţierea progresului realizat.

Învăţarea bazată pe proiect este provocatoare pentru că îi încurajează pe elevi să rezolve probleme complexe şi autentice. Ei cercetează, interpretează şi sintetizează informaţia într -un mod câtmai relevant.

Pe parcursul derulării proiectului avem oportunitatea de a monitoriza: creativitatea şiiniţiativa, cooperarea, conducerea în cadrul grupului, flexibilitatea în gândire, persistenţa, capacitatea

7/21/2019 US_1_2014



- raportorul – prezintă concluziile, soluţiile finale ale grupului. Implementarea propriu- zisă:

- culegerea, organizarea şi prelucrarea informaţiilor legate de tema aleasă; - elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei; - evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă; - executarea proiectului;- dirijarea acţiunii de către profesor; - finalizarea acţiunii ;- prezentarea proiectului/produsului final;

Evaluarea proiectului

Pentru o evaluare cât mai obiectivă trebuie avute în vedere câteva criterii generale deevaluare, criterii care vizează:

calitatea proiectului/produsului:- validitatea: nivelul la care proiectul reuşeşte să acopere unitar şi coerent, logic şiargumentat, câmpul tematic propus;- completitudinea: modalitatea în care au fost valorizate conexiunile şi perspectiveleinterdisciplinare, competenţele teoretice şi practice; - elaborarea şi structurarea: vizează acurateţea şi rigurozitatea demersului ştiinţific, logica şi

argumentarea ideilor, coerenţa, corectitudinea ipotezelor şi concluziilor; - calitatea materialului utilizat: relevanţa conţinutului ştiinţific, semnificaţia şi acurateţeadatelor colectate, strategia de prelucrare şi colectare a datelor; - creativitatea: gradul de noutate pe care îl aduce proiectul în abordarea tematicii, măsura încare elevul optează pentru o strategie originală, inedită.

calitatea activităţii elevului:- raportarea elevului la temă: măsura în care elevul a făcut ceea ce trebuia sub aspectulvalidităţii şi relevanţei abordării temei proiectului;

7/21/2019 US_1_2014



Se va lucra pe patru grupe cu câte 5 elevi, cu lideri de grupă şi cu teme date pentru fiecaregrupă. Timpul de lucru va fi de 2 săptămâni. Fiecare grupă va aduna separat materialele realizate, în

câte o mapă care, la final, va forma un capitol din întregul proiect.

Temele grupelor

Grupa I- să realizeze, prin decupare, un puzzle cu portretul scriitorului;

- date despre viaţa şi opera lui Ion Luca Caragiale;- vederi cu locuri unde a trăit Caragiale;

- desene pe baza textelor lecturate;

Grupa II

Exemple de opere în care apar copii needucaţi: D-l Goe ...:- joc didactic: li se propune elevilor rezolvarea unui joc (puzzle cu fragmente) care cons tă în

reaşezarea, în ordinea cronologică a acţiunii, a unor fragmente din text, scrise pe foi diferite şiamestecate;

- realizarea unui cvintet;

- redactarea unei compuneri în care Goe este înlocuit cu un copil bine educat (păstrându -selocul şi timpul acţiunii).

Grupa III

Exemple de opere în care apar copii needucaţi: Vizită ...:

- exerciţii de alegere a variantei corecte de răspuns; - harta textului;

7/21/2019 US_1_2014



Această metodă se constituie într -o formă de evaluare motivantă pentru elevi, în ciuda faptuluică presupune un volum de muncă sporit şi necesită cercetare continuă.

În urma aplicării la clasă a acestor metode, am constatat că elevii se dovedesc foarte receptivi, participând cu entuziasm, simţindu-se motivaţi şi stimulaţi în dezvoltarea şi manifestarea personalităţii. Prin metodele moderne de învăţământ se creează un climat psihosocial relaxant, în care rolul

profesorului este acela de partener al elevului în demersul instructiv-educativ, astfel şcoala modernă putând să răspundă nevoilor beneficiarilor săi.

Bibliografie

1. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ , Iaşi, Editura Polirom, 2006. 2. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii,

Bucureşti Editura Aramis, , 2002. 3. Cocişiu, Toma, Jocul faptelor. Contribuţii practice de la Şcoala de experimentare din Blaj,

Alba-Iulia, Editura AETERNITAS, 2003.4. Ionescu, Mihaela, Managementul clasei. Un pas mai departe. Învăţarea bazată pe proiect,

Bucureşti, Ed. Humanitas, 2003. 5. Mîndru, Elena, Niculae, Areta, Borbeli, Lucica, Strategii didactice interactive. Exemple din

practica didactică, Bucureşti, Didactica Publishing House, 2010.

6. Popescu, P., Roman, I. C., Lecţii în spiritul metodelor active (cercetări experimentale),Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980

NOTAREA ACTIVITĂŢII ELEVULUI DIN TIMPUL SEMESTRULUIPRIN APLICAREA DESCRIPTORILOR DE PERFORMANŢĂ

7/21/2019 US_1_2014



C1 – Descrierea fenomenelor fizice, realizarea de conexiuni între fenomenele fizice şi legilestudiate, rezolvarea de probleme bazate pe legi şi noţiuni studiate, aplicarea legilor fizicii în

explicarea unor fenomene din mediul tehnologic.C2 – Verificarea experimentală a unor legi şi măsurarea unor mărimi fizice, stabilirea surselorde erori şi calcularea erorilor, modelarea experimentală a unor fenomene şi proiectarea unorexperimente.C3 – Culegerea de date din surse variate, pregătirea suplimentară, participarea la olimpiade şiconcursuri şcolare. C4 – Rezolvarea temelor pentru acasă şi interpretarea rezultatelor problemelor propuse.

Descriptorii de performanţă aleşi pentru aprecierea generală privind activitateaelevului din timpul semestrului la disciplina fizică F2, nivel liceal, pentru clase cu nivelmediu, profil tehnic sunt:Pentru nota 5 Pentru nota 6 -7 Pentru nota 8 -9 Pentru nota 10C1 –recunoaşte şidefineşte parţialfenomene fizice,unităţi de măsură,

mărimi fizice, legi, principii- nu rezolvă

integral probleme,nu recunoaşte şi nuinterpreteazăgrafice, diagramemodele, scheme.

- recunoaşte şidefineşte fenomenefizice, unităţi demăsură, mărimi

fizice, legi, principii- foloseşte corectsemnificaţiiletermenilor şi asimbolurilor- completeazăenunţuri, tabele,figuri

- recunoaşte şidefineşte fenomenefizice, unităţi demăsură, mărimi

fizice, legi, principii- foloseşte corectsemnificaţiiletermenilor şi asimbolurilor- completeazăenunţuri, tabele,figuri

- recunoaşte şi defineştefenomene fizice, unităţide măsură, mărimifizice, legi, principii

- foloseşte corectsemnificaţiile termenilorşi a simbolurilor - completează enunţuri,tabele, figuri- reprezintă şi descriegrafice, diagrame şimodele

7/21/2019 US_1_2014



sunt prelucrate parţial

- concluzii fărărigoare ştiinţifică

corect- experimentele sunt

realizate dupămodele dejautilizate- concluzii clare

prelucrate corect subformă adecvată

(tabele, grafice etc.)- demersexperimental logic

prezentat cu claritate- detectează surse deerori şi le calculează

relevante, posibilegeneralizări

- detectează sursele deeroare şi optimizeazămetodele de măsurare - originalitate, iniţiativă - identificarea unorsoluţii oferite de fizicădezvoltării tehnologice

C3 – manifestăinteres scăzut

pentru pregătireasuplimentară - nu este receptiv lainformaţiiştiinţifice,tehnologice

- numai ajutat estecapabil să pregătească unreferat, un materialexperimental din

bibliografia pusă ladispoziţie.

– manifestă interesscăzut pentru

pregătireasuplimentară - este receptiv launele informaţiiştiinţifice,tehnologice

- este capabil să pregătească unreferat, un materialexperimental uneorifără sprijinul

profesorului- este inconsecvent

- manifestă interes pentru pregătireasuplimentară - rezolvă teste dinevaluările externe - realizează referate,materiale delaborator

- întocmeşte portofolii- obţine rezultateslabe la olimpiade şiconcursuri

- manifestă interesdeosebit pentru

pregătirea suplimentară - culege informaţiiştiinţifice, leinterpretează, lecorelează, realizeazătransferuri.

- întocmeşte portofolii - obţine rezultate bune şifoarte bune la olimpiadeşi concursuri - se autoperfecţioneazăcontinuu.

C4- manifestă - nu manifestă - rezolvă conştiincios - rezolvă toate temele

7/21/2019 US_1_2014



Mai importante decât virtuţile şi limitele mediilor educaţionale tratate separat suntinteracţiunile ce se stabilesc între acestea, în condiţiile în care dezavantajele unora pot fi

compensate de avantajele celorlalte. Dincolo de interacţiunile spontane dintre mediileeducaţionale, sunt necesare şi interacţiunile „provocate” deliberat. Evoluţia spre „societateaeducaţională” este expresia programării interacţiunii mediilor educaţionale cu sporirea

ponderii unora dintre acestea în dezvoltarea personalităţii umane.A încredinţa în exclusivitate şcolii educaţia copiilor, din partea multor părinţi, fără a fi

şi personal implicaţi într -un proces de participare activ şi constructiv, în momentele cele maisemnificative, riscă să se creeze o ruptură între generaţii, care ulterior poate fi greu deînlăturat.

La mulţi educatori, la un număr tot mai mare de responsabili din instituţii şi la părinţiimplicaţi în social, a crescut conştiinţa privind necesitatea activării solidarităţii educative întrefamilii şi profesorii din şcoli.

Şcoala rămâne şi în prezent principalul cadru de educaţie şi mediul cu cele mai multevirtuţi educaţionale. Rolul fundamental al mediului educaţional este rezultatul unor eforturiconceptuale şi organizatorice. Ca atare, acest rol trebuie menţinut şi dezvoltat prin măsurispeciale întreprinse în acest sens. Acest rol nu trebuie întărit ca să contracarăm rolul crescând

al altor medii. Dimpotrivă, el poate şi trebuie să intre în relaţie de complementaritate cucelelalte medii educaţionale. Concret, dacă ştim că familia nu este suficient de pregătită pentru educaţia copiilor în noile condiţii sociale şi ar putea face greşeli în anumite situaţii,şcoala ar trebui să intensifice legătura cu familia şi să compenseze lipsa de pregătire a acesteia

prin asistenţă psihopedagogică calificată, iar în perspectivă, să introducă în curriculum unasemenea mod de pregătire.

Evaluarea nevoilor de educaţie ale părinţilor, realizată de o echipă de cercetători de laInstitutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti şi Institutul de Ştiinţe Pedagogice şi

7/21/2019 US_1_2014



În ceea ce priveşte relaţia dintre familie şi şcoală cele mai frecvente forme deorganizare sunt:

1. Şedinţele cu părinţii;2. Discuţii individuale între cadrele didactice şi părinţi; 3. Organizarea unor întâlniri cu părinţii;4. Implicarea părinţilor în manifestări culturale ale şcolii şi activităţi recreative; 5. Voluntariatul;6. Asociaţiile de părinţi.

În condiţiile social-economice actuale se manifestă două condiţii contradictorii: părinţii sunt îngrijoraţi de viitorul copiilor lor, dar în acelaşi timp, nu mai au timp şi răbdare

să acorde atenţie problemelor acestora. Relaţia lor cu şcoala este ignorată sau evitată, acţiunileeducative ale celor două instituţii, şcoala şi familia, desfăşurându-se oarecum separat. Este osarcină a şcolii, a personalului didactic, să identifice situaţiile problematice, să dirijezestrategiile educative ale familiei în favoarea elevului şi mai ales să conştientizeze faptul cărelaţia de colaborare şcoală - familie este determinantă în obţinerea performanţelor şcolare.

Parteneriatul şcoală – familie poate contribui la creşterea factorilor educogeni aifamiliei. Prin activităţi specifice, părinţii pot fi sprijiniţi să conştientizeze rolul pe care-l au în

educaţia copiilor lor, să fie sprijiniţi să se implice în activităţi educative. Un studiu realizat în ceea ce priveşte necesitatea colaborării şcoală–familie enumeră patru motive pentru care şcoala şi familia se străduiesc să stabilească legături între ele: a. părinţii sunt juridic responsabili de educaţia copiilor lor;

b. învăţământul nu este decât o parte din educaţia copilului; o bună parte a educaţiei se petreceîn afara şcolii;c. cercetările pun în evidenţă influenţa atitudinii parentale asupra rezultatelor şcolare aleelevilor, în special asupra motivaţiilor învăţării, precum şi faptul ca unele comportamente ale

7/21/2019 US_1_2014



COMPUNEREA ŞCOLARĂ – MODALITATE DE DEZVOLTARE ACREATIVITĂŢII ÎN CICLUL PRIMAR

Înv. Gligor Dana – Şcoala Gimnazială Vidra

Exprimarea corectă, orală şi scrisă, reprezintă un obiectiv important al procesului deînvăţământ în ciclul primar, constituind unul dintre instrumentele de bază ale munciiintelectuale, fără de care nu poate fi vorba despre dezvoltarea intelectuală viitoare a elevilor,

în special a imaginaţiei şi a gândirii creatoare.Compunerile reprezintă un cumul de activităţi intelectuale care implică sinteza

cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite de elevi la limba şi literatura română, laalte obiecte de învăţământ, cât şi în afara şcolii.

Compunerea şcolară este o activitate migăloasă, meticuloasă şi pretenţioasă, ce presupune o atenţie sporită şi un efort intelectual destul de mare din partea elevului. Eareflectă nivelul general de pregătire al elevului şi modul în care acesta stăpâneşte limba

română la un moment dat în evoluţia sa şcolară. Cuvintele înseamnă pentru fiecare dintre noio comoară inestimabilă cu care „îmbrăcăm” estetic conţinutul comunicării. Dar ne întrebămcum să-i determinăm pe cei mici să-şi însuşească această „tehnică” de a se exprima cât mai

bine în scris?Dar până ca elevii să ajungă la un asemenea nivel, este nevoie din partea dascălului de o

muncă asiduă, mai ales pe parcursul orelor de limba şi literatura română, valorificând orice prilej pentru dezvoltarea imaginaţiei şi a creativităţii acestora. O primă formă de creaţie oconstituie redarea într-o exprimare originală a conţinutului unui text citit sau auzit, folosind

7/21/2019 US_1_2014



Bilbiografie:

1.Şerdean, Ioan, Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Editura Didactică şiPedagogică Bucureşti, 1993. 2. Revista „Învăţământul primar”, nr 1-2/2005, Editura Miniped, Bucureşti. 3. Revista „Învăţământul primar”, nr 2-3/2004, Editura Miniped, Bucureşti.

TRATAREA DIFERENŢIATĂ A ELEVILOR – MODALITATE DE

PREVENIRE A EŞECULUI ŞCOLAR Înv. Marc Aurica – Şcoala Gimnazială Câmpeni

Un învăţământ de calitate este acela în care toţi elevii, indiferent de mediul de provenienţă şi de nivelul dezvoltării intelectuale, sunt sprijiniţi şi încurajaţi în dezvoltarea lor,aşa cum arată şi P. Ştefănescu – Goangă: „Educaţia numai atunci este eficace, când tratează

pe fiecare conform cu natura sa şi când dă fiecăruia hrana mintală de care el are nevoie”.

Dar, un prim pas în acest sens reprezintă o bună cunoaştere a acestora. Acest lucru presupune descifrarea notelor dominante ale personalităţii lor, înţelegerea şi identificareamotivelor care îi determină să acţioneze într -un anume mod şi o corectă previziune a evoluţieilor. Cunoaşterea şi luarea în considerare a particularităţilor individuale a fiecărui elev, duce lagăsirea unor soluţii, mijloace şi metode pedagogice specifice, ceea ce sporeşte eficienţaactului educaţional.

Pentru asigurarea succesului în învăţare pentru toţi elevii, este necesară o educaţiediferenţiată, ceea ce presupune crearea situaţiilor favorabile fiecărui elev, descoperirea şi

7/21/2019 US_1_2014



capacitatea de autoapreciere şi să deterioreze profund starea lor psihică. Deviericomportamentale, trăsături negative ca minciuna, falsitatea, înşelătoria sunt adesea utilizate ca

„mijloace salvatoare” pentru a depăşi situaţia incomodă în care se găsesc unii dintre ei, dacănu se bucură de atenţia colectivului clasei şi a dascălului şi nu li se asigură în cadrul lecţiilor posibilitatea de a depăşi impasul respectiv.

Pe parcursul activităţii didactice am observat că elevii cu astfel de probleme, la careuneori apar şi devieri comportamentale provin dintr -un mediu cu un nivel socio-culturalscăzut, un mediu socio-afectiv neprielnic dezvoltării lor. Toate acestea se răsfrâng negativasupra acestor copii, ducând la o rămânere în urmă în dezvoltarea intelectuală şi afectivă a lor,comparativ cu cei de aceeaşi vârstă care cresc în condiţii normale.

Este necesar ca toate cadrele didactice să le acorde acestor elevi o deosebită atenţie,multă răbdare şi cu tact pedagogic să le recâştige încrederea în ei şi în cei din jur, să lestimuleze interesul pentru cunoaştere şi să le cultive o atitudine pozitivă pentru învăţătură şi

pentru şcoală.Cunoaşterea individuală a elevului, cât şi tratarea diferenţiată este nu numai o

modalitate a prevenirii eşecului şcolar, ci şi garanţia unor satisfacţii deosebite în muncadascălului.

Bibliografie:1. Radu, Ion, Învăţământul diferenţiat. Concepţii şi strategii, Editura Didactică şi PedagogicăBucureşti, 1978. 2. Cosmovici, A. (coord.), Psihologia şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998. 3. Revista „Învăţământul primar”, nr. 2-3/2003, Editura Miniped, Bucureşti. 4. Revista „Învăţământul primar”, nr. 1-3/2006, Editura Miniped, Bucureşti. 5. „Tribuna învăţământului”, nr. 587, 23-29 aprilie 2001.

7/21/2019 US_1_2014



vârstă este o perioadă de intensă dezvoltare a copilului, marcată de achiziţii remarcabile carese îndreaptă treptat de la cantitate la calitate şi diversitate, în planurile de analiză cognitiv sau

psihosocial. Parteneriat grădiniţă - şcoală: din păcate, oportunităţile de colaborare între grădiniţăşi şcoala sunt mai rare, mai ales atunci când instituţia preşcolară este plasată, spaţial, în zonemai izolate sau mai depărtate de instituţia şcolară, situaţie în care cele două mediieducaţionale păstrează, doar virtual, interese comune. Cu toate acestea, având în vedere căgrădiniţa şi şcoala primară reprezintă doua trasee educative succesive, dar părţi ale unui

proces care trebuie să rămână un ansamblu unitar, legătura dintre respectivele instituţii se cereîntărită pentru ca trecerea de la una la alta să asigure continuitatea proiectelor şi finalizarea lor

adecvată. Personalul didactic din cele doua instituţii urmează să caute împreună acele prilejuride colaborare care să faciliteze integrarea copilului în mediul înalt formalizat al şcolii.

Cele mai frecvente oportunităţi de întâlnire dintre cele două medii educaţionale, carese cer valorificate de către ambii parteneri, privesc:- vizitarea unei şcoli în vederea cunoaşterii de către copiii preşcolari a acestei instituţii; - vizitarea de către şcolarii din clasa pregătitore/I a unei grădiniţe pentru a le împărtăşicopiilor de aici primele lor experienţe şcolare;

- organizarea unor şedinţe cu părinţii copiilor în ultimul semestru de activitate din grădiniţăla care sunt invitaţi câţiva dintre viitorii învăţători, ce vor informa părinţii asupra modului de pregătire al copiilor pentru şcoală;- simularea în cadrul grădiniţei a unor activităţi de tip şcolar cu grupa mare;- urmărirea de către educatoare a copiilor deveniţi şcolari pentru sesizarea progreselor îndezvoltare sau, dimpotrivă, a dificultăţilor pe care le întâmpină sub efectul noilor solicitări;- organizarea unor serbări comune;- realizarea unor cercuri pedagogice şi activităţi metodice comune pentru educatoare şi

7/21/2019 US_1_2014



poate funcţiona ca şi criteriu de analiză a interacţiunilor dintre elevi / preşcolari: - relaţii de cooperare - coordonarea eforturilor pentru realizarea unui scop comun;

- relaţii de competiţie - rivalitatea partenerilor în atingerea unei ţinte comune; - relaţii de conflict - bazate pe opoziţia mutuală a partenerilor raportată la un scopindivizibil.

Există şi situaţii în care clasificarea relaţiilor interpersonale, punând accent pe aportulinfluenţei educaţionale în sensul acţiunii mutuale a partenerilor, poate fi realizată astfel:

- r elaţii de acomodare; - relaţii de asimilare; - relaţii de stratificare;

- relaţii de aliniere. Momentul intrării în şcoală presupune un anumit nivel de dezvoltare intelectuală,

morală şi fizică a copilului, capacităţi, priceperi abilităţi şi deprinderi absolut necesareşcolarităţii. Accentul cade pe dezvoltarea dimensiunii formative a pregătirii, deoarece nuînsuşirea unui volum mare de cunoştinţe îl face pe copil apt pentru şcoală ci mai ales,dobândirea unor capacităţi, abilităţi şi operaţii necesare actului de cunoaştere, care favorizeazăînvăţarea.

Dezvoltarea personalităţii copilului de vârstă şcolară mică se poate realiza în condiţiioptime numai dacă exercitând influenţele instructiv-educative, învăţătorul se întemeiază penivelul dezvoltării copilului în perioada precedentă. De aici, rezultă că a pregăti preşcolarul

pentru şcoală însemnă a-i asigura acel nivel de dezvoltare psihică generală, care să permităînvăţătorului să realizeze sarcinile instructiv-educative prevăzute de programa clasei

pregătitoare / I.Aşadar, a pregăti copilul pentru şcoală înseamnă a realiza sarcinile Curriculum-ului

preşcolar cu privire la educaţia fizică, intelectuală, estetică şi morală, pentru ca preşcolarul de

7/21/2019 US_1_2014



pregătitoare / I. În legătură cu pregătirea intelectuală se ridică o altă problemă, de interval egal pentru

educatoare şi învăţător. Unii copiii care frecventează grădiniţa, datorită educaţiei intelectuale primite în familie, au un nivel de dezvoltare superior vârstei (între altele ştiu să scrie şi săcitească, cunoştinţele şi deprinderile lor devansează cu mult vârsta). Sarcina educatoarei estesă semnaleze învăţătorului aceste cazuri.

Pentru a forma şi acestor copii obişnuinţa de a învăţa sistematic, învăţătorul va fi preocupat să găsească procedee de tratare individuală, dându-le teme corespunzătoarenivelului lor de dezvoltare. În caz contrar, nesolicitaţi la eforturi, aceşti copii devin delăsătorişi sunt ameninţaţi să rămână în urmă la învăţătură.

Pregătirea pentru şcoală ridică şi unele cerinţe în ceea ce priveşte dezvoltarea morală acopilului în grădiniţă. Copilului i se formează aici diferite emoţii şi sentimente morale, cum arfi ataşamentul afectiv faţă de părinţi, faţă de colectivul de copii, faţă de oameni; sentimente de

prietenie, de solicitudine şi ajutor reciproc.Preşcolarilor li se formează, de asemenea şi unele obişnuinţe de comportare civilizată:

să fie politicoşi, să respecte pe cei mai în vârstă, să salute, să facă un serviciu, să ofere etc.Dacă nivelul dezvoltării fizice, intelectuale şi morale al copiilor proveniţi de la

grădiniţă şi înscrişi în clasa pregătitoare/ I este corespunzător, învăţătorul poate să rezolve cusucces sarcinile muncii instructiv-educative din şcoală.

Bibliografie:1. Băran, Adina, (2004), Parteneriat în educaţie: familie – şcoală – comunitate, Editura AramisPrint, Bucureşti 2. Glava, A., Glava, C., (2002), Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia, Cluj-Napoca3. Romiţa B. Iucu, (2006), Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de

7/21/2019 US_1_2014



condiţiile practicării exerciţiilor fizice, precum şi educarea calităţilor motrice şi a celor moral-volitive.

FIŞĂ DE EVALUARE

Şcoala:..................................... Clasa:.......................................Data:.........................................Prof.coordonator/metodist:...........................Învăţător:..................................

Elev/ Practicant:........................

I. Elaborarea proiectului

– concordanţa temei cu programa şi condiţiile materiale – formularea obiectivelor pedagogice şi operaţionale – corelaţia dintre obiective, conţinut, formaţii, dozare şi evaluare

– documentare, terminologie II. Modificarea proiectului conform observaţiilor

III. Măsuri organizatorico-metodice preliminare

– igienizarea spaţiului de lucru – amplasarea materialelor, aparatelor şi reperelor

7/21/2019 US_1_2014



VI. Comportarea în lecţie

– ţinuta fizică şi vestimentară – stăpânirea de sine – perspicacitatea – comunicarea afectivă cu elevii – creativitatea

VII. Autoevaluarea

– analiza lecţiei proprii – obiectivitatea autoaprecierii

Fişa de evaluare a fost concepută astfel încât să-l ajute pe elev încă din faza de proiectare şi să-l orienteze în predare.

Profesorul metodist apreciază global lecţia-activitatea cu precădere prin prisma

eficienţei realizării temelor şi a verigilor de pregătire a organismului pentru efort, de prelucrare selectivă a aparatului locomotor, de dezvoltare a calităţilor şi deprinderilor motrice precum şi a jocului dinamic sau sportiv.

TESTE DE EVALUARE INIŢIALĂ. INTERPRETARE ŞI PLAN DEMĂSURI

7/21/2019 US_1_2014



Modelul de test aplicat îl prezint în continuare:

TEST DE EVALUARE Nume prenume:_________________Clasa:________

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi Partea a II-a se acordă 90 puncte. Din oficiu 10 puncte.

Timpul efectiv de lucru este de 45 minute.

Partea I_____________________________________( 25 puncte ) Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. În care dintre situaţii poate funcţiona calculatorul:(5p) a. dacă nu are placă de bază b. dacă nu are placă videoc. dacă nu are placă de reţea d. dacă nu are procesor

2. Precizaţi care dintre următoarele dispozitive poate fi utilizat pentru tipărireadatelor: (5p) a. imprimanta b. creion optic c. mouse d. scanner

3. Configuraţia minimă de dispozitive necesare realizării unei reţele decalculatoare este: (5p) a. Internet b. Calculatoare c. modem d. Placă de reţeae. Linie de comunicaţie

4. RAM este un acronim pentru:

7/21/2019 US_1_2014



1. c; 2. a; 3. d 4. a 5. c 5x5

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ Anul şcolar 2013-2014

Disciplina Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor Clasa a IX-aBAREM DE EVALUARE ŞI

DE NOTARE

PARTEA I (25puncte)

PARTEA aII-a (65puncte)

1. Pentru rezolvare corectă 5p 2. Pentru rezolvare corectă 5p Se acordă 1 p pentru fiecare termen

subliniat corect

3. Pentru rezolvare corectă -exemplu de adresă de e-mail-precizare elemente componente

5p 3p2p

4. Pentru rezolvare corectă 5p

5. Pentru rezolvare corectă -descriere-diferenţe

15p 5p

10p

7/21/2019 US_1_2014



3. Elaborarea unor produse utilizabile care să dezvolte spiritul inventiv şi creativitatea Competenţe specifice:

1.1 Identificarea componentelor hardware şi software ale unui calculator personal1.2 Descrierea funcţionării unui calculator personal 2.8. Cunoaşterea tastaturii ca dispozitiv de introducere a datelor şi în special de

editare. Funcţiile mouse-ului3.6. Aplicarea modalităţilor de folosire a serviciului de e-mail

Clasa: a IX-a A

Număr de elevi: 32 Număr de elevi prezenţi la test: 31 Note obţinute:

Nota 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10Numărde note

3 10 11 5 1 1

Media pe clasă: 5,25

4

6

8

10

12

nr. Elevi

7/21/2019 US_1_2014



0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10

nr. Elevi

notaClasa: a IX-a CNumăr de elevi: 28 Număr de elevi prezenţi la test: 27 Note obţinute:

Nota 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10Numărde note

1 2 12 11 1

Media pe clasă: 4,70

10

12

14

7/21/2019 US_1_2014



0

2

4

6

8

10

12

14

1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10

nr. Elevi

nota

Puncte slabe:1 – media clasei este una foarte mică; 2 – elevii nu au cunoştinţe despre existenţa categoriilor variate de itemi; 3 – cea mai mare parte a elevilor nu deţin cunoştinţele generale despre structura unuisistem de calcul

Măsuri necesare pentru a fi luate în cadrul orelor la clasă, pentru remedierea situaţieiconstatate prin testarea iniţială: lucru diferenţiat; aplicarea unor metode interactive – centrate

pe elev; evaluarea continuă şi periodică a tuturor elevilor prin fişe de evaluare care urmărescmai multe categorii de itemi: subiectivi, obiectivi şi semiobiectivi; înlăturarea confuziilorlegate de noţiuni, îmbunătăţirea limbajului ştiinţific, îmbunătăţirea comunicării, asimilarea demai multe cunoştinţe.

7/21/2019 US_1_2014



Împreună cu alte educatoare din ţară cu care am colaborat în cadrul mai multor parteneriate, am iniţiat editarea unui ,,Ghid pentru părinţi şi educatoare” pe care sperăm ca de

acum înainte să îl folosim la activităţile cu părinţii, deoarece până la a -i convinge deimportanţa lui mai avem de lucrat. Ghidul conţine mai multe capitole, ce cuprind chestionare pentru părinţi, sfaturi de la educatoare pentru părinţi, sfaturi de la educatoarea- părinte pentru părinţii cu care lucrează şi multe altele, printre care şi istorioare cu morală din care cu toţiiavem câte ceva de învăţat.

În cadrul activităţilor din grădiniţă, educatoarea, pe lângă munca cu părinţii, realizeazăşi consilierea părinţilor. Temele pe care le-am ales în următoarea planificare ilustrează maiales dorinţa părinţilor de a discuta şi lămuri teme care sunt de interes, cât mai ales faptul că

părinţii, cunoscându-şi copiii, vor şti mai bine cum să îi educe pentru viitorul care le stă înfaţă.

Nr.Crt.

ACTIVITATEA EDUCATIVĂ Săptămâna

1. Programul zilnic al copilului S12. Alimentaţia sănătoasă a preşcolarului S23. Temele pentru acasă S3

4. Anturajul copilului – la grădiniţă şi în afara grădiniţei S45. Violenţa domestică – repercusiuni asupra copiilor S56. Igiena personală S67. Viruşi gripali – măsuri de prevenire S1, S6, S98. Protecţia în caz de dezastre naturale, incendii S4, S6, S99. Încrederea – asumarea responsabilităţii S1010. Toleranţa – educaţia în familie S1111. Modelul personal – prima componentă în educaţie S12

7/21/2019 US_1_2014



Criteriile care îi diferenţiază pe elevi sunt variate: cantitatea cunoştinţelor de limbafranceză pe care le au la un moment dat, puterea de asimilare, ritmul propriu de lucru,

interesul pentru studiu, rezistenţa la efort, mediul social etc. Toate acestea contr ibuie lacrearea unor individualităţi distincte al căror număr este egal cu numărul de elevi din fiecareclasă.

Tratarea diferenţiată îmbracă forma tratării elevilor pe grupuri. La baza alcătuiriigrupurilor stau următoarele: buna cunoaştere a nivelului de pregătire a colectivului cu care selucrează, a volumului de informaţii precum şi a disponibilităţii elevilor. Testarea cunoştinţelorse impune la începutul fiecărui an de studiu. Testele de la sfârşitul unor unităţi, dialogul zilniccu elevii, observarea atentă a acestora sunt elemente care contribuie la formarea unei imagini

corecte despre elevi şi despre clasă în ansamblu, ajutându-ne să adoptăm strategii pedagogiceadecvate.

La limba franceză împărţire unei clase de elevi pe grupuri se face ţinându-se seama deelevii avansaţi care cunosc structura gramaticală elementară şi au un bogat bagaj lexical, se

pot exprima fluent oral şi scris, de elevii cu un nivel mediu de cunoştinţe şi de elevii care posedă noţiuni de limbă sub nivelul minim obligatoriu.

Cu aceştia din urmă procedăm la reluarea unor noţiuni de bază începând cu fonetica.

Ei trebuie să conştientizeze regulile fonetice; limba franceză fiind o limbă etimologică, eleviitrebuie să-şi însuşească opoziţia grafem/fonem, deosebirile dintre scriere şi pronunţare.Procedeele folosite aici sunt lectura, scrierea la tablă şi dictarea. Se practică lectura model,lectura colectivă, individuală şi lectura pe roluri; scrierea la tabla după dictare cuautocorectarea greşelilor după însuşirea regulilor fonetice sau corectarea lor de către grup.

În privinţa gramaticii se începe cu noţiunile elementare: recunoaşterea genului la substantive şi adjective formarea pluralului la substantive şi adjective

7/21/2019 US_1_2014



(prezentate apoi clasei) cu scopul de a trezi interesul întregii clase faţă de viaţa şi operaacestora.

Tratarea diferenţiată trebuie reflectată şi în temele care li se dau pentru acasă, cei slabifiind solicitaţi la exerciţii mai simple, gradul de dificultate crescând treptat. Prin aplicarea practică a acestui procedeu de lucru sunt încurajaţi nu numai elevii buni, dar şi cei slabi,realizându-se minimul de cunoştinţe necesar promovării.

RECOMANDARE DE CARTE

Prof. Bologa Maria Teodora, Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Ighiu-Şard

În urmă cu ceva vreme, mi-a căzut în mână o cartecare tratează un subiect care m-a fascinat întotdeauna. Estevorba despre lucrarea „O istorie a matematicii.

Antichitatea până în secolul VI (XIII)” a distinsului prof.univ. dr. Adrian C. Albu de la Universitatea de VestTimişoara. Apăruta la Editura Nomina, Piteşti, 2009, carteaeste primul volum dintr-o amplă lucrare care va maicuprinde un volum II cu subtitlul „Evul de mijloc” (Evulmediu şi Renaşterea) şi un volum III cu subtitlul „Evulmodern” (Perioada modernă şi contemporană).

Acest volum este structurat pe trei capitole:

7/21/2019 US_1_2014



Între paginile acestei cărţi veţi descoperi „istoria veche” adică zeci de secole de„matematică elementară” în care se numără, se calculează şi se măsoară (lungimi,

suprafeţe,volume) transpuse în principalele înscrisuri cu texte matematice cunoscute:Papirusul Rhind şi Papir usul de la M oscova ,tăbliţele de lut di n Mesopotamia etc...Autorul descrie cel mai bine în „Introducere” perioada expusă în cap II.” Urmează

apoi „miracolul grec” dar nu în sensul de minune ci în acela de realizare excepţională. Cândşi, mai ales, de ce au început grecii să facă raţionamente, să „demonstreze teoreme”, rămâneîncă un adevărat mister, cu toate explicaţiile care s-au dat. Acum se naşte matematicadeductivă, aritmetica şi mai ales geometria. Scena este de astă dată Grecia continentală,ţărmul estic al Mării Egee, sudul Italiei, Syracuza(în Sicilia) şi Alexandria (în nordul

Egiptului). Apar „părinţii matematicii”, Thales – înţeleptul; figura învăluită în mister a luiPithagora; creatorii de „Şcoli” – Platon şi Aristotel, şi mai ales triada de aur a matematiciielenistice – diafanul Euclid, genialul Arhimede - un nou Odiseu al marii epopei matematice pecale de a se naşte, şi părintele conicelor, marele geometru Apollonius din Perga.”

Prima întrebare pe care o pune d-nul prof. Adrian C. Albu este „ La ce este utilă

I storia M atematicii ?” Considerând trei aspecte ale activităţii matematice:1) activitatea de cercetare;

2) activitatea de „prelucrare” a matematicii; 3) activitatea de instruire şi educaţie matematică, autorul crede că răspunsul complet arfi că Istoria Matematicii ne ajută în mai mică măsură şi într -o formă indirectă în activitatea decercetare, într-o măsură mai mare în activitatea de prelucrare şi fundamentare a matematicii şiîntr-o măsură importantă în procesul instructiv-educativ. Astfel,...„pentru matematicianul –

profesor, Istoria matematicii constituie un domeniu ale cărui fapte şi concluzii se pot convertiîn importante învăţăminte cu valenţe educative. Completările cu referire la Istoria Matematiciiluminează şi totodată umanizează matematica. Ele constituie de cele mai multe ori,”sarea şi

7/21/2019 US_1_2014


MODEL DE PROIECTARE A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE „PAGINI WEB”

Prof. Danciu Mirela, Liceul Tehnologic Sebeş

Liceul Tehnologic Sebeş Obiectul: Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor Clasa a XII-a - LICEU 1 h/săptămâna Profesor: Danciu Mirela

POIECTAREA UNITATILOR DE INVATAREUnitatea de învăţare Pagini Web 11 ore

Conţinuturi Com

spec

Activităţi de învăţare Resurse Metode de

predare- învăţare

Probe de evaluare

Elementele limbajului

HTML

1.2 Se prezintă structura

generală a unui programHTML.Se creează şi se salvează o pagina simplă.

resurse umane Se va lucra cu întreg

colectivul de elevi-resurse materiale calculator PC fise de lucru-resurse de timp: 1h

-explicaţia

-conversaţia participativă

-exerciţiiaplicative

Probe orale prin care

elevul demonstrează căeste capabil să defineascăstructura unei paginiHTML

Linii orizontale 1.2 Se prezintă comenzilenecesare pentru a inseralinii noi într-o paginăcreată Se creează şi se salveazăo pagină



-explicaţia -conversaţia

participativă -exerciţiiaplicative

Probe practice prin careelevul demonstrează căeste capabil să prezinte şisă folosească comenzile pentru folosirea liniilor

7/21/2019 US_1_2014



42

Titlul unei pagini.Culoarea de fond şi atextului

1.2 Se prezintă comenzilenecesare pentru inserareatitlurilor şi a subtitlurilor,şi comenzile de stabilirea culorilorSe creează şi se salveazăo pagină


colectivul de elevi-resurse materiale calculator PC fişe de lucru-resurse de timp: 1h



Probe practice prin careelevul demonstrează căeste capabil să prezinte şisă folosească comenzile pentru setarea titlurilor, aculorilor şi dimensiuneatextului

Stiluri pentru text 1.2 Se prezintă comenzilenecesare pentru a inseralinii noi cu diferite stiluride textSe creează şi se salveazăo pagină





Probe practice prin careelevul demonstrează căeste capabil să prezinte şisă folosească comenzile pentru folosirea diferitelorstiluri de scris

Liste. Tabele 1.2 Se prezintă comenzilenecesare pentru a insera

liste şi tabele simple Se creează şi se salveazăo pagină





Probe practice prin careelevul demonstrează că

este capabil să prezinte şisă folosească comenzile pentru crearea listelor şi atabelelor

Dimensionarea celulelorşi a tabelului

1.2 Se prezintă comenzilenecesare pentru a setadimensiunile tabeluluiSe creează şi se salveazăo pagină


colectivul de elevi-resurse materiale calculator PC fise de lucru

-resurse de timp: 1h



Probe practice prin careelevul demonstrează căeste capabil să prezinte şisă folosească comenzile pentru folosirea setărilorîntr-un tabel

7/21/2019 US_1_2014



43

Imagini. Realizareaimaginilor .gif şi .jpg

1.2 Se prezintă comenzilenecesare pentru a inseraimaginiSe creează şi se salvează o pagină





Probe practice prin careelevul demonstrează căeste capabil să prezinte şisă folosească comenzile pentru folosirea imaginilor

Legături. Culori pentrulegături

1.2 Se prezintă comenzilenecesare pentru a inseralegături Se creează şi se salveazăo pagină





Probe practice prin careelevul demonstrează căeste capabil să prezinte şisă folosească comenzile pentru crearea unor legături

Aplicaţii 1.2 Se creează şi se salveazăo aplicaţie cu mai multe

pagini care să conţinătoate elementele predate


colectivul de elevi-resurse materiale calculator PC fişe de lucru-resurse de timp: 2 h



Probe practice prin careelevul demonstrează că

este capabil să prezinte şisă folosească comenzileHTML pentru crearea uneiaplicaţii de minim 6 pagini.

Evaluare Test de evaluare şi Aplicaţie practică pe calculator

0,5 h0,5 h

Proba practica – simularebac

US_1_2014

Documents

Transcript of US_1_2014