Unt , 6- Pîini , Ceai Kjh

2
 Oamenii au diferite profesii, profesiile sunt caracterizate de un anumit bagaj de cuno tin e într-un domeniu bine definit , fiind ob inut e prin inte rmedi ul studiilo r ș ț ț i expe rie n ei , însă nu e exclus i efect uar ea une i inst rui ri cont inu ă pent ru a ș ț ș  putea avansa pe scara ierarhic ă a domeniului de activitate .  Dac ă o per soa nă lucr eaz ă in insti tu ii guv ern amentale, ei sun t pu i uneor i in ț ș situa ii în care ap are un confl ict in tre lo iali tă ii i valori: ei treb uie si multa n sa ț ț ș  protejeze interesul public, sa urmeze scopurile organiza iei căreia îi apar in , să ț ț urmeze scopurile propriei profesii spre exemplu : medicii se supun conflictelor de in terese între nevo ile p acien ilor s i fina n area t ratamentelor iar jurna li tii in tra ț ț ș uneor i in conf lict l egat de d orin a de info rmare co rectă a au dito riulu i i grupu l ț ș de interese care fin an ează pu blica ia sa u po st ul respecti v. Desi gu r exis t ă ț ț co nfl icte i di nt re îns ă i pro fesi i ca spre exem plu poli i tii i detec tivii ș ș ț ș ș  particulari sau dintre jurnali tii i oamenii de afaceri deoarece jurnali tii au ș ș ș mer eu tendina de a afla noi informa ii une ori st rict inte rzi se, însă în pof ida ț ț oric ărui fapt absolut toat e pr of esii le su nt st ns lega te în tr e el e deoarece  profesiile sunt aidoma unui pazăl . m putea lua ca exemplu însă i profesia de ș  jurnalist i poli i tii. !e de o parte între ele apar mii de conflicte însă nuputem ș ț ș trece cu vederea că multe c rime , dispari ii i furturi au fost elucidate sau ev itate ț ș cu aj utoru l jurn ali tilor , ei sunt p ersoan ele ca re tran smit informa iile l a pop ula ie ș ț ț , tot ei dese or i fac prop riile anc het e ceea ce le dau po li i til or un nou răg az în ț ș desl u ire a unui caz , nu de pu ine ori ju rnal is tu l devi ne adevă rat cobai de ș ț vînăt oare , el adună informa iile impos ibil de dobîn dit fără de un pic de acto rie ț i pr ivire curioas ă , cl ar ca poli i ti i su nt mul t mai expe rimenta i în s ă eu n-au ș ț ș ț acea priv ire strigă toare ce cere noi tiri . "n alt exem plu ar fi fotogr aful si top ș modelul , aceste profesii in genere nu pot coexistă în mare parte aparte deoarece activitatea lor e un cerc restrîn s de activare , fieca re din ei depunînd un anumit efort spre crearea unei fotografii o adevărată operă de artă , deseori fotograful devi ne celebru cu ajuto rul un ui fot omodel i inve rs fot omodel ul î i gă se te ș ș ș fa ima cu aju toru l une i sin gur e fo to gr af ii . #n s ă mai mu lt ca ori ce mă impre sionează rela iile în tre următ oarel e două profe sii:c ompoz itorii i pictor i , ț ș  poate ai zice ce apartenen a au una cu cealaltă însă ele iau na tere din acela i ț ș ș izvor de inspi ra ie muzica e aid oma unui tabl ou iar tab lou l e ase men ea unei ț melodii cît de straniu n-ar părea eu nu vad ca măcar o profesie din acestea sa dispara deoa rece e îndeajuns să una să nu mai fie i un lan întreg va fi struncinat ș ț

description

hsbdfkh a a fgsr

Transcript of Unt , 6- Pîini , Ceai Kjh

Oamenii au diferite profesii, profesiile sunt caracterizate de un anumit bagaj de cunotine ntr-un domeniu bine definit , fiind obinute prin intermediul studiilor i experienei , ns nu e exclus i efectuarea unei instruiri continu pentru a putea avansa pe scara ierarhic a domeniului de activitate . Dac o persoan lucreaz in instituii guvernamentale, ei sunt pui uneori in situaii n care apare un conflict intre loialitii i valori: ei trebuie simultan sa protejeze interesul public, sa urmeze scopurile organizaiei creia i aparin , s urmeze scopurile propriei profesii spre exemplu : medicii se supun conflictelor de interese ntre nevoile pacienilor si finanarea tratamentelor iar jurnalitii intra uneori in conflict legat de dorina de informare corect a auditoriului i grupul de interese care finaneaz publicaia sau postul respectiv. Desigur exist conflicte i dintre nsi profesii ca spre exemplu poliitii i detectivii particulari sau dintre jurnalitii i oamenii de afaceri deoarece jurnalitii au mereu tendina de a afla noi informaii uneori strict interzise, ns n pofida oricrui fapt absolut toate profesiile sunt strns legate ntre ele deoarece profesiile sunt aidoma unui pazl . Am putea lua ca exemplu nsi profesia de jurnalist i poliitii. Pe de o parte ntre ele apar mii de conflicte ns nuputem trece cu vederea c multe crime , dispariii i furturi au fost elucidate sau evitate cu ajutorul jurnalitilor, ei sunt persoanele care transmit informaiile la populaie , tot ei dese ori fac propriile anchete ceea ce le dau poliitilor un nou rgaz n desluirea unui caz , nu de puine ori jurnalistul devine adevrat cobai de vntoare , el adun informaiile imposibil de dobndit fr de un pic de actorie i privire curioas , clar ca poliitii sunt mult mai experimentai ns eu n-au acea privire strigtoare ce cere noi tiri . Un alt exemplu ar fi fotograful si top modelul , aceste profesii in genere nu pot coexist n mare parte aparte deoarece activitatea lor e un cerc restrns de activare , fiecare din ei depunnd un anumit efort spre crearea unei fotografii o adevrat oper de art , deseori fotograful devine celebru cu ajutorul unui fotomodel i invers fotomodelul i gsete faima cu ajutorul unei singure fotografii . ns mai mult ca orice m impresioneaz relaiile ntre urmtoarele dou profesii:compozitorii i pictori , poate ai zice ce apartenena au una cu cealalt ns ele iau natere din acelai izvor de inspiraie muzica e aidoma unui tablou iar tabloul e asemenea unei melodii ct de straniu n-ar prea eu nu vad ca mcar o profesie din acestea sa dispara deoarece e ndeajuns s una s nu mai fie i un lan ntreg va fi struncinat fiindc arta e via , deseori vedem oamenii muzicii la o expoziie de art sau un pictor la un concert clasic . Ca rezultat sau ca o generalitate am putea cert afirma ca ntre orice domeniu de activitate exist conflicte ns ele nu vor fi niciodat valorificate adecvat daca ar lipsi mcar o profesie inlocuibil.

Munca unui fotograf i a unei foto-model din anul 1936