UNIVERSUL MICILOR SCOLARI -...

≈ Universul micilor şcolari ≈

REVISTA ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR

Nr. 9 / Martie, 2018

LICEUL „MIHAIL SADOVEANU”

BORCA-NEAMŢ

ISSN 2344 – 0872

ISSN–L 2344 – 0872

UNIVERSUL MICILOR SCOLARI

1

Universul micilor şcolari - Nr. 9/2018

Universul micilor şcolari

-REVISTA ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR-

Nr. 9 / Martie, 2018

Apariţie trimestrială

LICEUL „MIHAIL SADOVEANU”

BORCA-NEAMŢ

ISSN 2344 – 0872

ISSN–L 2344 – 0872

Ilustraţii coperta I

www.scoalaborca.ro

www.frenchblossom.com

Colectivul de redacţie

Coordonatori:

Înv. Gladiola Bondar

Înv. Ioana Fedeleş

Elevi:

Clasa I:

Marta Budăi

Casiana Ruscanu

Alexia Cîrjă

Ana-Sofia Drugă

Maria-Patricia Bălăcianu

Radu Precub

Clasa a III-a:

Rusu Lucica-Dumitrela

Cȋrjǎ Iustina-Maria

Precub Mircea

Scutaru Elena-Iasmina

Ana Alin-Teodor

Dorneanu Mǎdǎlina

Nevoe Anastasia-Maria

http://www.scoalaborca.ro/

http://www.frenchblossom.com/

2


MICUL SCRIITOR

La săniuş

Maria Aniela Luca, clasa I

Uraaaaa ! Mama m-a lăsat la săniuş după multe insistenţe. Derdeluşul e aproape

de casa mea, dar un om de zăpadă stă ţanţoş în mijlocul traseului de coborâş al

săniuţelor.

Ce este de făcut ? Strig pe la toate porţile şi adun copiii de pe uliţă. Încet-încet

împingem omul de zăpadă din cale. Acum drumul e liber.

A început să ningă.

- Bună idee ! pare să zică omul de nea.

Cu obrajii roşii şi ochii strălucind de bucurie alunecăm la vale pe săniuţele noastre.

Ce frumos este la săniuş !

Pufoasa iarnă Ana-Sofia Drugă, clasa I

Iarna este un anotimp frumos ... este preferata

mea. Cum se aşterne covorul pufos de zăpadă, copiii

aleargă împreună cu fulgii jucăuşi sau se dau cu săniile şi

schiurile pe derdeluş. Părinţii îi veghează de la distanţă

şi îi privesc fericiţi.

Sonia este supărată pentru că e singură pe

derdeluş. Toţi copiii au luat-o cu săniile la vale. Fratele ei

se apropie şi o invită pe sania sa. El ştie mai bine cum să

conducă sania la vale.

Sonia este acum bucuroasă. Pufoasa iarnă aduce

multe bucurii copiilor.

Roberta Avarvarei, cl. I

3


La patinoar

Casiana Ruscanu şi Alexia Ioana Cîrjă, clasa I

Este o zi frumoasă de iarnă. Plapuma de nea a acoperit ograda. Ninge încet-încet

şi gândul nostru zboară spre patinoar.

-Copii, astăzi mergem la patinoar ! ne spune mama, care ne-a citit parcă

gândurile.

-Mami, pot să-mi iau haina roşie ? întreabă Alexia.

Mama este de acord.

Plecăm spre patinoar. Ne luăm patinele în picioare, iar mama un ceai fierbinte.

Ştim că nu are curajul nostru - să se urce pe patine. Eu şi cu Alexia patinăm ţinându-ne

de mână. Din când în când alunecăm şi singure, reuşind să ne ferim de ceilalţi

patinatori. Ce bine că Alexia are haina roşie ! Mama ne observă repede de la distanţă.

-Casiana, Alexia ! ne strigă mama. Să ne pregătim de plecare.

Nu ştim când timpul a trecut aşa de repede. De abia aşteptăm să mai venim la

patinoar.

Întâmplare pe derdeluş

Radu Precub, clasa I

Cui nu-i place iarna ? Mie îmi place grozav pentru că mă îmbie la joacă. Aşa că, am

mers împreună cu fratele meu la săniuş. Acolo ne aştepta Denis, prietenul nostru.

Urcând la deal, Denis a început să ne povestească ce sanie grozavă are şi ce tare

alunecă pentru că i-a lustruit tălpile.

Primul care şi-a dat drumul la vale a fost Denis. Viteza mare l-a făcut să nu mai

poată opri la timp săniuţa şi a ajuns în gard.

-Denis, te-ai lovit ?

-Nu. Vino şi mă ajută să scot sania din gard. Am rupt zăbrelele. Îl voi ruga pe

bunicul să repare ce am stricat.

Ne-am luat la întrecere. Cine are mai multe şi mai lungi coborâri.

Toţi trei am fost câştigători. Nciunul n-a mai ajuns în gard.

4


Omul de zăpadă

Marta Budăi, clasa I

În sfârşit, a venit iarna ! Este anotimpul meu preferat.

Ieri am construit un om de zăpadă care şi acum stă în curtea mea şi strigă cât îl

ţine gura:

-Marta, adu-mi şi mie un fular ! Iarna e geroasă şi îmi este tare frig !

-Aşteaptă ! Îţi voi aduce un fular aşa alb ca tine.

Aduc fularul şi îl înfofolesc bine pe omul de zăpadă cu el. Oare de ce i-o fi fost

frig? Cred că doreşte să poarte fularul meu !

-Îţi mulţumesc ! Acum îmi este mai bine, zice el zâmbind.

Acum, că omului de zăpadă îi este mai bine, mă întorc în casă unde mă aşteaptă

focul vesel şi o cană de ciocolată caldă pe masă.

Privesc pe fereastră - cred că îi voi da şi omului de zăpadă o cană cu ciocolată

caldă, gândesc eu.

Astăzi am avut o zi plină. Şi mâine va fi la fel .

Abia aştept să mă joc din nou cu omul de zăpadă. Cred că şi el mă aşteaptă...

Pufoasa iarnă Roberta-Monica Avarvarei, clasa I

Este luni, prima zi de vacanţă de iarnă. Ies în curte

şi privesc jocul fulgilor de nea. Omul de zăpadă îmi

zâmbeşte:

-Hai la săniuş, Roberta !

Îmi iau săniuţa şi îl urc şi pe omuleţul de zăpadă în

ea. Reuşeşte să îşi ţină echilibrul...

Soseşte prietena mea, Ema. Împreună tragem

săniuţa. Apoi, ne urcăm şi noi, rând pe rând. Ne tragem

una pe alta cu săniuţa şi omul de zăpadă care este foarte

vesel. Şi-a găsit prieteni adevăraţi de joacă.

Radu Precub, cl. I

5


Visul meu

Precub Mircea, clasa a III-a

Mâine este ziua mea. Abia aștept acea zi. M-am

bǎgat ȋn pat și am ȋnceput sǎ visez.

Eram ȋn “Lumea Cadourilor” unde fiecare copil

ajunge de ziua sa. Lumea cadourilor avea: copaci de

plastilinǎ, drum de cutii frumos ȋmpachetate, case din

tort și un lac din suc. Am cǎutat cadoul mult dorit, acela

fiind o mașinǎ teleghidatǎ. Atunci cand am gǎsit-o a

apǎrut o ușǎ din lumânǎri care cânta: “La mulţi ani!”.

Chiar atunci m-am trezit.

Ce frumos e ȋn lumea viselor!

Visul meu Gheorghiu Irina, clasa a III-a

Este vacanța de primǎvarǎ. Cerul este senin,

iar natura râde la soare. Seara se apropie ȋncetișor.

Dupǎ o zi de joacǎ, moleșeala mǎ cuprinde. Somnul ȋmi atinge genele și adorm ușor. Ȋn visul meu ȋl vǎd pe bunicul. Era atât de alb și strǎlucitor ȋn jurul lui. Mǎ uit la el, vreau sǎ-l ȋmbrǎțișez, dar nu mǎ pot mișca. El mǎ privește zâmbind, iar eu ȋl chem. Dar nu vine…

Deodatǎ mǎ trezesc. Bunicul meu nu mai este, dar rǎmâne viu ȋn amintirea mea. Ȋmi este dor de el, dar ȋntr-o zi ne vom ȋntâlni, acolo sus ȋn cer.

Pânǎ atunci, el ne vegheazǎ și are grijǎ de noi.

Gheorghiu Irina, clasa a III-a

Cȋrjǎ Iustina-Maria, clasa a III-a

6


Visul Manoliu-Căescu Flavian, clasa a III-a

Am visat că eram astronom. Lucram la un observator astronomic și

priveam prin telecop cerul ȋnstelat al lunii ianuarie.

Dintr-o dată am observant o stea mica, strălucitoare pe care nu o mai

văzusem niciodată. Am studiat-o cu atenție mai multe nopți la rând. Am hotărât

să o numesc Mihaela, după mama mea pentru că este născută ȋn ianuarie.

Ȋmpreună cu astronautul Cezar am hotărât să mergem să o explorăm. Ȋn

momentul ȋn care nava spațială s-a desprins de sol m-am trezit.

Nu voi ști niciodată ce puteam găsi pe acea planetă.

Ȋn Țara Piticilor Rusu Lucica-Dumitrela, clasa a III-a

Am visat că eram ȋn Țara Piticilor. Acolo era un dragon care a ieșit la vânătoare după 100 de ani de stat ȋn peștera sa. Eu și prietenii mei știam că se hrănesc cu murele dragonului, dar nu știam că nu de asta era supărat ci fiindcă avea ceva ȋnfipt ȋntre dinți. Am găsit o cale de-ai scoate bucata de sticlă dintre dinți.

După ce dragonul a plecat și liniștea s-a așternut m-am trezit brusc. Fusese totul un vis!

Hanganu Cristina-Ștefania, clasa a III-a

Ilişescu Emanuel, clasa a III-a

7


Sistemul solar Dorneanu Mǎdǎlina, clasa a III-a

Pământul se rotește

Şi Soarele spre Lumea Albă se

pornește,

Iar Luna în Lumea Umbrelor

În unda dulce a nopților.

Planetele şi soarele,

Asteroizii, sateliții și cometele,

Se învârt pe micile orbite.

Testamentul astronomiei pastrând.

Cam așa arată

În Sistemul Solar aranjate

Cele opt planete și Soarele

Din galaxia minunată.

Planeta albastră Scutaru Elena-Iasmina, clasa a III-a

Planeta albastră-i Terra,

A treia de la Soare,

O lume minunată,

Nicăieri numai apare.

De lumină, de fericire

Și de viață-i plină singura.

Luna, satelitul ei o însoțește

Cu seri și nopți dulci și liniștite.

Universul Boacǎși Maria-Eliza, clasa a III-a

În tot întregul Univers

Se plimbă şi tot dănțuiesc, Opt planete şi comete, în jurul unui mare zeu,

Zeu numit Soare. Iar Soarele de-şi aruncă razele, Pe loc se infierbântă galaxia,

Se schimbă clipa de răcire Într-una de-ncălzire

A planetelor și cometelor. Care mereu se tot rotesc Şi neîncetat se învârtesc În jurul unui mare-zeu,

Îmbujoratul Soare...

8


Copilăria mea Rusu Lucica-Dumitrela, clasa a III-a

Ce pot spune despre copilăria mea? Este una dintre cele mai preţuite comori pe care nimeni

nu ţi-o poate lua din sufletul tău. Copilăria mea este cel mai important lucru pe care l-am primit în

această viaţă.

Nu voi sta în faţa ecranului luminos al calculatorului să mă joc, mă voi duce afară şi voi

descoperi minunile ce mă poartă spre lumea viselor adevărate. Aştept să vină dimineaţa să ies la joc,

să uit de şcoală, de învăţat, de griji, de tot ce ne poartă cu gândul la lumea mare.

Chiar dacă am puţini ani de viaţă am învăţat de la mama să mă bucur din plin de frumuseţea

şi bogăţia lucrurilor care mă înconjoară.

Acum copiii nu se mai bucură de copilărie. Locuiesc în oraşe aglomerate şi foarte poluate.

Poate că dacă se năşteau şi ei într-un sat cu copaci, cu flori parfumate şi cu verdeaţă infinită, ar fi găsit

şi ei fericirea copilăriei.

Copilăria, într-un sat, este magică deoarece în fiecare zi descopăr ceva nou, poveştile au un

farmec deosebit.

Copilăria în satul meu de vis şi de poveste este ca un basm vrăjit!

Copilăria

Bostan Casian, clasa a III-a

Copilăria este un lucru magic pe care nu-l poţi uita. Copilăria este un moment de bucurie, de veselie şi imaginaţie în care orice se poate întâmpla. E vârsta când credem în poveşti şi basme cu unicorni, cu prinţese, putem fi vrăjitori, zâne, putem vizita orice loc din lume cu ochii deschişi. Copilăria este cel mai frumos moment din viaţa fiecărui om. În copilărie credem în magie, în Moş Crăciun şi în alte personaje imaginare. Copilăria este la şcoală, alături de colegi, în care jocul şi râsul ne însoţesc tot timpul. Dar orele, alături de doamna învăţătoare, ne aduc cu picioarele pe pământ şi uităm că cu câteva minute, în pauză, am mers cel mai departe în lumea copilăriei. Tot, la şcoală, uităm pentru câteva ore de copilăria noastră şi intrăm în lumea celor mari, faţă de care trebuie să avem respect. Încet, încet nu mai credem în magie, iar prinţesa care ne ajuta tot timpul nu ne mai salvează şi de la exerciţiile dificile de la matematică sau română. Copilăria este frumoasă şi minunată şi cred că la un moment dat toţi oamenii mari ar dori să fie iarăşi copii.

9


NONCULORILE

Roberta Monica Avarvarei, clasa I

La ora de Arte vizuale şi abilităţi practice am învăţat despre nonculori şi câteva tehnici

de pictură. Nonculorile sunt ALB şi NEGRU dar şi combinaţiile dintre ele - tonuri de GRI:

Pe un fond gri, am pictat pomii desfrunziţi cu negru, iar fulgii de zăpadă i-am obţinut din

puncte realizate cu vârful pensonului.

O tehnică de pictură îndrăgită de noi este tehnica stropirii: se utilizează pensonul (care se

scutură pe planşă) sau periuţa de dinţi şi o mică sită (peste care se trece periuţa).

Satul nins este o temă plastică în care noi am utilizat nonculorile.

Marta Budăi Roberta Monica Avarvarei Maria Patricia Bălăcianu

Copacul în anotimpul de

iarnă

10


Pentru început am decupat forme de case din hârtie albă, forme pe care le-am aşezat pe

planşa suport de culoare gri. Apoi am început să stropim cu alb peste întreaga planşă. În cele

din urmă am îndepărtat formele decupate, obţinând astfel siluetele caselor care se văd în noapte

printre fulgii de zăpadă.

Pentru realizarea ursului polar am folosit ca tehnică - amprentarea palmei după ce

aceasta a fost colorată cu alb. Detaliile de la cap şi labe le-am trasat cu pensonul subţire înmuiat

în negru, iar suportul a fost tot gri.

Marta Budăi Roberta Monica Avarvarei Ioana Daria Ciubotă

Ioana Daria Ciubotă Marta Budăi Roberta Monica Avarvarei

11


Cu multǎ dragoste pentru tine, mamǎ dragǎ !

Clasa a III-a

,,Portretul mamei”

12


„Din suflet pentru mama” Clasa a III-a

Se apropie 8 Martie !

Ȋmpreunǎ cu doamna noastrǎ ȋnvǎțǎtoare discutǎm și hotǎrȃm sǎ

realizǎm niște surprize. Confecționǎm felicitǎri, diploma și o “bicicletǎ plinǎ cu flori” care ne

duce la sufletul mamelor noastre.

13


EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Maria Patricia Bălăcianu, clasa I

Mă numesc Maria şi am 8 ani. De curând m-am înscris în grupul QWAN KI DO - Borca

pentru a practica acest sport (karate), sport ce disciplinează atât mintea cât şi corpul. Prin

antrenamente, am învăţat să fiu mai ordonată, să am încredere mai multă în forţele proprii şi să

îi ascult pe ceilalţi din grup.

Şi în cadrul orele de dezvoltare personală am aflat că o minte sănătoasă se dezvoltă într-

un corp sănătos prin respectarea normelor de igienă personală, practicarea unor sporturi,

consumul de legume şi fructe proaspete.

Sub sloganul Consumă zilnic fructe şi legume proaspete colegii mei au realizat colaje -

Salata de fructe.

Îndemnul de a utiliza zilnic diferite obiecte şi produse de igienă personală s-a concretizat

în reclame interesante şi vesele:

Maria-Patricia Alexia Ioana Cîrjă Emanuela Florescu Casiana Ruscanu

Maria-Patricia Emanuela Florescu Marta Budăi Ioana Daria Ciubotă Ana-Sofia Drugă

14


EVANTAIUL PRIMĂVERII

Marta Budăi, clasa I

Pentru a realiza un evantai avem nevoie de o coală de hărtie albă sau colorată, format A4.

Putem decora evantaiul la început, când desenăm, colorăm sau pictăm foaia respectivă

sau după ce l-am realizat, prin lipirea de floricele din hârtie, carton colorat sau alte materiale.

Foaia de hârtie trebuie îndoită (pliată) sub formă de acordeon. Noi hotărâm cât de lată sau

de îngustă să fie îndoitura. Important este să le realizăm cât mai corect: în linie dreaptă, presăm

bine muchiile, să aibă aceeaşi lăţime.

După ce am realizat aceste îndoituri, îndoim din nou - la jumătate ceea ce am obţinut şi

lipim părţile laterale din interiorul îndoiturii. Desfacem evantaiul şi îl decorăm.

Evantaiul îl folosim în zilele călduroase pentru a ne răcori, putem să ne decorăm camera

cu el sau să îl dăruim cuiva drag.

Sfat: puneţi un mărţişor pe evantai şi un mesaj şi dăruiţi-l mamelor de 8 Martie !

15


MĂRŢIŞOARE PENTRU MAMA

Scutaru Elena-Iasmina, clasa a III-a

8 Martie este așteptat cu mare drag de toți copii. Este ziua ȋn care pot oferi mamelor

cadouri prețioase. Am pregǎtit și noi daruri pentru mǎmicile și bunicile noastre.

Am decupat forma mărțișorului, acum este timpul să lăsăm imaginația să zburde!

16


Ne-am străduit, dar am finalizat. Toate arată minunat! Bravo!

CUGETĂRI DESPRE MAMA Culese de clasa a III-a

Numai o MAMĂ poate învăţa să vadă prin ochii copiilor ei. Mamele pot să repare grabnic, fără ca graba să strice treaba. Mamele sunt singurii oameni care-ţi spun adevărul când doare. Mamele ştiu când te prefaci. Mamele sunt mereu în aşteptare. Dragostea de mamă seamănă cu aerul. Este atât de obişnuită că nici măcar n-o observi. Dragostea de mamă este farul familiei. Mama şi copilul - prieteni pe viaţă. Mamele au o înclinaţie spre a-şi face griji. E uşor să spui: Mamă, nu-ţi face griji !-dar ea e cea care descoperă că nu ţi-ai luat caietul.

Îţi mulţumesc că ai făcut ca vremurile grele să pară uşoare. Îţi mulţumesc că mi-ai cântat în ploaie, până acasă.. Îţi mulţumesc că te-ai străduit să rezolvi cu mine problemele la matematică.

17


Alexia Ioana Cîrjă, clasa I

Mama mea e ca un înger!

O cheamă Mirela, este foarte

frumoasă, roşcată şi mereu elegantă.

Ea face torturi gustoase !

Ce mult o iubesc eu pe mămica mea !

Alexia Ioana Cîrjă

Pe mama mea o cheamă Andreea.

Ea lucrează pe tir în Spania. O

iubesc mult pentru că e harnică şi

face prăjituri bune.

Eu o ascult mereu !

Sergiu Ionuţ Niţă

O iubesc aşa cum este ea !

E puţin grăsuţă şi harnică precum o albinuţă.

Mă alintă, îmi face de mâncare, ne îngrijeşte

pe amândoi: pe mine şi pe frăţiorul meu.

Îmi place când pregăteşte paste ... sunt

delicioase !

Se joacă cu mine şi mă duce zilnic la şcoală.

Fără mama aş fi nefericită !

O iubim !

Ana Sofia Drugă

Aniela Luca

Daria Andrei

Ana-Maria Maxim

Emanuela Florescu

18


Claudia este numele mamei mele.

Ea mă trezeşte în fiecare dimineaţă cu un

zâmbet, apoi mergem împreună: eu la şcoală,

iar ea la primărie - acolo unde lucrează.

Mama mea găteşte minunat ! Face curăţenie,

merge la cumpărături, se joacă cu mine şi cu

sora mea şi îi place să citească.

Se îmbracă frumos, îi plac culorile: verde şi

roşu.

Îmi iubesc mult mama !

Ioana Daria Ciubotă

Mama mea, Alina, are ochii căprui, părul şaten,

este blândă şi frumoasă ca o floare.

Ea este profesoară. Când se întoarce de la şcoală, ea mă ajută

la teme, apoi ne jucăm împreună.

Mamei mele îi place culoarea albastră, iar mie îmi place când

îşi ia rochiţa mov cu floricele.

Mama mea găteşte foarte bine. Întotdeauna mâncarea ei

iese delicioasă.

Eu o iubesc foarte mult! Şi mama mă iubeşte pe mine! Ea

este bună, mă ajută când am nevoie, cântăm împreună şi aş

vrea să-i spun că este mămica mea preferată !

Nu aş vrea să am altă mămică niciodată !

Mama mea este cea mai bună şi aşa va rămâne mereu !

Marta Budăi

Marta Budăi

Ioana Daria Ciubota

Radu Precub

19


Mama mea ştie totul !

Mă ajută la teme, îmi face prăjitura

mea preferată şi mâncarea mea

favorită.

Noi două mergem mereu împreună la

cumpărături.

O iubesc pe mama mea !

Roberta Monica Avarvarei

Pe mama mea o cheamă Luminiţa. Este

pentru mine ca o rază de soare, caldă

şi blândă.

Ea este foarte dulce cu copiii !

Chiar dacă uneori mă mai ceartă, eu nu

mă supăr, pentru că ea mă alintă şi mă

sărută.

Mamă, te iubesc foarte mult !

Maria Patricia Bălăcianu

Numele mamei mele este Maria.

Ea face mâncare foarte bună.

-Masa, copiii ! ne strigă ea.

-Acum venim, mami ! spunem eu şi cu fratele

meu.

Ea a făcut ciorbă. Este foarte pricepută în ciorbe.

-E foarte bună ciorba, mami !

-Bine că îţi place !

Mami, te iubesc !

Radu Precub

Roberta Avarvarei

Elena Sarah Harton

Alin Iliescu

20


Mama mea este ca o rază de soare.

Ea este harnică, bună, mă îngrijeşte şi mă

ajută la teme. Pe ea o cheamă Teodora şi

ştie multe ... multe ...

Eu o ajut pe mama să facă mâncare şi ea

este foarte bucuroasă pentru ajutorul

dat.

Sarah Elena Harton


Mama mea este ca o zână din poveşti !

O cheamă Camelia şi eu o iubesc mult !

Emanuela Florescu

Casian Ciubotă

Ana Sofia Drugă

Darius Dobrin

Daria Maxim

Mama Cȋrjǎ Iustina-Maria

Mama mea e cea mai bunǎ din lume

Doar ea știe sǎ mǎ aline,

Mama mea e ca un ȋnger

Parcǎ vine din cer.

Mama e cea mai frumoasǎ

Și-i atȃt de blȃndǎ,

Nimeni nu mǎ iubește mai mult decȃt

ea

Și nimeni nu se comparǎ cu mǎmica

mea.

21


Mama mea Dorneanu Mǎdǎlina

Mama pentru mine și pentru orice copil din lume este cea mai dragǎ

ființǎ.

De mica m-a ajutat sǎ fac primii pași, sǎ ȋmi rostesc numele. M-a ajutat

spunȃndu-mi cǎ trebuie sǎ mǎ descurc și singurǎ ȋn unele cazuri pentru cǎ

ea nu va fi tot timpul alǎturi de mine.

Mama este ȋnaltǎ, subțire ca trestia, cu fața ovalǎ, cu ochii cǎprui ca

pǎmȃntul și pǎrul negru ca abanosul. Este harnicǎ precum albina,

priceputǎ și bunǎ gospodinǎ.

Glasul ei e dulce ca mierea chiar și atunci cȃnd

mǎ mai ceartǎ.

Mama mea este bunǎ ca pȃinea caldǎ!

Toatǎ viața am sǎ o iubesc, am sǎ o respect și am sǎ o prețuiesc.

Mama, icoana sufletului meu


Mama este ființa care ne-a dat

viațǎ și care ne-a iubit din prima clipǎ a

vieții noastre. Ea ne ȋnvațǎ de toate, ne

crește, ne face oameni mari.

Mama trebuie respectatǎ, iubitǎ de

noi, copiii

Mama este icoana sufletului meu și

cea mai iubitǎ ființǎ de cǎtre mine.

Mama, te iubesc!

Pentru tine mama Rusu Maria-Alexandra

Dacǎ n-ai fi,

Dacǎ n-ai zâmbi,

De n-ai exista,

Dacǎ n-ai cânta…

Nici viațǎ n-ar fi,

Nici noapte, nici zi,

Nici prunci pe pǎmânt,

Nici soare, nici vânt…

Nimic nu ar fi fǎrǎ tine sǎ știi, mamǎ!


22


Mama mea

Mama mea e cea mai tare

Ea mereu stă în picioare

Ca noi fericiți să fim,

Ne dă tot ce ne dorim.

Iar ca noi să fim cuminți

Face supă de tăieței.

Pe noi toți ne mulțumește

Iar noi facem ce-și dorește.

Precub Mircea

Mama dragă

Mama dragă, scumpă mama

Chipul tău e pus în ramă

Rama sufletului meu

Oglindește chipul tău.

Iar când obrăznicii

Cum mai fac și alți copii

Tu, mămica mea, mă cerți,

Dar ești bună și mă ierți.

Plăeșu Estera

Mama, îngerul meu

Mama, îngerul meu,

Eu o voi iubi mereu

Nu o voi lăsa la greu

Ea este îngerul meu.

Cu ea rezolv orice mereu,

La bine și la greu,

Împreună noi vom fi,

Până când distanța ne va despărți.


Mama

Mama mea e-ncântătoare

Are un copil valoare.

Copilul acesta-s eu

Și mă iubește mereu.

Și eu o iubesc pe-a mea mămică

Cu ea în lume nu mi-e frică.

Aș vrea și voi să o iubiți

Mămica voastră s-o numiți.

Marin Andreea

Maria Patricia Bălăcianu

23


Mama mea

Aș putea spune despre mama mea că e cea mai frumoasă, dar ați

crede că mă laud. Totuși, pentru mine așa e și cred că așa ar zice orice copil

despre mama lui.

Închipuiți-vă o femeie de înălțime medie, cu pas vioi, totdeauna grăbit, cu

părul roșcat și strălucitor, cu ochii căprui și fața zâmbitoare. Aceasta este

mama mea. Dar mama este și prietena mea cea mai apropiată. Cu dânsa

împart lucrurile și necazurile, grijile și realizările mele ca elevă. Mă

supraveghează cu atenție și mă îndrumă când am nevoie.

Aș vrea să n-o dezamăgesc niciodată pe mama mea, s-o pot răsplăti cu iubire

pentru tot cee ace face pentru mine.

Sunt fericită că am o mama deosebită!

Gheorghiu Irina

Mama

Mama mea e ca vara,

Ne aduce primăvara.

Mama e dulce ca dulceața

Ne sărută dimineața.

Mama e-ncântătore

Are copii de valoare.

Tare scumpă, ca o floare

Ești tu mama iubitoare.

Inima mi-o dăruiești,

Un vis drag îmi împlinești.

Bunătatea mă-nconjoară,

Ești frumasa mea primăvară.

Atomei Luca-Gabriel

Mama

Mama este cea mai bună ființă din lume.

Este foarte bună, blândă și frumoasă. Ea e

ca îngerul meu. Ea mă păzește, mă ajută și

nu mă lasă la greu. Nimeni nu o poate

înlocui și nimeni nu se compară cu ea. Nu

mă ceartă, mă învață doar lucruri bune.

Mama mea mă iubește și eu o iubesc

foarte mult!

Cîrjă Iustina-Maria

24


Mama

Mama este cea mai dragă din lume. Bunătate, răbdare,

înțelegere, înțelepciune, dar și exigență sunt doar câteva însușiri

sufletești care fac din mama mea cea mai minunată persoană. În

clipele cele mai grele dar și în momentele frumoase din viață mi-a

fost alături și pentru asta şi datorez totul.

Sfaturile ei o să mă însoțească de-a lungul vieții mele și o să-mi aducă

aminte intotdeauna de educația ce mi-a oferit-o și mă voi strădui să o

fac mândră de mine.

Pe mama mea o iubesc nespus de mult!

Rusu Maria-Alexandra

Pentru mama

Mama mea e cea mai bună mama din

lume. Ea mă ajută mereu când e greu.

Mereu e alături de mine și mă

îndeamnă să fac lucruri bune.

O iubesc foarte mult și mă bucur că e

mama mea!

Arman Denis-Viorel

Victor Ruscanu

Alexia Cîrjă

25


EVENIMENTE

24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor Române,

evenimentul care a pus piatra de temelie a statului român modern... temelie pe care apoi s-a înălţat edificiul

întreg al unităţii noastre naţionale, consfinţit în 1918 la Alba Iulia.

La mulţi ani, românilor de pretutindeni!

Să rămânem mereu uniţi în cuget şi-n simţiri!

Hai să dăm mână cu mână!

In această zi importantă, elevii clasei a III-a au aflat foarte multe lucruri despre Unirea lui Cuza, sau Unirea cea mică; au citit, au ascultat poveşti, au urmărit prezentări,au desenat şi

au colorat, au învăţat şi au dansat “Hora Unirii”.

Doamna ne-a povestit multe despre adunările unde se hotăra Unirea, cine participa la

acestea. Am aflat despre ţăranul cel înţelept, Moş Ion Roată din poveştile “Moş Ion Roată şi Unirea”, “Moş Ion Roată şi Vodă Cuza”.

Am rostit câteva versuri, am cântat iar la sfârşit, am dat “mână cu mână” şi am încins “hora frăţiei pe pământul României”.

26


„Veşnica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre şi ale fiilor noştri şi cât va avea ţara

aceasta o istorie… cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui ALEXANDRU IOAN CUZA.”

Mihail Kogălniceanu

27


Ziua Internațională a Cititului Împreună -1 Februarie

Precub Mircea, clasa a III-a

Iniţiată de LitWorld, organizaţie nonprofit fondată

în anul 2007, această zi a devenit un eveniment global,

marcat de milioane de oameni în peste 100 de ţări. În ţara

noastră acest eveniment special, dedicat lecturii cu voce

tare, este iniţiat şi organizat de Asociaţia Citim Împreună

România (CIR), căreia i s-au alăturat, în acest an, peste

500 de parteneri care vor organiza sesiuni de lectură

împreună cu mii de copii şi sute de educatori, învăţători,

profesori, bibliotecari, librari şi pasionaţi de lectură din întreaga ţară.

Această zi a fost marcată şi de clasa a III-a. Cărţile sunt astăzi în competiţie cu tabletele

şi calculatoarele. Copiii nu mai găsesc farmecul din paginile unei cărţi, nu înţeleg că tableta nu

poate înlocui cartea tipărită cu foi foşnitoare şi miros de tipografie, că actul cititului și

împărtăşirea ideilor cu ceilalţi este ceva cool? Mulţi copii nu consideră actul cititului ca pe

ceva personal, care te lasa să visezi şi să trăiesti alături de eroi, zâne, prinţese; jocurile tabletelor

au dat copiilor o altă dimensiune a dezvoltării personale. Ca să-i scoatem pe copii din

singurătatea lor, trebuie să-i punem laolaltă cu alţi copii şi ideile lor, să dăm o alta însemnătate

lecturii.

Copiii de azi nu mai citesc

povești cu Cenuşărese, pitici,

Scufiţe roşii sau zâne; vor

altceva, vor cărţi ce se potrivesc

mai bine nevoilor lor

28


intelectuale, de actualitate, cu un scris mare, uşor de urmărit.

Să ne învătăm copiii să citească, să povestească, să viseze, să-şi dorească nu poate fi

decât un pas înainte pentru viitorul lor.

De asemenea elevii au citit împreună descoperind bucuria lecturii pentru că

„A învăţa să citeşti este ca şi când ai aprinde un foc. Fiecare silabă e o

scânteie.” (Victor Hugo)

QWAN KI DO - Borca

Marta Budăi, Casian Ciubotă, clasa I

QWAN KI DO - este o artă marţială chino-vietnameză creată în 1981 în

oraşul francez Toulon de către maestrul vietnamez Pham Xuan Tong. La baza acestui stil stau:

efortul şi încrederea, cultivarea binelui pentru corp şi spirit, corectitudinea, dreptatea şi

modestia, fraternitatea între membrii grupului, respectul faţă de ceilalţi.

Elevii Liceului Mihail Sadoveanu" Borca

(sursa Facebook)

Din acest grup fac parte şi elevi din clasa I: Marta Budăi, Iliescu Alin, Casian Ciubotă,

Maria-Patricia Bălăcianu.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_mar%C8%9Bial%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/1981

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Toulon

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pham_Xuan_Tong

29


Ei s-au înscris la practicarea acestui sport în toamna anului 2017 şi de atunci merg la

antrenamente de două ori pe săptămână.

În perioada 2-3 martie, 2018 a avut loc Campionatul Naţional de Qwan Ki Do pentru

Copii la Botoşani. În Sala Polivalentă „Elisabeta Lipă” s-au întrecut 650 de sportivi legitimaţi

la cluburi de profil din ţară, cu vârste cuprinse între 4 şi 12 ani. Cele două categorii de luptă au

fost „thao quyen” (luptă cu adversar imaginar) şi „song dau” (luptă competiţională).

Şi noi, Marta şi Casian, am participat pentru prima dată la acest mare eveniment. Chiar

dacă nu am obţinut locuri fruntaşe, suntem mândri că am fost alături de cei mai buni din ţară,

emoţiile noastre fiind foarte mari.

Elevii Liceului „Mihail Sadoveanu” Borca, Constantin Petrea şi Ştefan Petrea, au obţinut

titlul de campioni naţionali în lupta de echipă, la categoria 11-12 ani, grade roşii - ei fiind

legitimaţi la Clubul Sportiv Sinh Dau Botoşani, alături de Sebastian Murariu.

La proba individuală, Petrea Constantin a obţinut medalia de bronz (categ. 11-12 ani,

grade roşii).

Pentru noi, experienţa a fost plăcută şi utilă, de aceea aşteptăm cu nerăbdare următoarele

competiţii.

Fotografii realizate de d-na prof. Alina Budăi

30


Nevoe Anastasia-Maria, clasa a III-a

Ziua Femeii este un prilej de bucurie pentru toate femeile din lume. Sărbătorită pe 8

martie, femeia este darul cel mai de preţ pe care divinitatea i l-a făcut omului spre a duce mai

departe esenţa existenţei umane. 8 Martie este sărbătorit cu mare fast în întreaga lume.

8 Martie este ziua când, de la o margine la alta a lumii se sărbătoreşte FEMEIA –

simbolul vieţii, al iubirii, purităţii şi frumuseţii spirituale, al gingăşiei, al jertfei şi dăruirii de

sine.

8 MARTIE – ziua în care de pe buzele tuturor – copii si bărbaţi – izvorăsc cuvinte de

laudă, sincere şi calde, pline de recunoştinţă, admiraţie şi iubire faţă de cea care le-a dat viaţă

sau care le este partener de viaţă.

Ziua FEMEII – acest trandafir al lumii fără de care pământul ar fi un pustiu, iar viaţa n-ar

avea farmec.

DE CE SĂRBĂTORIM ZIUA MAMELOR ?

Rusu Lucica-Dumitrela, clasa a III-a

Istoricii spun că "Ziua Mamei" îşi are originile în festivalul dedicat mamei zeilor Rhea, ţinut în Grecia

Antica. Zeiţa pamântului Rhea era soţia lui Cronos, zeul timpului şi mama tuturor zeilor şi zeiţelor din Olimp.

De asemenea, in Roma, Cybele mama zeilor era venerată încă din anii 250 IH. Sărbătoarea era cunoscută sub

denumirea de Hilaria şi ţinea trei zile, de pe data de 15 martie până pe 18 martie.

În anii 1600, Anglia celebra o zi numită "Sâmbăta Mamelor", în a patra sâmbătă a postului Paştelui,

pentru a cinsti mamele. În acele timpuri, mulţi oameni săraci lucrau ca servitori pentru bogătaşi. Cum cea mai

mare parte a slujbelor erau departe, aceştia locuiau în casa stăpânului lor. De Sâmbăta Mamelor aveau

permisiunea de a-şi petrece ziua alături de cei dragi. O prăjitură specială se gătea pentru această ocazie festivă.

Odată cu răspândirea religiei creştine pe glob, istoricii sunt de părere că "Mama Biserică" a substituit

cealaltă sărbătoare "Mama Zeiţa". Mulţi spun că unele ceremonii care erau ţinute în cinstea lui Cybele au fost

adoptate de biserică pentru a venera pe Maria, mama lui Isus Cristos. Ele reprezentau puterea spirituală care ne-

31


a dat viaţă şi ne protejează de tot ceea ce este rău. În timp, cele două sărbători s-au

amestecat şi au devenit una singură"ZiuaMamei".

În Statele Unite ale Americii, sărbătoarea dedicată mamei, a fost pentru prima dată propusă, în anul 1872,

de către Julia Ward Howe.Trebuia să fie o zi dedicată păcii.

În anul 1907, Ana Jarvis, din Philadelphia, a început o campanie pentru a stabili ziua naţională a mamei.

Jarvis a reuşit să convingă biserica din Grafton, din vestul Virginiei, să celebreze "ziua mamei" în mai, când

comemora doi ani de la moartea mamei sale. Julia era foarte ataşată de mama sa, Reese Jarvis, profesoară la

Biserica Metodistă din Grafton, Virginia de Vest. Astfel că, atunci când mama sa s-a stins din viaţă, împreună

cu sora sa oarbă Elisinore, au încercat să creeze o zi specială dedicată mamelor. Simţeau că astfel copiii, care

deseori işi neglijează de multe ori mama, să realizeze că trebuie să-i acorde dragostea cuvenită când încă

aceasta mai este în viaţă. Erau de părere că o zi dedicată mamei ar creşte respectul pentru părinţi şi va uni mai

mult familiile.

Jarvis şi susţinătorii ei au început să scrie miniştrilor, oamenilor de afaceri şi politicienilor explicându-le

dorinţa lor de a stabili o zi naţională a mamei. Ca rezultat al eforturilor lor prima zi a mamei a fost ţinută pe

data de 10 mai 1908. Garoafele au devenit simbolul acestei zile, fiind florile favorite ale fostei doamne Reese

Jarvis.

În zilele noastre garoafa roşie este simbolul unei mame încă în viaţă, în timp ce garoafa albă

comemorează pierderea ei.

Prima proclamaţie a "Zilei Mamei" a fost citită de guvernatorul statului Virginia de Vest, în anul 1910.

Oklahoma a celebrat de asemenea această zi, în acelaşi an. Până în următorul an, "Ziua Mamei" s-a celebrat în

toate statele.

Preşedintele Woodrow Wilson, a făcut în anul 1914 un anunţ oficial proclamând "Ziua Mamei" ca zi de

sărbătoare naţională în a doua duminică din luna mai. Pe 12 decembrie 1912 a luat fiinţă Asociaţia

Internaţională pentru Ziua Mamei.

Astăzi, multe ţări din lume îşi aniversează ziua mamei, la momente diferite, dar există ţări ca:

Danemarca, Finlanda, Italia, Turcia, Australia şi Belgia care-şi celebrează de asemenea ziua mamei în aceeaşi

zi cu Statele Unite.

32


Clasa a III-a

HAI SĂ CITIM !

Când Dumnezeu a creat mamele

(legendǎ popularǎ)

Când Dumnezeu crea mamele era în a şasea zi, cănd un înger i-a apărut şi i-a spus: "O să

cam ai de lucru la această creaţie…"

Şi Dumnezeu i-a răspuns: "Ai citit punctele acestei cereri ?

• Trebuie să se poată spăla, dar să nu fie din plastic;

• Să aibă 180 de părţi mobile…toate să poată fi înlocuite;

• Să alerge după cafea neagră;

• Să aibă poale care să dispară atunci când stă în picioare;

• Un sărut care să poată vindeca orice, de la un picior rupt şi până la o legatură de

dragoste terminată prost;

• Să aibă şase perechi de mâini.

Îngerul şi-a scuturat capul încet şi a răspuns: "Şase perechi de mâini…în nici un caz."

"Dar nu mâinile sunt cele care îmi fac mie probleme", a spus Dumnezeu, "ci cele trei

perechi de ochi pe care mamele trebuie să le aibă.”

"Aşa este modelul standard?" a întrebat îngerul.

Dumnezeu a dezaprobat:

"O pereche ca să vadă prin uşa închisă atunci când întreabă: copii ce faceţi acolo?

O altă pereche în spatele capului pentru a vedea ceea ce nu ar trebui şi bineînţeles ultima în

frunte pentru a se putea uita la copil când acesta greşeste şi trebuie să-i spună: te înţeleg şi te

iubesc.”

Doamne, spuse îngerul, mai bine lasă pe mâine…

"Nu pot!" i-a răspuns Dumnezeu. "Sunt aşa de aproape de a crea ceva atât de apropiat

mie. Deja am creat mama care se face singură bine atunci când este bolnavă…care poate hrăni

o familie de şase persoane cu un singur hamburgher…"

Îngerul a verificat modelul şi a spus: "Este prea firavă".

"Dar este rezistentă!" a rǎspuns Dumnezeu . "Nu poţi să-ţi imaginezi câte poate îndura

mama asta!"

"Poate să gândească?“

33


"Nu numai că poate să gândească, dar poate raţiona şi face compromisuri." a spus

Creatorul.

În final, îngerul s-a aplecat şi şi-a trecut degetele pe obrajii mamei. "Exista o crăpătură",

s-a pronunţat el. "Ţi-am spus că te străduieşti prea mult cu acest model."

"Nu este o crăpătură", a răspuns Domnul, "Este o lacrimă."

"La ce foloseşte?", a întrebat îngerul.

"Este pentru fericire, pentru tristeţe, pentru dezamăgiri, pentru durere, pentru singurătate

şi pentru mândrie."

"Eşti un geniu!", a exclamat îngerul.

Domnul s-a uitat trist şi a spus: "Dar nu am pus-o eu acolo!"

Sursa Internet

Lebedele sălbatice

de Hans Christian Andersen

A fost odată un rege care avea unsprezece fii şi o singură fată, pe nume Eliza. Copiii

creşteau fericiţi, cu toate că mama lor murise cu mulţi ani în urmă.

Regele se însură a doua oară, cu o femeie despre care nu ştia că e o vrăjitoare rea.

Aceasta nu îi iubea deloc pe copii şi reuşi să o ducă pe Eliza departe, la o familie săracă, iar pe

băieţi îi preschimbă în unsprezece lebede.

Anii trecură şi Eliza se făcu o fată de toată frumuseţea. Când împlini cincisprezece ani,

tatăl său o aduse acasă. Când îi văzu chipul drăgălaş, vrăjitoare o urî şi mai tare. Îi înnegri

pielea şi îi încâlci părul în aşa fel încât tatăl ei, când o văzu, nu o recunoscu şi o izgoni de la

palat.

Părăsită şi singură, Eliza plecă de la palat şi intră într-o pădure. Găsi acolo un pârâu

limpede, în care se spălă de negreală şi ieşi de acolo curată şi mai frumoasă ca niciodată. În

acea noapte, Eliza îi visă pe cei unsprezece fraţi ai săi, care crescuseră şi ei între timp.

A doua zi, întâlni pe cărare o bătrână, pe care o întrebă dacă nu cumva văzuse unspre-

zece prinţi.

− Nu, răspunse bătrâna, dar ieri am văzut înotând în pârâul din pădure unsprezece

lebede ce purtau coroane de aur.

Eliza porni de-a lungul pârâului până la vărsarea lui în mare. Aici aşteptă până pe

înserat, când văzu unsprezece lebede care zburau chiar spre locul unde se afla ea. Fata se

ascunse într-o tufă şi le privi cum veneau pe pământ una câte una. Când întunericul se lăsă de-a

binelea, lebedele se preschimbară în unsprezece voinici. Fata scoase un ţipăt de bucurie. Erau

fraţii ei!

34


Prinţii îi povestiră că locuiesc dincolo de mare şi că trebuie să se întoarcă acolo.

− Luaţi-mă cu voi! îi rugă fata.

În noaptea ce urmă, prinţii împletiră din trestii un covoraş. Când răsări soarele, ei se

preschimbară în lebede. O aşezară pe fată pe covoraş şi îl apucară cu ciocurile lor puternice,

ridicându-l în văzduh.

După o lungă călătorie, ajunseră pe celălalt ţărm al mării. În prima noapte, Eliza visă o

zână care îi spuse cum îşi poate scăpa fraţii de vrajă:

− Adună urzici şi ţese din ele unsprezece cămăşi, îi spuse zâna. Aruncă-le peste fraţii tăi

şi vor scăpa de vrajă. Dar ţine minte, până vei termina, nu ai voie să scoţi un cuvânt, altfel te

chinui degeaba!

Eliza se apucă de lucru. Urzicile îi băşicau degetele, iar faptul că nu avea voie să

vorbească cu nimeni, nici măcar cu fraţii ei, o chinuia. Dar fata îndură cu bucurie toate astea

pentru că abia aştepta să îşi scape fraţii de vrajă.

Câteve zile mai târziu, un vânător trecu pe acolo. Lebedele erau plecate după mâncare,

iar Eliza era singură. Vânătorul era chiar regele acelei ţări. El fu uimit de frumuseţea fetei şi o

luă la palat, cu gândul să o ia de soţie.

Eliza vru să scape, dar nu avea voie să vorbească şi să îi spună regelui că ea trebuie să

îşi termine treaba neapărat. De altfel, începuse să îl îndrăgească pe rege pentru că era om bun.

Regele îi dădu o cameră numai a ei, unde Eliza putea să lucreze la cămăşi, fără să fie deranjată

de cineva.

Fata mai avea nevoie doar de o singură grămadă de urzici pentru a termina de împletit

cămăşile. Într-o noapte, se furişă afară din palat şi se duse în cimitirul de lângă biserică, acolo

unde urzicile creşteau mai dese. Dar preotul o văzu şi crezu că e o vrăjitoare. Când auzi regele

aceasta, tare se mai întristă! Trebui să hotărască pedeapsa. Dragi copii, pedeapsa pentru

oamenii care făceau vrăji era arderea pe rug.

Ajunsă la închisoare, Eliza se grăbi să îşi termine treaba la timp.

Veni şi ziua când trebui să fie arsă pe rug. Pe drum, cele unsprezece lebede veniră lângă

fată. Îndată, ea aruncă pe ele cămăşile. Sub ochii înfricoşaţi ai mulţimii, lebedele se

preschimbară în prinţi, iar Eliza putu în sfârşit să strige:

− Sunt nevinovată!

Plângând de bucurie, regele o luă în braţe, iar fraţii se adunară în jurul ei. Numai cel

mai tânăr dintre fraţi rămase cu o aripă în loc de braţ, acolo unde Eliza nu mai avusese timp să-i

termine cămăşii mâneca.

35


Clasa I

Alin Iliescu Victor Ruscanu Ana-Maria Maxim

Sarah-Elena Harton Ioana-Daria Ciubotă Marta Budăi

Emanuela Florescu Marta Budăi Alexia Cîrjă

36


Clasa a III-a

La mulți ani ! - pentru mamele din lumea ȋntreagǎ

Iustina-Maria Cȋrjǎ

Atomei Luca-Gabriel Manoliu-Caescu Flavian Plǎeşu Estera Plǎeşu Gabriel

Cîrjǎ Iustina-Maria Rusu Lucica-Dumitrela Dorneanu Madalina Strugaru Marko Radu Petronela

Precub Mircea; Rusu Maria-Alexandra; Nevoe Anastasia-Maria; Arman Denis-Viorel; Ana Teodor-Alin

37


Boacǎși Maria-Eliza Scutaru Elena-Iasmina Vararu Dragoș-Andrei Hanganu Cristina-Ștefania

Ana Alin-Teodor, clasa a III-a

IepuraIepuraşşi vin pe cărarei vin pe cărare. .

Se grăbesc nevoie mare Se grăbesc nevoie mare

să ajungă la ospăsă ajungă la ospăţţ: :

unul unul îînainte nainte şşi doi i doi îîn urmăn urmă, ,

unul unul îîn urmă n urmă şşi doi i doi îînainte, nainte,

unuunu--i printre doi, i printre doi,

Trec pe rând, Trec pe rând, îîn salt vioi n salt vioi

Pe cărareaPe cărarea--ngustăngustă. .

CâCâţţi iepurai iepuraşşi se grăbesc la ospăi se grăbesc la ospăţţ??

38


După ospăDupă ospăţţ, , ss--au adunat au adunat îîmpreună mpreună

3 g3 grămezi mici de morcovi rămezi mici de morcovi şşi i îîncă două mai marincă două mai mari. .

ÎÎn total,n total, câte grămezi de morcovi s câte grămezi de morcovi s--au au obobţţinut?inut?

- Iepuraş, pe furiş, Ce tot numeri în tufiş?

- Păi, să vezi, să cercetezi, Şi să nu mă-ncurci!

Urechi şi picioare număr, De-ale prietenilor mei,

Care se amuză iar, Chiar pe seama mea.

Îţi pot spune doar atât, Că atent am numărat

Douăzeci şi patru Şi ne-am hotărât

Să mergem la teatru. Poţi să vii chiar să ne numeri,

Fără gând ca să ne superi! Prieteni buni, prezenţi la teatru,

Câţi vom fi? Află dacă ştii?

E posibil?Două mame iepuriţeşi-ale lor

două odrasle vor să mănânce

la ospăţ trei morcovi, deci fiecare câte un

morcov.

Da Nu

39


Ne jucăm şi calculăm Propunerile clasei a III-a

„Există ceva care-i separă pe copii de cei ce

nu mai sunt copii ; aceasta este ideea de joc.

Pentru copil, ca şi pentru un matematician,

jocul este o treabă serioasă.”

Grigore Moisil

1. Nişte purceluşi, pe cale Unu-n coada şirului

Au pornit, în şir, la vale: Şi doi înaintea lui.

Unu-n frunte, doi în spate, Asta e o ghicitoare.

Între ei unu-i desparte; Câţi purcei, în şir, sunt oare ?

2. Într-o cameră goală intră câteva pisici şi se aşază în colţurile camerei. Câte pisici sunt în acea

cameră, dacă fiecare pisică vede câte trei pisici ?

3. Întors de la pescuit, un pescar mărturiseşte:

-Am prins 6 fără cap, 9 fără coadă şi 8 pe jumătate.

Câţi peşti a prins şugubăţul pescar ?

4. Pe un lac erau 9 raţe sălbatice. Un vânător iscusit a împuşcat 3 raţe dintr-un foc.

Câte raţe au rămas pe lac ?

5. Ionel are 13 maşinuţe. În afară de 10, le-a stricat pe toate.

Câte maşinuţe mai are Ionel ?

6. Gigel se urcă pe cântar. Aşază ghiozdanul alături de el. Cântarul indică 29 kg.

Pune ghiozdanul în spate. Cât indică acum cântarul ?

7. Dacă alaltăieri a fost marţi, ce zi va fi poimâine ?

8. Cât fac unu şi cu altul şi cu trei legat de patru ?

9. În şirul numerelor naturale de la 0 la 100 sunt şi numere de două cifre care au numărul ce

reprezintă cifra zecilor cu 2 mai mare decât numărul ce reprezintă cifra unităţilor.

Care sunt aceste numere ?

10. Adună cel mai mic număr natural de o cifră cu cel mai mare număr natural de două cifre, care are

numărul ce reprezintă cifra zecilor mai mic decât numărul ce reprezintă cifra unităţilor.

Care este suma obţinută ?

11. Unul din numerele date în şirul următor nu se potriveşte cu celelalte. Care este „intrusul” ?

91; 52; 36; 25; 19.

40


C U P R I N S

Micul scriitor ………………………………………………………………. 2

Activităţile clasei noastre ………………………………………………….. 9

Din suflet pentru mama ……………………………………………………. 12

Educaţie pentru sănătate …………………………………………………... 13

Mânuţe hărnicuţe ………………………………………………………….. 14

Mărţişoare pentru mama …………………………………………………... 15

Cugetări despre mamă ……………………………………………………... 16

Aşa este măicuţa mea ……………………………………………………… 17

Evenimente ……………………………………………………………….. 25

Ziua Internaţională a Cititului Împreună ………………………………….. 27

Qwan Ki Do - Borca ………………………………………………………. 28

8 Martie - Ziua Femeii …………………………………………………….. 30

Ora de lectură ……………………………………………………………… 31

Expoziţia noastră …………………………………………………………... 35

Isteţilă ……………………………………………………………………… 37

Ne jucăm şi calculăm ……………………………………………………… 39

41


UNIVERSUL MICILOR SCOLARI -...

Documents

Transcript of UNIVERSUL MICILOR SCOLARI -...