Nr. 7/Aprilie, 2015 -REVISTA MAGAZIN A ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR-

CLASA A III-A LICEUL TEORETIC „MIHAIL SADOVEANU”

BORCA-NEAMŢ

UNIVERSUL MICILOR SCOLARI

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

1

EVENIMENT

Hai sa vorbim despre copilarie !

Elevii clasei a III-a au desfăşurat activitatea - Hai să vorbim despre copilărie ! - dedicată marelui

scriitor Ion Creangă. Cu prilejul împlinirii a 178 de ani de la naşterea sa (1 martie 1837 Humuleşti, Neamţ)

elevii, în parteneriat cu biblioteca comunală Borca şi Fundaţia Scriitor Aurel Dumitraşcu, au urmărit filmul

Amintiri din copilărie, au realizat desene şi au creat texte literare inspirate de poveştile, povestirile şi

amintirile marelui povestitor.

Ecaterina Teona Iordache Adela Ecaterina Aruştei Bianca Elena Ciubotă Prostia omenească Punguţa cu doi bani Pupăza din tei

Matei Ruscanu David Plăeşu Daniel Dumitru Meclea Matei Ruscanu Punguţa cu doi bani Punguţa cu doi bani Caprele Irinucăi Fata babei şi fata moşneagului

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

2

La biblioteca comunală, domnişoara bibliotecară Iolanda Lupescu a organizat expoziţia de 1 martie

2015 - cu picturile micilor şcolari.

Expoziţia - La cireşe

Ecaterina Teona iordache Elena Amalia Bostan Bianca Elena Ciubotă Adela Ecaterina Aruştei

Matei Ruscanu David Plăeşu Iustin Tofan-Ionel Silviu Tofan-Ionel

Ecaterina Teona iordache George Daniel Ungureanu Elena Niţă-Tincă Ionuţ Sebastian Niculiţă

D-na învăţătoare ne-a pezentat pliantul despre

viaţa şi activitatea lui Ion Creangă şi s-au lecturat

fragmente din Aminitirile din copilărie.

Rubrică realizată de Amalia Bostan

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

3

Creaţii literare realizate pe baza poveştilor lui Ion Creangă:

Paza bună trece primejdia rea

George Daniel Ungureanu

Este o zi frumoasă de vară. Am pornit-o hai-hui prin pădure privind

după razele jucăuşe ale soarelui care răzbăteau printre crengile brazilor. Nu

departe de cărare, într-o poieniţă, se afla căsuţa caprei cu trei iezi.

De după trunchiul unui brad răsare cumătrul lup. Îl întreb:

-Salut, lupule ! Ce pândeşti de după brad ?

-Mă uit să văd când pleacă de acasă capra ! Am de gând să-i înfulec

pe iezişori... de mult timp nu am mai avut o masă aşa de bună ! Dar tu, unde

ai pornit ?

-Le fac o vizită verişorilor mei !

-Dar cine sunt ei ? mă întreabă lupul viclean.

-Iezişorii ! Aceia pe care tu vrei să-i mănânci ! Capra m-a chemat să

am grijă de ei cât timp ea este plecată la piaţă.

Lupul a rămas nedumerit. Eu am pornit-o spre casa iezilor.

Am stat împreună, ne-am jucat şi am aşteptat capra cu bunătăţile

cumpărate.

Din când în când îl vedeam pe lup, prin vizorul uşii, cum ne privea din

pădure. Nu a mai avut curajul să se apropie, aşa că a plecat...

Vulpea păcălită de urs

Elena Amalia Bostan

Gerul s-a mai îmblânzit după ce a îngheţat lacul din

apropierea casei mele. Mi-am luat săniuţa şi am pornit-o spre

derdeluşul copiilor care se afla în apropiere. Prin fulgii mari de

nea văd că se apropie ceva …

Aud paşi greoi scârţâind prin zăpadă şi un mormăit: mor, mor,

mor !

-Moş Martine, dar unde ai plecat aşa …prin zăpadă şi nu

eşti în bârlog ? Dar ai şi scule de pescar !

-De când vulpea m-a păcălit, mi-am cumpărat plasă de

pescuit, undiţă şi momeală, dar şi barcă.

Punguţa cu doi bani

David Plăeşu

-Barcă ? dar lacul e îngheţat ! îi spun eu.

-Am să prind peştele la copcă ! Am tot ce-mi trebuie !

Peste câteva minute, Moş Martin s-a întâlnit cu vulpea. Aceasta a început să-i dea târcoale şi să se

minuneze de instrumentele pentru pescuit ale ursului.

-Nu cumva să-mi ceri peşte ! îi zice ursul mândru. Du-te la lac, bagă limba în apă şi ai să vezi cât peşte ai

să mănănci !

Şi aşa, vulpea cea vicleană, s-a învăţat minte să nu mai păcălească animalele din pădure.

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

4

Punguţa cu doi bani

Adela Ecaterina Aruştei

La furat de peşte

Elena Niţă Tincă

Cu săniuţa după mine am pornit-o la deal. În vârf mă

întâlnesc cu ursul Mormăilă, care stătea dus pe gânduri … nici

măcar nu m-a simţit atunci când m-am apropiat de el.

-Unde ai pornit-o, ursule ?

-Mă gândeam să ajung la râu. Tare aş vrea nişte peşte

proaspăt !

-Şi nu te mai duci ? îl întreb eu.

-Vulpea vrea să mă păcălească. Mi-a spus să-mi bag coada

în apă, dar eu ştiu că-mi va îngheţa ! Cum să rămân eu fără

frumuseţea mea de coadă !

-Am o idee… să-i facem împreună o vizită vulpii !

Am pornit-o spre vizuina ei. Din fericire, vulpea nu era acasă, aşa că ursul s-a înfruptat puţin din

peştele ei… nu am dorit să o lăsămj chiar fără peşte acum, în mijlocul iernii…

Am plecat de la vulpe, iar ursul cu coada lui mare a tot măturat zăpada ca să şteargă urmele. Cât am

mai râs şi ne-am mai distrat !

Iezişorii caprei

Adela Ecaterina Aruştei

Vara te îmbie la plimbare şi joc în aer liber. Împreună cu

prietenii mei am pornit-o după fragi şi după mure. Ne întâlnim cu

mama-capră, care strângea şi ea de zor fructele de pădure.

-Adina, te rog să stai puţin cu iezişorii mei până mă întorc

din pădurea mare ! îmi spune capra.

-Desigur, mamă-capră ! Să te bazezi pe mine ! La revedere !

şi pornesc repede spre căsuţa caprei care se afla în apropiere. De-

abia aşteptam să-i revăd pe iezişori…

Iedul cel mare mi-a deschis uşa, dar cel mic s-a speriat …a

crezut că a venit lupul. Ştiau şi ei povestea caprei cu trei iezi.

Iezişorii s-au jucat fără nicio grijă. Aveau în mine un prieten de

nădejde. Lupul nu s-ar fi apropiat !

La uşă se aude: Trei iezi, cucuieţi / Uşa mamei descuieţi…

Iedul cel mic a deschis uşa mamei.

Mama-capră îmi mulţumeşte cu o salată gustoasă din fructe

de pădure.

Capra cu trei iezi

Ecaterina Teona iordache

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

5

La scăldat

Ciprian Roşu

Lupul păcălit

Matei Ruscanu

Este vară. Am plecat în pădure să mă întâlnesc cu iezii

caprei. Pe drum am cules fragi şi mure.

În timp ce mă îndreptam spre casa caprei, m-am întâlnit cu

lupul şi l-am întrebat:

-Ce faci aici, lupule ? Nu cumva vrei să mănânci iezişorii ?

-Chiar deloc ! Eu vreau doar să-i veghez ! Capra m-a rugat !

Eu nu am crezut cuvintele lupului. Cu siguranţă, el punea

ceva la cale. Am plecat în fugă spre căsuţa caprei. Bat cu putere în

uşă, gândind că ea n-a plecat încă la piaţă. Îngrijorat îi spun:

-Capră dragă, lupul încearcă să mănânce iezişorii !

-Atunci ar trebui să-l păcălim ! îmi răspunde ea.

Am discutat strategia şi ne-am apucat de lucru.

La sosirea lupului, eu l-am trimis la uşa din spatele casei, dacă vrea să mănânce pe iezi.

Lupul o porni în fugă şi … călcă pe sfoara întinsă de mine şi capră, iar aceasta a pus în mişcare capcana

pregătită: o cuşcă suspendată care a căzut peste lup.

-Aoleu, m-aţi păcălit !

-Te eliberăm cu o condiţie: să nu te mai apropii de casă şi de iezii caprei ! Promiţi ?

-Promit, promit !

Şi aşa, lupul a devenit prietenul nostru.

Întâlnire cu fata babei

Bianca Elena Ciubotă

Chiar dacă primăvara a sosit, afară încă este răcoare şi pâlcurile de ghiocei de-abia încep să-şi scoată

clopoţeii din zăpadă. Nu pot ieşi afară, aşa că mă joc cu sora mea De-a v-aţi ascunselea. Mă bag în dulap pentru

a mă ascunde. Acolo …găsesc o uşiţă … e o uşă secretă ? Mă strecor prin ea şi deodată, ajung în tărâmul

basmelor…

Merg pe cărarea care se aşterne în faţa mea şi ajung la o căsuţă ce semăna cu cea din povestea Fata babei

şi fata moşneagului.

Aici se afla doar fata babei. Fata moşneagului era plecată cu treburi.

-Nu ţi se pare că ar trebui să o ajuţi pe sora ta ? o întreb eu.

-Cine eşti tu de îmi vorbeşti aşa ?

-Sunt o fată ca şi tine. Dar ştiu să-mi ajut familia la treburile gospodăreşti !

-Şi ce dacă ? Oricum eu nu o ajut ! Să-mi murdăresc eu mânuţele ? M-ai puneţi pofta-n cui !

-Vorbeşti prea mult ! Am s-o ajut eu pe sora ta ! Şi le voi spune şi părinţilor tăi.

-Nu, nu ! Voi încerca să fiu şi ei hărnicuţă, să fie o surpriză pentru toţi. Merg cu tine !

Împreună, eu şi fata babei, am ajutat-o pe fata moşneagului la toate treburile casei, care nu erau puţine.

Aşa ne-am şi împrietenit ! Totul a fost minunat …dar a trebuit să mă întorc acasă.

Sora mea tocmai a deschis dulapul şi m-a găsit …

- Gata ! Acum tu trebuie să numeri, apoi să mă cauţi. Şi se băgă în dulap.

Oare va găsi şi ea uşiţa fermecată ?

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

6

Pedeapsa lupului

Daniel Dumitru Meclea

Este vară. Am plecat în pădure să mă întâlnesc cu iezişorii caprei. Pe drum, în

timp ce culegeam fructe de pădure, mă întâlnesc cu lupul, care pândea casa caprei de

după un copac.

-Ce faci aici, lupule ? Nu cumva doreşti să mânânci iezii caprei, aşa ca în

povestea lui Ion Creangă ?

-Eu ? Nici gând ! Vroiam să ştiu dacă totul e bine la căsuţa caprei …spune lupul.

Dar lupul minţea. Eu am pornit în fugă după capră ca să-i spun că lupul i-a pus

gând rău.

Între timp, lupul a ajuns la uşa caprei şi a început să-i roage pe iezişori ca să-i

deschidă pentru că el doreşte doar să se joace cu ei.

Iezii au încuiat uşa bine cu toate zăvoarele… ei cunoşteau povestea Capra cu trei

iezi. Mama lor le-a citit-o de nenumărate ori !

Am ajuns la timp împreună cu capra.

-Ce faci aici, cumetre ? Nu cumva vrei să-mi mănânci iezişorii ?

-Da, vreau ! …adică, nu, nu vreau … se dădu lupul de gol.

Capra luă o nuia şi începu să alerge după lup şi să-l mângâie cu câteva lovituri.

Eu am stat cu iezişorii bucuroşi că au scăpat nevătămaţi.

Spre asfinţitul soarelui am pornit spre casă cu gândul că mă voi întoarce la căsuţa

caprei a doua zi.

Lupul s-a învăţat minte: minciuna are picioare scurte !

Remus salvatorul

Remus Gabriel Butnaru

Era o zi frumoasă de primăvară. Într-o pădurice trăia o capră cu trei iezi.

Fiecare ied avea un nume: Alex, iedul mare, Merlan era mijlociul şi Remus, iedul

cel mic.

-Mămico, ne este foame ! … strigară iezii.

-Plec repede până în piaţă la cumpărături. Voi să închideţi uşa, să o încuiaţi

bine şi nu uitaţi să supravegheaţi focul în sobă…aşa voi pregăti mai repede masa.

După ce capra a plecat, iată că a şi sosit lupul. El auzise totul…doar avea

urechile lungi şi ascuţite !

S-a apropiat de uşă cu gândul de a intra şi a mânca iezişorii. Remus, care

tocmai îşi fabricase o praştie pentru pietricele, îşi luă repede fraţii şi s-au urcat în

podul casei. Printr-o ferăstruică mică, unde lupul nu putea ajunge, a început să

tragă în lup. Acesta, a luat-o la sănătoasa fiind cât pe ce să răstoarne capra, care

tocmai se întorcea de la piaţă.

-Cine a pus lupul pe fugă ? întrebă capra.

-Remus ! strigară ceilalţi iezişori.

Capra l-a felicitat pe Remus pentru curajul său. Ştie că are cine să apere

casa atunci când ea lipseşte.

Acum mănâncă cu toţii bunătăţile aduse de mama lor.

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

7

Eu, capra şi cei trei iezi

Ecaterina Teona Iordache

Într-o zi frumoasă de vară mă plimbam printr-o pădure, până la capatul ei. Doream să văd ce se

ascunde în ea. După vreo oră şi jumătate de colindat, ghiciţi cu cine m-am întâlnit ? Era capra.

-Teona, du-te la cei trei iezi ai mei ! mă rugă ea. Tatăl lor e plecat pe camp ca să cosească pleava şi

îmi este frică de lup, ca să nu îmi mănânce iezii !

-Nu -ţi fă griji, căpriţo ! plec imediat spre ei.

Ajung într-un suflet la uşa casei:

-Deschideţi, iezilor ! Sunt prietena mamei voastre, Teona !

-Nu te credem ! Nu-ţi deschidem !

Am început să-i rog frumos, să le explic …dar nu am avut nicio şansă. Iezii nu mi-au deschis uşa !

După o oră, ajunge şi capra acasă cu coşul încărcat de bunătăţi. Mă găseşte afară, pe prispa casei

aşezată pe scăunel …cred că era a mezinului.

-De ce stai afară, Teona ? mă întrebă capra.

-Iezii nu au crezut că sunt prietena ta şi nu m-au primit în casă.

-Te rog să mă ierţi, spune capra. Am uitat să-ţi spun că trebuie să le cânţi. Am început să cântăm

împreună: trei iezi cucuieţi …

-Mamă, mamă, mamă ! Cineva a vrut să ne păcălească ! au spus iezi în cor.

-Nu, dragii mamei ! Ea este Teona, prietena mea. Am rugat-o să stea cu voi până mă întorceam eu.

Drept mulţumire, am fost invitată să rămân la cină. M-au invitat chiar să rămân la ei vreo două zile şi

să-mi aduc şi părinţii şi pe sora mea. Aveau două camera libere şi un pătuţ mic pentru bebeluş. Casa caprei

era foarte dotată. Mi-a spus că vrea să îşi deschidă o pensiune pentru drumeţii obosiţi.

I-am promis că mă voi întoarce şi îmi voi aduce şi prietenii pentru a vedea ospitalitatea deosebită a

caprei cu trei iezi !

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

8

Sosirea primăverii te îmbie la creaţie. Şi noi am realizat diferite lucrări la orele de educaţie

tehnologică.. Unele dintre ele fac parte din proiectul European e-Twinning, Magic Hands, proiect la care

participă copii din mai multe ţări europene: Polonia, Lituania, Estonia, Grecia, Bulgaria şi România.

Rubrică realizată de Bianca Elena Ciubotă

Primăvara este în palmele noastre

Materiale de lucru: cartonul şi hârtia

colorată, instrumente de desen, forfecţuţe şi lipici.

Tehnici de lucru: decupare după contur,

tehnica evantaiului (plierea hârtiei), a creioanelor

colorate.

Rezultate: două palme care, atunci când se

deschid, afişează un peisaj de primăvară.

Modalitatea de lucru: ne aşezăm palmele pe

cartonul colorat şi trasăm conturul lor, apoi le

decupăm; pe un sfert dintr-o coală A4 desenăm

primăvara, apoi pliem fâşia de hârtie ca un evantai;

lipim capetele de palme.

Fluturaşi

Materiale de lucru: hârtie colorată, instrumente

de desen, forfecţuţe şi lipici.

Tehnici de lucru: decupare după contur, colajul, a

creioanelor colorate.

Rezultate: fluturaşi veseli.

Modalitatea de lucru: se pliază hârtia sau cartonul

alb în două, pe muchia formată (jumătatea hârtiei) se

conturează capul, corpul, aripile fluturaşului; se

decupează după contur; se desface fluturele şi se

decorează. Acum îşi poate lua zborul !

Berze

Materiale de lucru: hârtie albă, instrumente

de desen, forfecţuţe şi lipici.

Tehnici de lucru: decupare după contur, a

creioanelor colorate.

Rezultate: berzele vesele

Modalitatea de lucru: hârtia albă în formă de

pătrat se pliază după o diagonală. Pe mijlocul ei se

desenează ciocul, capul, gâtul şi se taie după contur.

Se prinde colţul pătratului din faţa ciocului

berzei şi se îndoaie peste acesta, apoi se lipeşte de

colţul pătratului opus. Astfel, se dau formă aripilor.

Se pot lipi aripile, într-un punct, fie deasupra capului

berzei sau dedesuptul lui, la alegere. Barza esta gata

şi se poate agăţa cu aţă oriunde.

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

9

Metoda cadranelor

Adela Ecaterina Aruştei

Metoda cadranelor ne ajută să învăţăm şi să înţelegem mult mai bine o lecţie predată de doamna

învăţătoare.

Avem nevoie de o foaie de hârtie împărţită în patru părţi egale, fiecare parte reprezentând un cadran.

În interiorul lor se scriu cerinţele, mai exact patru exerciţii care să fie aşezate într-o succesiune logică.

Exemple:

Fram, ursul polar, Cezar Petrescu

I. Ideile principale

II. Numeralele din text

III. Caracterizarea ursuleţului

(din fragmentul studiat)

IV. Desen

Fata babei şi fata moşneagului, Ion Creangă

I. Ideile principale

II. Crearea de comparaţii

III. Caracterizarea fetelor

(din fragmentul studiat)

IV. Desenarea celor două fete

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

10

Maicuta mea George Daniel Ungureanu

Concursul naţional de creaţie literară şi plastică, Măicuţa mea, desfăşurat în luna martie la şcoala

noastră, a reunit elevi din peste 70 de şcoli din ţara. Cele peste 300 de lucrări au fost publicate în revista

online cu acelaşi nume, revistă aflată la a treia ediţie.

Expoziţia cu lucrările plastice a fost organizată în corpul B al şcolii:

Şi noi, copiii din clasa a III-a, ne-am pictat mămicile - Eu şi mămica mea:

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

11

Măicuţa mea este preţioasă ca o nestemată, harnică precum o furnică, frumoasă ca un roşu trandafir

şi foarte iubitoare ! O iubesc foarte mult pe mama !

Bianca Elena Ciubotă

Mama mea este fiinţa cea mai scumpă din lume. Ea este pentru mine cea mai bună, cea care mi-a

vegheat nopţile de nesomn, cea care s-a bucurat văzându-mi primul zâmbet, primii paşi, auzindu-mi

primul gângurit, dar şi primul cuvânt mama. Asta e mama mea !

Petru Adrian Tincă

Mamă ca şi a mea nu mai este alta în lume, bună şi frumoasă. Soarele luceşte afară ca şi ea !

Silviu Tofan-Ionel

Mama mea este fantastică: frumoasă şi deşteaptă, harnică şi mă iartă când fac trăsnăi. Eu o iubesc pe

mama mea dragă !

Ionuţ Sebastian Niculiţă

Mamă dragă, te iubesc ! Eşti cea mai bună mămică din lume şi te îndrăgesc ! Eşti ca o albinuţă de

harnică şi frumoasă ca un rubin. Mama mea este o persoană specială. Eu o iubesc pe mama mea !

Elena Amalia Bostan

Mama mea este harnică precum o furnicuţă, frumoasă ca o floare şi este cea mai bună mamă din

lume. Este foarte deşteaptă, se îmbracă frumos, se coafează şi mă ajută atunci când nu ştiu ceva. Îmi

iubesc mama !

George Daniel Ungureanu

Mama mea este foarte frumoasă: părul negru, faţa ca de cristal, ochii căprui şi de statură potrivită. Ea

este foarte harnică, aşa cum este o furnică. Mă ajută la greu şi este cel mai important membru al

familiei. Îi place să citească, să gătească, adoră soarele şi de aceea iubeşte anotimpul de vară. Uneori

mă mai ceartă, dar întotdeauna mă iartă. Este de profesie educatoare şi cel mai important lucru pentru

ea suntem noi. De aceea o respect şi o iubesc !

Matei Ruscanu

Mama mea îmi este cea mai dragă fiinţă din lume. Este harnică, frumoasă, deşteaptă, are chip

luminous, se îmbracă frumos şi este foarte fericită când eu o ajut la treabă. Eu îi datorez mamei

recunoştinţă, respect şi vreau săo fac fericită cu rezultatele de la şcoală. Sfaturile mamei mă vor ajuta

toată viaţa.

Remus Gabriel Butnaru

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

12

Am cunoscut-o prima dată pe mama mea atunci când m-am născut. O mamă frumoasă ca o

nestemată, şatenă, cu ochii verzi. Mama mea este harnică precum o furnicuţă, mă ajută unde nu ştiu

şi mă plimbă cu maşina. Eu îmi iubesc mama aşa cum este ea !

Adela Ecaterina Aruştei

Mama e o fiinţă specială şi unică în lume pentru fiecare copil. O singură mamă au toţi copiii şi de

aceea trebuie să o respecte şi să o asculte. Mama mea e o persoană unică în lume şi chiar dacă mă

mai ceartă câteodată, o iubesc pe mămica mea dragă !

Ecaterina Teona Iordache

Mama mea este cea mai harnică din casă. Ea pregăteşte tot ce îmi place mie şi de aceea o iubesc. Ea

ne iubeşte pe toţi din casă. Şi fraţii mei o respectă.

David Plăeşu

Mama mea este foarte frumoasă şi harnică la fel ca o albinuţă. Este deşteaptă şi mă ajută la greu.

Munceşte toată ziua şi face de mâncare. Eu o iubesc foarte mult !

Daniel Dumitru Meclea

Eu îmi iubesc foarte mult mama. Dânsa este foarte harnică şi bună. Îi place să facă de mâncare şi

treabă prin casă. Mă mai ceartă când mai fac câte o năzbâtie, dar mă iartă întotdeauna. Şi ea mă

iubeşte la fel de mult ca mine.

Iustin Spiridon Timar

Instantanee !

Mare îmbulzeală la ... harta României ! La odihnă - prieteni buni.

La anul tot aşa va fi la ora de geografie ?

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

13

În excursie Ecaterina Teona Iordache, Matei Ruscanu

O zi interesantă pentru clasa mea, 28 martie 2015, ziua în care am mers în excursie pe traseul Borca -

Bicaz Chei - Lacul Roşu - Salina Praid - Tg. Mureş - Topliţa - Borca.

Chiar dacă ziua a fost puţin mohorâtă, a mai picurat din când în când sau a fost ceaţă, noi ne-am

simţit minunat.

Lacul are o lungime totală de 35 de kilometri, o suprafaţă de 310 hectare, iar în zilele însorite Muntele

Ceahlău se oglindeşte în apa sa.

La primele ore ale dimineţii am observat hidrocentrala de la

Poiana Teiului, care a fost dată în folosinţă în anul 2003, apoi ne-

am reîntâlnit cu Piatra Teiului, pe care localnicii o mai denumesc

Piatra Dracului datorită numeroaselor legende despre ea şi

viaductul peste Bistriţa.

Până în oraşul Bicaz mergem de-a lungul Lacului Izvorul

Muntelui, lac artificial, apărut în urma construcţiei hidrocentralei şi

a barajului de la Bicaz.

Lacul Izvorul Muntelui

Poposim pe barajul Bicaz care are o înălţime de 127

metri, lungimea de 435 m, iar în apropierea sa este amenajat

un port cu bărcuţe şi vaporaşe pentru turişti.

Traversăm oraşul Bicaz şi ajungem la Taşca, unde

observăm fabrica de ciment şi calea ferată pe care se

transportă în vagoanele trenurilor materia primă - rocile de

calcar. Emoţii am avut când am urcat serpentinele de la Cheile

Bicazului. De pe stâncile din apropiere curgeau vijelios

minicascade, iar altele încă erau îngheţate, semn că soarele nu

a pătruns până la ele.

Lacul Izvorul Muntelui

Popasul următor a fost la Lacul Roşu. Spre

surprinderea noastră lacul nu avea culoarea roşie, ci era …

îngheţat. În această zonă încă nu a poposit primăvara !

Lacul Roşu este un lac de baraj natural, care s-a

format în anul 1837 prin alunecare de teren. Numele său

vine de la Pârâul Roşu care se varsă în lac şi care trece

prin soluri de culoare roşie pentru că ele conţin oxizi de

fier.

Lacul Roşu

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

14

În salină, am început să numărăm treptele pe care le coboram: 1, 2, 3, 4 … În curând am renunţat: am

pierdut şirul … numerelor şi al treptelor. Atracţia a fost locul de joacă: topogane, trambuline … nu am uitat

să facem şi o scurtă oprire pentru a cumpăra câte ceva, drept amintire, celor de acasă.

În curând aveam să intrăm în lumea minunată a animalelor sălbatice - Grădina Zoologică de la Tg.

Mureş. Aici am văzut maimuţe, urşi, lei, tigri, un elefant, râşi, lupi, vulpi, păsări diferite, peşti şi alte reptile

etc.

Coborând spre zone mai calde, cum ne apropiam de

Salina Praid, din loc în loc, în câte un vârf de stâlp, ne priveau

de la înălţime, din cuiburile lor uriaşe, berzele.

Salina Praid este o mină de sare gemă din România,

situată în judeţul Harghita. În urma extragerii sării, s-au format

goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un

microclimat de salină, cu temperaturi relativ constante, între

140-16

0 C.

Pe distanța de 1250 m de la intrarea în salină până

baza de tratament, transportul persoanelor se face cu

autobuzele salinei. Ea este amenajată cu spații de recreere,

locuri de joacă pentru copii, restaurant, toalete, capelă

pentru rugăciune, internet-cafe și un muzeu care prezintă

metodele de extragere a sării din cele mai vechi timpuri

până azi.

Salina Praid

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

15

Grădina Zoologică a fost înfiinţată în anii ’60 şi avea doar zece animale: 3 lupi, 2 urşi, 2 mistreţi, 2

fazani şi o căprioară. Acest număr a crescut mult până în anul 2002 şi astfel, în prezent, sunt în jur de 500 de

animale aparţinând la 80 de specii, atât de fauna locală, cât şi ceea exotică. În cursul aniilor grădina s-a

îmbogăţit cu mai multe pavilioane şi ţarcuri, care adăpostesc diferite specii de animale.

Ultimul popas a fost la Biserica Sf. Ilie din Topliţa.

Ne-am întors acasă cu gândul la ceea ce am văzut şi

am început să ne gândim deja la viitoarea excursie.

Primele construcţii au fost Pavilionul leilor, care a

adăpostit până în prezent aproape toate felinele din grădină, dar

în momentul actual va fi „locuit" numai de lei; Bârlogul urşilor

şi Bârlogul tigrilor, precum şi Grajdul pentru cai şi alte

ierbivoare.Pavilionul Tropical terminat în 1983, această clădire

adăposteşte trei subsecţii, cum ar fi acvariile, terariile reptilelor

şi volierele papagalilor. Tot aici se află o mini grădină botanică

care dă senzaţia de pădure tropicală, în clădire. Pavilionul

Primatelor deschis în anul 1990 a devenit singura clădire de

acest gen şi mărime în ţară. În pavilion există un hol spaţios şi

luminos, acoperit cu sticlă unde sunt amplasate boxele

interioare, iar în centrul caruia se afla plante tropicale, care

măreşte senzaţia exotică. Planta dominantă este bananierul, care

rodeşte neîncetat, fiind o curiozitate dar şi hrană pentru

maimuţe.

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

16

Realizată de Daniel Dumitru Meclea

Adela Ecaterina Aruştei Elena Niţă Tincă Elena Amalia Bostan Ecaterina Teona Iordache

Matei Ruscanu Elena Amalia Bostan David Plăeşu George Daniel Ungureanu

Remus Gabriel Butnaru George Daniel Ungureanu Ionuţ Sebastian Niculiţă Ecaterina Teona Iordache

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

17

Barza

Ecaterina Teona Iordache

La bunica sus pe casă

Vine barza jupâneasă

Şi bătând din cioc uşor

Construieşte-un cuibuşor.

În el va creşte mărişori

Puişorii de bărzucă,

Îi va învăţa să zboare

Ca să caute de mâncare,

Când vor merge la plimbare

Dimineaţa pe răcoare.

Furnicuţa

Petru Adrian Tincă

Furnicuţa, hărnicuţa

A ieşit din muşuroi

Ca să îşi facă provizii

Pentru anul următor.

Şi să aibă de mâncare

Când zăpada va fi mare.

Cară-n spate, tot ce poate

Muşuroiul îl umple, frate !

Vulpea

SilviuTofan-Ionel

Cu coada stufoasă,

Bot ascuţit

La coteţul nostru

Azi a nimerit !

Găini, pui şi raţe

A vrut, hoaţa, să ia

Grivei a alungat-o

Vai, de blana ei !

Rândunica

George Daniel Ungureanu

Sus, sub streaşină, la casă

Vine rândunica voioasă.

Stă pe marginea cuibului

Şi ciripeşte de zor:

-Am şi eu trei copilaşi,

Frumuşei şi drăgălaşi

Şi aş vrea să vin cu ei,

Chiar la tine, dacă vrei !

Pentru mama

Matei Ruscanu

Ghioceii au înflorit,

Păsărelele-au sosit !

Copăceii au înfrunzit

Primăvara a venit !

Copiii zburdă pe câmpii,

Ca să culeagă floricele, mii

Mamelor nepreţuite

În dar le vor oferi!

Primăvara Bianca Elena Ciubotă

Primăvara,flori şi păsări

Vin uşor şi colorează

Lumea toată...

Chiar şi soarele stă bine,

Cald, frumos...

Nouă ne convine.

Ne trimite raze multe,

Strălucitoare, zău !

Ghioceii ies şi strigă:

-Bună dimineaţa, lume !

Florile se trezesc şi zic:

-Ce somn lung noi am avut !

Păsările-n zbor ciripesc:

-Primăvara a sosit !

Viaţa noastră-i colorată !

Elena Amalia Bostan

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

18

La viaţă

Elena Amalia Bostan

Albinuţe, fluturaşi

Dau din aripioare.

Ghioceii îşi clatină uşor

Clopoţeii ...

Păsărelele au sosit

Semn că lumea s-a dezmorţit.

Toţi ies din hibernare:

-Bună dimineaţa, soare !

Zarvă de primăvară

Adela Ecaterina Aruştei

Primăvara a venit

Şi grădina a împodobit.

Floricele pe câmpii

Cu veselie să ne jucăm, copii.

Vine bunicuţa mea:

-În grădină e-o lalea !

Ce e aşa mare zarvă ?

-Floricelele pe câmp se ceartă !

Vor să vadă mândrul soare

Dar nu pot de aripioare...

Păsărele mii sunt în zbor

Şi-au acoperit chiar şi blândul nor.

Sosirea primăverii

Ecaterina Teona Iordache

Primăvara a sosit

Peste crângul însorit,

Cu paşi mici, agale

Înverzeşte pomişorii

Veseli să-i vedem în zori.

Ghioceii mititei

Dragii de ei ...

Au scos uşor

Un clinchet nemuritor....

Albine, păsări, fluturaşi

Sosesc din zorii îngheţaţi

Acum zâmbesc uşor

Legănându-se în zbor.

Vulpea

Iustin Spiridon Timar

Vulpea este o fiinţă vicleană

Şi-n pădure şi acasă.

Se gândeşte doar la masă,

La o găină gustoasă...

Dă târcoale la coteţ

Fiindcă acum e primăvară !

Vrea să pape un ouleţ...

În mintea ei se gândeşte

Cum omleta se ... prăjeşte !

Omleta din carne de găină şi ouă

O mănâncă una-două.

Ghiocelul

Elena Niţă Tincă

Pe strat este un ghiocel

Vai, săracul ! Vai de el !

Vrea să iasă, dar nu poate

-Ajutor, rază de soare !

Strigă el în gura mare.

-Să te-ajut ? În niciun caz !

Hai, te rog, fii un viteaz !

-Hai, ajută-mă, te rog !

-Bine, te ajut cu drag !

Şi o rază a trimis ...

-Uite, acum am ieşit !

Şi sunt foarte fericit !

Matei Ruscanu

Elena Niţă Tincă

Ionuţ Sebastian Niculiţă

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

19

PERFORMANŢE

Concursul Naţional Festivalul toamnei, Oradea, jud. Bihor:

Plăeşu David - Premiul al II-lea

Meclea Daniel Dumitru - Premiul al III-lea

Concursul Naţional Fantezii de iarnă,Todireşti, jud. Vaslui:

Niculiţă Ionuţ Sebastian - Premiul I

Bostan Elena Amalia - Premiul al II-lea

Meclea Daniel Dumitru - Premiul al II-lea

Concursul Regional Bucuriile iernii, Gilău, jud. Cluj:

Tincă Petru Adrian - Premiul al III-lea

Roşu Ciprian - Diploma de participare

Concursul Naţional Comper - Limba şi literatura română, I etapă:

100 puncte au primit: Adela, Amalia, Remus, Bianca, Teona, Daniel M., Elena,

David,Ciprian, Matei, Iustin, Daniel U.

Concursul Naţional Comper - Limba şi literatura română, a II-a etapă (24.04.2014):

100 puncte au primit: Adela, Amalia, Remus, Elena,

Teona, Daniel M., Matei.

95 puncte: Iustin T., Daniel U.

90 puncte: David; 85 puncte: Ciprian.

Concursul Naţional Comper - Matematică, I etapă (ianuarie,2015):

100 puncte au primit: Adela, Bianca, Daniel M., Matei;

95 puncte: Amalia, Teona, Daniel U.;

90 puncte: Remus, Elena, David, Iustin T.;

85 puncte: Ciprian.

Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar, etapa judeţeană, învăţământ primar:

Fotbal, băieţi - Locul III

Sâmbătă, 25 aprilie 2015,

la Săbăoani, jud. Neamţ

s-a desfăşurat Olimpiada

Naţională a Sportului

Şcolar, etapa judeţeană.

Echipa de fotbal -băieţi, antrenată de domnul prof. Florin Samoilă, a disputat trei meciuri, obţinând Locul III

din cele 8 echipe înscrise în competiţie. Din clasa a III-a au făcut parte din echipă elevii: Remus Butnaru

(2 goluri), Daniel Meclea, Daniel Ungureanu şi Ciprian Roşu.

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

20

Scoala Altfel … în imagini

Salata de fructe - Să gătim fără foc !

Remus Butnaru

Care este ideea ta geniala ? Joburi diferite

Elena Niţă Tincă

Ne decorăm bonetele. Tăiem fructele cu grijă, după ce ne-am spălat bine pe mâini. Adăugăm şi fructele din conservă.

Suntem mândri de rezultatul obţinut: o salată gustoasă. Mâncăm cu poftă după ce am ornat-o cu frişcă. Gata ! E pe terminate !

În parteneriat cu Junior Achievement România am desfăşurat activităţi de educaţie antreprenorială

şi de afaceri. Am experimentat iniţierea unor afaceri, am vorbit despre resurse şi am realizat liste de abilităţi

solicitate la diferite locuri de muncă. Împreună am prezentat diferite meserii, am prezentat cartonaşele

cu nevoi globale şi am identificat pe harta lumii ţările care au cele mai bune companii (exemplu: producătoare

de maşini - Germania etc.)

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

21

Sa descoperim Europa ! David Plăeşu

Alte activitati Daniel Ungureanu

Activitatea s-a desfăşurat cu sprijinul portalului Europa Casa Noastră, care ne-a pus la dispoziţie filmuleţul Stabilitatea preţurilor: de ce este importantă ? şi jocuri puzzle cu bancnote euro. Am realizat unul dintre sinbolurile Uniunii Europene - drapelul cu cele 12 steluţe galbene.

Vizionarea filmului Mama, 1976 inspirat Se aproie Lumina Învierii - pictură şi încondeierea ouălor.

după povestea Capra cu trei iezi.

Ne relaxăm şi ne distrăm ! - jocuri şi jucării

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

22

Vacanţa de Paşte

Matei Ruscanu

În acest an am sărbătorit Paştele în familie, ca de fiecare dată. Paştele a căzut pe data

de 12 aprilie.Legenda spune că sângele Domnului Nostru Iisus Hristos s-a scurs pe un coş de

ouă aflat la baza crucii, colorându-le în roşu. De atunci, creştinii vopsesc ouăle roşii.

Ne-am pregătit pentru Paşti astfel: am copt pască şi cozonac, am făcut ouă roşii şi drob

de miel. În Vinerea Mare am mers la biserică să trecem pe sub Sfânta Masă, care simbolizează

mormântul Domnului. De Înviere,la ora 00:00 , părinţii mei au fost la biserică să primească

Lumina Sfântă.

În prima zi de Paşti ne-am îmbrăcat frumos şi am pregătit coşurile ca să mergem după

ouă roşii. A doua zi am vizitat vecinii şi am ciocnit ouă roşii cu cei dragi. A treia zi de Paşti m-

am întâlnit cu prietenii şi am jucat fotbal toată ziua.

Paştele este cea mai importantă sărbătoare pentru creştini şi este foarte aşteptată de

români, sărbătoarea Luminii şi a Bucuriei.

Primăvara a sosit

Elena Niţă Tincă

Este o dimineaţă frumoasă de primăvară. Soarele a răsărit şi uşor îşi lasă razele peste

întregul pământ.priveşte zâmbind copiii care se joacă... parcă ar vrea şi el ...

Se aude ceva:

-Cling ! Cling ! eu sunt soare, prietenul tău de primăvara trecută !

-Albişor, ce mă bucur că te văd ! râde soarele.

-Şi eu ! Îţi mulţumesc că m-ai ajutat să ies din pământ.

-Dar unde sunt prietenii tăi ? întrebă mirat soarele.

-Se vor ivi imediat. Te rog, să le trimiţi câte o rază caldă care să le bată în geam.

Albişor şi soarele au sta de vorbă până seara târziu. Din când în când, câte o rază aducea

la lumină un nou ghiocel.

Pajiştea s-a umplut de clopoţei gingaşi. Ei au devenit cu toţii cei mai buni prieteni ai soarelui.

Primăvara este cel mai minunat anotimp !

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

23

Sosirea rândunelelor Ecaterina Adela Aruştei

Este primăvară. Afară soarele se joacă cu razele sale pe cerul albastru. Ştim cu toţii că, odată cu sosirea

primăverii se întorc păsările călătoare printre care se află şi rândunelele.

Cum au ajuns pe meleagurile noastre ele încep să îşi caute vechile cuiburi sau să îşi construiască altele

noi. Adună cu multă migală paie, crenguţe, beţişoare pe care le îmbină şi le lipesc formând cuiburile în care

urmează să depună ouă.

Într-o zi însorită am văzut cum o pereche de rândunele îşi construiau împreună cuibul sub streaşina

casei mele. Nu după mult timp au ieşit şi puişorii. Rând pe rând, părinţii le aduceau de mâncare pentru a-i

creşte cât mai mari. Rândunica era tare bucuroasă pentru că avea trei puişori.

Mi-au făcut şi mie o mare bucurie cu ciripitul lor !

Cum am petrecut în vacanţa de Paşte Daniel George Ungureanu

Vacanţa de Paşte s-a încheiat. M-am reîntors la şcoală şi cu nerăbdare încep să povestesc colegilor despre cum mi-

am petrecut vacanţa de Paşte. Fiecare membru al familiei a avut câte o activitate sau mai multe în întâmpinarea Paştelui:

mama a vopsit ouă, tata a tăiat mielul, iar eu am pus cepuşoara pe straturi în grădină. Astfel, am terminat treburile mai

repede în familia noastră.

Noaptea, târziu, am mers la Înviere de unde am luat Lumină, apoi am aprins lumânări în cimitir. La întoarcerea

spre casă, m-am străduit să ţin lumânarea aprinsă până am ajuns.

A doua zi, am ciocnit ouă cu părinţii şi fratele meu, ne-am îmbrăcat cu haine noi şi am plecat după ouă roşii prin

vecini. La fiecare casă am spus: Hristos a Înviat !

Acum mă pregătesc să reiau activităţile de şcoală, cu gândul la frumuseţile zilelor petrecute în vacanţă.

O familie de rândunele Bianca Elena Ciubotă

În grădina mea este un cuib de rândunele. Cuibuşorul a fost cu multă grijă reparat. Apoi au răsărit micii puişori. În

fiecare dimineaţă, rândunelele pornesc să aducă de mâncare puilor. După ce îşi hrănesc puişorii încep orele de canto:

ciripiturile vesele se aud în toată grădina.

După un timp, copilaşii-rândunei au început şi lecţiile de zbor. Treptat au început să zboare cât mai bine şi pe

distanţe cât mai lungi. Seara se întorceau cu toţii la cuibuşor până într-o zi când ... au plecat la plimbare... departe ...

De întors nu s-au mai întors. Dar cine ştie ? Poate că sunt chiar la casa ta şi tu nu ştii că ei sunt acolo ... sub

streaşina sau în grădina ta ...

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

24

Activităţile clasei pregătitoare

Înv. Ioana Fedeleş

24 IANUARIE 2015 – 156 de ani de la Unirea Principatelor Române

Micii şcolari au sărbătorit “Mica Unire” prin vizionarea unei prezentări despre Alexandru Ioan Cuza,

colorarea drapelului României şi decorarea costumelor populare româneşti. Activitatea s-a încheiat cu o

mare Horă a Unirii.

Şcoala Altfel - Să ştii mai multe, să fii mai bun !

În aşteptarea Paştelui, pictăm şi încondeiem ouăle.

Un stil de viaţă sănătos - Piramida alimentelor

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

25

PAGINA LUI COLORICI

www.tattoopinners.com

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

26

C U P R I N S

Nr. Pag.

1. Eveniment - Hai să vorbim despre copilărie ! …..………….. 1

2. Mâinile magice .…………………………………………….. 8

3. Vreau să ştiu …...…………………………………………… 9

4. Măicuţa mea ………………...……………………………… 10

5. Despre măicuţa mea ...………………………………………. 11

6. În excursie ……...……………………………………………………………… 13

7. Expoziţia noastră ……………………………………………………................ 16

8. Stropi de fantezie .. ……………………………………………………………. 17

9. Performanţe ……………………………………………………………………. 19

10. Şcoala Altfel...în imagini .................................................................................. 20

11. Micii scriitori ………………………………………………………………….. 22

12. Activităţile clasei pregătitoare ………………………………………………… 24

13. Pagina lui Colorici ………………………………………………………..…… 25

Dragi elevi, Echipa redacţională aşteaptă cu interes creaţiile voastre literare şi plastice, articole şi fotografii interesante din viaţa şcolară şi din comunitatea locală. Toate materialele şi desenele vor fi aduse echipei de redacţie până la sfârşitul lunii iunie 2015. Mult succes !

Universul micilor şcolari Nr.7/2015

27

Universul micilor şcolari

Nr. 7/Aprilie, 2015

-Revistă magazin a elevilor din ciclul primar-

-Clasa a III-a-

Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu” Borca-Neamţ

Apariţie trimestrială

Coordonator: înv. Gladiola Bondar

Colaborator: înv. Ioana Fedeleş

Colectivul redacţional:

Editor: Clasa a III-a

Redactor-şef: Matei Ruscanu

Redactori: Elena Amalia Bostan

Adela Aruştei

Coordonatori de rubrici: Daniel Meclea

Elena Niţă Tincă

Ecaterina Teona Iordache

Fotoreporter: Ciubotă Bianca

Colaboratori: Remus Butnaru, Daniel Ungureanu,

David Plăeşu, Ciprian Roşu

Coperta I: fotografii din timpul desfăşurării diferitelor

activităţi cu elevii.

ISSN 2344 – 0872

ISSN–L 2344 – 0872