Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

177
Facultatea de Constructii Proiect de diploma CUPRINS BORDEROU 2 A.PIESE SCRISE 2 B.PIESE DESENATE 2 TEMĂ PROIECT 4 MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURĂ 7 MEMORIU TEHNIC DE REZISTENȚĂ 15 CAIETE DE SARCINI 21 CAP1.SĂPĂTURI 21 CAP2.COFRAJE ȘI SUSȚINERI 27 CAP3.BETOANE 33 CAP4.ARMĂTURI 36 CAP5.LUCRĂRI DE ZIDĂRIE 37 CAP6.TENCUIELI EXTERIOARE 40 CAP7.FINISAJE EXTERIOARE 45 CAP8.FINISAJE INTERIOARE 47 PROGRAM DE CONTROL PE ȘANTIER(pentru controlul calitații lucrarilor) 51 BREVIAR DE CALCUL 53 I.ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU 53 II.ALEGEREA MATERIALELOR 53 III.PREDIMENSIONARE 55 IV.PREDIMENSIONAREA FUNCȚIONALĂ A SCĂRILOR 59 V.EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR 60 VI.GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR 72 VII.CALCULUL PLĂCILOR ARMATE PE O DIRECȚIE 74 VIII.CALCULUL PLĂCILOR ARMATE PE DOUĂ DIRECȚII 78 IX.CALCULUL GRINZILOR 87 1

description

licenta constructii

Transcript of Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Page 1: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

CUPRINS

BORDEROU 2A.PIESE SCRISE 2B.PIESE DESENATE 2

TEMĂ PROIECT 4MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURĂ 7MEMORIU TEHNIC DE REZISTENȚĂ 15CAIETE DE SARCINI 21

CAP1.SĂPĂTURI 21CAP2.COFRAJE ȘI SUSȚINERI 27CAP3.BETOANE 33CAP4.ARMĂTURI 36CAP5.LUCRĂRI DE ZIDĂRIE 37CAP6.TENCUIELI EXTERIOARE 40CAP7.FINISAJE EXTERIOARE 45CAP8.FINISAJE INTERIOARE 47

PROGRAM DE CONTROL PE ȘANTIER(pentru controlul calitații lucrarilor) 51BREVIAR DE CALCUL 53

I.ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU 53II.ALEGEREA MATERIALELOR 53III.PREDIMENSIONARE 55IV.PREDIMENSIONAREA FUNCȚIONALĂ A SCĂRILOR 59V.EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR 60VI.GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR 72VII.CALCULUL PLĂCILOR ARMATE PE O DIRECȚIE 74VIII.CALCULUL PLĂCILOR ARMATE PE DOUĂ DIRECȚII 78IX.CALCULUL GRINZILOR 87X.CALCULUL STÂLPILOR 101XI.CALCULUL FUNDAȚIILOR 111

BIBLIOGRAFIE 125

1

Page 2: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

BORDEROU

A.Piese scrise

1. Foaie de capăt

2. Borderou

3. Tema de proiectare

4. Memoriu tehnic de arhitectură

5. Memoriu tehnic de rezistenţă

6. Caiete de sarcini

7. Breviar de calcul

8. Bibliografie

B.Piese desenate Planşe de arhitectură

1. Plan fațada principal A01

2. Plan fațada posterioară A02

3. Plan fațada lateral stanga A03

4. Plan fațada lateral dreapta A04

5. Secţiune longitudinal A05

6. Sectiune transversală A06

7. Plan parter A07

8. Plan etaj 1 A08

9. Plan etaj 2 A09

10. Plan etaj 3 A10

11. Plan terasă A11

Planşe de rezistenţă

1. Plan cofraj placă R01

2

Page 3: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

2. Plan armare placă R02

3. Plan grindă longitudinală R03

4. Plan grindă transversală R04

5. Plan armare stâlpi R05

6. Plan cofraj fundație R06

7. Plan fundație R07

3

Page 4: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

TEMĂ PROIECT

În prezenta lucrare se realizează calculul şi dimensionarea unei clădiri etajate P+3E

cu structura în cadre din beton armat. Clădirea are functiunea de locuință şi este situata în

localitatea Braşov, judetul Braşov.

Funcţiuni clădire:

Parter: garaj,spațiu centrala, aria utila 113,88 mp aria construită 137,92 mp.

Etaj 1: living, zonă luat masa, bucătarie grup sanitar ,aria utila 106,14 mp aria

construită 114,46 mp.

Etaj 2: bibliotecă, sală fitness , dormitor , grupuri sanitare, arie utila 81,18 mp, arie

construită 114,46 mp

Etaj 3: dormitor matrimonial , baie , dressing dormior arie utila 80 mp , arie

construită 114,46 mp

Date generale de conformare a clădirii:

- Structura de rezistenţă:

1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit

2. Infrastructura: Stalpii marginali si centrali reazema pe fundatii izolate tip cuzinet

din beton armat monolit, legate cu grinzi de fundare la nivelul cuzinetului..

- Închideri şi compartimentări:

Pereţi exteriori din căramidă cu grosimea de 25cm şi termoizolaţie din polistiren

expandat cu grosimea de 10 cm aplicat la exterior.

Pereţi interiori din căramidă cu grosimea de 15cm. La etaj este pravazut un atic

pentru inchiderea perimetrala realizat din cărămidă.

- Mod de realizare a clădirii:

Clădirea este realizată din beton armat monolit (inclusiv planşeele).

- Date ale amplasamentului clădirii:

Localitate Braşov, jud. Braşov

Clasa de importanţă şi de expunere II, γi=1

Condiţii seismice:

- ag = 0,20g – acceleraţia terenului

- TB = 0,07 s

- TC = 0,70 s

- TD = 3 s

4

Page 5: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Conditii de clima: regimul climatic caracteristic judetului Brasov este tipic montan.

Incarcari date de zapada CR-1-1-3-2005: zona B,Sk=2KN/mp

Incarcari date de vant NP 082- 04:zona A

Terenul de fundare

Conform studiului geotehnic in zona nu exista pericolul de intalnire a golurilor

subterane sau cladiri vechi. Terenul amplasamentului este stabil din punct de vedere

gravitational si bun pentru construire.

Se recomanda o adancime de fundare de minim 1,1 m (cota de inghet)si se va

hidroizola.

Se recomanda ca fundatiile sa se realizeze in acelasi tip de roca. Se poate funda in

trepte.

Este posibil ca la saparea fundatiei sa apara izvoare mici. Este obligatorie captarea

acestora si scoaterea lor in afara perimetrului fundatiei.

Se vor executa in amonte de fundatie rigole de captare a apelor pluviale si dirijarea

lor catre sistemul de canalizare.

Dupa nivelarea terenului pentru turnarea platformelor se va crea un pat de piatra

sparta tasat prin care se va realiza o retea de tevi de drenaj (cu dirijarea apelor subterane

spre exteriorul platformei) pentru a evita inmuierea si plastifierea argilelor din pat.

Presiunea conventionala a terenului de fundare este: Pconv (C)=450kPa

Executarea sapaturilor pentru realizarea fundatiilor se va face cu respectarea

masurilor din “Normativul pentru executarea lucrarilor de teresamente pentru realizarea

fundatiilor constructiilor civile si industriale indicativ C169-88”

Daca turnarea betonului nu se face imediat dupa saparea santurilor de fundare

acestea se vor opri la o cota mai ridicata de cea finala cu 0,2m, iar ultima sapare se va

executa inainte de turnarea betonului.

In jurul cladirii se vor amenaja trotuare iar la marginea acestora se voramenaja

rigole pentru captarea apelor pluviale.

NOTA.

Conform Normativului privind disciplina in timpul executarii sapaturilor pentru fundatii inginerul geolog

va fi solicitat in santier pentru receptionarea terenului de fundare.

Nereceptionarea terenului de fundare degreveaza inginerul geolog de orice raspundere.

5

Page 6: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Dimensiuni clădire :

- 1 deschidere de 6.05 m și 1 deschidere de 3,75m.

- 1 travee de 1,65 m , 1 travee de 4,50m, 1 travee de 2,65m , 1 travee de 3m , 1

travee de 2,15 m

- înălţimea parter si etaje: 3,15 m

- înălțimea totala a clădirii 15,75 m

6

Page 7: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURĂ

Capitolul I - DATE GENERALE

I.01 – Obiectul proiectului:

Denumire obiectivului de investiţii: Structura in cadre de beton armat P+3E,casă de locuit.

Amplasamentul obiectivului şi adresa: Brasov jud. Braşov

Proiectant: stud. Popescu Alexandru Mircea

Beneficiarul lucrărilor: FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV

Număr proiect (contract): 1/2012

Faza de proiectare: P.T

I.02 - Caracteristicile amplasamentului

- încadrarea în localitate şi zonă: amplasamentul studiat se află în zona de contur

a Depresiunii Braşovului.

- descrierea terenului (parcelei): la sud se află o proprietate privată; la vest se află

strada principală; la est se află o propritate privată, iar la nord se află o stradă

secundară.Terenul pe care se amplasează construcţia are o formă regulată în plan, cu pantă

de cca 21% .

- condiţii de climă: regimul climatic caracteristic judeţului Braşov este tipic montan,

infulenţat într-o mică masură de sistemele barice continetale.

Încărcări date de zăpadă: CR-1-1-3-2005

Amplasamentul se află în zona ,,B”

Încărcări date de vânt :NP 082- 04

Amplasamentul se află în zona ,,A”

- conform zonării seismice, Braşovul zona este caracterizată prin coeficientul

ag=0,2g şi perioada de colţ Tc= 0,7sec.

- particularităţi geotehnice ale terenului (conform studiului geotehnic anexat la

proiect):

- nu există pericolul de întâlnire a golurilor subterane sau clădiri vechi;

7

Page 8: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

- terenul amplasamentului este stabil din punct de vedere gravitaţional şi bun pentru

construire.

- nu există reţele edilitare care traversează terenul (conform limitelor impuse prin

PUZ aprobat) sau restricţii impuse de acestea, nici distanţe de protecţie.

- condiţiile de amplasare şi de realizare ale construcţiilor sunt conforme cu

Certificatul de urbanism nr1/2012, emis de Primăria Municipiului Brasov; se respectă PUZ-

ul aprobat cu H.C.L. nr.2/2012.

- asigurarea utilităţilor (apă, canalizare, energie electrică, gaze) se face din reţelele

publice existente în zonă, prin racordarea la cele existente.

I.03 - Caracteristicile construcţiei propuse

- funcţiunea: Cladire P+3E, cu rol de locuința unifamilială.

- suprafaţa construită - Sc =137,92 mp;

- suprafaţa utilă - Su =113,88 mp;

Construcţia proiectată se încadrează la CATEGORIA “C” DE IMPORTANŢĂ

(conform HGR nr. 766/1997) şi la CLASA "II" DE IMPORTANŢĂ (conform

Normativului P100-1-2006).

I.04 - Elemente de trasare cu precizarea retragerilor faţă de aliniament şi celelalte limitele

de proprietate, precizarea cotei 0,00 în cote RMN sau în raport cu elemente fixe din teren.

Trasarea se va face plecând de la de la puncte fixe ale parcelei, în conformitate cu

planul de trasare prezentat la P.Th.

Suprafaţă teren S=310,25mp

Ac existentă = 0 mp

P.O.T. prin P.U.Z. = 70% C.U.T. prin P.U.Z. = 2,0

Ac P = 137,92 mp

P.O.T. propus = 68,86% C.U.T. propus = 1,95

8

Page 9: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Capitolul II - DESCRIEREA FUNCŢIONALĂ

Clădirea va reprezenta o locuință unifamilială și cuprinde următoarele spaţii

repartizate astfel pe nivele :

La parter, cota ±0 .00 :

- garaj pentru trei mașini: 72.70mp

- spaţiu centrală termică: 16.95mp

- hol 1: 8,20mp

- hol 2: 13,60mp

Total parter arie utilă: 113,88 mp

La etaj I, cota +3,15:

- living:56,65mp

- loc pentru luat masa : 10,06mp

- bucătarie : 18,45mp

- hol intrare : 6,30mp

- grup sanitar : 1,95mp

Total etaj I arie utilă: 106,14 mp

La etaj II, cota +6,30:

- bibliotecă : 30.76mp

- sală fitness: 9,72mp

- dormitor oaspeți: 19,80mp

- grup sanitar 1: 4,87mp

- grup sanitar 2: 2,43mp

- hol nivel:11,35mp

Total etaj II arie utilă: 81,18 mp

La etaj III, cota +9,45:

- Dormitor matrimonial: 27,30mp

- dressing: 10,95mp

- grup sanitar 1:14,89mp

- hol 1 : 3,75mp

- dormitor:16,88mp

- hol nivel:6,30mp

- grup sanitar 2:2,43mp

Total etaj III arie utilă: 81,18 mp

9

Page 10: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

La aceste spaţii se adaugă aria utilă a scării principale balansată de 25.38mp.

Cota ±0 .00 reprezintă cota parterului şi se situează la circa 0,15m peste cota

terenului natural .Accesul principal în clădire se face prin faţada principală, iar accesul

secundar pe latura opusă – faţada posterioară. Accesul la toate nivelele se face prin

intermediul scării circulare.

Capitolul III - SOLUŢII CONSTRUCTIVE ŞI DE FINISAJ

III.01 - Sistemul constructiv - conform memoriului de structură. a. Infrastructura – fundatii izolate sub stalpi din bloc de beton si cuzinet din beton

armat.b. Suprastructura din cadre de beton armat şi planşee din beton armat.

III.02 - Închiderile exterioare şi compartimentările interioare Cladirea contine in principal spatii pentru locuit și petrecut timpul.Pe cele patru

nivele , parter si etajI , II și III are locuri de luat masa ,camere pentru odihnă, living și

garaj.La etaj este pravazut un atic pt inchiderea perimetrala.

III.03 - Finisajele interioare -pardoseli - gresie in grupuri sanitare, holuri, casa scarii, vestiare, birou,bucatarie,

spalatorie, uscatorie, calcatorie.-parchet in camere-pereti - zugraveli lavabile in culori deschise – camere, birou, holuri, centrala

termica, bucatarie.- tavane - zugraveala lavabila culoare alba- usi - lemn stratificat plastifiat- scara - placata cu gresie, iar balustrada metalica

III.04 - Finisajele exterioare Tencuiala exterioară pe polistiren este policoloră, conform faţadelor.Scările sunt placate cu finisaj cu suprafaţă antiderapantă iar rampele sunt prevăzute

cu striaţii pentru evitarea alunecării.

III.05 - Acoperişul şi învelitoarea Clădirea are un acoperiş tip terasă circulabilă, fără pantă, cu termoizolaţie din

polistiren extrudat, folosit în sistemul terasei inverse. Scurgerea apelor pluviale se face în interior.

Capitolul IV - ÎNDEPLINIREA CERINŢELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea

nr.10/1995)

IV.01 - Cerinţa «A» REZISTENŢĂ ŞI STABILITATE – conform prevederilor din

memoriu tehnic de structură.

10

Page 11: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

IV.02 - Cerinţa «B» SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE – sunt îndeplinite prevederile din

STAS 6131 privind dimensionarea parapeţilor şi balustradelor; STAS 2965 privind

dimensionarea scărilor şi treptelor; sunt corelate pardoselile cu specificul funcţional

(pardoseli antiderapante);

Accesul pietonal în clădire va fi retras faţă de circulaţia stradală. Accesul în clădire

se va face de la nivelul trotuarului. Eventuala denivelare de gardă împotriva apei, între

tortuar şi partea finită a demisolului, se va prelua prin rampă, cu respectarea pantei pentru

persoanele cu handicap. Ca strat de uzură se vor folosi materiale antiderapante care să evite

alunecarea.

În interior stratul finit al pardoselilor va fi realizat astfel încât să evite accidentarea

prin alunecare.Ferestrele cu parapetul 0 vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie

corespunzătoare.

IV.03 - Cerinţa «C» SIGURANŢA LA FOC - sunt respectate prevederile din L307/2007,

din HGR 1739/2006 şi din Normativul P-118/1999 privind siguranţa la foc. Se vor respecta

prevederile cuprinse in:

- Ordonanta Guvernului nr.60/1997;

- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la

actiunea focului, indicativ P118/99;

- Norme de prevenire si dotare impotriva incendiilor PE-009/93

- Ordinul nr.1118/1999 al comandantului Corpului Pompierilor Militari pentru

aprobarea Metodologiei pentru elaborarea scenariilor de siguranta la foc.

Normele prezentate mai sus sunt obligatori pentru toti.

Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile de prevenire a incecdiilor se stabilesc

de catre elaboratorul documentatiei de organizare de santier si de catre unitatea de

executie.

Receptia si punerea in executie a lucrarilor se va face numai daca s-au realizat masurile

PSI indicate in normele indicate mai sus.

Categoria de importanţă C, clasa de importanţă III;

În cazul producerii unui incendiu, sunt asigurate condiţii de evacuare a persoanelor.

Construcţia proiectată se încadrează la CATEGORIA “C” DE IMPORTANŢĂ

(conform HGR nr.766/1997) şi la CLASA “II” DE IMPORTANŢĂ (conform

Normativului P100-1-2006).

11

Page 12: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Riscul de incendiu: în funcţie de destinaţie, unele spaţii şi încăperi din clădire se

încadrează în următoarele niveluri de risc:

- risc mediu: unde sunt instalate centrale termice;

Preîntâmpinarea propagării incendiilor:

Materialele utilizate la elementele de construcţie vor avea clasa de combustibilitate

admisă de normele specifice, în corelare cu gradul de rezistenta la foc al clădirii.

IV.04 Cerinţa «D»

a - IGIENA şi SĂNĂTATEA OAMENILOR - sunt respectate Ordinul ministrului sănătăţii

nr.117/2002 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitară a proiectelor, obiectivelor şi de

autorizare sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătăţii publice, STAS 6472 privind

microclimatul; NP 008 privind puritatea aerului; STAS 6221 şi STAS 6646 privind

iluminarea naturală şi artificială.

b - REFACEREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI - sunt respectate prevederile din Legea

137/1995 (republicată) privind protecţia mediului, Legea 107/1996 a apelor, OG 243/2000

privind protecţia atmosferei, HGR 188/2002, Ord. MAPPM 462/1993, Ord. MAPPM

125/1996, Ord. MAPPM 756/1997.

Prin amplasarea noii construcţii nu sunt perturbate vecinătăţile. Funcţiunile

prevăzute nu generează noxe sau alţi factori de poluare a mediului. Colectarea şi

depozitarea deşeurilor menajere se va face prin intermediul Europubelelor de 120l

amplasate pe o platformă la fiecare imobil, în imediata vecinătate a zonei de acces auto pe

teren.

În zonă sunt plantaţii de pădure la sud, iar pe parcela studiată se prevăd plantaţii de

aliniament, precum şi spaţii verzi amenajate în incintă, minim 2mp/locuitor.

IV.05 - Cerinţa «E»

a -IZOLAREA HIDROFUGĂ

Parterul şi terasele se hidroizolează pentru a nu exista posibilitatea de infiltraţii din

sol şi prin învelitoare.

Elementele de închidere exterioară sunt dimensionate şi alcătuite astfel încât să nu

existe posibilitatea apariţiei condensului şi a punţilor termice.

12

Page 13: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

IV.06 - Cerinţa «F» - PROTECŢIA LA ZGOMOT

Prin proiect se asigură izolarea la zgomotul aerian, între etaje şi faţă de exterior,

izolarea la zgomotul de impact.

Capitolul V - ORGANIZAREA DE ŞANTIER ŞI MĂSURI DE PROTECŢIA

MUNCII

Lucrările de execuţie se vor desfăşura numai în limitele incintei deţinute sau

concesionate de titular şi nu vor afecta temporar domeniul public.

Pe durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele:

- Legea 90/1996 privind protecţia muncii;

- Norme generale de protecţia muncii;

- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 - privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii -ed.1995;

- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la înălţime;

- Ord. MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de

protecţie individuală;

- Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul

MI nr.775/22.07.1998;

- Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300-1994.

- alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării propriu-zise a

lucrărilor.

Pentru soluţionarea eventualelor necorelări din cadrul proiectului sau dintre proiect

şi construcţia existentă, constructorul are obligaţia să solicite asistenţă din partea

proiectanţilor.

Personalul de execuţie are obligaţia să aplice în practică următoarele prevederi

legale privind protecţia muncii şi PSI:

- Legea 90/96 a protecţiei muncii şi Normele metodologice de aplicare ale ei

- Ordinul 9/N/1993 al MLPAT - Regulament privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii

- Normele specifice de securitate a muncii

- Normele generale de protecţie a muncii elaborate de Ministerul Muncii şi

Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii.

13

Page 14: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Principalele măsuri şi acţiuni pentru asigurarea protecţiei, siguranţei, igienei muncii

şi PSI sunt:

- Luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condiţiilor de

securitate a muncii

- Realizarea instrucţiunilor de protecţie a muncii pentru întregul personal de

execuţie şi consemnarea acestui fapt în fişele individuale, semnate individual.

- Interzicerea accesului persoanelor străine în teritoriul zonei de lucru.

Instructajul de protecţie se va referi cu prioritate la:

-semnalizarea şi supravegherea lucrărilor

-lucratul la înălţime

-folosirea sculelor, dispozitivelor şi a altor utilaje de lucru.

Pe tot parcursul lucrărilor se vor respecta:

-reglementările de prevenire şi stingere a incendiilor

Înainte de executarea unor operaţiuni cu foc deschis se va efectua instructajul

personalului care realizează aceste operaţii, în conformitate cu prevederile Normativului

C300 de prevenire şi stingere a incendiilor.

În conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrărilor în construcţii şi

HGR 925/1995 proiectul a fost supus verificării tehnice pentru toate exigenţele.

Prezenta documentaţie, în faza de proiect pentru autorizaţia de construire, este un extras din

proiectul tehnic şi a fost elaborată cu respectarea prevederilor Legii 50/1991 (republicată),

ale Legii nr.10/1995 privind calitatea lucrărilor în construcţii şi a normativelor tehnice în

vigoare.

Intocmit, Std. Popescu Alexandru Mircea

14

Page 15: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

1 . Date generale

1.1. Denumirea lucrarii : Structura in cadre de beton armat P+3E, cu rol de clădire de

locuit .

1.2. Amplasament : Brasov jud. Braşov

1.3. Faza de proiectare : P.T

1.4. Proiectant : std. Popescu Alexandru Mircea

1.5. Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV

1.6. Cetificat de urbanism: nr 1 din 01.04.2012

1.7. Extras CF nr : 19

2. Obiectul proiectului

Obiectul prezentului proiect il constituie elaborarea documentatiei pentru faza Proiect Tehnic, pentru o structura in cadre de beton armat P+3E cu rol de clădire de locuit.

3. Incadrarea obiectivului

Prin functiunea sa de “casa pentru locuit” - constructia se încadreaza din punct de

vedere a importantei dupa cum urmeaza:

a). Pe baza HGR nr. 766/97, constructia se încadreaza din punct de vedere al cerintelor

esentiale stipulate în articolul 5 din Legea nr. 10/95 în categoria de importanta “ C “ -

normala cu caracteristici obisnuite, care nu implica riscuri majore pentru societate si

natura.

b). Din punct de vedere al protectiei antiseismice, pe baza Normativului P 100-1-2011,

articolul 4.5 si tabelul 4.3 cladirea se încadreaza în clasa a II-a de importanta - Cladiri de

tip curent, care nu apartin celorlalte categorii , cu yI = 1,0 .

Încadrarea din punct de vedere al protectiei antiseismice.

Conform Normativului P100-1/2006 – „Cod de proiectare seismica”-partea I:

„Prevederi de proiectare pentru cladiri”,având în vedere ca obiectivul este situat în Brasov

jud. Brasov, încadrarea din punct de vedere al zonarii seismice este urmatoarea:

- conform zonarii teritoriului: valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru

cutremure avand IMR 100(Intervalul Mediu de Recurenta) ag=0,20g(fig. 3.2).

15

Page 16: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

- conform zonarii teritoriului din punct de vedere al perioadelor de control (colt) a

spectrului de raspuns în zona cu 0.7 sec <Tc

c). Încadrarea din punct de vedere al incarcarii date de zapada.

Conform COD DE PROIECTARE – EVALUAREA ACTIUNII ZAPEZII

ASUPRA CONSTRUCTIILOR, SR EN 1991-1-3:2005, având în vedere ca obiectivul

este situat în Brasov jud. Brasov ,valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este

de 2.0 kN/mp,la un interval mediu de recurenta IMR = 50 ani.

d). Încadrarea din punct de vedere al incarcarii date de vint.

Conform COD DE PROIECTARE – BAZELE PROIECTARII SI ACTIUNI

ASUPRA CONSTRUCTIILOR.ACTIUNEA VINTULUI – SR EN 1991-1-4:2006

având în vedere ca obiectivul este situat în Brasov jud.Brasov, valoarea caracteristica a

presiunii de referinta a vintului,mediata pe 10 min., avind un interval mediu de recurenta

IMR = 50 ani este de 0.50kN/mp.

4 . Descrierea constructiei ce urmeaza a se executa

Conform temei de proiectare stabilit de beneficiar si materializat in proiectului de

arhitectura intocmit de std. Popescu Alexandru Mircea , s-a intocmit proiectul de

rezistenta pentru cladirea P+3E cu rol de casă de locuit.

INFRASTRUCTURA este alcatuita din :

- fundatii izolate sub stalpi realizată din bloc din beton și cuzinet realizate cu

beton de clasa C16/20 si armatură PC 52 .

- blocul de beton este asezat pe un beton de egalizare de 5cm C 4/5 .

SUPRASTRUCTURA este alcatuita ca o structura din cadre de beton , compusa din

urmatoarele elemente :

- stalpi din beton armat turnati monolit, avand beton ce clasa C16/20 armati cu

PC52 si OB 37.

- grinzi din beton cu dimensiuni de 25x40 pe directie longitudinala si 30x50, pe

directie transversala avand beton de clasa C16/20 cu armătură PC52 si etrieri

din OB37

16

Page 17: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

- plansee din beton armat cu turnare monolita peste fiecare nivel, avand beton de

clasa C16/20 , armate cu PC52 si OB37. Grosimile planseului realizat este de :

13cm .

- peretii exteriori din din zidarie de caramida calitatea I cu grosimea de 25 cm

pentru zidurile exterioare si 15cm pentru zidurile interioare. Mortarul prevazut

in proiect este M-50z.

- acoperisul este tip terasa circulabilă cu straturi de termo si hidroizolatie

- aticele s-au realizat din zidărie de cărămidă și mortar de tipul M-50z

5. Conditii de fundare

Terenul pe care se amplaseaza constructia are o panta de cca 21°.

Conform studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din conglomerate

preponderant calcaroase ce au presiunea conventionala Pconv =450Kpa pentru sarcini de

calcul centrice.

Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,1m, dar

constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata.

Dupa executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul

geotehnic pentru receptionarea terenului de fundare.

6. Dispozitii finale

Se interzice orice schimbare de solutie privind structura de rezistenta sau a

materialelor puse in opera fara avizul proiectantului.

Lucrarile se vor executa în conditiile respectarii normativelor tehnice în vigoare si a

detaliilor de executie din proiect.

Pe tot parcursul executiei lucrarilor de constructii se vor respecta cu strictete

Normele de tehnica securitatii muncii si Normele de prevenire si stingere a incendiilor.

Pe parcursul executiei lucrarilor vor fi convocati factorii responsabili conform

PROGRAMULUI DE URMARIRE A CALITATII LUCRARILOR PE SANTIER.

Conform Legii nr. 10/1995, articolul nr. 2 si HGR nr. 925/1995, proiectul va fi

supus verificarii de catre verificator atestat în domeniul “A1”.

17

Page 18: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

7. Norme P.M. si P.S.I.

La lucrarile de constructii montaj, pentru structura de rezistenta se vor respecta

normele din "Regulamentul de protectia si igiena muncii in constructii", aprobat de

Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriale, publicat in Buletinul constructiilor

5,6,7 si 8 din 1993, in special cele publicate mai jos, fara a fi limitative:

Cap.2 Responsabilitatile maistrilor si a altor conducatori ai punctelor de lucru art.12

Cap.3 Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor

art.l3-15

Cap.5 Responsabilitatile investitorului art.34-39

Cap.6 Responsabilitatile producatorilor de masini, utilaje si instalatii pentru constructii

art.40-50

Cap.7 Organizarea activitatii de protectia muncii art.51-71-81

Cap.8 Controlul medical al personalului art.82-88

Cap.9 Instructajul de protectia si igiena muncii art.89-120

Cap.10 Repartizarea personalului la locurile de munca art.l21-129

Cap.l 1 Propaganda de protectia si igiena muncii art.130-141

Cap.l2 Reguli de igiena muncii, acordarea primului ajutor art.142-199

Cap.13 Riscurile profesionale in constructii art.200-228

Cap.l4 Mijloace individuale de protectie art.229-275

Cap.15 Dispozitive de securitate a muncii art.276-278

Cap.l7 Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor.

Generalitati art.307-324

Incarcarea si descarcarea materialelor de constructie in depozite art.325-330

Incarcarea si desc. materialelor de constructii in vagoane CF, si autovehicule

art.331-336

Incarcarea si descarcarea materialelor speciale art.337-366

Cap.l8 Electrosecuritatea art.387-536

Cap.21 Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor

Prepararea betoanelor art.691-723

Prepararea mortarelor art.724-730

Transportul betonului art.735-745

Transportul mortarului art.746-761

Cap.22 Turnarea si compactarea betonului

18

Page 19: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Generalitati art.762-763

Turnarea si compactarea betonului art.764-770

Cap.23 Fasonarea si montarea armaturilor din otel beton art.794-805

Cap.27 Schele, esafodaje, scari

Generalitati art.987-1005

Schele si esafodaje metalice de inventar art.1085-1093

Schele esafodaje si podine auxiliare din lemn art.1094-1097

Schele mobile art.1098-1104

Schele in consola art.l105-1112

Schele interioare art.l 113-1115

Cap.28 Cofraje

Reguli generale art.l131-1167

Montarea si exploatarea, demontarea cofrajelor art.1168-1191

Instalatii si masini de ridicat art.2230-2270

Cap.39 Utilaje si masini de ridicat art.2271-2353

Cap.40 Dispozitive, scule si unelte de mina art.2354-2449

Cap.41 Utilaje folosite in ateliere art.2450-2492

8.Conditii de proiectare si verificare

Constructia se încadreazã în clasa de importantã III, conf. P 100-1-2006. Categoria

de importantã a constructiei este "C" conform H.G. nr. 766/1997 si Ord. MLPAT

nr.31/N/95.

La proiectarea lucrãrilor s-au respectat prevederile cuprinse în normativele si

STAS-urile în vigoare, din care amintim :

- STAS 10.101/1 -77- Actiuni in constructii

- STAS 10.101/1 -78 - Greutãti tehnice si încãrcãri

- STAS 10.101/2A1 -78-Actiuni datorate procesului de exploatare

- NP 082-04- Actiunea vantului

- CR 1-1-3-2005- Actiunea zapezii

- NE 012-99 - Normativul de beton

- P 100-1-2006 - Normativ privind protectia antiseismicã

19

Page 20: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

- NP 112-04 - Normativ privind lucrãrile de fundati

- CR 0-2005 - Clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale

- CR 6-2006 - Structuri de zidarie

NOTA: Pentru operatiunile ce nu sunt cuprinse sau enumerate care ar aparea in sectorul de activitate de

constructii-montaj se vor respecta precizarile cuprinse in normele de protectia muncii elaborate de alte

ministere, care tuteleaza obiectivul proiectat.

In cazul in care, pe parcursul executiei sau inainte de atacarea acesteia apare necesitatea luarii unor masuri

necuprinse in norme, beneficiarul sau constructorul vor solicita din timp - proiectantului - masuri

suplimentare de protectia si igiena muncii.

Intocmit ,std. Popescu Alexandru Mircea

20

Page 21: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

CAIETE DE SARCINI

CAP 1. SAPATURI

1. GeneralităţiAcest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrările de terasamente

( săpătură, umplutura, compactare si transport pământ) la infrastructura construcţiilor

curente – de orice fel – la lucrări de construcţii industriale, agrozootehnice, locuinţe si

social –culturale.

2.Standarde si normative de referinţa

La lucrările de săpătura se vor avea in vedere următoarele normative :

STAS 9824 ”Masuratori terestre pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole”

P10-86 – “Proiectarea si executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii”

GT 001-1996 “Ghid privind criteria de alegere a incercarilor si metodelor de

determinare a caractersiticilor fizice si mecanice a pamanturilor”

GE 028-1997 “Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical”

Vor trebui sa fie complet executate toate lucrarile de la fatada constructiei cu : jgheaburi,

burlane, streasini, cornise, glafuri, socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze,

precum si trotuarele.

3.Executarea lucrărilor

3.1 Trasarea

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, contractorul va face trasarile in concordanta

cu proiectul.

Contractorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar

restaurarea si relocarea lor.

3.2. Lucrari preliminare

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari

preliminare:

• defrisare;

• indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele;

• indepartarea si depozitarea startului vegetal;

21

Page 22: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

• uscarea pamantului;

• demontarea structurilor existente;

Unde este necesar, contractorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va

cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Contractor trebuie sa respecte

formalitatiile legale.

Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolosirii

acestuia se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.

Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului.

Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau

gheata.

3.3 In condiţii normale de execuţie

Înainte de atacarea lucrărilor de săpătura, beneficiarul va elibera terenul de

amplasament al construcţiei, de toate dotările edilitare ce se pot găsi in solul acesteia :

reţele de apa, canalizare, termice, gaz , telefonice, electrice, etc.

Înainte de începerea săpăturilor la fundaţii, este absolut necesar ca suprafaţa

terenului să fie curăţată şi nivelată, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu se permite

stagnarea apelor din precipitaţii şi scurgerea lor în săpăturile de fundaţie; aceste lucrări se

vor prevedea în proiect, ca lucrări de bază.

Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea corpului fundaţiilor trebuie să fie

terminate lucrările pregătitoare şi anume:

a) Trasarea axelor fundaţiilor şi executarea săpăturilor;

b) Protecţia construcţiilor vecine şi a instalaţiilor existente în pământ;

c) Coborârea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului

fundaţiilor în uscat, atunci când procedeele de execuţie adoptate nu permit betonarea sub

apă;

d) Asigurarea suprafeţelor necesare pentru amplasarea şi funcţionarea normală a

utilajului de lucru, a depozitelor de materiale şi a instalaţiilor auxiliare necesare executării

fundaţiilor;

e) Verificarea axelor fundaţiilor;

22

Page 23: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

f) Verificarea corespunzătoare dintre situaţia reală şi proiect (din punct de vedere al

calităţii terenului, dimensiunilor şi poziţiilor) în limitele toleranţelor prescrise;

g) Încheierea procesului verbal de recepţie a terenului de fundare.

Toate lucrările ciclului zero se vor efectua pe tronsoane, fără întreruperi şi în timp

cât mai scurt, pentru a se evita variaţiile importante de umiditate a pământului activ, în

timpul execuţiei.

Ultimul strat de pământ, de circa 30 cm grosime, din săpăturile de fundaţie trebuie

excavat pe porţiuni eşalonate în timp - pe măsura posibilităţilor de execuţie a fundaţiilor în

ziua respectivă - şi imediat înainte de turnarea betonului de fundaţie, pentru a se evita

efectele negative cauzate de variaţiile de umiditate. Pamantul excavat va fi depozitat in

halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Distanta maxima

pe care va fi transportat nu va depasi 60m.

În cazul în care nivelul de fundare al construcţiei se află în zone de variaţie

sezonieră a umidităţii pământului, executantul este obligat să solicite prezenţa

proiectantului înainte de începerea turnării betonului în fundaţii, pentru a verifica măsura

în care ipotezele luate în considerare în proiectare corespund cu situaţia reală de pe teren.

Dacă totuşi se produc crăpături pe suprafaţa terenului la cota de fundare, înainte de

turnarea betonului se va proceda la matarea lor, fie cu lapte de ciment (dacă crăpăturile

sunt mici) fie cu pământ stabilizat şi apoi la compactarea suprafeţei de fundare precedată

de o uşoară stropire a pământului, pentru a se realiza umiditatea optimă de echilibru

stabilită. Aceste operaţii necesită multă atenţie şi trebuie urmate imediat de turnarea

betonului în fundaţie.

Lucrările se vor ataca după împrejmuirea zonei si – eventual – semnalizarea pe

timp de noapte, daca deranjează circulaţia rutiera.

Lucrările se vor realiza prin săpătura generala, cu utilaj adecvat, respectându-se

normele de protecţie a muncii pentru talazurile săpăturii si pentru lucrul cu utilajul.

Se admit săpaturi manuale numai in spatii înguste si pentru corectarea taluzelor

si a fundului săpăturii.

3.4. Evacuarea apei

Contractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente:

• aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;

23

Page 24: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

• micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executarea

lucrarilor.

Pentru realizarea acestor cerinte, Contractorul trebuie:

• sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;

• evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant.

Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei.

Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzător şi traseele de

evacuare a apei. La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in

sistemul permanent de drenaj al statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii

acestea vor fi construite la distanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile

permanente. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate.

Utilaje folosite :

In funcţie de natura pamatului si existenta sau nu a apei se pot folosi utilaje ca:

Excavator pentru săparea in spatii largi si înguste, prin retrageri( având

lama pana la 40 cm lăţime) si depozitarea in mijlocul de transport. Daca

exista si apa, se coboară nivelul freatic prin canale colectoare si pomparea

acesteia;

Autocamioane pentru transport pământ;

Picamer in teren foarte tare (conglomerat, stanca, etc);

Cilindru compresor pentru compactare, mai mecanic, mai manual

3.5 In condiţii de execuţie pe timp friguros

Nu se admite executarea ultimului strat de săpătura in apropierea cotei de fundare

pe timp friguros fără se a se lua masuri împotriva îngheţului (pentru a nu îngheţă terenul)

care ar duce la schimbarea condiţiilor geotehnice ale terenului, pe care urmează a se funda

construcţia.

3.6 Lucrari de excavare

Pentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri

ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii:

Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:

• Teren slab coeziv: 0.75m

• Teren mijlociu: 1.25m

• Teren tare si forte tare: 2.00m

24

Page 25: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Inclinarea maxima a taluzului, stabilită de către Contractor, nu va fi mai mare de:

• Nisip, balast: 2:3;

• Nisip argilos: 1:1;

• Argila nisipoasa: 4:3;

• Argila: 3:2;

• Roca: 6:1;

Executarea lucrarilor de excavare se face, de regulă, mecanizat, săpătura manuală

fiind folosită numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificată din punct

de vedere tehnico-economic. În timpul executării săpăturilor, trebuie avute în vedere

următoarele aspecte:

• mentinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii pe o distanţă suficientă

pentru a nu periclita construcţiile învecinate;

• când turnarea betonului de fundaţii sau a celui de egalizare nu se face imediat

după executarea săpăturii, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată cu cel puţin 30cm

decat cota finală, pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale

terenului de sub talpa de fundaţie;

• sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel încât pentru orice fază a lucrului,

fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea

apelor;

• Contractorul va lua toate măsurile necesare pentru a evacua apa colectată în zona

excavată;

• sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in

acest scop sapatura se va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmând ca diferenţa

să fie executată manual;

• pe parcursul execuţiei, Contractorul are obligaţia de a solicita prezenta

geotehnicianului pe şantier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili dacă natura

terenului de fundare corespunde cu proiectul;

• în cazul apariţiei pe fundul gropii a unor crăpături în teren măsurile necesare vor fi

luate de Proiectant;

• cazul umezirii superficiale datorate precipitaţiilor atmosferice, fundul gropii

trebuie lăsat să se usuce înainte de începerea betonărilor.

25

Page 26: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Contractorul este responsabil de asigurarea stabilităţii taluzurilor şi acolo unde este

cazul va reduce aceste limite definite mai sus, în special în cazul prezenţei apei în aceste

zone.

Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare în trepte) înainte de operaţiunile

de umpluturi şi compactări; costurile cu manopera, materialele şi utilajele folosite în acest

scop vor fi prevăzute în preţurile unitare ale Contractului.

La începerea lucrărilor de săpături, Dirigintele de Santier va verifica încheierea şi

buna execuţie a lucrărilor pregătitoare. Proiectantul va indica solutia de excavare aleasă în

funcţie de datele din studiul geotehnic.

4. Transportul pamatului :

Pamatul rezultat din săpătura se depozitează local si pe etape , pentru umplutura si

numai diferenţa rezultata se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.

La transportul pamatului se va tine seama de :

- distanta de transport;

- de înfoierea pamatului rezultat din săpătura;

- de utilajele mecanice folosite;

- de încărcarea mecanica a utilajului de transport, cu eventualele relee de

depozitare in cadrul săpăturii

5. Umpluturi de pământ

După execuţia infrastructurii, a eventualelor cana le de instalaţii se executa

sistematizarea pe verticala – la cotele din proiect – cu umplutura de pământ rămasa de la

săpătura.

5.1.Conditii de calitate si tehnologii de execuţie

Pământul ales pentru umplutura, rezultat din săpătura nu trebuie sa conţină stratul

de sol vegetal, urme de rădăcini, deoarece prin putrezire in timp ar duce la goluri cu

posibile tasări.

Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren

vegetal. Straturile de pământ, pietriş, etc rezultate din săpătura se compactează in straturi

de 20-25 cm grosime, cu maiul de mana, maiul mecanic sau in suprafeţe întinse, cu

cilindrul compresor, prin treceri succesive – de 2-3 ori in acelaşi punct – folosindu-se

pământ cu umiditate optima pentru compactare.

26

Page 27: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Este foarte importanta compactarea pamatului cu multa conştiinciozitate, pentru a

se evita eventualele tasări ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante, care descarcă pe

pardoseala sarcinii( pe nervurile pardoselii).

6.Tolerante la execuţie

Săpătura generala si săpaturile locale se realizează numai după trasarea

construcţiei si verificarea trasării acesteia de către beneficiar, împreuna cu şeful de proiect.

După execuţia fundaţiilor, înainte de turnarea betonului in pereţi sau execuţia zidăriei se

retraseaza axele construcţiei si se materializează construcţia pe fundatii. La poziţia în plan

orizontal a axelor fundaţiilor de beton şi beton armat, abaterea admisibilă este de 10 mm.

Abaterea admisă pe verticală la poziţionarea fundaţiilor faţă de cota de nivel, se admite de

maximum 10 mm.

Se admit deviatii de 5-10 cm pentru fundatii continui, fara a iesi zidaria de

caramida in afara fundatiei (pentru devieri mai mari, cu avizul scris al proiectantului, in

funcctie de importanta elementului de constructie).

7.Controlul calitatii lucrarilor de săpătura

In funcţie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare

si sistemul constructiv, proiectantul – prin obligatiile de proiectare sau asistenta tehnica –

va fi chemat pe santier pentru verificare si consemnare in scris a lucrarilor in fazele

ascunse :

- trasarii axelor constructiei;

- adancimea de fundare(teren bun de fundare) si latimea acesteia;

- se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturilor, mai ales

acolo unde cota terenului amenajat este mai sus decat cota terenului

natural.

8.Conditii de masurare a lucrarilor

Masuratorile lucrarilor de terasamenta( săpătura, umplutura, compactare) si

transport se vor face la mc de terasamente, respectiv tone pentru transport conform proiect,

scazandu-se pentru umplutura volumul canalelor de instalatii – daca este cazul.

În procesul de execuţie a lucrărilor de fundaţii, trebuie respectate următoarele

prevederi în vigoare:

27

Page 28: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

a) Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi

Ministerului Sănătăţii cu Ord. nr. 34/1975 şi 60/1979.

b) Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii-montaj, aprobate de

M.C.Ind. cu ord. nr. 1233/D/1980.

c) Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea

construcţiilor şi instalaţiilor – 1977.

d) Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea

focului, indicativ P.118-83.

CAP 2. COFRAJE SI SUSTINERI.

1.Generalitati :

Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofrare

pentru turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate ) la elementele de

constructii ca : fundatii, pereti, stalpi, grinzi si placi.

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite si montate incat sa

indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect

pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectandu-se inscrierea in abaterile

admisibile precizate in anexa III.1. din Codul NE 012-99.

b) sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment.

c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care pot apare in procesul de

executie.

d) sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structura si a nu

afecta capacitatea sa portanta.

e) sa fie astfel dispuse incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii, cat si realizarea

unei compactari corespunzatoare a betonului.

f) sa respecte reglementarile tehnice in vigoare. Supravegherea si controlul vor asigura

realizarea cofrajelor in conformitate cu planurile de executie si reglementarile tehnice

specifice.

g) sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de

beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.

28

Page 29: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

h) sa permita la decofrare o desfacere facila, o preluare treptata a incarcarii de catre

elementele care se decofreaza, fara deteriorarea sau lovirea betonului.

Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a

cofrajului (agentii de decofrare) trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara

a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Agentii de

decofrare nu trebuie sa pateze betonul, sa afecteze durabilitatea betonului, sau sa corodeze

cofrajul, sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice si

dinamice de executie a lucrarilor. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza

reglementarilor tehnice sau agrementelor.

Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau

produse din material plastic. Materialele utilizate trebuie sa corespunda reglementarilor

specifice in vigoare. Detaliile de alcatuire a cofrajelor se vor elabora de catre Contractor in

cadrul proiectului tehnologic de executie sau de catre un institut specializat.

Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de

precizarile date in "Ghidul pentru proiectare si utilizarea cofrajelor".

Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite

deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc.).

Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor

materiale pe stivele de panouri de cofraje.

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele etape:

- trasarea pozitiei cofrajelor;

- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

2.Normative de referinta :

C140-8686 – “normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat”

C162-73 – “Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice plane”

C11-74 – “ Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor din placaj

pentru cofraje”.

3. Pregătirea betonării şi turnarea betonului

Cofrajele din panouri se ung cu atenţie înaintea montării armăturilor în scopul de a

se facilita operaţia de decofrare şi a se mări prin aceasta numărul de folosiri ale panourilor.

Ungerea se face imediat după montarea cofrajului sau chiar în timpul montării lui

(la pereţi, stâlpi, grinzi înalte).

29

Page 30: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Pentru ungere se folosesc substanţe produse industrial în acest scop sau unguentul

de gardă aplicat după decofrare, fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant,

care degradează materialele lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului să se

facă prin pulverizare.

La operaţiile de armare se va avea grijă de a nu se lua unguentul de pe cofraj pe

carcasele de armături. La aceasta servesc şi distanţierii montaţi să asigure acoperirea cu

beton a armăturilor şi care în acest scop se vor pune înaintea aşezării în cofraj a carcasei.

Înainte de începerea turnării se vor amenaja şi verifica, la pereţi şi stâlpi, podinele

de lucru pentru muncitorii betonişti, având înălţimea şi lăţimea corespunzătoare şi

prevăzute cu parapete de protecţie, precum şi punţi de circulaţie deasupra armăturilor la

planşee.

De asemenea se va verifica starea de funcţionare a mijloacelor pentru transportul,

punerea în operă şi compactarea betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton

sau bene, vibratoare etc.).

Atât înaintea turnării betonului cât şi în timpul desfăşurării operaţiilor de betonare

se vor verifica respectiv se vor ţine sub supraveghere în mod continuu cofrajele,

observându-se în special comportarea tiranţilor şi a eşafodajelor. La apariţia unor

deformaţii de mărime inadmisibilă sau a cedării unor elemente de strângere sau de

susţinere se opreşte betonarea, luându-se imediat măsuri de consolidare sau chiar trecând la

refacerea elementului respectiv.

Regimul de turnare şi în special viteza de înaintare a betonului (la elementele

verticale) şi poziţia rosturilor de turnare (la elementele orizontale) vor fi stabilite prin

proiectul tehnologic, în funcţie de caracteristicile geometrice, de armare şi de tipul de

cofraj ale elementelor respective, precum şi de caracteristicile betonului (lucrabilitate,

natura agregatelor şi a cimentului, conţinutul

de adaosuri plastifiante etc.) şi ale vibratoarelor folosite (raza de acţiune, diametrul

buteliei, frecvenţa şi energia vibraţiilor, etc.).

4.Decofrarea:

Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de

minimum 2,5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate

30

Page 31: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

4.1.Decofrarea elementelor de construcţii

La decofrarea elementelor verticale (pereţi, stâlpi), ordinea operaţiilor este, în general,

inversă celei indicate la montarea cofrajelor respectiv anume:

- desfacerea zăvoarelor şi scoaterea tiranţilor,

- scoaterea elementelor de susţinere (montanţi, rigle, moaze, caloţi),

- scoaterea fururilor de compensare la pereţi,

- scoatarea panourilor, la pereţi începând de la fururi,

- demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.

Totodată se poate efectua în mod asemănător şi decofrarea laterală a grinzilor prin

desfacerea şi scoaterea tiranţilor, demontarea jugurilor şi îndepărtarea panourilor.

La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, plăci) ordinea operaţiilor

este, în general, următoarea:

- slăbirea contravânturilor, pentru a permite coborârea eşafodajului în ansamblu,

- coborârea elementelor de susţinere verticale cu minimum 10 cm prin acţionarea asupra

dispozitivelor amintite. (pene, filete etc.);

- scoaterea la plăci a fururilor de compensare şi a panourilor de cofraj;

- demontarea eşafodajului, şi anume: demontarea grinzilor, a contravântuirilor şi a popilor..

TEHNICA SECURITATII MUNCII

La lucrările de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile "Normelor

republicane de tehnica securităţii muncii în sectoarele M.C. Ind." aprobate de M.C.Ind. cu

ordinul 566/30.12.1968.

În afara măsurilor de protecţia muncii caracteristice lucrului pe şantierele de

construcţii, la executarea lucrărilor de cofrare cu panouri din lemn cu placaj se vor respecta

şi următoarele dispoziţii specifice procesului de lucru:

- la operaţiile de cofrare şi decofrare vor fi admişi numai muncitori care au calificarea

necesară şi care au urmat instructajul respectiv;

- se va interzice accesul persoanelor străine în zona de lucru a montatorilor;

- toate mecanismele şi dispozitivele de ridicare şi de fixare provizorie vor fi supuse la

verificări periodice;

- toate locurile periculoase de pe şantier vor fi marcate prin plancarde;

31

Page 32: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

- la toate operaţiile de lucru descrise şi în special de cele de decofrare, purtarea căştii

de protecţie este obligatorie;

- muncitorii vor fi echipaţi individual cu mănuşi, căşti şi centuri de siguranţă precum şi

cu toate sculele necesare funcţiei deţinute în formaţia de lucru, asigurate împotriva căderii;

- pentru montarea cofrajelor pereţilor de la marginea clădirii, de la casa scării şi din

dreptul unor goluri funcţionale din planşee se vor folosi în mod obligatoriu podini de

susţinere special proiectate în acest scop;

- pe timpul montării, panourile de cofraj se vor susţine provizoriu, iar pe vânt puternic

se vor întrerupe lucrările de cofrare şi de cofrare şi se vor lua măsuri suplimentare de

ancorare a panourilor în curs de montare;

- la montarea cofrajelor pentru pereţi, montanţii, riglele şi moazele vor fi manipulate

cu atenţie, iar piesele de solidarizare a moazelor (tiranţii) vor fi imediat introduşi prin

distanţieri blocându-se cu zăvoare;

- panourile de cofraj montate pe prima din feţele fiecărui perete, în aşteptarea

cofrajului de pe cea de-a doua faţă a peretelui, vor fi asigurate împotriva răsturnării prin

mijloacele speciale prevăzute în instrucţiunile de folosire ale fiecărui tip de cofraje;

- la demontarea montanţilor, riglelor sau moazelor, scoaterea pieselor de solidarizare

se va face numai după ce s-a verificat că fiecare dintre acestea este susţinută;

- la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele) se vor scoate numai pe

măsura demontării panourilor;

- la decofrarea plăcilor, este interzis muncitorului să stea sub panoul în curs de

decofrare;

- circulaţia pe cofrajul de placă se va face cu atenţie, deoarece prin ungere suprafaţa

panourilor devine foarte alunecoasă;

- toate platformele şi pasarelele de circulaţie vor fi prevăzute cu podini continue, din

dulapi de lemn cu grosimea de minimum 38 mm, precum şi cu balustrade de protecţie.

În timpul montajului şi la depozitarea panourilor de cofraj din materiale lemnoase

şi a celorlalte elemente din materiale combustibile, se vor respecta prescripţiile din

"Normativul republican pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere

al prevenirii incendiilor", precum şi cele cuprinse în instrucţiunile pentru prevenirea

incendiilor pe ramuri de producţie, Nr. 39/N-1969, ale M.C. Ind.

32

Page 33: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

5.Conditii privind controlul calitatii :

- controlul preliminar, care cuprinde lucrarile pregatitoare, in special trasarea si

elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri;

- in cursul executiei, pozitionarea fata de trasare si modul de fixare al elementelor;

- receptia cofrajelor si consemnarea in registrul de procese verbale pentru verificarea

calitatii lucrarilor ce devin ascunse

- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire;

- incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;

- dimensionarea interioara a cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a

se betona;

- pozitia cofrajelor in raport cu trasarea si cu elementele

- corespunzatoare situate la nivelele inferioare;

- verificarea golurilor.

CAP3. BETOANE

1.Generalitati :

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de betoane

simple si armate, confectionate si agregate grele, turnate monolit pe santier, in elemente de

constructii industriale, agrozooteehnice, locuinte si ssocial-culturale.

Pentru betoane speciale folosite in zone cu agresivitate naturala sau chimica,

pentru betoane hidrotehnice si betoane supuse la temperaturi ridicate se vor indica separat

conditiile ce trebuiesc indeplinite.

Deasemeni nu sunt cuprinse conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru betoanele cu

caracter unicat, betoane de inalta rezistenta, unde cerintele de exploatare sunt altele decat

cele obisnuite pentru lucrari curente.

2.Standarde si normative de referinta :

La lucrari de betoane se vor avea in vedere urmatoarele standarde si lucrari de

referinta :

C 155-1989- “Normativ privind prepararea și utilizarea betoanelor cu agregate

ușoare”

33

Page 34: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

NP 033-1999 “Cod de proiectare pentru structure din beton armat cu armature

rigida”

ST 009-2005 -“Specificație tehnică privind produse de oțel utilizate ca aramturi:

cerințe și criterii de performanță”

SR EN 12350 “Încercări pe beton proaspăt”

STAS 10107-90 – “ Calcul si alcatuirea elementelor”

NE 012-1999 – “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton , beton

armat si beton precomprimat”

C56-85 – “ Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii”

C 8-1975 “Normativ pentru folosirea aditivilor la prepararea betoanelor și

mortarelor”

C28-1983 -“Instrucțiunitehnice pentru sudarea armăturii de oțel-beton”

3.Materiale :

3.1 Cimenturi :

Pentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea

sortimentului de ciment Portland clasa I /32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta

initiala normala, conform conditiilor tehnice din SREN 197/1-2002 (echivalentul lui Pa35

sau Pa40 ). Caracterizarea acestuia, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt

precizate in anexa I.1 din NE 012-99.

Sortimentul de ciment Portland I/32.5 este corespunzator grupei I pentru lucrari

curente din beton armat in conditii de exploatare normale, la care nu se impun cerinte

specifice, conform prevederilor tabelelor I.2.1. din NE 012-99.

3.2. Agregate naturale:

Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001-2500

kg/m3, se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3), provenite din

sfaramarea naturala si/sau din concasarea rocilor.

Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:

• nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm;

• pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm.

Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantului.

34

Page 35: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze - functie de dozajul de

ciment si consistenta betonului - in zona recomandata conform tabelelor 1.4.5 ... 1.4.8 din

anexa I.4 - Cod NE 012-99.

3.3. Apa:

Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta

sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN

1008/2003.

Apa folosita in santier nu va fi contaminata cu detergenti, materii organice, uleiuri,

argila, etc.

3.4. Aditivi :

Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale

cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:

• imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a

betonului pompat;

• obtinerea de betoane de clasa superioara;

• reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele

tehnologice;

• cresterea rezistentei, durabilitatii

4. Prepararea si transportul betonului :

Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni

segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de

la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu

bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe,

benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse

pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a

mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi

curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa,

se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa.

Evacuarea va respecta cerintele planului de protectiei a mediului.

Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie

cuprinsa intre 5°C si 30°C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt

35

Page 36: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

necesare masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un

laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere

in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.

CAP 4. ARMATURI

1) Conditii Tehnice

Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatii tehnice privind cerinte

si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton" si sa indeplineasca

conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in

STAS 438/2-91 (pentru oteluri profilate PC 52, PC 60), in SR 438-4:1998, SR 438-3:1998

(pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat).

Tipurile de armaturi utilizate curent sunt:

- OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de

rezistenta a caror dimensionare rezultata din respectarea conditiilor de procent minim de

armare;

- PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de

rezistenta ale elementelor structurale din beton armat.

2) Transportul si depozitarea

Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi

transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce

pot afecta armatura sau/si betonul sau aderenta beton-armatura. Otelurile pentru armaturi

sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator

astfel incat sa se asigure:

• evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;

• evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;

• asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

3) Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect

In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se

poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul Proiectantului. Inlocuirea armaturilor

prevazute in proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la Cartea

constructiei si va fi vizata de Proiectantul care are in subordine lucrarea.

36

Page 37: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

4) Controlul Calitatii

Armaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-99 "Specificatii tehnice privind

cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in constructii". Pentru fiecare

cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control se realizeaza conform prevederilor

din capitolul 17 (pct. 17.2.1.1. ( f ) si din anexa VI.1 (pct. A.5) ale acestui Cod, si anume:

• examinarea existentei si continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea

datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs;

• examinarea aspectului;

• verificarea prin indoire la rece;

• verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la

rupere).

CAP 5. LUCRARI DE ZIDARIE

1.Referinţe:

-CR 6-2006 Normativ privind alcătuirea, calculul şi execuţia structurilor din zidărie

-GP 053-2000 “Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elastic a peretilor de

compatimenare de structura de rezistenta”

Materiile prime, materialele vor fi conform prevederilor din:

- STAS 10109/1-82 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Lucrări de

zidărie. Alcătuire şi calcul.

- STAS 5185/1-80 Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiţii de

calitate

- STAS 457-80 Cărămizi pline presate pe cale umedă

2. Fazele procesului tehnologic:

Controlul asupra calităţii materialelor în momentul punerii în operă va consta în

următoarele:

2.1. Zidării:

Se va examina starea suprafeţelor cărămizilor, blocurilor, interzicându-se folosirea

celor acoperite cu praf, impurităţi sau gheaţă;

37

Page 38: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

se va verifica, în special pe timp călduros, dacă se udă cărămizile înainte de punerea în

operă;

Pe măsura executării lucrărilor se va verifica dacă procentul de fracţiuni de

cărămizi faţă de cele întregi nu depăşeşte limita maximă de 15%;

Prin măsurători cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru şi la fiecare

şarjă de mortar cât mai frecvent dacă consistenţa mortarului de zidărie se înscrie în limitele

prevăzute în normativul C14-82 şi în instrucţiunile tehnice P104-83;

8-13 cm la zidărie de cărămizi pline şi blocuri din beton cu agregate grele sau uşoare;

7-8 cm la zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale şi orizontale;

10-11 cm la zidăria din blocuri mici şi plăci de beton celular autoclavizat.

2.2 Pereţi:

Executarea zidăriilor şi pereţilor nu va începe decât numai după ce se va verifica

existenţa proceselor verbale de lucrări ascunse, care să ateste suportul peste care se execută

zidăria corespunde prevederile proiectului şi prescripţiilor tehnice respective.

Verificarea calităţii execuţiei zidăriilor constă din următoarele:

- prin măsurători la fiecare zid se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la

fiecare rând (astfel la suprapunerea cărămizilor din două rânduri succesive pe înălţime să

se facă minimum 1/3 cărămidă în lungul zidului şi 1/2 cărămidă pe grosime; la blocurile

ceramice din beton cu agregate uşoare şi din beton celular autoclavizat se va verifica dacă

rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând ca suprapunerea blocurilor să se facă pe 1/2

bloc).

- se va verifica grosimea rosturilor verticale (abateri limită +5, -2 mm) prin măsurarea a

5-20 rosturi la fiecare zid şi făcând media aritmetică.

-vizual, se va verifica în toate zidurile dacă toate rosturile verticale şi orizontale sunt

umplute complet cu mortar (cu excepţia adâncimii de 1-1,5 cm de la feţele văzute ale

zidăriei); nu se admit rosturi neumplute;orizontalitatea rândurilor de zidărie se va verifica

cu ajutorul furtunului de nivel şi dreptarului la toate zidurile.

- grosimea zidăriilor se va verifica la fiecare zid în parte (abateri limită conform anexei

VIII.1 din normativ C56-85).

- verticalitatea zidăriei (suprafeţelor şi muchiilor) se va verifica prin aplicarea pe

suprafaţa zidului a unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m şi prin măsurarea cu precizie de

1 mm, a distanţei între riglă şi suprafaţă sau muchia respectivă.

-verificarea se face la toate zidurile.

38

Page 39: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Lungimea şi înălţimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor şi ale plinurilor

dintre goluri se verifică direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei măsurători se compară

cu dimensiunile din proiect.

La zidăria de umplutură şi la lucrările de placare a faţadelor cu plăci de b.c.a.

verificările constau din următoarele:

-se va verifica vizual dacă zidăria a fost bine împănată între planşee, iar rosturile verticale

dintre zidărie şi stâlpi sau diafragme sunt umplute complet cu mortar;

-se va controla dacă suprafeţele stâlpilor care vin în contact cu zidăria se amorsează cu

mortar de ciment.

Rezultatele tuturor verificărilor care se referă la zidării portante, ce urmează a se

tencui se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse, rezultatele verificărilor lucrărilor

care au rol de izolare termică sau fonică.

Controlul calităţii mortarelor:

Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidărie şi tencuială se va face conform

metodelor prescrise în SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie".

Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mortarele vor fi conform normativelor

in vigoare.

Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale

conform STAS 10109/1 - 82; SR EN 771.

3.Responsabilităţi (legate de conducerea şi asigurarea calităţii)

Şeful punctului de lucru:

-verifică înainte de punerea în operă dacă toate materialele, semifabricatele şi

prefabricatele care se folosesc la executarea zidăriilor pereţilor sunt însoţite de

documentele care atestă calitatea acestora şi le însoţesc la livrare;

- în cazul în care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect conducătorul

tehnic al lucrării, de la caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al

proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea prin încercări de laborator.

4.Siguranţa în funcţionare, ecologie:

În toate procesele umede se va acorda atenţie deosebită transportului mortarului şi

evacuării molozului şi alicariei rezultate.

39

Page 40: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

5.Aparatura de măsură şi control:

- metru, ruletă

- fir cu plumb

- furtun de nivel

- boloboc

- dreptar

CAP 6. TENCUIELI EXTERIOARE

1. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice generale pentru lucrarile de

executie a tencuielilor exterioare realizate cu mijloace manuale sau mecanice, aplicate pe

suprafete de beton, caramida sau similare la cladiri civile. Pentru tencuieli speciale

proiectantul face precizari suplimentare pe baza de completari la proiect sau in cadrul

asistentei tehnice pe santier.

2. NORMATIVE SI STANDARDE DE REFERINTA

NE 001-1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase și subțiri.

C 17 - 82 Instructiuni tehnice pt. stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de

zidarie si tencuiala.

C 18 - 83 Normativ pt. executarea tehnologiilor umede (tencuieli, placaje)

C 56 - 85 Normativ pt. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente

C 10 - 80 Normativ privind dotarea cu masini,scule si dispozitive a muncitorilor in

constr.

3. MOSTRE SI TESTARI

Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor pe santier antreprenorul va analiza

conditiile de calitate a acestora pe baza de mostre puse la dispozitie de furnizor.

Folosirea colorantilor si a cimentului alb pentru mortare se face pe baza de probe de

culoare si numai dupa ce proiectantul aproba mostrele de proba se trece la aplicarea retetei

in tehnologia de preparare a mortarului si livrarea lui pe santier. Testarea materialelor se

40

Page 41: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

face numai in laboratoare specializate si se emit certificate de calitate ce vor insoti fiecare

lot de produs livrat pe santier.

4. MATERIALE

Ca produs de baza pentru tencuieli exterioare este mortarul livrat de unitati specializate si

atestate pe tip de produs si sort solicitat de antreprenor. Responsabilul tehnic al lucrarii

analizeaza si confirma calitatea fiecarui lot de produs.Pentru tencuieli obisnuite se

folosesc:

- M25 mortar var ciment, cu ciment F25 si var hidratat preparat in instalatii centralizate,

necentralizate sau manual.

- M25 - T, mortar var - ciment, cu ciment F25 si var pasta preparat in instalatii centralizate,

necentralizate sau manual

- M50 - T, mortar ciment - var, cu ciment F25 si var pasta sau hidratat preparat in instalatii

centralizate, necentralizate sau manual

- M100 - T, mortar de ciment pt. tencuieli cu adaos de var sau fara adaos de var

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci" de

aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi

trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior.

Alegerea categoriei de mortar se face de catre proiectant, tinand seama de felul

lucrarii, umiditatea mediului, materialul pe care se aplica si marca mortarului pt. tencuieli

exterioare. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de

carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.

Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel

incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:

• La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;

• La mortar de ciment (marca M100T) si ciment -var (marca M50T) fara intarzietor, pana

la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.

5. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE

Livrarea mortarului pentru tencuieli se face pe baza de protocol incheiat intre antreprenor

si furnizor stabilindu-se si grafic de livrare pe cantitati si tipuri de mortare.

Alegerea tipului de utilaj pentru transportul mortarului se face in funcţie de gradul

de dotare a santierului, de locul de amplasare a constructiei fata de furnizor. Este interzisa

descarcarea mortarului direct pe pamant. Transportul si punerea in opera a mortarului

41

Page 42: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

trebuie sa se faca in mazim 10 ore de la prepararea acestuia pe baza de ciment - var fara

intaritor si 16 ore cand se foloseste intaritor sau mortare de ciment

Se recomanda :

- amplasarea judicioasa a platformei de aprovizionare pentru reducerea distantei fata de

punctul de lucru

- evitarea manipularilor suplimentare astfel incat prelucrarea materialului din depozitul

provizoriu sa ajunga la locul de punere in lucru fara transbordari

- utilizarea transportului continuu prin pompe pentru mortar si apa

- depozitarea mortarului sa se faca in conditii de conservare a calitatii ferit de actiunea

distructiva a intreruperilor sau caldurii excesive.

6. EXECUTAREA LUCRARILOR

6.1 OPERATIUNI PREGATITOARE

- Montarea schelelor se va face astfel incat intre acestea si perete sa existe un spatiu

suficient si continuu. Nu se vor folosi schele lasate in consola din zidarie sau schele

rezemate de constructii care ar conduce la completari ulterioare a tencuielii.

- fata vazuta se aplica numai dupa montarea glafurilor, grilelor, diblurilor, profilelor

etc.

- suprafetele de tencuit vor fi verificate cu privire la abateri admise pentru structura de

baza si se executa de praf, noroi si pete de grasime etc.

Daca suprafetele de tencuit sunt netede acestea vor fi inasprite prin cioplire,

spituire, etc. Rosturile de zidarie vor fi curatite pe adancimea de 1 mm. Toate suprafetele

de lemn, metal, plastic (ghermele, grinzi, buiandrugi, stalpi etc) nu se vor tencui decat dupa

ce au fost acoperite cu rabit, ce se verifica cu ancorare (legaturi de 20 - 25 cm de structura

de rezistenta cu otel o 6 mm). Se interzice folosirea ipsosului la tencuieli exterioare.

6.2. TRASAREA. Trasarea se face prin marcarea grosimii straturilor in scopul

obtinerii orizontalitatii si verticalitatii optime. Trasarea se va face cu repere de mortar

(stalpisori), scoabe lungi sau sipci de lemn sau cu repere metalice de inventar. In mod

obligatoriu se fac repere de trasare la toate colturile fatadei precum si la suprafetele dintre

goluri (ferestre, usi, vitrine)

42

Page 43: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

6.3. EXECUTIA,

6.3.1. Executia amorsarii

• Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu epe dupa care se vor

amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;

• Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu

mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;

• Pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3

(ciment, var, nisip);

• Pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiasi

compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.

Amorsarea suprafetelor se va face cat mai unifotm fara discontinuitati fara prelingeri

pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

6.3.2. Executia stratului de baza

• Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel

putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de

caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata

sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii

grundului:

• Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de

pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.

• Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor

executa de pe platforme de lucru continue.

• Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. "Instructiuni tehnice privind compozitia si

prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82" , fiind de marca M10T-M100T si

care se va preciza in piesele desenate.

• Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare, (stalpisori) si se va

verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati

pronuntate, neregularitati, goluri.

• Pe suprafete de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi d e10-12 mm. Gros si se va executa

dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).

43

Page 44: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

• Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata

suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.

6.3.3. Executarea stratului vizibil

Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu

nisip fin de pana la 1 mm.

• Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la

intervala de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca.

• Grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund,

cu nisip de 0-1 mm.

• Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat

subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta.

• Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin

acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos.

7. TERMINAREA LUCRARILOR

Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata

tencuita, forma muchiilor. Lucrările de tencuieli sunt considerate terminate numai dupa ce

proiectantul isi da avizul si se incheie proces verbal pentru aceasta faza.

8. ABATERI ADMISE VERIFICARI

Liniile de intersectie ale suprafetelor tencuite vor fi drepte fara franturi, scobituri sai

iesinduri, abateri verticale sau orizontale la muchii va fi de cel mult + 1 mm/m si de

maximum + 3 mm pe elemente. Verificarea abaterilor se face de antreprenor, proiectant

sau persoane imputernicite pentru verificarea calitatii in constructii.

9. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Se va verifica respectarea prevederilor proiectului si devizului.

Se vor face verificari la :

- aspectul si starea generala, aspect uniform

- elemente geometrice (grosime, planeitate) gradul de netezire

- corespondenta cu proiectul

- aderenta straturilor de tencuiala la straturi suport

44

Page 45: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul

tencuielii nu e corespunzator (zona fisurata, muchii stibite etc.) consultantul poate decide

inlocuirea locala sau pe suprafete mai mari a tencuielii si refacerea in conditiile prescrise in

specificatii. Grosimea sa aiba la tencuieli driscuite 2,5 cm. In normativul C18-62 in tabelul

1 se arata abaterile ce pot fi admise la receptia calitativa a tencuielilor

brute,driscuite,gletuite

CAP 7. FINISAJE EXTERIOARE

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de finisaje exterioare executate in

mod curent la constructii civile, industriale si agrozootehnice.

Proiectantul va stabili dupa caz, masuri suplimentare de executare finisaje in cadrul

instructiuni tehnice, funcţie de posibilitatile de aprovizionare cu materiale, calitatea

acestora si optiunea beneficiarului.

2. MOSTRE SI TESTARI

Pentru toate materialele si produsele se vor prezenta proiectantului cate doua mostre care

se vor testa in laboratoare specializate (in special material de placare)

3. MATERIALE SI PRODUSE

Pentru ornamentele prefabricate in ateliere de specialitate se prevad numai materiale

necesare montarii (fixarii) si finisarii acestora.

Pentru profilurile exterioare trase pe loc cu sabloane, stratul suport este prevazut sub

forma de mortare, iar stratul vizibil poate fi din moratr obisnuit si zugravit, sau din mortar

special cu efect decorativ(cu praf de piatra, coloranti, etc.)

4. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE

Livrarea, transportul si manipularea se organizeaza de antreprenor si se tine seama de :

- varul in bulgari se expediaza in vrac sau in containere, transportul pe calea ferata se face

in vagoane inchise. Se va avea grija ca varul in bulgari sa nu se sfarame, sa nu se

umezeasca si sa nu se amestece cu corpuri straine.

45

Page 46: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

- ipsosul de constructii se ambaleaza in saci de hartie, se pastreaza in magazii curate ferite

de umezeala.

- colorantii se livreaza in bidoane, manipularea si depozitarea se va face conform cu

prescriptiile producatorului

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hatrie cu masa neta de 50 kg. Transportul

cimentului se face in vagoane sai camioane inchise.

- agregatele se depoziteaza pe platforme uscate

- filerul de calcar se obtine prin macinarea fina a rocilor calcaroase si repararea prin

ciobire, in granulatia necesara.

Se ambaleaza in saci de hartie, se poate livra in vagoane cisterna speciale, depozitarea se

face in incaperi prptejate contra umiditatii

- piatra de mozaic se obtine din roci masive, din deseuri de la prelucrarea pietrelor

sau din balastiere. Se ambaleaza in saci de hartie, se depoziteaza in locuri ferite de

murdarii

5. EXECUTIA LUCRARILOR

OPERATIUNI PREGATITOARE:

Inainte de inceperea lucrarilor de finisare a fatadel ite defecte, se vor umple cu mortar

de ciment-var pentru a asigura suprafetele netede. Suprafata se va curata bine de praf

pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport. Zugravelile vechi se

vor razui cu spaclu, peretii se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru

zugravire ca in cazul unei zugraveli noi.

OPERATIUNI DE EXECUTIE :

a) Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se

executa in doua trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de

legatura intre suprafata pregatita si zugravita. Aplicarea primului strat se face dupa

terminarea lucrarilor pregatitoare cel mult dupa 2 - 4 ore

6. ABATERI VERIFICARI

Nu se admit abateri de la prevederile proiectului, decat cu asentimentul scris al

proiectantului. Nu se admit pete de culoare, profile ondulate

46

Page 47: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Se vor face verificari la :

a) corespondenta zugravelilor exterioare cu prevederile proiectului

b) aspectul suprafetelor zugravite

c) uniformitatea desenului la zugraveli

d) aderenta zugravelilor

Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul

zugravelii nu e corespunzator, consultantul poate decide refacerea locala sau totala si

aducerea acestora la nivelul calitativ

Se vor verifica certificatele de calitate ale produselor si materialelor, precum si

procesele verbale de atestare a calitatii lucrarilor ascunse.

8. MASURTATOARE SI DECONTARE

Zugavelile exterioare executate simplu se vor plati la metru patrat. Profilele si scafele

trase pe loc cu sablonul executate in exterior se masoara la metru liniar. Ornamentele

decorative prefabricate se masoara la bucata.

CAP 8.FINISAJE INTERIOARE

PLACAJE CERAMICE

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde principalele specificatii tehnice pentru realizarea de placaje

ale suprafetelor interioare la constructiile civile si industriale.

2. MOSTRE SI TESTARI

Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor furnizorii si antreprenorul

vor prezenta proiectantului spre insusire cele doua mostre de :

- produse si materiale ce se vor utiliza conform proiect (placi de faianta naturala, ceramica,

etc.)

- pigmenti naturali

Se vor testa in laboratoare specializate materialele si la livrare vor fi insotite de

47

Page 48: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

certificate de calitate si dupa caz specificatii speciale de executie.

3. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE

Livrarea si transportul se stabilesc prin conventii intre antreprenor si furnizor.

Transportul se face cu produse ambalate in cutii, containere sau baloturi si se utilizeaza

mijloace CF sau auto acoperite. Materialele se depoziteaza in spatii inchise curate si uscate

in stive de max 1,5 m inaltime. Depozitarea placilor se face in soproane. Colorantii se

transporta in bidoane si se depoziteaza separat cu masuri de siguranta PSI. Adezivul aracet

E50 se livreaza in cantitati de cca 50 kg ambalate in saci de polietilena, protejate in butoaie

de carton sau polimeri.

4. EXECUTIA LUCRARILOR

4.1. OPERATIUNI PREGATITOARE

Lucrari ce trebuiesc terminate inainte de inceperea executiei pentru placaje

- invelitoarea cladirii inclusiv terase

- glafuri

- usi, ferestre montate

- montarea conductelor sanitare, termice, cabluri electrice

- se face proba conductelor de scurgere

- montarea diblurilor in structura de rezistent

- imbracamintilor pardoselilor reci

- montarea plintelor si scafelor prefabricate (plintele si scafele monolite se executa dupa

realizarea placajelor)

- finisarea tavanelor

Inainte de inceperea lucrarilor de placaje se vor indeparta eventualele resturi de

mortar, praf, pete de grasime etc. Peretii pe care se aplica placile de majorca sa fie tencuite,

iar rosturile zidariei trebuie sa fie bine curatate pe adancimea de cca 1 cm. Pe peretii de

beton sau suprafetele netede se creaza o rugozitate printr-o usoara sprituire cu mortar de

ciment.

4.2. STRATUL SUPORT

Pe peretii de caramida sau beton se aplica un sprit din mortar de ciment nisip 3-5 mm.

- dupa 24 ore se va aplica grundul cu mortar ciment in doua straturi

- dupa ce primul strat s-a zvantat

48

Page 49: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

- suprafata grundului se va zgaria cu ajutorul ariciului.

In cazul placajelor din placi de faianta, lucrarile pregatitoare se realizeaza pana la

realizarea spritului de ciment (grundul nu se va aplica in strat continuu,ci se va aplica pe

spatele fiecarei placi). In incaperi cu umiditate mare (peste 75%) se vor executa lucrari de

hidroizolare (la pereti pard.)

4.3. POZAREA PLACARILOR

- Se monteaza la nivel placile de reper la colturile incaperilor

- dupa montarea randurilor de reper se monteaza toate celelalte placi de jos in sus de la

stanga la dreapta.

- placile trebuie umezite inainte de montare ca sa nu absoarba apa din moratr

- rosturile dintre placi vor fi maxim 2 mm

- dupa ce s-au fixat 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea suprafetei placate ce

dreptarul si firul de plumb.

- dupa cca 5-6 ore de la montare,resturile de mortar se vor curata cu carpa umezita,

umplerea rosturilor orizontale, precum si a celor verticale se va face ulterior cu ciment alb .

4.4. PLACAJE INTERIOARE CU PLACI DE FAIANTA

Tehnologia de executie a placajelor din placi de faianta cuprinde urmatoarele forme de

lucru:

- controlul stratului suport

- controlul lucrarilor premergatoare trebuiesc terminate la inceperea lucrarilor

- crearea conditiilor de lucru

- pregatirea stratului suport si aplicarea placajului

- verificarea lucrarilor

Inainte de inceperea placarii se inlatura de pe supeafata stratului suport,resturile de

mortar,pete degrasime,praf, etc.

Aplicarea placajului de faianta

- asezarea se face de jos in sus de la coltul incaperii de la stanga la dreapta

- se foloseste dreptarul la firul de plumb

- partea de sus a placajului va fi facut cu elemente speciale(profil de faianta)

- controlul racordarii la partea superioara se va face cu sablonul

- 2eventualele goluri se completeaza cu mortar la executarea fiecarui rand.

5. TERMINAREA LUCRARILOR

Lucrările de placaje constituie finisaje ce asigura conditii de exploatare si estetice si

se considera terminate dupa ce responsabilul tehnic al lucrarii si proiectantul confirma

49

Page 50: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

calitatea acestora pe baza de proces verbal de receptie categoria de lucrari.

6. ABATERI ADMISE VERIFICARI

Devieri de la planeitate (distanta dintre dreptare si suprafata la placaj) max. 1 mm.

devieri de la planeitatea placajului nu se admit.

- nu se admit rosturi umplute cu mortar.

Strapungerile efectuate in suprafata placata pentru instalatiile (priza, intreruptoare,

conducte) sa fie mascate cu rozete metalice (robinete sau nichelate). Gaurile practicate in

placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (oglinda, spalatorul nu trebuie sa fie vizibile sub

aceste obiecte).

- planeitatea se verifica cu dreptarul de 1,0 - 2,0 m sub acest dreptar asezat pe orice directie

nu se admit decat o singura denivelare de max 2 mm

- verticalitatea se verifica cu bolobocul si cu un dreptar asezat pe orice directie

La linia de separare a placajului cu tamplarie de lemn placajul trebuie sa patrunda sub

pervaz cel putin 10 mm pervazurile pe inaltimea placajului vor fi faltuite,

- devierea rosturilor dintre placile de faianta 1 mm / 1 placa

- stirbiturile sau lipsa de glazura la muchiile glazurate ale placilor (maxim una la o placa pe

o suprafata de 1 mp)

- portiuni umplute cu lapte de ciment alb in rosturi nu se admit

- locuri umplute cu glazura pe suprafata placajului nu se admit

Examinarea se face vizual si se verifica calitatea lucrarilor executate,iar dupa caz se

dispune refacerea lucrarilor pe zonele unde se constata deficiente

7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Se verifica aspectul general al placajului, uniformitatea culorii, corespondenta cu

prevederile proiectului sau a dispozitiilor de santier. Se verifica modul in care au fost

asigurate fixarile pe suprafata suport. Se verifica racordarea finisajului cu alte tipuri de

finisaj sau elemente de tamplarie care trebuie sa fie bine pasuite. Se verifica existenta

certificatelor de calitate pentru produse si materiale precum si procese verbale de receptie

lucrari ascunse.

Intocmit ,

std. Popescu Alexandru Mircea

50

Page 51: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER

(pentru controlul calitatii lucrarilor)

In conformitate cu legislatia in vigoare,se stabileste de comun acord prezentul

program pentru control al calitatii .

Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV

Constructor :

Proiectant Std. Popescu Alexandru Mircea

Nr

.

crt

.

Lucrarea ce se executa se verifica si se

receptioneaza si pentru cere se intocmeste

documentatie scrisa

Documentul ce se incheie Cine executa

controlul

1 Predare-primire amplasament P.V B+E+Arh

2 Trasare constructie P.V. B+E+Topo

3 Trasare constructie P.V.F.D P.V.F.D. B+E+P+Geo+I

4 Armaturi in fundatii P.V.F.D. B+E+P

5 Armare stalpi P.V.L.A B+E+P

6 Armare plansee P.V.F.D B+E+P+I

7 Armare grinzi si centuri P.V.F.D. B+E+P

51

Page 52: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

NOTA :

P.V. -- proces verbal

P.V.L.A. --proces verbal de de lucrari ce devin ascunse

P.V.F.D. --proces verbal in faza determinanta

P.V.R.C. --proces verbal de receptie calitativa

B --beneficiar

E --executant

P --proiectant

Geo --geotehnician

I --Inspectoratul de Stat in Costructii

La toate fazele , excutantul va prezenta certificatele de garantie , agrement

tehnic, certificate de calitate si rezultatul probelor de laborator ( buletine incercari

beton si otel beton ) pentru materialele puse sau ce se vor pune in opera .

Anuntarea proiectantului se va face in scris , cu minim doua zile inainte de

data efectuarii controlului , pentru fiecare etapa si faza determinanta in parte .

In cazul in care la una din etape sau faze determinante , proiectantul nu a fost

chemat , acesta isi rezerva dreptul de a nu mai participa la fazele urmatoare ,

nemaiputind certifica faza anterioara .

La receptia obiectivului , un exemplar din prezentul program complet se va

anexa la cartea constructiei .

Trecerea la executie se va face numai la insusirea si semnarea de catre

executant si beneficiar a programului de control .

Proiectant, Executant, Beneficiar,

Std. Popescu Alexandru Mircea FAC.C-TII BRASOV

52

Page 53: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

BREVIAR DE CALCUL

I.Alcatuirea de ansamblu a structurii

Structura de rezistență este realizată din cadre de beton armat monolit , fiind

alcatuită dintr-un sistem de bare verticale (stâlpi) și bare orizontale (grinzi) legate rigid la

noduri.Grinziile sunt dispuse pe două direcții în plan formând cadre pe două direcții:

transversale și longitudinale.

Pe criterii de ușurință a execuției , dar și pentru realizarea unei structuri cu

performanțe adecvate la acțiunea seismică,dimensiunile stâlpilor și ale grinzilor se vor

păstra neschimbate pe înalțimea clădirii,obținându-se o structură perfect monotonă pe

verticală.

Sunt realizate astfel , condițiile generale de alcatuire a structurilor în zone

seismice:compactitate,simetrie,regularitate pe orizontală și verticală din punct de vedere al

distribuției maselor,rigidității și rezistenței la acțiunea laterală.

Planșeele sunt realizate cu plăci de beton armat turnat monolit,care descarcă la

grinzile de cadru dispuse pe direcțiile principale.În această alcatuire planșeele pot juca

rolul de diafragme orizontale rigide și rezistente,pentru încărcări în planul lor,capabile să

asigure acțiunea solidară a elementelor structurii verticale la acțiuni laterale.

II. Alegerea Materialelor

Beton

Calitatea betonului se va alege în funcție de clasa de ductilitate a construcției .

care este medie (M) iar pentru aceasta clasa minimă de beton este C16/20.Alegem betonul

de clasă C16/20 cu urmatoarele caracteristici:

Rezistența de calcul la compresiune f cd=α cc . f ck

Υ c

Rezistența de calcul la întindere f ctd=α ct . f ctk , 0.05

Υ c

Valoarea medie a rezistenței la întindere directă a betonului f ctm=1.9 N/mm2

unde : Rezistența caracteristică la compresiune pe cilindri:

53

Page 54: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

f ck=16 N/mm2

Rezistența caracteristică la întindere pe cilindri:

f ctk ,0.05=1,3 N/mm2

Coeficienții α cc=α ct=1,00 iau în considerare efectele de lungă durată și

efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare al încărcărilor .

Coeficientul parțial de siguranță

Υ c=1,50 pentru situații de proiectare permanente și tranzitorii

f cd=1,00· 16

1,5 = 10,67 N/mm2

Oțel

Oțelul utilizat are caracteristiciile:

Pentru marca de oțel S355(PC52) cu diametrul nominal 6…14 mm:

Limita de curgere f yk=355 N/mm2

Limita de curgere de calcul f yd=f yk

Υ s =

3551,15

=308,7N/mm2

Pentru marca de oțel S345(PC52) cu diametrul nominal 16…28 mm:

Limita de curgere f yk=345 N/mm2

Limita de curgere de calcul f yd=f yk

Υ s =

3451,15

=300N/mm2

Pentru marca de oțel S255(OB37) cu diametrul nominal 6…12 mm:

Limita de curgere f yk=255 N/mm2

Limita de curgere de calcul f yd=f yk

Υ s =

2551,15

=221,7N/mm2

Unde : Υ s=1,15 pentru situații permanente și tranzitorii de proiectare

54

Page 55: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

III. PREDIMENSIONARI

1.1 Predimensionarea placii(Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1)

P1   :

l1 = 215 cm

l2 = 605 cm

λ1

=

l2

l1

=2 , 81 > 2 ⇒ placa armata pe 1 directie

P2   :

l1 = 300 cm

l2 = 605 cm

λ2

=

l2

l1

=2 ,02 > 2 ⇒ placa armata pe 1 directie

55

Page 56: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

P3   :

l1 = 265 cm

l2 = 605 cm

λ3

=

l2

l1

=2 , 45 > 2 ⇒ placa armata pe 1 directie

P4   :

l1 = 450 cm

l2 = 605 cm

λ4

=

l2

l1

=1 ,34 < 2 ⇒ placa armata pe 2 directii

P5   :

l1 = 215 cm

l2 = 375 cm

λ5

=

l2

l1

=1 ,74 < 2 ⇒ placa armata pe 2 directii

P6   :

l1 = 300 cm

l2 = 375 cm

λ6

=

l2

l1

=1 ,25 < 2 ⇒ placa armata pe 2 directii

P7   :

l1 = 265 cm

l2 = 375 cm

λ7

=

l2

l1

=1 ,41 < 2 ⇒ placa armata pe 2 directii

56

Page 57: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

P8   :

l1 = 150 cm

l2 = 450 cm

λ8

=

l2

l1

=3 ,00 > 2 ⇒ placa armata pe 1 directie

P9   :

l1 = 165 cm

l2 = 375cm

λ9

=

l2

l1

=2 ,27 > 2 ⇒ placa armata pe 1 directie

Stabilirea grosimii plăcii:

hp >

l1

40=450

40=11 ,25

cm ;

hp =

P180

=2⋅650+2⋅450180

=11 , 70cm ;

a)conditii de rezistentă la foc de 90 min:

hp = 10 cm

b)din condiție tehnologică :

hp = 6 cm

c)din condtiția de izolare fonică:

hp = 13 cm

-alegem hp = 13cm

1.2 Predimensionarea grinzilor(Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1)

G1(d=4,50m)

57

Page 58: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

h =

l15

=45015

=30 cm

a)din condiție tehnologică:

h > 30 cm

⇒ h = 40 cm

b)din condiția de minim

hb=1,5 .. . 3

pentru grinzi cu sectiune dreptunghiulara

b= h1,5 . .. 3

=20

c)din conditie tehnologică:

b > 25 cm

⇒ b = 25 cm

d)din conditii de siguranta la foc R120: b > 220 mm

Alegem G 25x40

G2(d=6.05m)

h =

l15

=60515

=40 . 33 cm

a)din condiție tehnologică:

h > 30 cm

⇒ h = 50 cm

b)din condiția de minim

hb=1,5 .. . 3

pentru grinzi cu sectiune dreptunghiulara

b= h1,5 . .. 3

=33 ,33÷16,66

c)din conditie tehnologică:

b > 25 cm

⇒ b = 30 cm

d)din conditii de siguranta la foc R120: b > 220 mm

Alegem G 30x50

58

Page 59: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

1.3 Predimensionarea stalpilor(Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992-1)

Conditii tehnologice

hs≥250 mmbs≥250 mm

Conditia de rezistenta la foc R120 (μfi = 0,7):

hs , bs≥280mm

A st=N

α Rb

A st=hst*bst

hst

bst =

ba

ba = (1…1,1) ⇒ hst=bst

Stâlp central

hst=bst=√ N stC

α∗Rb = 40,47 cm ⇒ hst=bst =45 x 45

Stâlp marginal

hst=bst=√ N stm

α∗Rb = 25,52 cm⇒ 30 cm

hst

bst > 1,1

hst

bst*

a2 ⇒ hst=

ab

* bst

bst2 *

ab

= N

α Rb

bst=√ N stC∗b

α∗Rb∗a =32,85 cm⇒ 35 cm se admit stâlpi de 40x 40

Vom considera sectiunea 45x45 pentru stalpii centrali iar pentru cei marginali 40x40.

59

Page 60: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

IV. Proiectarea funcțională a scărilor

Înăltimea treptei h=17,5cm

Lătimea treptei (b) rezultă din formula pașilor

2h+b=62....64 cm

2h+b=62 cm =>b=62-2∙17,5=27 cm

b=27 cm

Numărul de trepte

n= Hh

= 31517,5

= 18

n= 18 de trepte

H-înăltimea nivelului

V. EVALUAREA INCARCARILOR

(conform SR EN 1991-1-1:2004)

La evaluarea incarcarilor(permanente,temporare) se va tine seama de coeficientii de

siguranta.Valorile normate ale incarcarilor se vor inmultii cu acesti coeficienti rezultand

valorile de calcul.

1) Incarcari permanente:

Nr

.

crt

Element

constructi

e

Denumir

e strat

Grosim

e strat

[m]

Greutate

tehnică

[daN/m3]

Încarcare

normată(gn

)

[daN/m2]

n(Gf

)

Încarcare de

calcul gruparea

fundamental(

gcf ¿

1

Planșeu

curent de

b.a. cu

pardoseal

ă rece.

tencuială 0,015 1900 47,5 1,35 64,125

planșeu

b.a.

0,13 2500 325 1,35 438,75

mortar

M100

0,035 2100 73,5 1,35 99,225

polistrire 0,05 - 1,5 1,35 2,025

60

Page 61: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

n

extrudat

gresie 0,015 2500 37,5 1,35 50,625

TOTAL 485 654,75

Nr

.

crt

Element

constructi

e

Denumir

e strat

Grosim

e strat

[m]

Greutate

tehnică

[daN/m3]

Încarcare

normată(gn

)

[daN/m2]

n(Gf

)

Încarcare de

calcul gruparea

fundamental(

gcf ¿

2

Planșeu

curent de

b.a. cu

pardoseal

ă caldă.

tencuială 0,015 1900 47,5 1,35 64,125

planșeu

b.a.

0,13 2500 325 1,35 438,75

mortar

M100

0,035 2100 73,5 1,35 99,225

polistrire

n

extrudat

0,05 - 1,5 1,35 2,025

parchet

stejar

0,022 800 17,6 1,35 23,76

TOTAL 465,1 627,885

Nr

.

crt

Element

constructi

e

Denumir

e strat

Grosim

e strat

[m]

Greutate

tehnică

[daN/m3]

Încarcare

normată(gn

)

[daN/m2]

n(Gf

)

Încarcare de

calcul gruparea

fundamental(

gcf ¿

Încărcări

aferente

scărilor

Placa b.a.

C16/20

0,015 1900 47,5 1,35 64,125

șapă 0,13 2500 325 1,35 438,75

61

Page 62: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

3 egalizare

gresie 0,035 2100 73,5 1,35 99,225

tencuială 0,05 - 1,5 1,35 2,025

trepte

b.s.

0,1 2400 240 1,35 324

TOTAL 675 928,125

Nr

.

crt

Element

constructi

e

Denumir

e strat

Grosim

e strat

[m]

Greutate

tehnică

[daN/m3]

Încarcare

normată(gn

)

[daN/m2]

n(Gf

)

Încarcare de

calcul gruparea

fundamental(

gcf ¿

4

Perete

exterior

Tencuial

ă decor

0,01 1900 19 1,35 25,65

Izolație

polistiren

0,15 - 1,5 1,35 2,025

Zidărie

B.C.A.

0,25 1000 250 1,35 384,75

Tencuial

ă

interioară

0,025 1900 47,5 1,35 64,125

TOTAL 318 429,55

Nr.

crt

Element

constructie

Denumire

strat

Grosime

strat

[m]

Greutate

tehnică

[daN/m3]

Încarcare

normată(gn)

[daN/m2]

n(Gf) Încarcare de

calcul gruparea

fundamental(gcf ¿

Perete Tencuială 0,025 1900 47,5 1,35 64,125

62

Page 63: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

5

interior zidărie 0,15 1000 150 1,35 202,5

tencuială 0,025 1900 47,5 1,35 64,125

TOTAL 245 330,75

Nr.

crt

Element

constructie

Denumire

strat

Grosim

e strat

[m]

Greutate

tehnică

[daN/m3]

Încarcare

normată(g

n)

[daN/m2]

n(Gf

)

Încarcare de

calcul gruparea

fundamental(

gcf ¿

6

Planșeu

curent din

b.a. cota

± 0,00

folie

hidroizolati

e

0,004 1050 4,2 1,35 5,67

Polistiren

extrudat

0,05 25 1,25 1,35 1,68

Folie

hidroizolati

e

0,004 1050 4,2 1,35 5,67

Placă b.a. 0,10 2500 250 1,35 337,5

șapă mortar 0,025 2100 52,5 1,35 70,825

gresie 0,015 2500 37,5 1,35 50,625

TOTAL 349,65 471,975

Nr Element Denumir Grosim Greutate Încărcare n(Gf Încărcare de

63

Page 64: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

.

crt

constructi

e

e strat e strat

[m]

tehnică

[daN/m3]

normată(gn

)

[daN/m2]

) calcul gruparea

fundamental(

gcf ¿

7

Stâlp

40x40

tencuială 0.025 1900 76 1,35 102,6

Beton

armat

0.4 2500 400 1,35 540

TOTAL 476 602,6

Nr

.

crt

Element

constructi

e

Denumir

e strat

Grosim

e strat

[m]

Greutate

tehnică

[daN/m3]

Încărcare

normată(gn

)

[daN/m2]

n(Gf

)

Încărcare de

calcul gruparea

fundamental(

gcf ¿

8

Stâlp

45x45

tencuială 0.025 1900 76 1,35 102,6

Beton

armat

0.45 2500 625 1,35 843,75

TOTAL 701 946,35

Nr.

crt

Element

constrcție

Denumire

strat

Grosime

strat

[m]

Greutate

tehnică

[daN/m3]

Încărcare

normată(gn)

[daN/m2]

n(Gf) Încărcare de

clacul

gruparea

fundamentală

(gcf ¿

64

Page 65: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

9

Grindă

longitudinal

25x40

Tencuială

jos

0,025 1900 11,875 1,35 16,03

Beton

armat

0,25 2500 250 1,35 337,5

Tencuială

laterală

0,025 1900 38 1,35 51,33

TOTAL 299,87 404,86

Nr.

crt

Element

constrcție

Denumire

strat

Grosime

strat

[m]

Greutate

tehnică

[daN/m3]

Încărcare

normată(gn)

[daN/m2]

n(Gf) Încărcare de

calcul

gruparea

fundamentală

(gcf ¿

10

Grindă

longitudinal

30x50

Tencuială

jos

0,025 1900 14,25 1,35 19,24

Beton

armat

0,3 2500 375 1,35 506,25

Tencuială

laterală

0,025 1900 47,5 1,35 64,13

TOTAL 436,75 589,62

Nr.cr

t

Element

constru

cție

Denumire

strat

Grosim

e strat

[m]

Greutate

tehnică

[daN/m3]

Încărcare

normată(gn

)

[daN/m2]

n(Gf

)

Încărcare

de calcul

gruparea

fundamenta

l

(gcf ¿

65

Page 66: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

11

Planșeu

terasă de

beton

armat.

tencuială 0,025 1900 47,5 1,35 64,125

Planșeu b.a. 0,13 2500 325 1,35 438,75

Beton de

pantă

0,025 2400 60 1,35 81

Strat difuzie 0,005 400 2 1,35 2,7

Barieră

vapori

0,004 1050 4,2 1,35 5,67

șapă M100 0,03 2100 63 1,35 85,05

Polostiren

extrudat

0,05 - 1,5 1,35 2,025

Hidroizolați

e

0,015 1050 15,75 1,35 21,26

TOTAL 518,95 700,58

Nr

.

crt

Element

constructi

e

Denumire

strat

Grosim

e strat

[m]

Greutate

tehnică

[daN/m3]

Încarcare

normată(gn

)

[daN/m2]

n(Gf

)

Încarcare de

calcul gruparea

fundamental(gcf ¿

12 Atic

Tencuială

decorativă

0,01 1900 19 1,35 25,65

Izolație

polistiren

0,05 - 1,5 1,35 2,025

Zidărie

B.C.A.

0,20 1000 250 1,35 384,75

Tencuială

interioară

0,025 1900 47,5 1,35 64,125

TOTAL 318 429,55

2.Incarcari variabile:

66

Page 67: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

2.1 Incarcari utile pe plansee: (conform SR EN 1991-1-1:2004)

Tabel 6.1 Categorii de utilizare.

Tabelul 6.2 Încărcări utile pe planșee, scări si balcoane.

Pentru planșee:

qk=200 daN /m2(normata)

Pentru scări:

qk=300 daN /m2(normata)

Pentru balcoane:

qk=400 daN /m2(normata)

2.2 Incarcarea din zapada: (conf.CR-1-1-3-2005):

Sk=μi Ce Ct s0,k

μi – coeficient de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș

Ce – coeficient de expunere al amplasamentului construcției

Ct – coeficient termic

s0,k – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament.

sk – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș

Localitatea: Brasov

μi = 0,8

67

Page 68: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Ce = 1,0

Ct = 1,0

s0,k = 200 [daN/m2]

-----------------------

Sk = 160[da N/m2]

Sk=160 daN /m2(normata)

Sd=160 x 1. 05=168 daN /m2(calcul)

2.3 Incarcarea din vant pe peretii verticali: (conf.NP-082-2004):

Evaluarea incarcarilor date de vant se face conform " Cod de proiectare. Bazele

proiectarii si actiunii in constructii asupra constructiilor. Actiunea vantului ", indicativ

NP-082-04.

Presiunea vantului pe suprafete W (z)

Presiunea vantului la inaltimea "z " deasupra terenului, pe suprafete rigide Se

determina cu relatia :

W (z ) = qref x Ce (z ) x C p

qref = 0.6kPa=60daN/mp pentru zona Brasov

qref - presiunea de referinta a vantului

Ce (z ) - factorul de expunere deasupra terenului la inaltimea z

C p - coeficiemtul aerodinamic de presiune

Factorul de expunere este produsul dintre factorul de rafala si factorul de rugozitate:

Ce (z) = Cg (z ) x Cr (z)

Cg (z ) =2,8

Cr (z)=0.7

Ce (z) = 2,8x0.7=1,96 ( zone urban dens populate)

dh =

11,812,6 ≤ 1⇒ Zona

d- lațimea ;

68

Page 69: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

h-înălțimea;

Zona A B;B* C D E≤1 -1 -0,8 -0,5 0,8 -0,3

WA=60x1,96x(-1)= -117,6daN/m2

WB=60x1,96x(-0.8)= -94 daN/m2

WC=60x1,96x(-0.5)= -58.8daN/m2

WD=60x1,96x(0.8) = 94daN/m2

WE=60x1,96x(-0.3)= -35,28daN/m2

3.Incarcari accidentale:

3.1 Incarcare din seism:

( conform Cod de Proiectare Seismica P100 -1 - 2006):

Fb =γ1 x Sd ( T 1 ) x m x λ

Fb - forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare

directie orizontala principala considerata in calculul cladirii.

γ1 - factorul de importanta- expunere al constructiei = 1,0 ( clasa de importanta II )

Sd (T 1 ) - ordonanta spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei

fundamentale T1

69

Page 70: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

λ – factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin

masa modala efectiva asociata acesteia. λ = 0,85

m – masa totala a cladirii

T > TB ―› Sd (T 1 ) = ag

β( T )

q

ag = 0,20 ( zona Brasov )

β( T ) = β0 = 2,75

q - factor de comportare 3,5 x αm / α 1 (clasa de ductilitate M )

q = 3,5 x1,35 = 4,725 (cadre b.a. cu mai multe niveluri si cu mai multe

deschideri )

Sd (T 1 ) = 0,20 x

2 , 754 ,725 = 0,1164

m = 883622,6 daN

λ = 0,85 ( factor de corectie )

Fb = 1,0 x 0,1164x 0,85 x 883622,6 = 87425,62 daN

Actiunea incarcarilor pe elemente:

I )Încărcări care acționează asupra plăcii.

1) Încărcări asupra planșeului-terasă cota +12.6 m:

-încărcări permanente: gpn = 325 daN / m2 ;

gpc =1.35x 325= 440 daN / m2

-încărcări din zăpadă: sp = 160 daN/ m2 ;

sc =1,05x160 = 168 daN/ m2

Total:gpn +sp= 325 + 160 = 485 daN/ m2 ;

gpc + sc= 440 + 168 = 608 daN/ m2 ;

2) Încărcări asupra planșeului peste parter cota +3.15:

-încărcări permanente: gpn = 325 daN / m2 ;

gpc =1.35x 325= 440 daN / m2

-încărcare utilă: u = 300 daN / m2

70

Page 71: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

uc =1,5x 300 = 450 daN / m2

-încărcare din pereți despărtitori: gpdespn = 150 daN / m2

gpdespc =1.35x 150 = 203 daN / m2

-încărcare cvasipermanentă: gcn = 105 daN / m2

gcc =1.35x 105= 142 daN / m2

Total: gpn + u + gpdesp

n + gcn = 880 daN / m2

gpc +uc+gpdesp

c +gcc=1235 daN / m2

II )Încărcări care acționează asupra grinzii

qc= incarcare de calcul pe grinda in daN/mp

G1-25X40

71

Page 72: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

qc=1.35* ᵧb.a.*hp*(A1+A2) +b*h* ᵧb.a.

A 1=2 ,40mp A 2=4 . 40mp

qc=1.35* 2500*0.13*(2,40+4,40) +0,25*0,40*2500

qc=3234 daN /m

G1-30X50

qc=1.35* ᵧb.a.*hp*(A1+A2) +b*h* ᵧb.a.

A 1=5 ,45 mp A 2=7 .80 mp

qc=1.35* 2500*0.13*(5,45+7.80) +0,30*0,50*2500

qc=6190daN /m

VI. GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR .

Gruparea încărcărilor se face conform SR EN 1990-2004:

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stări limită ultime:

Gruparea fundamentala :

72

Page 73: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

(6.10)

Gk,j – este efectul pe structură al actiunii permanente j, luată cu valoarea sa caracteristicăQk,i – efectul pe structură al actiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristicăQk,1 – efectul pe structură al actiunii variabile, ce are ponderea predominantă între actiunile variabile, luată cu valoarea sa caracteristicăΨ0,i – este un factor de simultaneitate al efectelor pe structură ale actiunilor variabile i ( i=2,3,...,m ) luate cu valorile lor caracteristice, având valoarea: Ψ0,i = 0,7.

În cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stări limită ultime se scrie după cum urmează:

Gruparea speciala :

(6.12b)

AEd – este valoarea caracteristică a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurentă, IMR adoptat de cod ( IMR=100 ani )Ψ2,i – coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Qi

γI – coeficient de importantă a constructiei, structurii functie de clasa de importantă a constructiei.

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stări limită de serviciu:

(6.14b)

73

Page 74: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

VII.Calculul plăcilor armate pe o direcție.

74

Page 75: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

M FE = 1/11* gtot * lFE2= 1/11* 1235*2.15² = 519 daNm ;

M E = 1/14* gtot * max( lFE lED2= 1/11* 1235*3² = 794 daNm ;

M ED = 1/16* gtot * lED2= 1/16* 1235*3² = 695 daNm ;

M D = 1/16* gtot * max( lED lDC2= 1/16* 1235*3² = 695 daNm ;

M DC = 1/16* gtot * lDC2= 1/16* 1235*2,65² = 542 daNm ;

M C = 1/14* gtot * max( lDC lCB2= 1/11* 1235*4.5² = 1786 daNm ;

M 2 = 1/14* gtot * max( l12 l1,52= 1/14* 1235*6,05² = 3228 daNm ;

M 2 ;1,5 = 1/11* gtot * l2 ;1,52= 1/11* 1235*1,5²= 252 daNm ;

M BA = 1/11* gtot * lBA2= 1/11* 1235*1,65² = 306 daNm ;

Dimensionarea armăturilor plăcilor armate pe o direcție:

Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis

9:

Armare dupa directia X.

75

Page 76: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Armare dupa directia Y.

M X¿ ¿= 635,4 daNm

M x inf = - 556,4 daNm

76

Page 77: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Stabilirea inaltimilor utile pe cele 2 directii :

Acoperirea minimă cu beton:

cmin = max { cmin ,b

cmin, dur

10 mm

-relație în care:

cmin,b reprezintă acoperirea minimă datorită condiţiilor de aderenţă:

cmin,b = Ø =10 mm

cmin,dur reprezintă acoperirea minimă datorită condiţiilor de mediu:

cmin,dur = 15-5 =10 mm

Δctol - reprezintă toleranţa admisă

=>cmin = 10 mm

d x=hf−cnom−φx/2=130−20−10 /2=105mm

cnom=cmin+ Δctol=10+10=20 mm

d y=h f −cnom−φx−φy /2=95 mm

Armare superioară.

μx=M x sup

bxdx2 xf cd

635 , 4 x104

1000 x 1052 x 10 ,67= 0 .054 ⇒ω1=0 .0566

Aa1 =ωx xbxd x xf cd

f yd

=0 , 0566 x103 x 105 x10 ,67309

=2,05 cm2

A s min=0,5∗f ctm

f yk

∗b∗d

A s min=0,5∗1,9

355∗1000∗105=2,80

⇒ Aef =3,35 cm2 ⇒ φ 8 /15

77

Page 78: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Armare inferioară.

μx=M x inf

bxdx2 xf cd

556 , 4 x104

1000 x 1052 x 10 ,67= 0 .047 ⇒ω1=0 . 0513

Aa1 =ωx xbxd x xf cd

f yd

=0 , 0513 x 103 x105 x10 ,67309

=1 ,85 cm2

A s min=0,5∗f ctm

f yk

∗b∗d

A s min=0,5∗1,9

355∗1000∗105=2,80

⇒ Aef =3,35 cm2 ⇒ φ 8 /15

VIII. Calculul plăcilor armate pe două direcții .

Conf. SR EN 1992-1

Planseul isi transmite incarcarile la grinzile longitudinale. Din acest motiv placa se

poate schematize sub forma unei grinzi avand inaltimea egala cu grosimea placii. Calculul

se poate face pentru o fasie de 1m, rezultatul dimensionarii fiind prevazut apoi in toata

placa.

La dimensionarea grosimii placii trebuie sa se tina seama ca procentul mediu de

armare sa se incadreze in limite economice.

Placa fiind actionată numai de încărcări gravitationale, se va calcula cu gruparea

fundamentală:

Betonul ales este de clasa C16/20 cu rezistenta la compresiune f cd=10 , 67 N /mm2

Armarea planşeului. Reguli, recomandãri

78

Page 79: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Grosimea placilor din beton armat se determina prin calcul ca urmare a verificarilor in

starile limita ultime sau de exploatare normala tinand seama totodata de criterii economice,

de necesitati de tipizare a cofrajelor si armarii precum si de conditiile tehnologice de

executie.

Sectiunea armaturii de rezistenta rezulta din dimensionare. La placile cu

l2

l1

<2,in

camp armatura paralela cu latura mica a placii se aseaza mai aproape de partea inferioara a

placii. La placile incastrate pe contur, cel putin 1/2 din aria armaturii din camp, dar cel 3

bare pe metru, pe fiecare directie, se prelungesc dincolo de reazem , ancorandu-se conform

prescriptiilor. Barele se pot intrerupe in campul alaturat la 1/4 din lumina masurata dupa

deschiderea mica.

Armatura pe reazem se aseaza uniform distribuit pe laturile placii si se poate reduce cu

50% in fasiile de margine. Barele ridicate din camp se completeaza fie cu barele ridicate

din campul alaturat, fie cu calareti care se opresc la 1/4 din lumina deschiderii mici a

placii.

Calculul momentelor pentru o placă armată pe două direcții.

-placă încastrată pe două laturi și simplu rezemată pe celelalte două

79

Page 80: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Avem următoarele ipoteze de încărcare:

pd ’ = gd +qd /2

pd “ = qd /2

pd = gd + qd

gd =gpc + gpdesp

c + gcc = 440+ 203+142 =785 daN

qd = uc= 450 daN

2.1)Calculul momentelor in câmp.

Pentru prima ipoteză avem:

-placă încastrată pe două laturi și simplu rezemată pe celelalte două;

λ =l y

lx= 6 ,05

4 , 50= 1 .34

⇒ Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss ⇒ α4=0. 0 4297

M X1=pd' ∗α 4∗l y 1

2

M X1= 10,1*0,04297 * 6,052

M X1=1588 daNm

λ ' = lx

ly= 4,5

6 , 05= 0 , 74

⇒ Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss ⇒ α4 '=0. 01302

M y 1=pd' ∗α 4 '∗lx 1

2

M y 1= 10,1*0,01302 * 4,52

M y 1=266 daNm

Pentru a doua ipoteză avem:

-placă simplu rezemată pe toate cele patru laturi;

80

Page 81: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

λ =l y

lx= 6 ,05

4 , 50= 1 .34

⇒ Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss ⇒ α1=0 .06161

M X1=pd' '∗α4∗l y 1

2

M X1 = 2,25* 0,06161* 6,052

M X1 =507 daNm

λ ' = lxly

= 4,56 , 05

= 0 , 74⇒ Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss ⇒ α1 '=0 .01871

M y 1=pd' ∗α 1 '∗l x1

2

M y 1= 2,25*0,01871 * 4,52

M y 1=85 daNm

2.2) Calculul momentelor pe reazem .

Pentru prima ipoteză avem:

-placă încastrată pe două laturi si simplu rezemată pe celelalte două;

81

Page 82: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

λ =l y

lx= 6 ,05

4 , 50= 1 .34

⇒ Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss ⇒ 13330.04

q=β4∗pd'

M xdr=

−β4∗pd' ∗l y 1

2

8

M xdr=−0,01333∗10,1∗6,052

8

M xdr= -62 daNm

λ ' = lxly

= 4,56 , 05

= 0 , 74⇒ Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss ⇒ β4 '=0. 0 4341

M yst=

−β4 '∗pd' ∗l x1

2

8

M ydr=−0,04341∗10,1∗4,52

8

M ydr= -111daNm

Pentru a doua ipoteză avem:

-placă încastrată pe două laturi și simplu rezemată pe celelalte două;

82

Page 83: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

λ =l y

lx= 6 ,05

4 , 50= 1 .34

⇒ Tabelul VIII 4 pagina 354 din Zoltan Kiss ⇒ 13330.04

q=β4∗p ' d'

M xdr=

−β4∗pd' '∗l y 1

2

8

M xdr=−0,01333∗2,25∗6,052

8

M xdr= -13,7 daNm

λ ' = lxly

= 4,56 , 05

= 0 , 74⇒ Tabelul VIII 1 pagina 351 din Zoltan Kiss ⇒ β4 '=0. 0 4341

M yst=

−β4 '∗pd' '∗lx 1

2

8

M ydr=−0,04341∗2,25∗4,52

8

M ydr= -24,7daNm

Calculul momentelor finale.

Calculul momentelor în câmp.

M max x=M X1 ( pd

' )+M X2 ( pd

' ' )M max x = 1588+ 507 =2095 daNm

M max y=M y1 ( pd

' )+M y2 ( pd

' ' )M max y = 266+85=351 daNm

83

Page 84: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Calculul momentelor pe reazem.

M max x=M Xst ( pd

' )+M Xdr ( pd

' )+M Xst ( pd

' ' )+M Xdr ( pd

' ')M max x =1786 - 62 + 1786 – 137 = 1710 daNm

M max y=M yst ( pd

' )++M ydr ( pd

' ) M y

st ( pd' ' )+M y

dr ( pd' ' )

M max y = -111 + 198 – 247 + 198 = 260 daNm

Dimensionarea armăturilor plăcilor armate pe două direcții:

Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis

9:

Armare dupa directia X.

84

Page 85: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Armare dupa directia Y.

M X¿ ¿=1162,6 daNm

M y¿ ¿=915,1 daNm

M x inf = - 1099,3 daNm

M y inf= - 792,6 daNm

Stabilirea inaltimilor utile pe cele 2 directii :

Acoperirea minimă cu beton:

cmin = max { cmin ,b

cmin, dur

10 mm

85

Page 86: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

-relație în care:

cmin,b reprezintă acoperirea minimă datorită condiţiilor de aderenţă:

cmin,b = Ø =10 mm

cmin,dur reprezintă acoperirea minimă datorită condiţiilor de mediu:

cmin,dur = 15-5 =10 mm

Δctol - reprezintă toleranţa admisă

=>cmin = 10 mm

d x=hf−cnom−φx/2=130−20−10 /2=105mm

cnom=cmin+ Δctol=10+10=20 mm

d y=h f −cnom−φx−φy /2=95 mm

Armare superioară.

μx=M x sup

bxdx2 xf cd

1162 ,6 x104

1000 x 1052 x 10 ,67= 0 .098 ⇒ω1=0 .1056

Aa1 =ωx xbxd x xf cd

f yd

=0 .1056 x103 x105 x10 , 67309

=3 .82 cm2

A s min=0,5∗f ctm

f yk

∗b∗d

A s min=0,5∗1,9

355∗1000∗105=2,80

⇒ Aef =3,92 cm2 ⇒ φ 10/20

86

Page 87: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

μ y=M y sup

bxdy2 xf cd

915 , 1 x 104

1000 x 952 x 10 ,67= 0 .095 ⇒ω1=0 .1000

Aa1 =ω y xbxd y xf cd

f yd

=0 . 1000 x103 x 95 x10 , 67309

=3 .28cm2

A s min=0,5∗f ctm

f yk

∗b∗d

A s min=0,5∗1,9

355∗1000∗105=2,80

⇒ Aef =3,35 cm2 ⇒ φ 8 /15

Armare inferioară.

μx=M x inf

bxdx2 xf cd

1099 , 3 x104

1000 x 1052 x 10 ,67= 0 .093 ⇒ω1=0 .1000

Aa1 =ωx xbxd x xf cd

f yd

=0 .1000 x103 x105 x10 , 67309

=3 .28 cm2

A s min=0,5∗f ctm

f yk

∗b∗d

A s min=0,5∗1,9

355∗1000∗105=2,80

⇒ Aef =3,35 cm2 ⇒ φ 8 /15

μ y=M y inf

bxdy2 xf cd

792 ,6 x 104

1000 x 952 x 10 ,67= 0 .082 ⇒ω1=0. 0835

Aa1 =ω y xbxd y xf cd

f yd

=0 . 0835 x103 x95 x10 , 67309

=2 .73cm2

A s min=0,5∗f ctm

f yk

∗b∗d

A s min=0,5∗1,9

355∗1000∗105=2,80

⇒ Aef =3,35 cm2 ⇒ φ 8 /15

87

Page 88: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

IX. CALCULUL GRINZILOR Conform SR EN 1992-1

1) Grindă longitudinală (25x40)

Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis 9:

M ycamp=4669 , 3 daNm

M yreazem=5689 , 2daNm

T z=6456 ,3 daN

Inaltimea utila a grinzii :

c ν=c min,dur+ Δctol=10+10=20 mmcnom , sl=cmin, b+ Δctol=20+10=30 mmcnom , sl=cν +φw=20+8=28 mm

⇒ cnom, sl=30 mm

d=h−cnom , sl−φ /2=400−30−20/2=360 mm

1.1) Calcul armăturii în reazem

μ=M Ed

beff xd2 xf cd

f cd=f ck

γc= 16

1,5=10,67

f ck=16(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss

88

Page 89: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

μ=M Ed

bxd2 xf cd

=5689 , 2 x 104

250 x3602 x10 , 67=0 .1645⇒ω=0 . 1815

A s=ω xbxdxf cd

f yd

=5. 64 cm2

f yd=f yk

γd= 355

1,15=308,7

Nmm2

f yk=355N

mm2 (pentru PC 52) conform Zoltan Kiss

A s ef= 6,03 cm2

- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate

Asmin=0 .50 xf cfn

f yk

xbxd=0 , 501,9

355x 250 x360=2 ,40 cm2

f ctm =valoarea medie a rezistenței la compresiune a betonului

A smax=0 .04 xbxd=36 . 00 cm2

A smin≤A seff≤A s max

⇒ 3Ø16

1.2) Calculul armăturii în câmp .

Determinarea lățimii active (beff) a planșeului.

beff ≤ min { ∑ beff +bg=840+470+300=1610 mmb 1+b 2+bg=2100+1175+300=3575 mm

b=4200 }⇒ beff = 1610mm

b1=0,5(l-bg)=0,5(4,5-0,3) =2100mm

b2=0,5(2650-300) =1175mm

89

Page 90: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

beff 1=0,2*b1+0,1*L01 =0.2*2100+0,1*4200= 840 mm

beff 2=0,2*b2+0,1*L02 =0,2*1175+0,1*2350= 470 mm

Determinarea poziției axei neutre .

beff

bw

=1610300

=5 . 36>5

f ck=16(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss

f cd=f ck

γc= 16

1,5=10,67

μ=M Ed

bw xd 2 xf cd

<beff

bw

xhf

dx (1−0 .5

hf

d )h f = înalțimea planșeului

μ=4659 ,3 x104

250 x3602 x10 , 67<1610

250x

130360

x(1−0 . 5130360 )

0 .1347< 1,91

μ <z ⇒ axa neutră e in zona plăcii ⇒ x<h f

Determinarea ariei armaturii în câmp.

μ=M Ed

beff xd 2 xf cd

=4659 , 3 x 104

1610x 3602 x10 , 67=0 . 020⇒ω=0 .0202

A s=ω xbeff xdxf cd

f yd

=0 , 0202 x1610 x360 x10 ,67308 ,7

=4 ,04cm2

⇒ 3 φ 14 Aef = 4 ,62 cm2

- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate

A smin=0 .50 xf ctm

f yk

xbxd=0 ,501,9355

x250 x360=2 , 40 cm2

f ctm =valoarea medie a rezistenței la compresiune a betonului

f yk = limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat

f yk =355N

mm2 pentru diameter 6…14 mm (PC52)

90

Page 91: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate

Asmax=0 .04 xbxd=36 .00 cm2

A smin≤A seff≤A s max

Calculul la forta taietoare :

Determinarea forței tăietoare capabile a elementului fără armătură suplimentară de preluare

a forței tăietoare.

V Rd, c=[cRd , c xη1 xk ( (100 ρ1 xf ck )1/3+k 1 xσcp ]xbxd

σ cp=0η1=1

k=1+√200d

=1+√200360

=1 .74<2

ρ1=Asl

bxd=

3x 1 ,54250 x 360

=0 .0051<0.02

A sl se considera 3 φ 14

V Rd,c=0 .12 x1 x1 . 74 x (100 x 0 .0051 x16 )1/3 x 250 x 360=5168 ,1 daN

Valoarea minima a fortei taietoare capabila fara armatura speciala se determina cu relatia :

V Rd, c min=(νmin+k1 xσcp )xbxd=0 . 035 xk 3 /2√ f ck xbxd=2891 ,9 daNV Ed=6456 , 3>V Rd, c=5168 ,1 daN

Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara

armatura specifica, este nevoie de armatura transversala.

Se determina coeficientul minim de armare transversala:

ρw ,min=0. 08 x√ f ck

f yk

=0 . 08√16255

=0 .0012

91

Page 92: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

f yk = limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat

f yk =255N

mm2 pentru diameter 6…14 mm ( OB37)

Cantitatea maxima de armatura transversala:

(Asw

s )max

=0 .5 xα cw xν1 xbxf cd

f ywd

=0 .5 x 1x 0 .55 x250 x10 ,67204

=3 . 59mm2

mα cw=1

ν1=0 .6 (1−f ck

200 )=0,6(1−16200 )=0. 55

f ywd = 0,8 x f yk =0,8 x 255 = 204

Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton V Rd ,max pentru

valoarea minima a unghiului θ , adica :

V Rd ,max=α ck xbxzx ν1 xf cd x1

ctg θmin+tg θmin

=1 x250 x 0. 9 x360 x 0 .55 x10 . 67 x1

2 .5+1

2 .5

=16391 ,3 daN

se propune ctg θmin =2,5

-Brațul de pârghie al forțelor interne

z = 0,9·d = 0,9· 360 = 324 mm

-Factorul de reducere a rezistenței

ν1 = 0,6 ·(1−f ck

200 ) = 0,55

α cw = 1.0 ( coeficient de ține cont de material)

V Rd, c<V Ed <V Rd ,max

2891 ,9< 5168 ,1 <16391 ,3

-adoptăm ctg 𝜃 = 1,75 cu ajutorul căreia se determină distanța între etrieri cu diametrul barei Φ 8 și cu 2 ramuri de forfecare .

⇒ ctgθ=1 .75

92

Page 93: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

V Rd ,max=α ck xbxzx ν1 xf cd x1

ctg θmin+tg θmin

=1 x250 x 0. 9 x360 x 0 .55 x10 .67 x1

1 ,75+1

1 , 75

=204765,50 daN

V Rd, c<V Ed <V Rd ,max

2891 ,9< 6456,3 <204765,50 daN

Distanta maxima intre etrieri pe directia longitudinala si transversala se determina cu

relatiile :

sl ,max=¿ {0 .75 xd (1+ctg α )=0 . 75 x 360 x (1+0)=270mm¿ }¿{}⇒ sl ,max=270mm

st ,max=0 . 75 d=270 mm

Se propune un diametru pentru verificări.

A sw =2Ø8= 2x0,503 =1,01cm2

s= A sw∗z∗f ywd∗ctg∅

v ED

=101∗0,9∗360∗204∗1,7564563

=180,94 mm

s < slmax =0,75*d

180,94<270 mm (adevarat)

ρw eff =A sw

s∗b= 101

150∗250=0.0026> ρw min=¿

În zona reazemelor etrierii se vor dispune din φ 8 /150 mm din OB37.

În câmp etrierii se dispun din φ 8 /250 mm din OB37.

93

Page 94: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

94

Page 95: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

2) Grindă transversală(30x50)

95

Page 96: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis 9:

M ycamp=8307 , 6 daNm

M yreazem=12480 , 8 daNm

T z=11854 ,2 daN

Inaltimea utila a grinzii :

c ν=c min,dur+ Δctol=10+10=20 mmcnom , sl=cmin, b+ Δctol=20+10=30 mmcnom , sl=cν +φw=20+8=28 mm

⇒ cnom, sl=30 mm

d=h−cnom , sl−φ /2=400−30−20/2=360 mm

Calcul armăturii in reazem.

μ=M Ed

beff xd2 xf cd

f cd=f ck

γc= 16

1,5=10,67

f ck=16(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss

μ=M Ed

bxd2 xf cd

=12480 ,8 x104

300 x 4602 x10 ,67=0 .1842⇒ω=0.2063

As=ω xbxdxf cd

f yd

=9 .84 cm2

f yd=f yk

γd= 355

1,15=308,7

Nmm2

f yk=355N

mm2 (pentru PC 52) conform Zoltan Kiss

96

Page 97: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

A s ef= 10,16 cm2

- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate

A smin=0 .50 xf cfn

f yk

xbxd=0 , 50 x1,9345

x300 x 460=3 ,80 cm2

f ctm =valoarea medie a rezistenței la compresiune a betonului

Asmax=0 .04 xbxd=55 .20 cm2

A smin≤A seff≤A s max

⇒ 4Ø18

Calculul armăturii în câmp .

Determinarea lățimii active (beff) a planșeului.

beff ≤ min { ∑ beff +bg=1160+700+250=2110mmb1+b 2+bg=2900+1750+250=4900 mm

b=5800 } ⇒ beff = 2110mm

b1=0,5(l-bg)=0,5(6050-250) =2900mm

b2=0,5(3750-250) =1750mm

beff 1=0,2*b1+0,1*L01 =0.2*2900+0,1*5800= 1160 mm

beff 2=0,2*b2+0,1*L02 =0,2*1750+0,1*3500= 700 mm

Determinarea poziției axei neutre .

97

Page 98: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

beff

bw

=2110300

=5 .36>5

-axa neutra e in placă

f ck=16(pentru C16/20) conform Zoltan Kiss

f cd=f ck

γc= 16

1,5=10,67

μ=M Ed

bw xd 2 xf cd

<beff

bw

xhf

dx (1−0 .5

hf

d )h f = înalțimea planșeului

μ=8307 ,6 x104

300 x 4602 x10 , 67<2110

300x

130460

x (1−0. 5130460 )

0 .1226< 1,70

μ <z ⇒ axa neutră e in zona plăcii ⇒ x<h f

Determinarea ariei armaturii în câmp.

μ=M Ed

beff xd 2 xf cd

=8307 , 6 x104

2110 x 4602 x10 , 67=0 . 017⇒ω=0 .0151

A s=ω xbeff xdxf cd

f yd

=0 , 0151 x2110 x 460 x10 ,67308 ,7

=5 , 06 cm2

Aef = 6 ,03 cm2

A smin=0 .50 xf ctm

f yk

xbxd=0 ,501,9345

x300 x 460=3 ,80 cm2

f ctm =valoarea medie a rezistenței la compresiune a betonului

f yk = limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat

f yk =345N

mm2 pentru diameter 16…28 mm (PC52)

- pentru zone seismic indiferent de clasa de ductilitate

A smax=0 .04 xbxd=55 .20 cm2

A smin≤A seff≤A s max

⇒ 3φ 16

98

Page 99: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Calculul la forta taietoare :

Determinarea forței tăietoare capabile a elementului fără armătură suplimentară de preluare

a forței tăietoare.

V Rd, c=[cRd , c xη1 xk ( (100 ρ1 xf ck )1/3+k 1 xσcp ]xbxd

σ cp=0η1=1

k=1+√200d

=1+√200460

=1 .66<2

ρ1=Asl

bxd=

3x 201300 x 460

=0 .004<0.02

A sl se considera 3φ 16

V Rd,c=0 .12 x1 x1 . 66 x (100 x 0 .004 x16 )1/3 x300 x 460=6687 , 8daN

Valoarea minima a fortei taietoare capabila fara armatura speciala se determina cu relatia :

V Rd, c min=(νmin+k1 xσcp )xbxd=0 . 035 xk 3 /2√ f ck xbxd=2608 ,38 daNV Ed=11854 ,2>V Rd ,c=6687 , 8 daN

Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara

armatura specifica, este nevoie de armatura transversala.

Se determina coeficientul minim de armare transversala:

ρw ,min=0. 08 x√ f ck

f yk

=0 .08√16255

=0 . 0012

f yk = limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat

f yk =255N

mm2 pentru diameter 6…12 mm

Cantitatea maxima de armatura transversala:

99

Page 100: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

(Asw

s )max

=0 .5 xα cw xν1 xbxf cd

f ywd

=0 .5 x 1x 0 .55 x300 x10 ,67204

=4 .31mm2

mα cw=1

ν1=0 .6 (1−f ck

200 )=0,6(1−16200 )=0.55

f ywd = 0,8 x f yk =0,8 x 255 = 204

Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton V Rd ,max pentru

valoarea minima a unghiului θ , adica :

V Rd ,max=α ck xbxzx ν1 xf cd x1

ctg θmin+tg θmin

=1 x300 x 0. 9 x 460 x0 .55x 10 .67 x1

2 . 5+1

2 .5

=25133 ,7 daN

se propune ctg θmin =2,5

-Brațul de pârghie al forțelor interne

z = 0,9·d = 0,9· 460 = 414 mm

-Factorul de reducere a rezistenței

ν1 = 0,6 ·(1−f ck

200 ) = 0,55

α cw = 1.0 ( coeficient de ține cont de material)

V Rd, c<V Ed <V Rd ,max

2608 ,38< 11854 ,2 <25133 ,7

-adoptăm ctg 𝜃 = 1,75 cu ajutorul căreia se determină distanța între etrieri cu diametrul barei Φ 8 și cu 2 ramuri de forfecare .

⇒ ctgθ=1 .75

V Rd ,max=α ck xbxzx ν1 xf cd x1

ctg θmin+tg θmin

=1 x300 x 0. 9 x 460 x0 .55 x 10 .67 x1

1 , 75+1

1, 75

=313973,77 daN

V Rd, c<V Ed <V Rd ,max

2891 ,9< 11854 , 2 <313973,77 daN

100

Page 101: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Distanta maxima intre etrieri pe directia longitudinala si transversala se determina cu

relatiile :

sl ,max=¿ {0 .75 xd (1+ctg α )=0 . 75x 460 x (1+0 )=345 mm ¿}¿{}⇒ sl ,max=300 mm

st ,max=0 . 75 d=345 mm

Se propune un diametru pentru verificări.

A sw =2Ø8= 2x0,503 =1,01 cm2

s= A sw∗z∗f ywd∗ctg∅

v ED

=101∗0,9∗460∗204∗1,75118542

=125,92 mm

s < slmax =0,75*d

125,92<345 mm (adevarat)

ρw eff =A sw

s∗b= 101

170∗300=0.0019> ρw min=¿

În zona reazemelor etrierii se vor dispune din φ 8 /100 mm din OB37.

În câmp etrierii se dispun din φ 8 /250 mm din OB37.

101

Page 102: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

102

Page 103: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

103

Page 104: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

X.Calculul stâlpilor

1)Stâlp central.

Pentru dimensionarea armaturilor se vor utiliza momentele incovoietoare calculate cu Axis

9:

Gruparea fundamental ă

Nmax = 107255,1 daN

M y = max(M yaf , M z

af) = max(1592,9;3578,4)= 3578,4 daNm

T af = 746,8 daN

Gruparea special

104

Page 105: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

M max = max (M ys 1 ,M z

s 1, M ys 2 , M z

s 2)= max(7047,2;9359,4;6620;9539,2)= 9539,4 daNm

Naf = 46874,7 daN

T af = 4337,5 daN

As= aria armăturii întinse;

As’=aria armăturii comprimate;

x= sexțiunea de beton

comprimată;

f yd =rezistența de calcul a

armăturii;

f cd=rezistența de compresiune a

betonului;

Calculul stâlpilor centrali armare longitudinal.

a = a’= cnom+∅2

cnom = cmin+ ∆ ctol

=20+10

=30 mm

∅= 20 mm

a = a’=30+20/2=40 mm

d=hst – a =450-40 = 410 mm

Determinarea lui ”x”

x= Nbc⋅f cd =

107255,1∗10450∗10,67 =223,37 mm

Se verifică dacă.

105

Page 106: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

2a’<x<0,6 d sau x< 2d’

2*40<223,37<0,6*410

80<223,37<246 (adevărat)

As=As’ = M As−N∗d (1− N

2∗b∗d∗f cd

)

f yd (d−a' )

f yd=f yk

γd= 345

1,15=300

Nmm2

M As = M+N*d−a '

2 =35784*10³+1072771*

410−402

M As = 234205935 Nmm

As=As’=234205935−1072551∗450(1− 1072551

2∗450∗410∗10,67)

300 (410−40) = -10,64 cm2

As min ≥0,008 Ac –pentru zone seismic cu clasă de ductilitate medie(M)

As min≥ 0,008* 450²=20,25 cm2

⇒ A s ef = 20,32cm2 ⇒ 8Ø 18

Armarea transversala(etrieri):

-forţa tăietoare capabilă a elementului fără armătură transversală specifică se determină cu relaţia:

V Rd ,c¿

=¿¿

Valoarea minimă:V Rd ,c min=( νmin+k 1σ cp ) bw d

În care: rezistenţa carcateristică a betonului la compresiune fck = 16 N/mm2

k=1+√ 200d

=1+√ 200410

=1,69<2,0

coeficientul de armare longitudinală:

ρl=A sl

bw d≤ 0,02

bw-lăţimea minimă a secţiunii în zona întinsă bw=bc-x=450-223,37=226,63mmAsl = 762 mm2 – aria armăturii longitudinale întinse

❑⇒

ρl=762

450. 410¿

=0,0047 ≤ 0,02¿

efortul unitar mediu sub efectul forţei axiale:σ cp=¿¿<0,2fcd

:σ cp=¿¿=5,29 N/mm2<0,2·10,67=2,13 N/mm² (Fals)

106

Page 107: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

coeficienţii CRd,c, νmin, şi k1 pentru beton greu:CRd,c = 0,18/γc = 0,18/1,5 = 0,12

νmin = 0,035√k3 √ f ck=0,035√1,693√16=0,31

k1 = 0,15η1 = 1,0- pentru beton greu

V Rd ,c¿

=¿¿

¿ = (0,31+ 0,15·2,13) 226,63 . 410 = 51359N V Rd ,c

¿>V Rd, cmin ¿

58483 N>51359 N

V Ed=M sus+M jos

lcl =

6563,1+5918,72,65

=4710,11 daN

VEd = 47101,1N < V Rd ,c=¿58483 N→armăturile transversale se dispun constructiv

Diametrul armăturii transversale trebuie să respecte condiţia următoare pentru clasa de ductilitate medie (M):

dbw≥0,4⋅dbl⋅√ f ydl

f ydw

unde: dbl = 18 mm; diametrul maxim al barelor longitudinale; fydl = 300 N/mm2; rezistenţa oţelului din care se confecţionează armătura

longitudinală (PC52) fydw = 308,7 N/mm2; rezistenţa oţelului din care se confecţionează armătura

transversală (PC52)

107

Page 108: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

⇒ dbw≥0,4⋅18⋅√300

308 ,7=7 , 09 mm

Se alege: dbw =8 mmConform P100-1/2006, la stâlpii participanţi la structuri antiseismice, care prezintă

deformaţii post-elastice semnificative, zonele de la extremităţi pe o distanţă lcr se vor considera zone critice. Lungimea zonei critice se obţine în funcţie de clasa de ductilitate (H) în felul următor:

-pentru parter (hniv=3.15m)

lcr≥max { hc=450=450 mm

lcl

6=2650

6=441 mm

450 mm ⇒ lcr = 450 mm

lcr / hc = 450 / 450 = 1< 3 ⇒ se consideră zonă critică doar pe lungimea lcr

În zonele critice se vor prevedea etrieri şi agrafe, care să asigure ductilitatea necesară şi împiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a armăturii transversale va fi astfel încât să se realizeze o stare de solicitare triaxială eficientă. Condiţiile minime pentru realizarea acestor cerinţe, pentru clasa medie (M) de ductilitate, sunt următoarele:

Procentul minim de armare transversală va fi:o 0,035% în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel;

o 0,025% în restul zonelor critice;

Distanţa dintre etrieri nu va depăsi:o în zona critică a stâlpilor, la baza lor:

scl ,max≤min { 8dbl=8⋅18=144 mm

b0

2=

(450−40−8 )2

=201 mm

175 mm⇒ scl,max ≤144 mm

o în afara zonelor critice:

scl ,max≤min {20 dbl=20⋅18=360 mm

min (b , h)=450 mm400 mm⇒ scl,max ≤ 360 mm

108

Se adoptă:etr 8/100 mm

Se adoptă: etr 8/200

Page 109: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

2) Stâlp marginal .

Gruparea fundamental ă

Nmax = 76404,1 daN

M y = max(M yaf , M z

af) = max(748,4;429,2)= 784,4 daNm

T af = 1493,2 daN

Gruparea special

M max = max (M ys 1 ,M z

s 1, M ys 2 , M z

s 2)= max(8921,1;8775,6;7859,6;8813,3)= 8813,3 daNm

Naf = 39089,3 daN

T af = 4528,6 daN

109

Page 110: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

As= aria armăturii întinse;

As’=aria armăturii comprimate;

x= sexțiunea de beton

comprimată;

f yd =rezistența de calcul a

armăturii;

f cd=rezistența de compresiune a

betonului;

Calculul stâlpilor centrali armare longitudinal.

a = a’= cnom+∅2

cnom = cmin+ ∆ ctol

=20+10

=30 mm

∅= 20 mm

a = a’=30+20/2=40 mm

d=hst – a =400-40 = 360 mm

Determinarea lui ”x”

x= Nbc⋅f cd =

76404,1∗10400∗10,67 =179,02 mm

Se verifică dacă.

2a’<x<0,6 d sau x< 2d’

2*40<179,02<0,6*360

80<179,02<216 (adevărat)

110

Page 111: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

As=As’ = M As−N∗d (1− N

2∗b∗d∗f cd

)

f yd (d−a' )

f yd=f yk

γd= 345

1,15=300

Nmm2

M As = M+N*d−a '

2 =7844*10³+764041*

360−402

M As = 130090560 Nmm

As=As’=130090560−764041∗360(1− 764041

2∗400∗360∗10,67)

300(360−40) = -7,97 cm2

As min ≥0,008 Ac –pentru zone seismic cu clasă de ductilitate medie

As min≥ 0,008* 400²=16 cm2

⇒ A s ef = 16,08cm2 ⇒ 8Ø 16

Armarea transversala(etrieri):

-forţa tăietoare capabilă a elementului fără armătură transversală specifică se determină cu relaţia:

V Rd ,c¿

=¿¿

Valoarea minimă:V Rd ,c min=( νmin+k 1σ cp ) bw d

În care: rezistenţa carcateristică a betonului la compresiune fck = 16 N/mm2

k=1+√ 200d

=1+√ 200360

=1,74<2,0

coeficientul de armare longitudinală:

ρl=A sl

bw d≤ 0,02

bw-lăţimea minimă a secţiunii în zona întinsă bw=bc-x=400-179=221mmAsl = 603 mm2 – aria armăturii longitudinale întinse

❑⇒

ρl=603

400. 360¿

=0,0041 ≤0,02¿

efortul unitar mediu sub efectul forţei axiale:σ cp=¿¿<0,2fcd

: σ cp=¿¿=4,77 N/mm2<0,2·10,67=2,13 N/mm² (Fals)

coeficienţii CRd,c, νmin, şi k1 pentru beton greu:CRd,c = 0,18/γc = 0,18/1,5 = 0,12

νmin = 0,035√k3 √ f ck=0,035√1,743 √16=0,32

111

Page 112: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

k1 = 0,15η1 = 1,0- pentru beton greu

V Rd ,c¿

=¿¿

¿ = (0,32+ 0,15·2,13) 221 . 360 = 50878N V Rd ,c

¿>V Rd, cmin ¿

56516 N>50878 N

V Ed=M sus+M jos

lcl =

6740,1+7458,12,65

=5357,81 daN

VEd = 53578N < V Rd ,c=¿56516 N→armăturile transversale se dispun constructiv

Diametrul armăturii transversale trebuie să respecte condiţia următoare pentru clasa de ductilitate medie (M):

dbw≥0,4⋅dbl⋅√ f ydl

f ydw

unde: dbl = 16 mm; diametrul maxim al barelor longitudinale; fydl = 300 N/mm2; rezistenţa oţelului din care se confecţionează armătura

longitudinală (PC52) fydw = 308,7 N/mm2; rezistenţa oţelului din care se confecţionează armătura

transversală (PC52)

112

Page 113: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

⇒ dbw≥0,4⋅16⋅√300

308 ,7=6 ,30 mm

Se alege: dbw =8 mmConform P100-1/2006, la stâlpii participanţi la structuri antiseismice, care prezintă

deformaţii post-elastice semnificative, zonele de la extremităţi pe o distanţă lcr se vor considera zone critice. Lungimea zonei critice se obţine în funcţie de clasa de ductilitate medie (M) în felul următor:

-pentru parter (hniv=3.15m)

lcr≥max { hc=400=400 mm

lcl

6=2650

6=441 mm

450 mm ⇒ lcr = 450 mm

lcr / hc = 450 / 400 = 1,125 < 3 ⇒ se consideră zonă critică doar pe lungimea lcr

În zonele critice se vor prevedea etrieri şi agrafe, care să asigure ductilitatea necesară şi împiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a armăturii transversale va fi astfel încât să se realizeze o stare de solicitare triaxială eficientă. Condiţiile minime pentru realizarea acestor cerinţe, pentru clasa medie (M) de ductilitate, sunt următoarele:

Procentul minim de armare transversală va fi:o 0,035% în zona critică a stâlpilor de la baza lor, la primul nivel;

o 0,025% în restul zonelor critice;

Distanţa dintre etrieri nu va depăsi:o în zona critică a stâlpilor, la baza lor:

scl ,max≤min { 8dbl=8⋅16=128 mm

b0

2=

(400−40−8 )2

=176 mm

175 mm⇒ scl,max ≤128 mm

o în afara zonelor critice:

scl ,max≤min {20 dbl=20⋅16=320 mm

min (b , h)=400 mm400 mm⇒ scl,max ≤ 320 mm

113

Se adoptă:etr 8/100 mm

Se adoptă: etr 8/200

Page 114: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

XI.CALCULUL FUNDAȚIILOR.

Calculul fundație (zonă centrală)

Beton C 16/20

Armătură PC52 Ø6 −¿> Ø14( S 355)

Gruparea fundamentală .

Nmax =107272,3 daN

T x= 746,8 daN

T y=1768,6 daN

M X = 1992,6 daNm

M y = 759,4 daNm

Gruparea specială 1 și 2 .

M max = max(R xx1 ,R yy

1 , Rxx2 ,R yy

2 ) = max ( 5918,7;6234,1;7839,3;6388,1)

M max = 7830,3 daNm

N =64970,1 daN

T x =3197,9 daN

T y =2870,9 daN

M x=7830,3 daNm

M y=6338,1 daNm

114

Page 115: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Terenul de fundare caracteristici geotehnice.

-indicele porilor e = 0,6

-consistența I c = 0,5

γ med = 2000daN

m3

pconv = 450[kPa]

N ef

A≤ pconv

N ef = N + γ G* Gf ;

A = L*B;

Gf =γ med *Hf*A ;

LB

=lst

bst ⇒ B=L*

bstlst =L*

4545 ⇒ B=L

NA

+γ G∗γ med∗Hf∗A

A≤ pconv

NA

≤ pconv−γ G∗γmed∗Hf

γ G=1,35 (pentru gruparea fundamentală)

γ G=1 (pentru gruparea specială)

A=L*B

L*B≥N

pconv−γG∗γmed∗Hf dar L=B

L≥ √ Npconv−γG∗γmed∗Hf

L≥ √ 107272,3450∗100−1,35∗2000∗1,1

L≥ 1,59 m

=>L=1.80 m

B=L=1,80m

lc ={ 0,5 …0,6 L – o treapta0,4 …0,5 L – doua trepte}

lc =L2=1,8

2=0,90 m

115

Page 116: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

bc =B2=0,90 m

lc =bc = 0,90 m

tg β =2∗hclc−lst

≥ 23

hc = max{ ≥lc−lst

3=15 cm

≥ 0,25∗lc=22,5 cm≥ 30 cm

}=>hc = 30 cm

tg β =2∗0,3

0,9−0,45 ≥

23

(adevarat)

tg α =2H

L−lc ≥ 1

H2

≥{L−lc4

=22,5cm

35 cm } => bloc cu două trepte

H2

=35 cm => H=70 cm

Hf = min( hc+H) >1,10 m

Hf = 0,30+0,70 > 1,10 (fals)

-se adoptă Hf= 1,10 m

Df =0,50+ hc+H=0,50+0,30+0,80 = 1,60 m

Verificări.

-din gruparea fundamentală;

1) N ef

A ≤ pconv

N ef =N+γG∗γ med∗L∗B∗Df

A=L*B =3,24 m²

N ef = 107272,3 +1,35*2000*1,8*1,8*1,6 =121269,1 daN

Verificarea capacității portante a terenului.

pconv=pconv+CD+CB

CB - corecția de lățime în kilopascali;

CD – corecția de adâncime in kilopascali;

116

Page 117: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

CB = pconv *K1(B-1)

= 450*0,05*(1,8-1)

=18 [kPa]

-unde: K1 -coeficient-pentru pamanturi necoezive(cu exceptia nisipurilor prafoase), =1

-pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive, =0,05

CD = pconv * Df −2

4

= 450* 1,6−2

4

= -45[kPa]

=> pconv = 450 - 45 + 18

pconv =423 [kPa]

121269,13,24

≤ 423[kPa]

37428,73≤ 42300 (adevarat)

2)N ef

A+

M xef

W x

+M yef

W y

≤ 1,4∗pconv

M xef=M x+T x∗Df = 1992,6+746,8*1,6 = 3187,48 daNm

M yef=M y+T y∗D f = 759,4+ 1768,6 *1,6= 3617,96 daNm

W x=L²∗B

6=¿0,972 m³

W y=B ²∗L

6=¿ 0,972 m³

121269,13,24

+ 3187,480,972

+ 3617,960,972

≤1,4∗423∗100[kPa]

44430,21 ≤ 59220 [kPa] (adevarat)

-verificări din gruparea specială

1)N ef

A+

M xef

W x

+M yef

W y

≤ 1,6∗pconv

N ef =N+γG∗γ med∗A∗Df

= 64970,1 +1*2000*3,24*1,6

=75338,1 daN

M xef=M x+T x∗Df = 7830,2+3197,9*1,6= 12946,84 daNm

117

Page 118: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

M yef=M y+T y∗D f = 6338,1+2870,9*1,6= 10931,54 daNm

W x=L²∗B

6=¿0,972 m³

W y=B ²∗L

6=¿ 0,972 m³

75338,13,24

+ 12946,840,972

+10931,540,972

≤ 1,6∗423∗100[kPa]

47818,73 ≤ 67680 [kPa] (adevarat)

Armarea cuzinetului.

p1,2,3,4=N ef 1

Ac

±M xef 1

W xc

±M yef 1

W yc

N ef 1=Nmax+γG∗γmed∗lc∗bc (Df −H )

= 107272,3+ 1,35*2000*0,9*0,9*(1,6-0,8)

=109021.9 daN

118

Page 119: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

M xef=M x+T x∗( Df −H)=1992,6+746,8*(1,6-0,8)

M xef=¿ 2590,04 daNm

M yef=M y+T y∗(D¿¿ f −H )¿ =759,4+1768,6*(1,6-0,8)

M yef=¿ 2174,28 daNm

W xc=lc ²∗bc

6=¿0,1215 m³

W yc=bc ²∗lc

6=¿ 0,1215 m³

p1=N ef 1

Ac

+M xef 1

W xc

+M yef 1

W yc

p1=109021,9

0,81+ 2590.04

0,1215+ 2174,28

0,1215

p1=¿ 173807,44 daNm ²

p4=N ef 1

Ac

−M xef 1

W xc

−M yef 1

W yc

p4=109021,9

0,81−2590.04

0,1215−2174,28

0,1215

p4=¿ 95382,42 daNm ²

M aa=bc [p0∗l x

2

2+

( p1−p0 )∗lx2

3]

p0−p4

p1−p4

=lc−l x

lc

p0=(l¿¿c−lx )(p1−p4)

lc

+ p4 ¿

lx=lc−lst

2=0,9−0,45

2=0,225 m

119

Page 120: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

p0=(0,9−0,45)(173807,44−95382,42)

0,9+95382,42

p0=¿ 134594,93 daNm ²

M aa=bc [p0∗l x

2

2+

( p1−p0 )∗lx2

3]

M aa=0,9∗[ 134594,93∗0,2252

2+

(173807,44−134594,93 )∗0,2253

3 ]=3661,78 daNm

M bb=lc∗

p1+¿ p2

2∗l y

2

2¿

l y=bc−bst

2=0,9−0,45

2=0,225 m

p2=N ef 1

Ac

+M xef 1

W xc

−M yef 1

W yc

p2=109021,9

0,81+ 2590.04

0,1215−2174,28

0,1215

p2=¿ 138016,83 daNm ²

M bb=

0,9∗173807,44+138016,832

∗0 , 225²

2

M bb=¿ 3551,87 daNm

cnom=cmin+∆ctol=4+1=5 cm

d x=hc−cnom−∅2

=30−5−0,5=24,5 cm

∅=10 mm

d y=dx−∅=24,5−1=23,5 cm

μx=M aa

lc∗dx2∗f cd

= 3661,780,9∗0 , 245²∗10,66∗1000∗10²

=0,063

=>ωx=0,0673

f cd=α∗f ck

γ c

=1∗161,5

=10,66N

mm ²

A sx=ωx∗lc∗d y∗f cd

f yd

=0,0673∗900∗235∗10,67308,69

=4,92cm ²

f yd=f yk

γ s

= 3551,15

=308,69N

mm ²

120

Page 121: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

A sxef=5,24 cm² => Ø10/15 cm

μy=M bb

bc∗d y2∗f cd

= 3551,870,9∗0 , 235²∗10,66∗1000∗10²

=0,067

=>ω y=0,0673

A sy=ω y∗bc∗d y∗f cd

f yd

=0,0673∗900∗245∗10,67308,69

=5,12cm ²

A syef=5,24 cm² => Ø10/15 cm

Calculul fundație(zonă marginlă)

121

Page 122: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Beton C 16/20

Armătură PC52 Ø6 −¿> Ø14( S 355)

Gruparea fundamentală .

Nmax =76404,1 daN

T x= 1493,2 daN

T y=1032,3 daN

M X = 1196,6 daNm

M y = 1603,4 daNm

Gruparea specială 1 și 2 .

M max = max(R xx1 ,R yy

1 , Rxx2 ,R yy

2 ) = max ( 7630,4;7370,7;8637,7;8021,1)

M max = 8637,7 daNm

N =56434,6 daN

T x =2231,6 daN

T y =3860,5 daN

M x=8637,7 daNm

M y=5626,7 daNm

122

Page 123: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Terenul de fundare caracteristici geotehnice.

-indicele porilor e = 0,6

-consistența I c = 0,5

γ med = 2000daN

m3

pconv = 450[kPa]

N ef

A≤ pconv

N ef = N + γ G* Gf ;

A = L*B;

Gf =γ med *Hf*A ;

LB

=lst

bst ⇒ B=L*

bstlst =L*

4545 ⇒ B=L

NA

+γ G∗γ med∗Hf∗A

A≤ pconv

NA

≤ pconv−γ G∗γmed∗Hf

γ G=1,35 (pentru gruparea fundamentală)

γ G=1 (pentru gruparea specială)

A=L*B

L*B≥N

pconv−γG∗γmed∗Hf dar L=B

L≥ √ Npconv−γG∗γmed∗Hf

L≥ √ 76404,1450∗100−1,35∗2000∗1,1

L≥ 1,34 m

=>L=1.60 m

B=L=1,60m

lc ={ 0,5 …0,6 L – o treapta0,4 …0,5 L – doua trepte}

lc =L2=1,6

2=0,80 m

bc =B2=0,80 m

123

Page 124: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

lc =bc = 0,80 m

tg β =2∗hclc−lst

≥ 23

hc = max{≥ lc−lst3

=13,33 cm

≥ 0,25∗lc=20 cm≥ 30 cm

}=>hc = 30 cm

tg β =2∗0,3

0,8−0,4 ≥

23

(adevarat)

tg α =2 H

L−lc ≥ 1

H2

≥{L−lc4

=20 cm

35 cm } => bloc cu două trepte

H2

=35 cm => H=70 cm

Hf = min( hc+H) >1,10 m

Hf = 0,30+0,70 > 1,10 (fals)

-se adoptă Hf= 1,10 m

Df =0,50+ hc+H=0,50+0,30+0,80 = 1,60 m

Verificări.

-din gruparea fundamentală;

1) N ef

A ≤ pconv

N ef =N+γG∗γ med∗L∗B∗Df

A=L*B =2,56 m²

N ef = 76404,1 +1,35*2000*1,6*1,6*1,6 =87463,3daN

Verificarea capacității portante a terenului.

pconv=pconv+CD+CB

CB - corecția de lățime în kilopascali;

CD – corecția de adâncime in kilopascali;

CB = pconv *K1(B-1)

124

Page 125: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

= 450*0,05*(1,6-1)

=13,5 [kPa]

-unde: K1 -coeficient-pentru pamanturi necoezive(cu exceptia nisipurilor prafoase), =1

-pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive, =0,05

CD = pconv * Df −2

4

= 450* 1,6−2

4

= -45[kPa]

=> pconv = 450 - 45 + 13,5

pconv =418,5 [kPa]

76404,12,56

≤ 418,5[kPa]

29845,35≤ 41850 (adevarat)

3)N ef

A+

M xef

W x

+M yef

W y

≤ 1,4∗pconv

M xef=M x+T x∗Df = 1196,6+1493,2*1,6 = 3585,72 daNm

M yef=M y+T y∗D f = 1603,4+ 1032,3 *1,6= 3255,08 daNm

W x=L²∗B

6=¿0,682 m³

W y=B ²∗L

6=¿ 0,682 m³

76404,12,56

+ 3585,720,682

+ 3255,080,682

≤ 1,4∗418,5∗100 [kPa]

39875,85 ≤ 58590 [kPa] (adevarat)

-verificări din gruparea specială

2)N ef

A+

M xef

W x

+M yef

W y

≤ 1,6∗pconv

N ef =N+γG∗γ med∗A∗Df

= 56434,6+1*2000*2,56*1,6

=64626,6 daN

M xef=M x+T x∗Df = 8637,7+2231,6*1,6= 12208,26 daNm

125

Page 126: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

M yef=M y+T y∗D f = 5626,3+3860,5*1,6=11803,1 daNm

W x=L²∗B

6=¿0,682 m³

W y=B ²∗L

6=¿ 0,682 m³

64626,62,56

+ 12208,260,682

+ 11803,10,682

≤ 1,6∗418,5∗100[kPa]

60452,03 ≤ 66960 [kPa] (adevarat)

Armarea cuzinetului.

p1,2,3,4=N ef 1

Ac

±M xef 1

W xc

±M yef 1

W yc

N ef 1=Nmax+γG∗γmed∗lc∗bc (Df −H )

= 76404,1+ 1,35*2000*0,8*0,8*(1,6-0,8)

126

Page 127: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

=77786,5 daN

M xef=M x+T x∗( Df −H)=1196,6+1032,3*(1,6-0,8)

M xef=¿ 2022,44 daNm

M yef=M y+T y∗(D¿¿ f −H )¿ =1603,4+1032,3*(1,6-0,8)

M yef=¿ 2429,24 daNm

W xc=lc ²∗bc

6=¿0,0853 m³

W yc=bc ²∗lc

6=¿ 0,0853 m³

p1=N ef 1

Ac

+M xef 1

W xc

+M yef 1

W yc

p1=77786,5

0,64+ 2022,44

0,0853+ 2429,24

0,0853

p1=¿ 173729,91 daNm ²

p4=N ef 1

Ac

−M xef 1

W xc

−M yef 1

W yc

p4=77786,5

0,64−2022,44

0,0853−2429,24

0,0853

p4=¿ 69352,89 daNm ²

M aa=bc [p0∗l x

2

2+

( p1−p0 )∗lx2

3]

p0−p4

p1−p4

=lc−l x

lc

p0=(l¿¿c−lx )(p1−p4)

lc

+ p4 ¿

127

Page 128: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

lx=lc−lst

2=0,8−0,4

2=0,20 m

p0=(0,80−0,40)(173729,91−69352,89)

0,8+69352,89

p0=¿ 121541,4 daNm ²

M aa=bc [p0∗l x

2

2+

( p1−p0 )∗lx2

3]

M aa=0,8∗[ 121541,4∗0,202

2+

(173729,91−121541,4 )∗0,202

3 ]=2501,34 daNm

M bb=lc∗

p1+¿ p2

2∗l y

2

2¿

l y=bc−bst

2=0,80−0,40

2=0,20 m

p2=N ef 1

Ac

+M xef 1

W xc

−M yef 1

W yc

p2=77786,5

0,64+ 2022,44

0,0853−2429,24

0,0853

p2=¿ 116772,35 daNm ²

M bb=

0,8∗173729,91+116772,352

∗0 , 20²

2

M bb=¿ 3713,86 daNm

cnom=cmin+∆ctol=4+1=5 cm

d x=hc−cnom−∅2

=30−5−0,5=24,5 cm

∅=10 mm

d y=dx−∅=24,5−1=23,5 cm

μx=M aa

lc∗dx2∗f cd

= 2501,340,8∗0 , 245²∗10,66∗1000∗10²

=0,048

=>ωx=0,0513

f cd=α∗f ck

γ c

=1∗161,5

=10,66N

mm ²

A sx=ωx∗lc∗dx∗f cd

f yd

=0,0513∗800∗245∗10,67308,69

=3,47 cm²

128

Page 129: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

f yd=f yk

γ s

= 3551,15

=308,69N

mm ²

A sxef=3,93cm² => Ø10/20 cm

μy=M bb

bc∗d y2∗f cd

= 3713,860,8∗0 , 235²∗10,66∗1000∗10²

=0,078

=>ω y=0,0835

A sy=ω y∗bc∗d y∗f cd

f yd

=0,0835∗800∗235∗10,67308,69

=5,42 cm ²

A syef=5,65 cm² => Ø12/20 cm

BIBLIOGRAFIE

-Curs Fundatii ; Curs Constructii Civile, Curs Beton armat , Curs Statica si stabilitatea

constructiilor, Curs Siguranta constructiilor, Curs Legislatie in constructii ;

- Calculul si alcatuirea fundatiilor- Ioan Tuns editura Universitatii Transilvania

-Structuri de beton armat pentru clădirile etajate .Exemple de proiectare. T.Postelnicu,

F.Țilimpea , D. Zamfirescu

Proiectarea structurilor de beton SR EN 1992-1 –Zoltan Kiss , Traian Oneț

-SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectării structurilor ;

-SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni

generale, greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri

129

Page 130: Licenta Popescu Alexandru Bun(1)

Facultatea de Constructii Proiect de diploma

-SR EN 1991-1-3:2005 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor.Partea 1 :3:Acţiuni

generale.Încărcări date de zapadă

- Indicativ NP 082-04 - Actiunea vantului asupra constructiilor

-SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli

generale şi reguli pentru clădiri

-Cod de proiectare sesismica P100-1/2006

-Indicativ CR 6-2006-Cod de proiectare pentru structuri din zidarie

- NP 112-04 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa NP 112-04

- SR EN 1998-5-2004 Eurocod 8 : Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur

Partea 5 : Fundatii, structuri de sustinere si aspecte geotehnice

- NE-012-99-Cod-Practica-Beton armat

- CR2-1-1-1- Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali din beton armat

130