COTIDIAN DE OPINIE l INFORMAII AL VII IIULUll
ANUL III, NR. 736 MIERCURI, 21 OCTOMBRIE 1992 4 PAGINI — 10 LEI
Colaborare universitar româno-maghiar r Intre universitile din Miskolc — Ungaria i Petroani s-au creat relaii de colaborare tiinific.
In cadrul acestei convenii, as­ tzi, do la ora 9, academicianul profesor Kovacs Ferenc, rectorul universitii din Miskolc, susine, la Universitatea Tehnic Petro­ ani, o conferin cu tema „CO­ RELAREA FRECVENTEI FOCU­ RILOR. ENDOGENE CU PARA­ METRII NATURALI AI ABA­ TAJELOR CU FRONT LUNG®, Reuniunea tiinific va continua i mîine, cu conferinele: „Bazele teoretice ale optimizrii ampla­ srii lucrrilor miniere dc des­ chidere", expus tot dc academi­ cianul Kovacs Ferenc l „Hidro- mrcanizarca l transportul hidrau­ lic in minerit i alte industrii® prezentat de prof. univ. dr. ing. Dobreczcni Elemer, eful ca­ tedrei de Maini miniere dc la Universitatea Miskolc.
Despre cum s-a stabilit cola­ borarea dintro eelc dou univer­ siti ne-a dat eîtcva detalii dc interes dl. prof. univ. dr. ing. Andrei Magyarl, eful catedrei Maini la Universitatea Tehnic Petroani.
— Adevrul este c noi am avut legturi tiinifice cu univer­ sitatea din Miskolc, îns s-au în­ trerupt aeum vreo 10—15 ani,
cînd s-a strîns urubul în con­ tactele cu strintatea. Dup Re­ voluia din decembiie 1989, a
început i interesul pentru astfel de relaii .tiinifice. In octom­ brie 1990 le-am fcut o vizit, de luare de contact, cum se zice, i am stabilit, cu acel prilej, de comun acord, c este necesar
i posibil o reluare a legturilor tiinifice pe baz de reciproci­ tate. Am întocmit chiar l o con­ venie între cele dou catedre de specialitate, semnat în octom­ brie 1991. Printre obiectivele pre­ vzute ara stipulat: colaborarea
tiinific privind cercetarea în domeniul unor preocupri comu­ ne; schimburi de studeni i ca­ dre didactice, îndeosebi absol­ veni aflai în perioada realizrii lucrrilor de diplom, schimburi de publicaii tiinifice, deci informaii. S-a prevzut i bilitatea acordrii unor de studii — dumnealor au ferit doua,
— In ce stadiu se afl
tle posl-
burse i o-
acum aceste legturi care au semnifi­ caii mai largi în ce privete re­ laiile de cunoatere, colaborare, prietenie i bun vecintate gu
Ungaria? — Dumnealor nc-au oferit i
un schimb în domeniul practicii economice pentru 8 studeni dou cadre didactice. Ceea s-n i efectuat. In vederea
tinderii legturilor între cele dou universiti, la sfîritul lunii sep­ tembrie din acest an, s-a semnat o convenie do colaborare între cele dou universiti, din Pe­ troani i Miskolc, fiind prev­ zute obiective la nivelul univer­ sitilor. Aceast apropiero s-a produs din 1991, în luna mai, cînd Ia Miskolc avea loc un sim­ pozion tiînifio lnter-catcdre de specialitate. La scurt timp, în acelai an, o delegaie similar de la Universitatea Miskolc nc-a vizitat aici, participînd la un simpozion tiinifio.
— Prin urmare, manifestarea tiln'fic de astzi, î mîine, la care am îneles c sînl invitai specialiti din unitile miniere i do cercclarc-proieclare din Va­ lea Jiului, este doar un moment semnificativ din recenta istoric a acestor legturi?
— Intr-adevr, aa.este. Numai c în astfel de contacte tiinifice i omeneti se gsesc noi ci pen­ tru O colaborare alit în tiin cit i în coninutul învmîntului superior.
Tibeiiu Sl’ATARU 9 9 9 9 9
?» ce
ex-
HOTE'tlil'S
1
Misiune dificil pentru noul Parlament
Noul Parlament al României, întrunit Ja 1G octombrie. *.e afl in faa unei misiuni dificile, creia trebuie s-i fac fa ir. viitorii patru ani. Pentru început, au fost constituite cele do i i birouri permanente ale Camerei Deputailor .i S natului, precum •i comisiile de lucru. Greul de abia acum începe, odat cu de­ mersurile i negocierile privind formarea noului guvern.
Actuala structur este diferit de cea a vechiului Parlament, nu numai din punct de vedere al reprezentrii pluripartidistc, ci i în ceea ce privete numrul mi mbrilor si. Vechiul Parlament era compus din 516 membri, iar cel nou are doar 483, cu 33 de membri ai puin. Numrul partidelor i formaiunilor politice cu reprezentare în Parlament a sczut, de asemenea. Doar 116 de membri ai fostului for legislativ s-au bucurat de a fi realei. C--1 mai spectaculos aspect îl reprezint faptul ca nu exist o ‘ politic absolut majoritar, care s asigure legislative unilaterale. Acesta este, desigur, un cîtig pe democraiei. In prim plan revine, deocamdat, întrebarea : fel de guvern va fi promovat la putere ? Va fi ales un guvern format din reprezentanii partidelor politice ? Sc va apela la formula unui guvern condus din experi i tehnicieni independeni? Poate fi numit, în deplin consens, un prim-ministru care s fit* reprezentant al Frontului Democrat al Salvrii Naionale, in con­ diiile în care Convenia Democratic i-a anunat, deja, intenia de a nu participa la un Guvern de un une naional ?
Nu este exclus posibilitatea gsirii unor soluii i formule guvernamentale viabile. In condiiile actualei structuri, cele opt partide i formaiuni politice reprezentate în Parlament cu greu se vor putea uni în jurul unui prim-ministru politician. Se pa-c c ideea unui guvern format din experi i tehnicieni lndepen deni cî.tig din ce în Ce mai mult teren. In prima sa conferin de pres despre reînvestirea sa în funcia de preedinte al Româ­ niei, domnul Ion Iliescu i-a dovedit valenele de moderator etalînd mai multe soluii posibile de formare a noului guvern. Nu lipsesc îns, uncie motive de îngrijorare. Formaiunea politic a Uniunii Democratice a Maghiarilor din România, solidar cu partenerii si din Gonvenia Democratic, dei i-a dobîndit man­ datele în parate, a rea listei Naionale schimbrilor fotilor lideri. Se bate moned in sprijinul Ideii une! înelegeri între FSN i unele din gruprile parlamentare care s" afl de partea Conveniei Democratice. Partidul Socialist al Muncii i-a declinat, deocamdat, intenia de a particip», la rin dul su la formarea noului guvern. Ar mai rmîne deci, pentru • grupul parlamentar al Frontului Democrat al Salvrii Naionale, posibilitatea unor coaliii cu Partidul România Mare i grupul de senatori ai Partidului Democrat Agrar. Dar aceasta nu este suficient pentru realizarea numrului majoritar de voturi necesare Învestiturii noului guvern.
Este evident c un Guvern lipsit dc coloratur politic, for­ mat din experi i tehnicieni, ar fi mai potrivit, pe msura cerin­ elor actualei etape a reformei economice, fapt subliniat în mod clar i de premierul Theodor Stolojan, la un an de la investirea ac.tualului guvern.
Se pare c numai o larg coaliie a zentate în Parlament, unite în jurul ideii tereselor naionale, va putea s asigure stabilitatea guvernamen­ tal atit de necesar pentru redresarea economic i rii din criz. Vor fi oare capabile forele politice s se în jurul acestei idei, pc deasupra intereselor de partid ? toacele sptmîni ne vor aduce, fr îndoial, clarificri sens.
for luarea unor deciz'î
calea ce
Senat l în Camera Deputailor, candidînd pe liste se anunat oficial c nu accept participarea sa la forau viitorului guvern alturi de FDSN. Partidul Unitii a Românilor i-a redefinit poziia dc centru, în urma
< , 9 — » 9 9 9
scoaterea uneasc
NOTE
IN EXCURSIE, LA BRÂNCUI
DESPRE UN ANUME SPIRIT GOSPODRESC
O întreb pc domnioara Bcatrice Licr, din licidcberg, reprezen­ tanta Crucii Roii Germane, prezenta, simbta, la Balul Crucii Roii, ce prere arc despre f piui c:i la ora asta (inc nu o 22.00), s-a terminat berea ?
— E de neiertat ' <— Ea dv. se intimpla? — Da. dac se bea foarb multa bir'-. — i bea ? — Da, dar dureaz, totui, foarte mult juna .se termin. — Ce se bea mai mult, berea la sticl sau la halb ? — Intr-o circium se bea bere la halb. Are gu* l mult
buri di.cit berea la sticl. — Berea de Haeg are un bun renume. Cum vi se parc, în
comparaie cu cea de la dv. ? — In Germania, am but i bere mai buna i bere mai proas-
d cit asta... Deci, se poale i mai ru
mai
ti
I V I
„Nu ne uitam strbunii i valorile naionale" — iat deviza sub care -12 de copii de la coala generala nr. 7 din Petroani au fost, simbtâ, intr-o excursie la monumente istorice din ju­ deul Gorj. Copiii au vizitat Gomplcxjul muzeal de la Tîrgu Jiu, casa memoriala „Brâncui" i Tabra dc sculptur contemporan dc la IIo- bi.i, unde au ascultat expunerea, deosebit de competent i interesant a profesorului Du­ mitru Blcndca, muzeograful casei memoriale, recent întors din India, unde a „urmat" firul peregrinrilor operelor lui Brâncui în aceast ar. Au mai vizitat sf'nb cu muzeul nici, locuri silfii !casc, celor 42 <!- doamna învtoare Aurelia Ncdov, i transmi­ tem mulumirile lor sindicatului minei Livczenl i conducerii acesteia, pentru sprijinul pc care
cx- 7
Li- a-
a mnstire Tismana mnstirii, i sfinla mnstire Lai- incrcalc de istorie, de reculegere
Ne facem purttorii dc cuvînl ai copii i ai organizatoarei excursiei
§ $ S l-au acordai, plinind la di poziie, pentru cursie, „graliul", o ma in. Cum la coa sint înscrii mnli copii ai minerilor de 1
vezi ni i l)i!) i, gestul r-npla srmnifii iii I arte. (Clin ll >1.14 \N)
O „surpriz" pentru aulomobilit) ofer, prin­ tre altele, i intersecia strzilor (fost) 23 gt.sl i (înc) Grivia Roie din Petroani, faa incintei UACCVJ o groap destul de dinc, ascuns dup citeva denivelri (strada e neasfaltal) ii ateapt cu sagacitate victimele.. Ga balaurul din poveste, ca se mulumete ca cîte o „Dacie" pc zi. Proptit cu o roat in groap, „Dacia" cu greu poate fi salvat i re­ pus in circulaie. i nu fr unele mari daune.
Groapa cu pricina se afl in faa unei uniti care, pi in definiie, este „de administrare". A- dic, are spirit a hninistrativ, gospodar De­ sigur, ca nu se ocup de strzi, ci de cantin i cminele exploatrilor miniere. Acest pro­ fil n-ar trebui s-o 'împiedice ins, s se în >ri jcasc i de citeva amnunte ; curtea inc.n' i. strada dc care se loloscle. Un gospodar ad ' - ral nu ar neglija aceste amnunte, ci, dimpo­ triv, le-ar acorda atenia necesar i ordinea pe care o asiguri in incint i preajma ei te reprezint in ochii vecinilor chiar in faa propriilor salariai.
De fapt i dezordinea sau neglijenta te prezint. Dar altfel decit pretinde firma... (1 M )
au- In a-
dinipo- . Cureni i
CULTURALE, CALDE SI RECI Avanpremier teatral
Mult ast.-plat. premiera cu spectacolul „B it.ii in plu" („E- xist ner' i“), al crui t xt il datorm maestrului Marin So­ rescu. va putea fi. in sfir-it, \ un.ita in ir -ar a colec­ tivului T .tirului „I.D. irbu” din Petroani. Spunem „colectivului” •a nu actorilor t •atriilui pentru c. a a cum ne a declarat1 dom­ nul Dumitru Vi lea, în clit ite de n vizor al spectacolului, la
r alizar a scenici îi aduc con- 1 o'itia toi vi i cari bureaz in t. atru — de la m iinisti. pin.î ! i .rlnr. Se an in’.i asad.ir. un
• ol modei n. inedit la P - tio-, .ni. îndrzni*, la care s-a trudit vremi de pc-te 7 luni. Tiim> d doua ore. ne vom re- in*Pni ci simbolurile dramatur- I -i Ini Marin Soreseii. „A fost o investiie marc d(, energie, de 'itfbt d.- b.ini rec moate ; ‘ la.i Dumitru Vel a. Care u­ ii ni i si faptul Cil nu s-ar fi r li. it ptctuolul fi sprijinul <li isebit p«- care t< ti’iil l-a pri- ri .t d-s la I,ii>a in lirat< lor mi- r i. 'i rlin part'a . ndicatelor
'ui dilor r|. la SC „UMIRO.J” S' , E'.l Dilja.”
D e .rul . ’f 1 dreptul fas- r . nt. (Se nografia este sem- i l i I- Ebn.i B izdu an) Se fo­ los to .tc m'r'oac de pe c ir<- o i na r ond mpornriâ lc p-rmite. <rr.ipo. Memento irn- unici-, efec­
„Capitalism” ...devean <>-i ind ii '.a re iminli Inspectoratul judeean pentru cul­
ta • i domni.I inspector ef ca Judeul Hunedoara cuprinde i V./. a liniai l Nil de alta, ilar nu l-am vzut pe aici i nici nu
r,i un or z na onorai instituii pe care o conduce. Un exem- I i . .mcret ni la oferit, r< c< nt. directorul clubului din Lupeni
allind de la tal-viziune cu se organizeaz o nou ediie a i hi u '.ului de interpretare a romanelor i canonetelor la Tir- I ile. a do, it sa trimit l.i concurs citeva interprete tinere din E.lpeni S-a irii rcsat la Tirgoviti', rle unde i s-a rspuns ferm <a invitai.i pufni pr.-.eli < ie a fost trimis da mult vreme pen­ tru toi inter,m i, din ju le. pe adies.i Inspectoratului judeean, •i i piesele ia concnren’i lor a avut loc înc la începutul lunii
plcmbric Nu e- te prima data cînd invitaii adresate formaiilor ar i t :. ui inti rpri ilor rlin jude de a participa la concursuri d nivel naion il sînt „uitate", cu bun tiin, în dosare sau sînt < .ioinii ale < trein de tîrziu, deci devin inoperante. Si aceasta alunei cînd ar putea fi prez.cni cu anse reale de succes inter- pr. i din Valea Jiului. A <i proceda foitul Comitet judeean de riilii'r.i, a ,fi procedeaz .i actualul Inspectorat. Nimic nu »-a • 'limbat I Domnii din Deva tot cu fumuri de „capitaliti” au r.i'ii. s. Dou Mrii cu acera i plrie, cu acelai stil de a sprijini cultura Judeului. PAI. dac sînt pe acePrii scaune, aceiai oa­ meni cum s se lucreze în alt fel 7 se întreab oamenii. i au
«Jrcptit»’. (Clin HOLBAN)
te de lumini i sunet). Un spec­ tacol — putem s v dezvluim acest secret — care arc drept fir conductor demasc.ir. a atrocit­
ilor reg'murilor totalitare, fie ele rle stânca sau de dreapta — toata r ima de tehnic din dotire. pre­ cum i întreaga miestrie a ac­ torilor. Din nefericii e. tocmai datorit exigenelor tehnico, spec­ tacolul nu poate fi Jucat, in Va­ lea Jiului, dccit 11 Petroani. Decorul su nu poate fi mont it pe nici o scen din Vale. Numai la Teatru. Se ateapt o afluen deosebit de public. Simbt si duminic, dou reprezentaii. I.a premier i-au anuntat prezena atit autorul. Marin Sorescu. cit i alte personaliti ale artei tea­ trale 0 criticii de specialitate, invitai din Craiova si Bucureti ai Fundaiei culturale ID Sirbn. •Se intenioneaz, d,- altfel cu prilejul premierei, o întîlnire a lui Marin Sorescu i a celorlali invitai cu iubitori de literatur si tcitrn din Valea Jiului.
în par.iL. 1. actorii teatrului aii trecut deja la montare a unui alt sp ctacnl. o dramatizare dup Victor Eftim u. semnat si pus in scen de Nicnlac Ghcrghc in­ titulat „P.iun asul codrilor”. a crui pr' mi' r va avea loc în ziua de 29 octombrie.
I! M i;x ANDRI.SCU
SPORT Fotbal, divizia BTroncea, debut cu dreptul
FG CARACAL — MINERUL LUl’ENI 0—1 (0—0). Joc crîncen. Dup meci, Tutac, Flichc, Tron­ cea i Ungureanu au fost dui la spital, unde li s-au cusut pl­ gile, li s-au tratat „semnele”, confirmind comportamentul gaz­ delor, unul de maidan.
FC Caracal i-a schimbat toat conducerea, numind i un nou antrenor, în p< rsoana d-lui Cir- ciumaru, toate în ulcea renaterii echipei.
Mim rul a jucat deschis, punînd in prima repriz in dou rinduri probleme gazdelor, cind Viorel Fauna, singur cu portarul, n-a putu înscrie, iar Codescu a utat
Ispir, singurul gol
AS PAROENI — METALUR­ GISTUL SADU 1—0 (0—0). N-a fost o Victorie la scor D&i gaz­ dele ar fi meritat-o. Echipa oas­ pete s-a mulumit cu un joc e- minamente defensiv, ramimnd in blocstarturi 80 de minute, pui nele lor contraatacuri risipindn-sc în faa liberoului Necreal i a portarului Farka.
AS Paroeni s-a in ’ dat din primul minut la cârma jocului, atacind pe toate flancurile cu fundaii Cioara i Dodenciu pe post de extreme, cu Constanti- nescu m jloca, cu Dinu i Ior- dache înfipi în coastele aprrii .mediate. uturile puternice la poarta Metalurgistului s-au Izbit de blocul compac t al aprtorilor din faa portarului, care a avut o zi norocoasa. Repriza s-a în­ cheiat cu un rezultat alb, dei putea fi cel puin 2—0. Dup pauza, imediat, gazdele au d< s cliis scorul. In min. 47. Ispir tri­ mite mini'rAi in gol. din lovitui i liber,i direct, acordat la un
fault la marginea careului. Tor- daclie, Dinu, Dodenciu s-au mai pit de neniimar 'te ori în f ia porii oaspeilor, dar n ansa a fcut s nu înscrie. Partida s-a bucurat de un arbitraj corect.
Campionatul judeean REZULTATE TEHNICE: Mim rul Aninoasa
— Maurul GT.clari 1—0, Mureul Deva — Me- talopla'.tica Oralie 2—1; Victoria Cal.in — Mi­ nerul Vulcan 2—0; CI R Simcria — Construc­ torul Hunedoara 3—1; Minerul Teliuc — Aurul Brad 2—1; Minerul Ccrtej — Minerul Brb- teni 6- 1; Favior Oralie — Metalul Criscior 1—J; Pai ingul Lonea — H.iber Haeg 2—0.
CLASA MEN T 1 Mincrid Vulcan 10 H 1 1 22 ll 17 2. Pai ingul Li nea 10 7 1 2 24— i;> 15 3. CFR Simcria 10 6 1 3 20— li i.) 4. Haber Haeg 10 5 3 2 l.i— 8 13 5. Victoria Calan 10 6 0 1 22 10 12 6. Constructorul Iliined. 10 6 0 4 29- III 12 7. Minerul Certej 10 4 3 3 21 —.11 ll
8. M> lalopl. (tratie 10 5 0 5 33 23 10 9. Mini rul Aninoasa ll) 5 o :> 15— 17 19
10. Mureul Deva 10 4 0 6 12— 19 H 1 1. Minerul Brbatem II) 4 0 6 12— 27 8 12. Minei Ui Ti Inie ll) 4 0 6 13— 30 11 13. Minerul Gliclari «0 2 3 5 13 — 22 7 14. Aurul Brad 10 3 1 6 10— 19 7 15. Metalul Criscior 10 2 1 7 15— 21 5 16. Favior Ortie 10 2 0 8 11— 10 4
ETAPA VIITOARE, 25 octombrie: Minerul Vulcan — CFR Simeria; Metaloplaslica Or- tie — Victori i Clan; Minerul Gla lari — Mu­ reul Deva; Haber Haeg — Minerul Aninoasa; Metalul Criscior — Parîngul Lonea; Minerul Certej — Favior Orfllle; Constructorul Hune­ doara — Minerul Teliuc; Minrrul Brh.b ni — Aurul LîraA.
din poziie favorabila pe ling bar, scorul primei reprize r- mînind alb...
Dup pauz, Troncea — noua achiziie a Minerului (Tr. M­ gurele) — care a Jucat excelent, a marcat golul victoriei, min. 80, la captul unei aciuni în m.ire vitez. Coautor, Popa Ionel.
Oaspeii au inut de rezultat i au câtigat, în final cu 1—0, dup o druire colectiv in care evideniaii se numesc... toi ju­ ctorii. Arbitrii au prsit tere­ nul cu ajutorul poliiei, care le-a asigurat integritatea corporal i ieirea din ora.
Suporterii echipei Minerul au putut vedea, la faa locului, cum se citigu sau se pierd punctele într-o întrecere în care nu are ce cauta violena. Spre cinstea lor, comportarea in meciurile de acasa dovedete acel respect faa de adversar, fa de îns il ideea de sport.
Acesta este cel mai marc ci- tig al fotbalului.
* *
lnsuc, piciorul rupt FEMINA SF. GHEORGHE —
U NIV E RSIT A ’J ’ E A I> ET R O. A NI 1—3 (I—0). Incidente .i Ja acest meci, unde arbitrii (centralul a fost din Alba Iulia?) au prsit stadionul sub escorta poliiei, linul dintre tu.ieri a ajuns la joc dup 20 de minute, fiind „ad­ mis” in teren cu acordul prilor.
Universitatea a marcat imediat, min. 4, dar... golul a fost anulat. A înscris Cercel, cu un ut bine pl isat.
Partida s-a derulat tare, dep­ ind condiia unui meci feminin i gazdele au reuit s deschid scorul in min. 20, cu care s-a încheiat prima repriz Dup pau­ za, valoarea i-a spus iii» intui, în min. 47, aceeai Cerci 1 a tri­ mis in poart, restabilind egali­
mu im
Dulcu, irezistibil
MINERUL UR1CANI — Vie- TORIA CURTEA DE ARGE 4—0 (1—0). A fost o partid grea, mai ales in prima repriz, cîncî oaspeii au reuit s opreasc aciunile ofensive ale minerilor, fâcind dou linii de aprare îrt faa propriului careu. Terenul fi fost greu, alunecos, dar publicul a gustat din plin o victorie, care la început, nu îi suridea, Ia Tir» asemenea scor. Elevii cuplului Maria .i Marian s-au întrecut îrf a-i arta capacitatea de adaptarg i au reuit s desfac lactul adversarului, e drept, destul dig tîrziu. Primul gol a venit doar, în min. 41, cind ex-divizionarul A, Ceacusta, a executat, puternic), o lovitur de col i Tolciu, pre- zent în careu, a trimis mingea iq poart. «tg
La reluare, jocul se încingi. Victoria vrea egalarea, dar utul lui Câuncac lovete un adversar sl 2—0, min. 61. Oaspe’i sînt „îrf corzi1*. Florescu execut un cor­ ner lung, Irimu, cu latul, tri­ mite pentru 3—0. Ultimul gol l cel mai aplaudat, a fost oper virfului Dulcii, care a fcut sla­ lom printre adversar) 40 m cu un .ut extrem do violent, A înscris al patrulea gol. min. 84, pecetluind rezultatul final.
tatea. l’pste 7 minute, Titiant», B fcut un slalom printre aprtoa­ re i a înscris spectaculos, adu- cindu-si echipa în avantaj. Oas­ petele au maj punctat o datS, i»in. 60, prin Maria tefan, dup§ o centrare, ca Ia carte, a vîrfti- lui I.upu. Tansuc a czut vio tim unui atar grosolan. Acuflu are fractur deschis, dcvenîn) indisponibil pentru o perioad
îndelungat. Cu aceast victorie. Universi­
tatea preia efia clasamentului, promiînd s nu o mai cedez® pin la... promovare. UNIVERSITATEA: Popa, Bele*,
Kiss R (Tn.isuc, min. 70 Sârb), Ciulavii. Kiss M., Tocar, Cercel, Ni.i, Stcf.in, I npii, Titianu (er- ban).
Fotbal feminin REZULTATE 'TEHNICE: ÎNDES Sibfi —
Colorom Codlea 1—2; CFR Tg. Mure — Muearf Cluj I —l; Flamura Satu Marc — Ardeleana Alba Iulia 0—0; Fcminn Sf. Ghcorghc — Uni­ versitatea Petroani 1—3; IU Oiadca a stat.
CLASAMENT
Universitatea Petro-ani 5 5 0 0 12— 4 10 Flamura S. M. 5 4 1 0 10— .3 0
Colorom Codlea 6 4 0 2 17— 6 a Ardekana zXlb.i Inia 5 3 1 J 29— 3 1 îndes Sibiu 6 2 1 3 10— 10 3 Mucart Cluj 5 l 1 3 8— 7 3 CFR Tg. Mure 5 0 3 2 3-26 3 Fcmina Sf. Gheorghe 6 1 0 5 9- 30 2 IIJ Oradea 5 0 1 4 3- 12 1 ETAPA VIITOARE, 21 oetoiml > r iir: CojIonom
Codlea — Fi mina Sf. Gheor,' he; Ardeleana Alb Iulia — IU Oradea ; Mucart Cluj — Flamura Satu Mare; Universitatea Petroani — CFR Tg. Mure. Tndes Sibiu st.
Il'ihric realizata de Doi tl NEAM'I’U
MlERCi Rl. 21 OCTOMBRIE 1992 ZORI N O 1 3
Incercarea de a dobîndi un act legali­ zat a devenit cu adevrat un chin. Nota­ riatul din Petro.ani este pur l simplu sufocat de cererile nenumrailor ceteni Înirai zilnic la cozi interminabile. Spa­ iul de care dispun funcionarii Notariatu­ lui este cu mult mai mia decît cel necesar pentru a face fa cerinelor populaiei în mod civilizat. Puine servicii publice se numr i se pot compara, ca volum
S co > i
o
numr i se pot compara, ca volum de lucrri, cu notariatul. Reglementrile i legislaia cu privire la întocmirea i eli­ berarea unor acte sînt vechi l constituie un adevrat hi al birocraiei. Se vind i se cump 3 locuine. Se întocmesc acte cu privire la o motenire. Sînt solicitate tot felul de atestate legalizate. Fiecare solicitant este grbit. Vrea s fie servit cu promptitudine. Dar, pur i simplu, a- rest lucru este imposibil în condiiile d înghesuial în care lucreaz funcio­ narii notariatului din Petroani. Solicl- t.mtii sînt nevoii s alerge în prealabil pentru dobîndirea altor hîrtii. Copii lega­ lizate fcute pe baza actelor autentice, u- neori în s.iptmîni de zile grcn.nt în hindi ascâ luna iulie fi t felul do adeverine, certificate .l testate, pentru a intra în legalitate cu mn-t nire“. nc-a Informat, cu obid, P n'ionar caro nu a acceptat, din decen­ t. i fac numele public.
Nimeni nu-i acuz pe funcionarii de îa notariat Dimpotriv, cei de la notaria­ tul din Petro- ni M fac cu prisosin da­ toria. în cnnd ii de lucru destul dc grele. Birocraia este efectul unor legi mai vechi, care nu an fost abrogate. Au aprut. în schimb Ic i i reglementri noi. o situaie di» f ipt d n domeniul dreptului public cu
multe exemplare. Trec i chiar luni
p'n cînd bit tul cetean, an- hisul birocraiei poate s do- nn act de care ar<> nevoie. „Din s’nt purtat pe drumuri dup
a- o
un
totul diferit de cea existent înainte de a decembrie 1989. Au aprut l s-au dez- $ voltat întreprinderi particulare, micii 5 proprietari, tot felul de noi societi co- $ merciale. Se construiesc locuine partlcu- §
I
s
l 1
lare în cu totul alte condiii. ampania electoral a pus la grea Încercare i nota­ riatul cruia l-au revenit nenumrate a- tribuii noi, In condiiile pluripartidismu- lui.
Noua situaie reclam în mod cert ne­ voia unor schimbri, care ar trebui s-i preocupe pe consilieri i pe primarul mu­ nicipiului, care au primit din partea ce­ tenilor un mandat limitat la patru ani pentru a le reprezenta Interesele. Este clar c notariatul are nevoie îns de un spaiu mai cuprinztor, pe msura noilor solicitri. Se pune îns i problema, mai delicat, întrucit ine de ierarhia justiiei sau chiar de o decizie la nivelul nuluî, a suplimentrii numrului notari­ lor sau, eventual. înfiinrii unor riatc publice în celelalte orae din muni­ cipiul nostru. Credem c i parlamenta­ rilor alei s reprezinte interesele celor ce i-au votat cn încredere i speran le revine îndatorirea de a-i nota pe agenda de lucru intervenii la nivelul Camerei Deputailor i Senatului, pentru abroga­ rea unor prevederi legislative vechi. In­ actuale, generatoare de birocraie i sus­ inerea i promovarea unor legi noi, a- cLcvatc, în domeniul dreptului civil.
Nemulumirile cetenilor care ni s-au adresat cu rugmintea de a întreprinde ceva pentru a face public starea de lu­ cruri care sufoc activitatea notariatului, nl se pare a fi justificat. Nu ne rmîne decît s sperm c primria i parlamen­ tarii notri dragi vor manifesta receptivi­ tate fa dc doleanele alegtorilor.
Viorel STR.W
guver-
nota-
CE SÂ NE MAI MIRE?Alegerile au trecut,mizeria a ramas tim cu toii c, în ultimii ani,
în Valea Jiului, bîntuie, fr mil, una dintre bolile pe care pîn acum nu prea le-am cu­ noscut: trichineloza. Nu insistam asupra ei, deoarece, în repetate rînduri, organele de specialitate au artat care sînt cauzele ei i cum poate fi prevenit. Cît despre vindecare, e mai com­ plicat, fiind necesare medica­ mente strine. Mai tim cu toii c aceast boal se contacteaz de om prin consumul de carne de porc bolnav. i maj tim c porcul se îmbolnvete datorit obolanilor, care, culmea culmi­ lor. în Valea Jiului colcie mii peste tot, fr ca cineva s se apuce serios de deratizarea ora­ ului.
Spunem deratizare, pentru c aa ar fi Ideal i in folosul nos­ tru. Dei o asemenea idee pare mai degrab o iluzie, decit o speran realizabil. Motivele pentru care facem astfel de a- firmaii sînt lesne de îneles i foarte uor de demonstrat, mai ales dac avem în vedere c, pentru a se ajunge la deratizare, e mai întîi nevoie de curenie sau, în termeni tehnici, de sa­ lubrizare. Din acest punct de vedere, oraul nostru, cu toate
• •• calitile sale de reedin dc municipiu, st prost. Nu ne re­ ferim desigur la zonele centrale. De mai muli ani se. pr;n • a doar curenia pe strzile prin­ cipale, în vreme ce prile late­ rale sînt lsate în voia soartci. lntimplarea a fcut ca într-una din zilele trecute, s ne poarte paii prin cartierul Aeroport, zona strzilor Saturn i Aviato­ rilor, deci în partea de jos a oraului, care (din punct) de ve­ dere al cureniei, este chior Jos de tot. Privirea i se ag ii, vrei nu vrei, de citeva puncte gospo­ dreti din aceast zon, cel de ling coala 7 i cele din preaj m, de la care, dup spusele ce­ tenilor, gunoaiele nu s-au m.ii ridicat de foarte mult timp. De altfel, spusele lor sînt întrite de privelitea jalnic ce i se ofer. Containere arhipline, -zone vecine inundate de gunoaie si de tot ce poate însemna mize­ rie în ultimul grad.
Durerea mare este îns al»a i credem c totui e vorba i despre o lips de educaie ele­ mentar. La toate aceste contai­ nere i zone Inundate de gunoaie te izbete, în primul rind, joaca unor copii, care scormonesc prin containere, precum i turmele .'u- porci de la gospodriile d:n pri .i - m, ce îl fac veacul numai u numai la containere, in eii/ re de hran. Pe lîng toate are»tea. din cînd în cînd, cîte un obolan speriat încte ca fulgerul de Ia un container la altul, sup».a i el probabil pe cei ce ÎJ de­ ranjeaz de la locul su pref.? rat.
Cam asta 0 situaia i rvobn- bil c urmrile nu vor O «^•-'‘t cele caro, de regul, tiu. în asemenea cazuri. S nc neai mire atunci c trichineloza proliferea­ z în Valea Jiului, mai mul' de­ cît în alte zone ale rii? S no mai mire c deinem un nor'o’-it. Ioc frunta în privina infectri; oamenilor cn trichinella sptr.dis’ Iat cîteva reflecii cc ar piue i fi luate în considerare de cei <-e rspund dc salubrizarea si d- co­ tizarea oraului.
Gheorghe Ci.IRVASA
Ne tratm cu uic fiart sau cu aspirin9 Trecerea de la 'ozonul cald la cel rece provoac o scrie de
schimbri in viaa omului. De la cldura vacanei parlamentare ia infr urarea ateptrii rezultatelor alegerii noilor reprezentani ai structurilor puterii, e o diferena. Aceasta exist i ne influen­ eaz Intr-o masur.» mai mica sau mai mare. Dar nu despre acest gen de schimb; re e vorba. Corpul, psihicul, trebuie s se adapteze ni ilor condiii. Fiecare organism o face in felul su. dup con- •trueij i start a sa dc funcionalitate.
Oamenii in virata resimt cel mai puternic frigul i umezeala toamnei. D irerilc reumatismale le aduc aminte c.i aceasta boal ♦'xi-.la. i cum pot fi alinate ? Cu leacuri „babeti" sau Cu medi­ camente. Cu singura condiie ca acestea d n urm s fie de gsit, in acest scop, am incercat sa facem o evaluare a olertci de m-.-di- c.ini' nte de r<zt.n, dar a din ceh lalte. necesare in m.d.irliilc res­ piratorii, . ardince, ln-patce. ale stomacului, .a.
I' irm a ia SANACOM V I din Viilean cste o unitate privatiza- ♦ Bine ap ivizion.ita. F posd.il 'a existe o l.-gatura intre una i
dtâ. A .dar, rl.n cab c >r. i anligrip ile, sc gsesc piramidon il.' r.
aspirina, paracetamolul. Antlreumaticele exist în gam larg, atit pentru uz intern cît .i extern. Nu lipsesa nici antibioticele, tablete i injectabile. Durerile de dantur pot fi calmate cu algo- calmin. Cardiacii au la dispoziie o gam diversificat de medica­ mente, mai puin „Extraveralul". Suferinzii de astm pot gsi „Miofilin" fiole i tablete, „Bronhodilatin". Se gsesc, de asemenea, i antiacidc pentru stomac. Lipsesc „Fasconal" i „Godamina", topurile de tuse — pot fj înlocuite într-o oarecare msur cu biete i picaturi, care exista — diureticele, vata medicinal, coolul sanitar i pansamentele sterile. Ni s-a fcut precizarea acestea lipsesc în întreaga ar, cauza fiind o criz de producie. Farmacia SANACOM V.J onoreaz atit reetele gratuite cît i pe cele compensatorii (la jumtate de pre). La acestea din urm au dreptul toi pensionai ii i salariaii cu venituri mici i nu trebuie s existe nici o reinere din partea medicilor de a
Chiar dac cele de maj sus „suna" a reclam, ca -ini adevarate. Pe cuvintul lui...
Paul
ri 1 „ „ I • A A A ®
-. imativ un <1- c- n u i|j.î ce, la „(presiunile" si a fost demol.it!»
a Lup, n.iilui pen- cimp liber ext nderii r- zer-, lor de c.îrbu-
, p(. tapet cu n .'ixim di '
una i ..re a stat, ;i iii cimpului tar. i n , ci a n r.Ic pc cilii n :.i'. <7T ului, jnu rca unei gri noi. «are s-a pus i era mult min'at de autorit.ildo locale de atunci era rm n- n rm i în ci n- trul vechi a unui punct rle opri­ re a tr- nurilor. tsitul ju :.if-i at,
i ar*»*”' in » .-ma, <b v»nit<; „rle 1 a • )t»( tru a crc i < -b li .urii n , d pus M in nu a I! < i .i in 7<j
ie vede- pri mrie,
policlinic La
• ifcctarea grii mp ;j demolrii, <a. m cab i extin- mini' r. Dcz.ifcc-
p:ca dificil, tre- on.de in' pind sa cir-
pin.i la noul puni t terml- din extrem.ta! - vestic a
unde a i inccput con- l’robl ma
fr-
< (Tili
intru, it. V de demolrile in jurul v>:h iu- II ii centru a rmas o zona 10c.il - ti de mii di familii, precum i o sc.im.i de instituii, um ai co­ rn r. ..do i chiar prin' ip.d.i ar­ tera pre min
('n pun-1 d< oprire p: ntru fr • mri a pi^supu". inia i o cldire <1'1 -/a care, rldar daca nu putea fi o n doua gata, totui • ri buia s aib, pn ling 1 mrio- ri.'dil.itea-i Cp cit de cit acceptabilii a-l tone . Mal . de vechiul Cldirea ce vechii gri
pc locul unui cldiciu imiunn-
r<p.:clfi< „ l o Inf.ii'.a- i '. c-
des c i i ,i vorba chbir centru urban, iar trebuia in., lo. ijj urma s fie con'triil-
tor i efv.it dm punct re ailiitccton foita d venit ulterior a crei demolare muli lupcnari au lacrimal.
Or. ignorind aceste con-ad' ren­ te, data fiind i lipsa de fonduri, constructorul, caic a executai extinderea Îmi'.i ferate i gara din Hrbtcni. a venit cu o so­ luie care, pe buna dreptate, nu a puful fj acceptat: o cldire rudimentar cu patru perei i un acoperi care sa gzduiasc o c.ea ele bilete .i... atit. Rcs- p'm.rind deci aceast soluie, au­ toritile locale an gtit o solu­ ie in „stilul" specific timpurilor. In lipsa fondurilor, primria api l.it la... voluntariatul prinde i ilor clin ora — , tribiii cu materialo tu cil tu cu fora de miînra" ... departe. Prin contribuia voi i i ln< ii uit, s- i ridicat, m i multe im api ri, lioluil. ion, Ma ia punct rmliii stai­ ile, d darea în do-ia încapi rl, casierii de 1 CFRt
a Intre
(ie­ i caro, dc peste 4 ani este
rle cale lerat i, primul di- opiire la intrarea tre- (icrsonal in Lupcni, ca i <l_- autobuz pentru cursele i interurbane. Dup pre- rlâdirii, nici s-nu jnstalat,
bi- i o magazie de min,
a amenajat, de ctre primrie. i o sal aiisptare cu dou grupuri sanitare. Deci, cldir funcional, care
bnci, o
rs­ punde mior nevoi fireti, ah' pu-
Plicului cltor. Dar, odat darea in funciune a r spectivei cldiri, concomitent <. u bucuriile bon* ficiorilor, au inccput i chiar au preliminat, suprrile In pn stpin . dareasca teptarc i vastute, ap >i degradate. In înc-
CU
lor. I rind c, ncavind un
-vârât, care s go-po- ldirca, slile de a- WC-urile au fost de-
Paradoxuri la
perl ;i holurile net eupatc dom­ nete mizeria, n.m lria, vîntiil uiera liber prin geamurile spar­ te, iar pi.de tot un miros pesti­ lenial, de inimi i excremente, ce provine de la fostele WC-uri devastate i nu numai, de care beivanii sau ali trectori se... folosesc <lin plin. Deci, un Joo de mizerie, degradant din punct de vedere citadin, l surs de infecie pentru publicul nevoit s atepte dtip vreun mijloc do transport.
Revolta l nemulumirea cet­ enilor oraului cînt Justificate i 11 s-a dat. cx-presic prin nume­ roase reclamai! adresate Prim­ riei l prin protcsti le puLlice in­ serate în ziarul nostru local. Ga­ ra ce a fcut Primria p fost l
asigure ca, odat cu strzile din jur, sa se mture prin holur le .i peronul cldirii, s se spele i ii ap prin încperile murdrite de „bcn'-ficiarii" de ocazie.
O soluie mai rdic da s-a con­ turat in aceasta primavara. Pen­ tru a spori funcionalitatea cl­ dirii i a o menine in ordine, din iniiativa Primriei s-a gam/at o licitaie pentru spaiu din holul de trecere spre peron. Licitaia a to--t cilii.ala dc un intreprinzulor particular, care i-a propus sa amenajeze un chioc alimentar, piomiind s
cldiri., Zis i a investit
igienizarea a WC-urilor, cit i
Mu. chm-.cul
a- un
cat go- sjiaiilor
ur­ ii n
asigure i igienizarea meninerea cur deniei, fcut. Iuti cprinztorul serios atit pentru r eamcnaj.i rea WC-urdor, cit pentru ridicarea chiocului trebuia o sptâmin i putea li dat in funciune. A pi ut, inii, ca din senin, „proprietar" cu pretenii rice asupra cldirii, a pe care le cuprinde. Proprietarul, Ia care nil s-a gîndit dintre cei preocupai de ci.idiril, n" este altul decît gionala CFR Timioara, tar" care l-a adus e proprietar decît în momentul cînd a fost sesizat cldirii respective a fost licitat de Primrie un spaiu un comerciant particular, peste licitaia Primriei, nala CFR a anunat i ea licita­ ia pentru spaiul respectiv. Par­ ticularului care a cîtlgat licita­
nimeni soarta
llc- „proprie-
aminte c
Regio-
neglijenei ia Piimariei i s-a ceruf Btf Ic retrag urgent. Chiocul ridicat, clin schelet metalic sticl •« disprut. Grupurile sociale igie­ nizate iu fost din nou degrada­ te. devenind ceea ce au fost: fo­ car de mizerie.
Probi, ina nu este darii preten i.i CFH-ului asupra cldirii e ju-.tificat sa't nu. Adevrul c c printre constructorii cldirii în cauz a figurat l antierul ACCF... care a fost necesar ra fi-'ureze ca executant l pentru acoperirea in acte. Tocmai p<- ba/.i acestor acte a ajuna Regio­ nala Ci R proprietarul cldirii in -liscuie.
• •
ACTUALITATEA INTERNAIONAL
Germania Imigranii n-au linite
Valul de violen rasist l xe­ nofob declanat la Rostock a zbuciumat încrederea în patria lor adoptiv a numeroi descen- deni ai muncitorilor imigrani — relateaz agenia France Presse.
Dup ce i-au petrecut întrea­ ga lor tineree acolo, lor le este team în prezent s mai ias singuri seara pe strad, într-o ar pe care o credeau a lor.
Malek, un muncitor marocan, în vîrst de 20 de ani, care lo­ cuiete de 16 ani Ia Sankt Au- gustin. în landul Rhenania de Nord-Westfalia, se gîndete în mod serios s mearg s se sta­ bileasc în Maroc. Dup eveni­ mentele din Rostock, populaia local este ostil imigranilor. „Tot mai muli germani caut s se conving c strinii sînt cau- a -problemelor dificile cu care
ei se confrunt", a spus Malek într-o german impecabil.
In ateptarea acestei plecri, care seamn mai mult a exil decît a întoarcere, Malek, ca i prietenii si marocani, i-a schim­ bat obiceiurile. „Exist locuri în care noi nu mai clcm", afirm el.
Stamatis Assimenios, un poli­ tolog grec, în vîrst de 29 de ani, stabilit la Bonn, unde se bucur de o situaie bun, este membru al Consiliului consultativ al stri­ nilor în acest ora. Venit în Ger­ mania pentru a studia, el s-a stabilit acolo. Dar, „din dragoste pentru viitorii si copii", el a hotrât s se întoarc în Grecia. Prietenii greci i turci, se gîn- desc s se întoarc în rile lor, a adugat el, evocînd drept cau­ z existena unul „apartheid so­ cial".
Circuitul ilicit al armamentelor Ziarul „New York trimes" a
publicat un articol al corespon­ dentului su la Washington, M. Gordon, în care acesta scrie, între altele: „Rusia a fcut un pas ce contravine eforturilor în­ dreptate spre prevenirea proli­ ferrii armamentelor". Dup cum au relatat persoane oficiale a- merlcane, Rusia vinde Ghinei tehnologii pentru sistemele de ghidare a rachetelor, motoare de rachet l alte sisteme mo­ derne de armament. Aceste li­ vrri ctre Beijing 11 îngrijorea­ z pe reprezentanii administra­ iei americane, care consider o China are nevoie de tehnolo­
gie militar exclusiv pentru crea­ rea unor noi arme, care ar putea fi vîndute unor tere ri. „Gel mai mult ne nelinitete re-ex- portul, a relevat purttorul de cuvînt al Pentagonului. Nu tim ce vor face chinezii cînd vor ob­ ine sistemele de armament de înalt tehnologie". Vlnzrile de arme ruse au devenit pentru Washington o problem strin­ gent.
Un înalt reprezentant l admi­ nistraiei Bush, a remarcat, de asemenea, c în fr de arme, Moscova vinde Chinei tehnologie care ar putea fi utilizat în ve­ derea obinerii uraniului îmbo­ git.
PUBLICITATE [ COPIATOARE
Relaii Ia telefon | 93 - 545972
I I ,
Societatea Comercial „OPTIM” (fost „Modern”)
prin Restaurantul din Piaa Victoriei, bloc 71 servete meniu pensiune pentru prînz, constind în felul 1, II — mîncare cald si desert, l’ie informativ 225 lei.
Se fac abonamente pe minimum 7 zile.
M I C A PUBLICITATE
ANIVERSARI
COLECTIVUL Biroului OIS — Banca Comercial Român, filiala Petroani, ureaz cu stim i preuire, doamnei Irina Mu- rean, cu ocazia zilei de natere „La muli ani !“, mult sntate i fericire.
COLECTIVUL Unitii 108, ureaz un sincer „La muli ani 1“ l împlinirea tuturor dorinelor doamnei Fuior Rodica. (5242)
V1NZARJ
VÎND camionet Mercedes de 3,5 tone, cu cabin dubl, de 5 ani. Telefon 99/743521 sau 99/713821, Satu Mare. (5248)
VIND Audi 100, fabricat 1981, stare excepional, pre 600 000 Iei, negociabil, telefon 543905, dup ora 14. (5244)
VIND autobuz 22 locuri, pre negociabil. Informaii Vulcan, str. Republicii, bloo D9, ap. 6, dup ora 18. (5241)
VIND garaj tabl zona central, telefon 544854. (5238) ' l VIND garsonier mobilat sau mobil camer zi „Elza", Pe-
trila. Telefon 543925. (5237) V1ND televizor alb-negru, convenabil. Telefon 550805, Petrila,
dup ora 14. (5236) VIND apartament 3 camere, confort I, ultracentral, 2,2 mi­
lioane, negociabil, telefon 542537, orele 9,30—11,30; 16—20. (5215)
VIND mobil sufragerie, lemn masiv. Republicii, 78/2, tele­ fon 544144. (5230)
VIND dou fotolii pat, dou fotolii simple, ptu copil. Infor­ maii Petroani, str. Gloca 4/1 (ling restaurantul Modern), (5232}
VIND construcie metalic (privatizare, garaj), sîr. Viitorului, 9A/25, Petroani. (5250)
închirieriI CAUT pentru închiriere spaiu depozit en gros, zona Petro­
ani—Petrila. Telefon Timioara 96/183654 sau Vulcan 70685 dup ora 19. (5228)
PIERDERI l<
PIERDUT legitimaii bibliotec i periodice nr. 1893, eliberate de UT Petroani. Le declar nule. (5247)
PIERDUT tichet butelie seria C, nr. 3843, eliberat de Gentrul do preschimbare a buteliilor Vulcan. îl declar nul. (5231)
PIERDUT carnet omer pe numele Silav Mania, eliberat de Biroul forelor de munc Lupenl. 11 declar nul. (5240)
PIERDUT legitimaie periodice nr. 195. eliberat de UT Pe­ troani. O declar nul. (5243)
DIVERS!n SOCIETATEA Comercial „Dacia" COMSERV IMPEX! SRL
vinde bere indigen „Arcina", en gros, la preul de 62,50 sticla 1/2. Se primesc comenzi la Barul „Metropol" — Petrila. (5249)
DECESE
SOIA Florica, fiica Anda, fiul Adrian cil familiile, cu pro fund durere anun dispariia fulgertoare a scumpului lor
RONAICAROL Inmormînlarca, joi, 22 octombrie, ora 13, de la domiciliu. (5216)
COLECTIVUL Casei <Ic culfur Petroani eslc alturi de colega Ronai Rodica, în greaua durere pricinuit dc dispariia socrului.
Sincere condoleano familiei. (5215)
SOIA Ana, fiul Tibcrlu, nora Sorina, nepoii Tibior i Ani anun cu durere dispariia fulgertoare a bunului lor
LUKAC'S HILIIELM înmoi militarea azi, ora 13, dc la domiciliu. (5231)
COLECTIVUL sectorului Aeraj, Compartiment dc Protecia Muncii | Inspector ef AI’M de la EM Dilja, este alturi de doinitul i»g. Solga Ioan, in greaua încercare pricinuit dc decesul socrului su. (5239)
horoscop BALANA
nu comport decît investiie ele capital afectiv.
SCORPION (23 octombrie — 21 noiembrie) Plasa de pianjen e deja în­
tins i-i ateapt prada. SGETTOR
(22 noiembrie — 20 decembrie) Primii vizita unei persoane de
un farmec aparte... CAPRICORN
VRSTOR (20 Ianuarie — 18 februarie)
Ceasul ru va fi aruncat. Ale­ gei cu grij momentul!
PETI (19 februarie — 20 marile)
Singura arm valabil e un zîmbet galnic, urmat de un compromis neangajant.
BERBEG (21 martie — 20 aprilie)
Dac roata norocului s-a oprii la 13, dublai miza!
TAUR (21 aprilie — 20 mal)
Zi tern, în compania uno» ini blazai.
GEMENI (21 mal — 21 Iunie)
Succesul în afaceri mrunte v îndeprteaz de adevraii prie­ teni.
RAC (22 Iunie — 22 Iulie)
Numai un nebun poate lua a decizie just, în situaia în care v aflai.
LEU (23 Iulie — 22 encesl)
Sînt previzibile schimbri „la vîrf”, care vor arunca noi poveri pa umerii celor czuL
FECIOARA (23 august — 22 septembrie)
...................
ionaie din Republica Mol­ dova. Telematinal.
10,00 Actualiti. 10.10 Calendarul zilei. 10.20 Film serial. MARG i SO-
PHIE. Episodul 14. 11,2Q TV 5 Europe. 12.10 Ora de muzic. 13,00 Vîrst a treia. 13.30 Ga un hrisov, ca o bala­
d... 14.00 Actualiti. 14,15 Magazin agricol. 14.45 Avanpremiera TV. 14.55 Preunivcrsitaria. 15.30 Telecoalâ. 16,00 15, 16, 17, 18. 16.30 Microrecital Ricky Nelson. 16.45 Tragerea Pronoexpres. 16.55 Actualiti. 17,00 Arte vizuale. 17.30 Studioul economic. 17.55 Fotbal: Dinamo — Olym-
pique Marseille ' 19.50 Fotbal: Aarhus’G.F. (Da­
nemarca) — Steaua, 21.50 Actualiti. 22,25 Film serial. MAMA LU­
CIA. Episodul 2. 23.20 Festivalul internaional de
romane, canonete i an- soncte.
23.55 Actualiti.
tefan CIMPOI Responsabil do numr
tefan CIMPOr Corectura I
Emilia ACHIREI fl Viorica F1RULESGU
Cotidianul de opinii ;! Informai! al Vii Jiului „ZORI NOI" esfo realizai de
SOCIETATEA COMERCIALA „ZORI NOI" S.A.
înfiinat conform De- Pbiel nr. 20B/12.06.I991 N Prefecturii fuclculul tfunccloara.
Director BlIRCEA BUJORESGU *
Materialele necomandate i nera- blicate nu se restituie. Responsabili­ tatea moral i juridic asupra co­ rectitudinii datelor cuprinse în arti­ cole aparine, în exclusivitate, autori­ lor.
REDACIA I ADMINISTRAIA: 2675 Pctrofanl, str. Nlcolas Blcesco nr. 2 Telefoane: 511662 (director-redactor ef); 515972 (director exccativ-admtnlstrativ di­ fuzare); 541663, 542464 (secii).
w TIPARUL | tipografia Pelrojanl, str,
Nlcolao Blcescn nr. 2. Telefon 641363. I