UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

77
UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ FACULTATEA ECONOMIA TURISMULUI INTERN ŞI INTERNAŢIONAL LUCRARE DE LICENTA Coordonator ştiinţific: Prof.univ.dr.Cezar Mihalcescu BUCUREŞTI 2009 1

Transcript of UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Page 1: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA ECONOMIA TURISMULUI

INTERN ŞI INTERNAŢIONAL

LUCRARE DE LICENTA

Coordonator ştiinţific:

Prof.univ.dr.Cezar Mihalcescu

BUCUREŞTI

2009

1

Page 2: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA ECONOMIA TURISMULUI

INTERN ŞI INTERNAŢIONAL

Litoralul Romanesc si promovarea lui pe internet

Coordonator ştiinţific:

Prof.univ.dr.Cezar Mihalcescu

BUCUREŞTI

2009

CUPRINS

2

Page 3: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

INTRODUCERE………………………………………………………………………

CAPITOLUL 1 TURISMUL ÎN ROMÂNIA

1.1 FORME DE TURISM ÎN ROMÂNIA.........................................

1.2 DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA……………………

CAPITOLUL 2 LITORALUL ROMÂNESC- RESURSE TURISTICE

2.1 POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL AL LITORALULUI

ROMÂNESC………………………………………………………..

2.2 POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LITORALULUI

ROMÂNESC...............................................................................

2.3 STAŢIUNI TURISTICE PE LITORAL......................................

CAPITOLUL 3 PERSPECTIVELE DEZVOLTǍRII LITORALULUI ROMÂNESC

3.1 LITORALUL ROMÂNESC ACTUAL.........................................

3.2 POSIBILITǍŢI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ROMÂNESC DE

LITORAL.....CU AJUTORUL

INTERNETULUI ...............................................................................

3.2.1 PORTALUL DE TURISM..................................................................................

3.2.2 PROPUNERI

CONCLUZII....................................................................................................................

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................

ANEXE............................................................................................................................

INTRODUCERE

3

Page 4: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Turismul reprezintă astăzi unul dintre fenomenele care domină lumea contemporană, unul

dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondială remarcabil prin dinamică,

motivaţii multiple şi o mare diversitate a formelor de manifestare. Având în vedere dezvoltarea

sa în ultimii ani atât turismul intern cât şi cel internaţional deţin o pondere importantă în

economia mondială.

Fiind o activitate “in mişcare”, turismul este purtătorul unor schimbări şi transformări de

bunuri şi valori individualae şi nu în ultimul rând de modele culturale. Modelarea acestora

reprezintă un fenomen dificil, iar pentru a obţine beneficii maxime şi a reduce dezavantajele

societatea trebuie să adopte pachete distincte de măsuri pe care să fundamenteze cercetarea

ştiinţifică de profil din perspectiva promovării unui turism ştiinţific.

Fiind numit şi “industria oamenilor” turismul antrenează prin amploarea şi conţinutul său

un vast potenţial natural,material si uman având implicaţii profunde asupra dinamicii

economiei si societăţii,asupra relatiilor internationale.

Turismul, ca activitate economică poate cauza pagube mari ariilor protejate, în special dacă

nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce şi mari beneficii. Presiunile din partea turismului

cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel încât ariile naturale

frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durată, vizite de o zi şi

chiar sport. În ultimul timp se încearcă o controlare cât mai bună a resurselor turistice , pentru

ca acestea sa fie cât mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesară o amenajare

turistică cât mai potrivită care să ţină cont atât de avantajele materiale ale zonei turistice în

cauză cât şi de păstrarea în cele mai bune condiţii ale resurselor turistice în cauză..

Lucrarea de fata isi propune o analiza a turismului practicat pe litoralul romanesc si propune

modalitati de promovare pe internet prin constructia unui site care sa dea informatiile necesare

astfel incat numarul turistilor din aceasta zona sa creasca.

Lucrarea este structurata pe 3 capitole

4

Page 5: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

CAPITOLUL 1 TURISMUL ÎN ROMÂNIA

Varietatea si bogăţia atracţiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce România pe

unul din primele locuri in Europa. Localizarea României la intretăierea mai multor drumuri

europene facilitează accesul aici pe toate căăle - cu avionul,masina,trenul sau vaporul. Natura a

fost generoasă cu poporul român, dându-i pe întreg spaţiul etnogenezei sale un peisaj cu

trăsături estetice indiscutabile. Peisaj rezultat dintr-o armonioasă îmbinare a părţilor

constitutive, în care diversitatea coabitează strâns cu ineditul şi expresivitatea. Practic nu există

element al cadrului natural care într-o formă sau alta, cu o pondere mai mare sau mai mică, să

nu participe la alcătuirea unei zestre atractive de excepţie. Structura geologică, relieful,

hidrografia, climatul, vegetatia sau fauna îşi aduc fiecare o contribuţie notabilă în acest sens.

1.1 FORME DE TURISM ÎN ROMÂNIA

O posibilă clasificare a principalelor forme de turism practicate din România poate fi :

turismul balneoclimateric (de exemplu apele termominerale, sulfuroase, clorurate, sodice,

calcice, oligominerale si sulfuroase oligominerale sunt prezente în staţiunea Băile Herculane;în

prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa

termominerală, înşirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km;izvoarele de la Baile

Herculane au radioactivitatea ridicata si sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si

Mont Dore),turismul montan (predominant in Carpati),turismul urban (urban se refera la

petrecerea timpului liber, a vacantelor in orase, pentru vizitarea acestora si pentru desfasurarea

unor activitati diverse:Bucuresti,Brasov, Timisoara etc.), turism rural si ecoturism, turismul

cultural (turismul cultural in România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai

mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de încarcatura cultural-istorica a

obiectivelor turistice :manastiri, biserici, muzee, etc.),turismul de afaceri (cu o dezvoltare

crescândă în ultimii ani fără a se confunda cu turismul urban), turism de litoral (litoralul Mării

Negre), etc.

5

Page 6: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

De asemenea principalele repere turistice din România sunt: capitala ţării (Bucureşti),

litoralul Mării Negre cu staţiunile sale (Mamaia, Eforie Nord, Neptun etc.), Delta Dunării,

Munţii Carpaţi, în special Valea Prahovei şi Poiana Braşov (zonele montane cele mai

frecventate), Bucovina (situata in nordul Moldovei) cu vestitele mănăstiri si biserici, ale căror

picturi exterioare (datând din sec.XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramureş,

sudul Transilvaniei, incluzând şi ţinutul Haţeg şi zonele înconjurătoare (leagănul civilizaţiei

dacice) şi Nordul Olteniei.

Pe lângă aceste zone turistice in România sunt multe alte centre turistice, oraşe şi staţiuni.

Ele includ oraşele cu vestigii medievale: Iaşi (vechea capitală a Moldovei), Cluj - Napoca (cel

mai important oraş al Transilvaniei medievale), Timişoara (oraş multietnic şi multicultural din

Banat), Braşov, Târgovişte (capitala Munteniei, înainte de Bucureşti), Sibiu,

Sighişoara ,Fluviul Dunărea la Porţile de Fier, masivul Făgăraş (cu cel mai spectaculos relief

alpin din România) sau Parcul Naţional Retezat din Carpaţii Meridionali încântă vizitatorul cu

frumuseţea lor .

Locurile istorice şi mediul lor natural sunt puncte de atracţie pentru turiştii străini, şi nu

numai, datorită legendelor populare locale (de ex. legenda lui Dracula).

În activitatea turistică internă se practică o gamă largă de forme şi aranjamente

turistice,determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism, de condiţiile de realizare

a echilibrului ofertă-cerere, de paticularităţile organizării călătoriei. În general, formele de

turism pot fi definite prin aspectul concret pe care îl imbracă combinarea serviciilor

(transport,cazare,alimentaţie,agrement) ce alcătuiesc produsul turistic , precum şi prin

modalitatea de comercializare a acestuia.

1.2 DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

Pe lângă litoralul Mării Negre există numeroase zone turistice care contribuie la

redresarea turismului românesc. Astfel, un exemplu de activitate turistică intensă o reprezintă

zona Maramureşului .În ultimii ani Maramureşul a devenit o destinţtie importantă a

turiştilor străini datorită resurselor turistice naturale (Rezervaţia naturală Pietrosul Mare - e

6

Page 7: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

inclusă in rândul Rezervaţiilor Biosferei alături de Delta Dunării si Parcul Naţional Retezat.,

rezervaţia Cheile Tătarului, rezervaţia naturală Creasta Cocoşului, Rezervaţia Peştera cu oase -

rezervatie speologica, etc) cât şi celor antropice: vestigii istorice ( ruinele cetaţii Bogdan-

Vodă, clădirea Monetăriei Baia Mare, etc.), edificii religioase (traseul bisericilor de lemn:

Dudeşti - Ieud - Bogdan Vodă - Bîrsana - Giuleşti - Budeşti - Fereşti - Vadu Izei – Rogaz, c ea

mai mare atracţie turistică a Maramureşului o reprezintă bisericile din lemn, 8 dintre acestea

fiind incluse in patrimoniul UNESCO: Biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" - 1720

din satul Bârsana, Biserica "Sfântul Nicolae" - 1643 din satul Budeşti, Biserica "Cuvioasa

Paraschiva" - 1770 din satul Deseşti, Biserica "Naşterea Maicii Domnului" - mijlocul

sec.XVIII din satul Ieud, Biserica "Sfinţii Arhangheli" - 1796 din satul Plopiş, Biserica

"Cuvioasa Paraschiva" - 1604 din satul Poienile Izei, Biserica "Sfinţii Arhangheli" - 1663 din

satul Rogoz, Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" - 1767 din satul Surdesti),

“Cimitirul Vesel”-Săpânţa este unic în lume, coloritul crucilor şi textele pline de umor

eternizând ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază vigoarea spiritului românesc care nu se

teme de moarte. De altfel tot atracţie turistică o reprezintă Vestitele porţi maramureşene- sunt

adevărate 'cărţi de vizită' ale sculpturii în lemn. Măiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul

traditional pentru 'Ţara Maramureşului': semnul soarelui, simbolul vieţii. Cele mai frumoase

astfel de porţi se întâlnesc în satele: Sapânta, Vadul Izei, Desesti, Giulesti.Regiunea

Maramureş ete axata pe trei tipuri de turism si anume: turism de tratament si recuperare -

bazat pe ape termale si existenta minelor de sare dezafectate. Apele din aceste locaţii pot fi

folosite în scopuri curative şi de agrement. Minele de sare inchise si lacurile sarate de la Ocna

Sugatag si Cojocna prezinta un potenţial excelent de atragere a turiştilor din regiune şi din

regiunile invecinate, turism montan - în special pentru sporturile de iarnă şi cele extreme.

Munţii Maramureşului, Rodna şi Ţibleşului (staţiunile Borşa, Izvoarele, Mogoşa), turism

cultural - inclusiv turism rural, turism bazat pe evenimente şi turism în centre

istorice.Tradiţiile populare bogate şi diversificate, dezvoltarea artelor moderne şi existenţa

vechilor capodopere arhitecturale sunt toate potenţiale atracţii turistice.

Un alt exemplu de destinaţie turistică este Delta Dunării ce oferă posibilitatea de a

efectua o gamă mai largă de activităţi de relaxare şi agrement decât în orice zonă turistică fie

montană fie  litorală. Exemplificăm : se poate face plajă , (la Sfântul Gheorghe şi Sulina se pot

face şi băi in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si flora, se pot organiza

7

Page 8: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

expediţii  şi excursii în pădurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se pot face plimbări cu

barca cu vâsle sau cu şalupa pe canalele şi lacurile din Deltă , se pot petrece seri în sălbaticie

pe insule izolate la lumina focului de tabără , sau se  pot practica  sporturi nautice , şi nu în

ultimul rand se poate vâna.

Principalele forme de turism ce se pot desfăşura în Delta Dunării sunt: sejururi pentru odihnă şi

pentru practicarea sporturilor nautice şi a pescuitului sportiv; turism specializat pentru

ornitologi, botanişti si ihtiologi; cure heliomarine pe plajele de la Sulina, Sf. Gheorghe şi

Portiţa şi foto vânătoarea. Pe teritoriul Rezervaţiei au fost stabilite mai multe zone turistice,

delimitate în funcţie de accesibilitatea în zonă, resursele turistice, baza tehnico-materială şi

cadrul natural nedegradat. Acestea sunt: Mila 23 - Mila 36; Matiţa - Bogdaproste; C.A. Rosetti;

Gorgova - Uzlina; Roşu - Puiu; Sulina - Sf. Gheorghe; Dranov - Razim; Sinoie; Chilia -

Pardina.

Transportul în Delta Dunării se poate efectua cu bărci sau şalupe, în funcţie de distanţe

şi de preferinţele turiştilor. Specialităţile culinare tradiţionale sunt, evident, preparatele din

peşte proaspăt dar meniul este întregit de carne de pui, văcuţă, vânat, icre, legume, fructe,

lactate.

Printre alte destinaţii turistice preferate de turişti se mai număra şi Carpatii Meridionali. Sunt

cei mai înalţi şi mai masivi din întregul lanţ al Carpaţilor româneşti. Datorită trăsăturilor

reliefului, ei mai sunt numiţi Alpii Transilvaniei şi se intind de la Valea Prahovei, în est, până

la culoarul Timiş-Cerna, în vest. Lungimea totala a acestora este de circa 300 km, iar lăţimea

oscilează între 22/-5 km. Faţă de celelalte două ramuri ale Carpaţilor româneşti, care au o

orientare generală nord-sud, Carpaţii Meridionali sunt orientaţi pe direcţia est-vest. Aici se pot

practica mai multe tipuri de turism cum ar fi: turismul de afaceri (turismul de afaceri priveşte

în sens larg, călătoriile oameniilor pentru scopuri legate de munca lor. Acest tip de turism nu

constituie o prioritate in aceasta zonă. Hotelurile din aceasta zona au un grad de confort scăzut,

majoritatea fiind încadrate la o stea sau două. Acestea ar putea sa ofere condiţii mai bune

pentru turismul de afaceri în special prin creşterea nivelului de confort, prin crearea de săli de

conferinţe, organizarea de evenimente), turismul cultural (potenţialul turistic cultural-istoric

cuprinde importante monumente istorice, vestigii arheologice, muzee, elemente de etnografie şi

folclor, între cele mai importante sunt: vestigiile cetăţilor, fortificaţiilor şi construcţiilor

religioase dacice de la Grădiştea de Munte, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie etc. din Munţii

8

Page 9: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Şureanu, vechi de peste 2060 ani,vestigiile capitalei Daciei - Sarmizegetusa Ulpia Traiana din

Depresiunea Hateg,ruine ale castrelor si băilor romane de la Călan, Tibiscum, Băile Herculane,

Lainici şi Bumbeşti -Jiu etc.).De altfel se mai practică turismul urban, turismul ruaral si

ecoturism, turismul montan (cel mai predominant în aceaastă zonă putându-se practica

diverse sporturi de iarnă: schiul pe pârtii amenajate si neamenajate, alpinismul etc.),turismul

balneoclimateric. In Carpatii Meridionali există un numar relativ mare de Parcuri nationale

si rezervatii naturale: Parcul National Retezat inclus pe lista Natiunilor Unite de parcuri si

rezervatii naturale omoloage; alte zone protejate de interes national în Muntii Bucegi, Piatra

Craiului, Cozia, Gradistea de Munte - Cioclovina (Munţii Şureanu), Domogled - Valea Cernei;

rezervatii naturale: floristice si peisagistice în Muntii Cozia, Bucegi, Domogled - Muntii

Mehedinţi, Piatra Craiului etc.; rezervatii speologice: pesterile Closani (Muntii Mehedinti),

Muierilor (Munţii Parâng), Şura Mare şi Tecuri (Muntii Şureanu) etc; rezervaţii forestiere:

Pădurea de castan de la Tismana (Muntii Vâlcan) etc. Aceste parcuri ofera peisaje variate şi

atractive ce permit practicarea turismului de odihnă.

Toate aceste zone turistice contribuie la atragerea unui număr cât mai mare de turişti în

România,dar litoralul se află printre primele locaţii turistice mai ales în materie de număr de

locuri de cazare .

CAPITOLUL 2 LITORALUL ROMÂNESC- RESURSE TURISTICE

România dispune de un mare potenţial turistic pus în valoare mai mult sau mai puţin în funcţie

de posibilităţile de amenajare turistică ale diferitelor zone. Astfel şi litoralul românesc oferă

destule resurse turistice dar nu toate sunt valorificate corespunzător.

2.1 POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL AL LITORALULUI ROMÂNESC

Litoralul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de 245 km (din care 82 km

sunt în judeţul Constanţa), între Capul Midia la nord şi Vama Veche la sud. Plaja, cu o lăţime

de circa 150 - 200 m, are nisip fin în cea mai mare parte şi o pantă lină, uşor accesibilă. Marea

Neagră prezintă o serie de caracteristici care o deosebesc de alte mări şi îi măresc funcţia

turistică:

9

Page 10: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

prin salinitatea redusă a apelor sale favorizează practicarea spoturilor nautice şi a

scufundărilor subacvatice;

în sezonul estival, nu prezintă curenţi de mare intensitate si valurile nu ating

înălţimi mari;

este lipsită, practic, de maree si staţiunile oferă turiştilor plaje uscate, în mod

permanent;

ţărmul coboară lin, fără adâncimi bruşte şi nu prezintă stâncării şi pietriş care,în

cazul altor riviere, stânjenesc accesul la mare;la baza falezei, valurile au format o plajă

acoperită cu nisipuri fine,curate,adânci şi moi,oferind condiţii excelente pentru helioterapie;

fauna mării este lipsita de elemete periculoase,permiţând astfel,fără resticţii, băile

de mare;

aerul marin este caracterizat printr-o mare puritate,aerosolii naturali provenind din

sfărâmarea valurilor şi care plutesc în aer,conţin microelemente care intră în compoziţia apei

de mare,iar inhalarea acestora ajută la mineralizarea organismului.

Relieful

Relieful litoralului românesc este determinat de interacţiunea dintre Podişul Dobrogei şi

Marea Neagră - de-a lungul coastei, trecerea între podiş şi platforma mării se face lin, pe o

pantă uşoară, cu numeroase plaje. În plus, dat fiind ca Marea Neagră este lipsită de curenţi

puternici de litoral, de plante sau de peşti periculoşi, iar mareea este ca şi inexistentă (10 - 20

cm), litoralul românesc este locul ideal pentru băi de mare şi sporturi nautice.

Clima

Clima este temperat cu o medie de temperatură de 24˚C în lunile iunie-august .Acest

climat marin liniştit şi plăcut conferî în plus litoralului românesc calităţi remarcabile.

Hidrografia

Apa Mării Negre are o salinitate mai redusă şi fara maree. Întreaga zonă dispune de plaje

întinse şi insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu ape dulci sau

sărate şi nămoluri terapeutice, izvoare minerale şi pe alocuri faleze înalte. Litoralul românesc

dispune de diverse resurse balneare (ape minerale şi mineralizate, nămoluri terapeutice), oferite

10

Page 11: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

de lacurile aşezate de-a lungul litoralului: Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol,

Corbu, Sinoe, Năvodari, Tasăul.

Flora si fauna

Deşi nu prezintă o faună si floră foarte variate, trebuie menţionat că în Marea Neagră

există o specie de rechin, total inofensiv pentru oameni şi care nu se apropie niciodată de ţărm.

Plajele de pe litoral au o lăţime generoasă - 150 - 200 m, şi sunt armonios îmbinate cu porţiuni

verzi alcătuite atât din arbori autohtoni, cât şi din palmieri şi plante exotice precum şi porţiuni

cu gazon si flori.

Ariile naturale protejate conservă diverse specii floristice, faunistice, formaţiuni geologice

vechi, multe având caracter de unicat.Printre acestea se numără: Peştera “Gura Dobrogei”

(Târguşor) , Pădurea Canaraua Fetii (Baneasa), Pădurea Comorova (Mangalia) ..

Pădurea Hagieni – în apropiere de Mangalia, la 12 km vest de ţărmul mării. Ocupă cca 400 ha

şi este o pădure de tip submediteranean.

Peştera de la Limanu – importantă rezervaţie speologică;nu este inclusă in circuitul turistic.

Reciful jurasic de la Topalu – între Cernavoda si Hârşova, pe malul Dunării, la 3 km de

comuna Topalu. Ocupă o suprafaţă de 8 ha şi cuprinde un complex de calcare de vârstă

jurasică, corali, resturi de viermi, spongieni calcaroşi, etc

Punctul fosilifer Cernavodă – În sudul Văii Carasu, langă Cernavodă. Ocupă o suprafaţă de 3

ha şi cuprinde o bogata fauna fosilă (72 specii). A fost declarat monument al naturii.

Peştera “La Adam” (Târguşor) – cuprinde o fauna bogata de fosile din era cuaternara (39

specii).

Masivul geologic Cheia (Târguşor) – pe malul stâng al Văii Casimcea, în dreptul satului

Cheia. Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 285 ha şi adăposteşte 565 specii rare de floră.

Rezervaţia Fântaniţa Murfatlar – langă podgoria Murfatlar, pe partea stanga a şoselei

Constanţa-Ostrov. Rezervaţia este ocrotită de lege şi adăposteşte specii rare, precum: usturoiul,

inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, migdalul pitic, bujorul de stepă. În

această zonă trăieşte broasca ţestoasă dobrogeana. Canaralele din portul Hârşova – pe malul

Dunării, lângă ruinele vechiului castru roman Carsium. Ocupă o suprafaţă de 5 ha şi a fost

declarat monument al naturii. Cuprinde diverse specii de corali, spongieri, etc.

11

Page 12: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Lacul Techirghiol – are proprietăţi curative, fiind bogat în cloruri de sodiu şi de magneziu,

iodură de sodiu şi namol sapropelic, indicat în afecţiunile reumatice cronice, ortopedice,

tulburări endocrine, boli de piele.

Căi de acces pe litoral:

1. Rutier - sunt 4 şosele care ajung la Constanţa:

1) Drumul Naţional: Bucureşti - Feteşti - Constanţa

2) E 60 Urziceni - Slobozia - Constanţa

3) E 87 Tulcea - Constanţa (cu derivaţie pentru Brăila si Galaţi)

4) Drumul Naţional Călăraşi - Ostrov - Constanţa

2. Feroviar - Ruta Constanţa - Mangalia are urmatoarele gări şi halte:Gara Constanţa - pentru

Constanţa, Mamaia şi Năvodari;Gara Agigea; Gara Eforie Nord, Gara Eforie Sud, Halta Tuzla,

Gara Costineşti (pentru zona Epava -nordul staţiunii);Halta Costineşti (pentru staţiunea

Costineşti-), Halta Neptun (pentru Neptun, Olimp, Jupiter);Gara Mangalia (pentru Mangalia,

Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun, Olimp, 2 Mai, Vama Veche).

3. Aerian - la 20 km de Constanţa se află Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, care

face legătura atat cu aeroporturi naţionale, dar şi internaţionale.Transportul local între

Constanţa şi celelalte localităţi de pe litoral se poate face, pe lânga ruta CFR, şi cu microbuze

(cu plecare din 10 in 10 minute, care parcurg distanţa Constanţa - Mangalia în circa 45 de

minute) sau cu autobuze şi autocare private, cu plecare la fiecare 20 de minute. Între Constanţa

şi Mamaia există mai multe trasee: 40, 41, 101, 23 (linii ale companiei de transport în comun),

301, 302, 305 (maxi-taxi). În sudul litoralului, între Mangalia şi Neptun - Olimp, şi între 2 Mai,

Limanu şi Vama Veche, distanţa este parcursă de microbuze.

2.2 POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LITORALULUI ROMÂNESC

Ţărmul românesc al Mării Negre oferă condiţii extrem de favorabile practicării

turismului estival. Numărul mare de staţiuni care au apărut şi s-au dezvoltat de-a lungul

timpului, incepând cu vechile băi Movila (Eforie Sud), continuând cu Mamaia, inaugurată in

1906 şi până la staţiunile aparute în ultimii 30 - 40 de ani (Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Cap

Aurora, Saturn) confirma acestea.Obiectivul arheologic cel mai important al zonei este Cetatea

12

Page 13: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Histria, aflată pe malul Lacului Sinoe. Colonie grecească, vestitul oraş a fost ridicat în urmă cu

peste 2.600 de ani, însă a fost scoasa la lumina începând cu anul 1914, de către marele istoric şi

arheolog Vasile Pârvan. Alte vestigii istorice se găsesc la Tomis (actualul oraş Constanţa), cel

mai important port la Marea Neagră. La Tomis şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii marele poet

latin Ovidiu, a cărui statuie, creată de sculptorul Ettore Ferrari în 1887, mai poate fi admirată şi

astăzi. Rămăşiţele vechii civilizaţii se întâlnesc în oraşul de azi la tot pasul - mai pot fi văzute

resturile zidului roman care închideau cetatea Tomisului sau edificiul roman cu mozaic, cel

mai preţios complex arhitectural descoperit. Prin concepţia artistică şi dimensiunile sale,

mozaicul de la Constanţa se numără printre primele de acest fel din lume. La sud se afla

Callatis , Mangalia de astăzi (Callatis înseamna în limba greacă "cea mai frumoasa"). Obiectele

descoperite dovedesc activitatea artistică care se desfăşura în această cetate. Aici se găseşte cel

mai vechi document latin din toată Europa de sud - est.

La aproape 100 km vest de litoral se află un complex arheologic de o însemnătate deosebită,

fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul ţării noastre.

Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaem Traiani şi vestigiile cetatii Tropaem

Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea. Este un monument circular impresionant,

construit pentru a comemora victoria împăratului Traian asupra dacilor. Ruinele sunt mărturii

ale vieţii înfloritoare de pe aceste meleaguri, iar scenele de pe metope sunt un adevărat izvor de

informaţii în piatră privind evenimentele petrecute pe teritoriul Daciei, viaţa şi infăţişarea

strămosilor romanilor.

Pe lângă acestea, sunt de menţionat şi Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de Istorie

din Constanţa, Moscheia din Constanţa şi din Mangalia, Biserica Sf. Petru şi Pavel din zona

istorică a oraşului Constanţa, Muzeul Folcloric etc.(anexa1)

Obiective turistice de pe litoral

Cazino Paris Constanţa -Construit in 1909, a fost inaugurat în august 1910; designul a fost

realizat de architectul Daniel Renard (primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905, architectul

Petre Antonescu a facut un al 2 - lea proiect, însă primul proiect a fost selectat).

Cazinoul a fost, decenii la rand, construcţia reprezentativă a oraşului , un adevărat simbol

pentru Constanţa; totodată construcţia a reprezentant singurul element al stilului "art nouveau"

în România.În perioada 1985-1987 clădirea a fost renovată, iar mobila a fost complet

schimbată.

13

Page 14: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa a fost infiinţat în anul 1878 însă nu

a avut un sediu stabil decât începând cu anul 1914.

În 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la statul român, muzeul a

fost reamenajat în forma actuală.Muzeul este găzduit într-o clădire monumentala ( fostul sediu

al primăriei din Constanţa ), construită între anii 1911-1921 de către arhitectul Vasile

Ştefănescu. Muzeul de Istorie Naţionala şi Arheologie din Constanţa este a doa instituţie de

acest fel din România (după cea din Bucureşti), având un patrimoniu impresionant şi o bună

reprezentare a istoriei Dobrogene din paleolitic şi până în prezent.

Dintre exponatele celebre enumerăm: şarpele Glycon, divinitate a casei şi familiei, sec. 2-3

d.H.,Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraşului şi portului, sec. 2-3 d.H.Gânditorul de la

Hamangiasi şi femeia sa - arta neolitica descoperită la Cernavoda, osala dedicată poetului

Publius Ovidius Naso şi un amplu lepidarium, în curtea muzeului.

Acvariul din Constanţa a fost inaugurat la 1 Mai 1958 şi de atunci s-a remarcat printr-o

activitate ştiinţifică complexă, dedicată nevoii umane de a se apropia de natură. Situat chiar în

faţa cazinoului din Constanţa, acvariul invită vizitatorii să facă o incursiune fascinantă in

minunata lume subacvatică. Aici se poate admira fauna acvatică formata din peşti exotici şi

autohtoni, atât de apă dulce cât şi de apă sarată. Totodată la acvariul din Constanţa se pot vedea

specii de nevertebrate de apă dulce.Se pot admira aici, specii de peşti din lacurile de pe coasta

Mării Negre din Delta Dunării, din Marea Neagră, din zonele tropicale şi subtropicale. Aici se

află o importantă colecţie de sturioni, cu toate speciile care populează Marea Neagră.

Reprezentativi sunt peştii mari ( 1.5 - 2 m) care trăiesc în captivitate de peste 15 ani. Tot la

acvariul constanţean se pot admira specii interesante de pe coasta Mării Negre (vulpe de mare,

pisica de mare, căluţul de mare, peştele dragon, pestele scorpion) precum şi specii migratoare

din Mediterană( hering/macrou...)

Farul Genovez este situat pe faleza din Constanţa. A fost construit între anii 1858-1860, în

amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin în secolul 13. Farul octogonal

are o înălţime de 8 metri iar în vârf are o cupolă metalică.(anexa1)

14

Page 15: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Moscheea Mahmud al II - lea-Moscheea Carol 1 din Constanţa este un monument de

arhitectură construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale româneşti.

Monumentul a fost construit în anul 1910 de către arhitectul V. Ştefănescu. Moscheea a fost

construita pe o veche Geamie datind din anul 1822.In moschee se afla cel mai mare covor

oriental din România , vechi de 200 de ani, având o suprafaţă de 144 mp şi cântărind 500 de

kg. Acest covor a aparţinut sultanului Abdul Hamid. Turiştii au posibilitatea de a urca în

minaretul înalt de 47 m, de unde poate admira o superbă panoramă asupra zonei vechi a

oraşului. Moscheea a reprezentat un cadou făcut de regele Carol I către comunitatea

musulmană din Dobrogea şi a fost inaugurată chiar în prezenta regelui.

Ansamblurile şi lăcaşurile de cult din judeţul Constanţa se individualizează prin valoarea

arhitecturală, artistică şi ca elemente spirituale păstrătoare ale tradiţiilor religioase din această

zonă: catedrala ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, biserica ortodoxă Adormirea Maicii

Domnului (una din cele mai vechi biserici din oraş), biserica ortodoxă Sfinţii Arhangheli

Mihail si Gavril, mănăstirea Sfânta Maria (în Techirghiol), mănăstirea Dervenţ, mănăstirea

Peştera Sfântul Apostol Andrei ( considerată primul lăcaş de cult din ţară şi poarta de

patrundere a creştinismului in România), Geamia Hunchiar, etc.

Monumentele şi siturile arheologice sunt în număr foarte mare, atestând vechimea culturii şi

civilizatiei romanesti. Constanţa – ruinele orasului antic Tomis, zidul de incinta, apeductele,

galeriile subterane, bazilica, cripta pictată şi amfiteatrul roman. Mangalia – ruinele oraşului

antic grecesc Callatis, zidul de apărare, bazilica creştină, aşezarea medievală timpurie.

Cernavodă– aşezarea neolitică a bronzului, cultura Cernavodă, ruinele cetatii Axiopolis,

cetatea daco-romană cu urme ale valului lui Traian şi ruinele de cetate feudală. Hârşova –

ruinele cetăţii Carsium, ruinele cetăţii prebizantine şi ale cetăţii feudale. Basarabi – complexul

rupestru în calcar, biserica din cretă. Albeşti – aşezarea greacă indigenă, fortificaţia elenistica,

pietrele de sanctuar getic, aşezarea romano-getică. Istria – aşezarea neolitică, ruinele cetăţii şi

aşezarii civile greceşti Histria, necropola tumulara greaca, asezarea rurala romana. Ostrov –

insula "Pacuiul lui Soare", aşezarea şi necropola Hallstadt, cetatea bizantină şi feudală

timpurie. Capidava – aşezarea civilă dacică, fortificaţia romană, castrul roman, instalaţiile

portuare, castrul roman militar, ruinele unei cetăţi romano-bizantine.

15

Page 16: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

2.3 STAŢIUNI TURISTICE PE LITORAL

Staţiunea Mamaia este cea mai renumită staţiune de pe litoralul românesc. Situată la N de

Constanţa între Marea Neagră şi Lacul Siutghiol este staţiunea de pe litoral cu cea mai mare

capacitate de cazare, aproximativ 31 000 de locuri. Staţiunea Mamaia a fost inaugurată în 1906

şi a devenit în scurt timp cea mai importanta destinatie turistica pentru turiştii din România.

Mamaia este unică prin lăţimea foarte mare a plajei (peste 100 m)şi lungimea de peste 8 km În

ultimii ani în statiunea Mamaia s-au facut investiţii majore în renovarea şi dotarea unitatilor

hoteliere şi in infrastructura staţiunii. Staţiunea Mamaia a fost imbogaţita cu un mare număr de

fântani arteziene, palmieri, locuri de promenadă, locuri de joacă pentru copii, terenuri sportive,

locuri de distracţie... Una dintre principalele atracţii ale staţiunii este parcul acvatic AquaMagic

.În anul 2004 a fost inaugurată Telegondola - o instalaţie de transport pe cablu, care permite

traversarea aeriana a statiunii oferind o panoramă superbă asupra staţiunii Mamaia, Mării

Negre şi Lacului Sutghiol. Acest proiect este unic în România şi unul din putinele proiecte de

acest fel din lume. Traseul Telegondolei începe în dreptul parcului acvatic Aqua Magic,

se deplasează deasupra hotelurilor ( la o înălţime maximă de 50 m) şi se termină după cazinoul

din Mamaia.În ultimii ani Mamaia a devenit staţiunea cu cel mai înalt standard turistic din

Romania. Turiştii sosiţi în staţiune se pot caza atât în hoteluri de 1 stea cât şi în unităţi de

cazare luxoase cotate cu 5 stele.

Eforie Nord a fost înfiinţată în 1894, când Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a construit

aici un sanatoriu balneoclimateric. Eforie Nord este a doua statiune ca mărime şi este situată la

14 km de Constanţa. În partea de sud-vest se află lacul Techirghiol cunoscut pentru propietatile

curative ale namolului astfel că turismul recreativ se îmbină cu cel balnear. Staţiunea are o

largă deschidere spre mare şi o faleză de peste 30 m înălţime. Plaja de peste 3 km lungime are

si portiuni ce ating 100 m in latime. Un aer de prospetime este dat de cele peste 30 ha de spaţii

împădurite din staţiune. Hotelurile, vilele, casele de odihna pot primi pana la 19000 de turişti .

Baza de tratament funcţionează pe tot timpul anului spaţiile de cazare fiind încălzite în

16

Page 17: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

perioada sezonului rece. În bazele de tratament din Eforie Nord se tratează afecţiuni

reumatismale inflamatorii şi degenerative, bolile sistemului nervos periferic, tulburări de

circulaţie, afecţiuni dermatologice, obezitate, afecţiuni respiratorii, sterilitate, rahitism,

neurastenie. Tot aici se fac tratamente de întreţinere şi înfrumuseţare folosind produse renumite

cum ar fi: Gerovital, Pell Amar, Boicil... Din anul 2003 funcţionează în cadrul Complexului

Europa, un modern centru de sănătate şi întreţinere " Dr. Ana Aslan". O infrastructură

diversificată, bazele de agrement ( terenuri de sport, piscine cu accesorii pentru activitati

nautice, etc. ) şi farmecul ambientului local sunt garanţia petrecerii unui concediu agreabil pe

litoralul Mării Negre.

Eforie Sud este o staţiune estivală integrată oraşului Eforie (9.461 locuitori la 1 iulie 1991),

aflată în extremitatea sud-estică a României, în Judeţul Constanţa, pe fâşia de litoral cuprinsă

între Marea Neagră şi Lacul Techirghiol, 6-20 m peste nivelul mării, la 5 km distanţă de Eforie

Nord şi la 19 km distanţă de Constanţa.

Clima marină cu veri fierbinţi (temperatura medie în luna iulie depăşeşte 22°C), şi ierni blânde,

cu strat subtire de zapada (temperatura medie in ianuarie este de 0°C),

precipitaţii scăzute (cca 400 mm anual). Vara, nebulozitatea fiind minimă, soarele străluceşte

10-12 ore pe zi. Factorii de cură naturală sunt clima marina excitanta, apa marii care este

clorată, sulfatată, sodică, magnesiană, hipotonică (mineralizare medie: 15,5 gr).

Ţărmul Mării Negre beneficiază de plaje intinse cu nisip fin, ideale pentru aerohelioterapie şi

talasoterapie, în vreme ce pe malul Lacului Techirghiol funcţionează o bază de tratament în aer

liber unde se pot face impachetari cu namol rece, provenit din lac, si bai in lac.

Staţiunea Eforie Sud este indicată atât pentru petrecerea vacanţei cât şi pentru tratamentul

unor afecţiuni cum ar fi dureri reumatismale, anumite forme de dermatoza, hipotiroidie,

limfatism, anemie secundară, rahitism, decalcifiere, slăbiciune fizica, stari de dupa fracturi ale

oaselor membrelor inferioare, hipoovarism pubertal etc. Aici există un sanatoriu pentru copii

cu afecţiuni reumatologice, cu regim permanent, care tratează îndeosebi slăbiciunea fizică şi

rahitismul. În 1992, statiunea şi-a recăpătat vechiul nume - Carmen Sylva. Staţiunea Eforie Sud

este situată între lacul Techirghiol şi Marea Neagră. Acest lucru face posibilă atât cura

heliomarina cât şi cea cu nămol.Plaja este în lungime 2.5 Km, cu lăţimi variind intre 50-150

m.Baile cu namol sunt recomandate in afectiuni reumatologice ale sistemului

osos,dermatologice. Statiunea Eforie Sud dispune de numeroase unitati de cazare si recreere.

17

Page 18: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Costineşti este o staţiune balneoclimaterică estivală situata la 31 km sud de Constanţa, în

apropierea satelor Costineşti şi Schitu, pe ţărmul Mării Negre, 10 m deasupra nivelului mării.

Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie depaseste 22°C) si ierni blânde

(temperatura medie in ianuarie este in jur de 0°C).Vara soarele straluceste 10-12 ore pe zi.

Factorii de cură naturală sunt clima marină excitanta, aerosolii puternic salinizati, radiaţia

solară şi apa mării care este clorata, sulfatata, sodica, magnesiana, hipertonica (mineralizare:

15,5 gr). Plaje intinse cu nisip fin, ideale pentru helioterapie si talasoterapie. Staţiunea este

recomandată atât pentru petrecerea vacantei- hoteluri, vile, campinguri, restaurante, baruri,

cluburi de noapte, cinematografe etc.cât şi pentru persoanele suferinde. Aici se pot trata boli

reumatismale degenerative, în stare latentă stari de slăbiciune, anemie secundară, rahitism,

decalcifiere, hipertiroidie, dermatoze (psoriazis) etc. Staţiunea găzduieşte un modern complex

de vacanţă pentru tineret, şi o tabara studenteasca internatională, căeia i se datoreaza renumele

statiunii. 

.Staţiune estivală mondena (aparuta in deceniul al 7-lea) aflată în extremitatea sud-estica a

României, pe ţărmul Marii Negre, la 5-20 m deasupra nivelului marii, intr-o zona relativ verde

(paduri cu specii de arbori meridionali), Staţiunea Neptun se găseşte la 6 km nord de oraşul

Mangalia (caruia ii apartine din punct de vedere administrativ) şi la 38 km sud de Municipiul

Constanţa (resedinta Judetului Constanţa). Clima marină excitanta cu veri foarte fierbinti

(temperatura medie in luna iulie depăşeşte 22°C), când soarele străluceste 10-12 ore pe zi, si

ierni blande cu ninsori slabe (temperatura medie in luna ianuarie este de 0°C). Temperatura

medie anuala este de 11,2°C. Precipitaţii reduse (sub 400 mm anual). Factorii de cura naturali

sunt clima marina bogată în aerosoli salini si radiatia solara, apa marii clorata, sulfatata, sodica,

magneziana, hipotonică (grad de mineralizare 15.5 gr), izvoarele de ape sulfuroase

mezotermale (22-27°C), şi nămolul sapropelic extras din Lacul Techirghiol si adus aici. Plajele

intinse, presărate cu nisip fin, sunt propice pentru aerohelioterapie, talasoterapie si impachetari

cu nămol rece. Staţiunea este atât un loc de petrecere a vacantei cat si un loc de tratament

pentru cei bolnavi. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza cervicala,

dorsală şi lombara), boli reumatismale inflamatorii (stari dureroase de dupa un reumatism

articular acut sau anumite infectii, spondiloza reumatoida, poliartrita reumatoida cu inflamari

moderate), boli diartritice (tendinita, tendomiozita, tendoperiostozita, periartrita

scapulohumerala), stari postraumatismale (dupa operatii efectuate pe muschi, articulatii si oase,

18

Page 19: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

după scrantiri, luxatii si fracturi), boli ale sistemului nervos periferic (paralizie si pareza,

polineuropatie dupa o perioada acuta, sechele ale poliomelitei), boli ginecologice (insuficienţă

ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), dereglari endocrine (hipotiroidie benigna,

mixedema), boli dermatologice (psoriazis, ihtioza incipienta, eczema cronică, urticare cronică,

prurit etc.), tulburări respiratorii şi de altă natură.

Posibilităţi variate de petrecere a timpului liber oferite de teatrul de vară, cinematograf,

terenurile de sport (tenis, volei, baschet, minigolf), bazine, sporturi nautice (yole, schi nautic,

hidrobiciclete, surfing), parc de distracţii pentru copii, baruri si cluburi de noapte, restaurante

etc.Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes turistic (turul litoralului românesc,

excursii în Delta Dunării, excursii la ruinele vechii cetăţi Histria, secolul VII i.e.n., podgoriile

Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizează

excursii pe litoralul bulgăresc al Mării Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna).parc

dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.).

Statiunea Jupiter-este o staţiune estivala aflată în extremitatea sud-estica a României, pe

ţărmul Mării Negre, la 5 km nord de orasul Mangalia (Judetul Constanta), caruia ii este

integrată din punct de vedere administrativ. Statiune relativ noua (a fost inaugurata in iulie

1968), aceasta dispune de numeroase hoteluri moderne, de restaurante, baruri si cluburi de

noapte, camping, cinematograf, terenuri de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie etc. În

lunile de vară cerul rămâne în mare parte senin, iar soarele straluceste în medie 10-12 ore pe zi.

Temperatura medie anuală este de 11°C (temperatura medie în luna iulie depăşeşte 22°C, iar

cea medie din luna ianuarie este de 0°C). Volumul precipitatiilor este redus (în jur de 400 mm

anual). Factorii de cură naturală sunt apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magneziana,

biotonica (gradul de mineralizare este de 15,5 g), şi clima marină bogată în aerosoli salini şi

radiaţia solara. Plajele intinse cu nisip fin permit helioterapia si talasoterapia. Soarele si marea

fac ca statiunea Jupiter sa fie un loc de vacanţă preferat şi un loc pentru tratamentul diferitelor

afectiuni (hipotiroidie, limfatism, anemie secundara, decalcifiere, anumite dermatoze si boli

reumatismale). Posibilităţi multiple de distracţie, practicare a sporturilor nautice, excursii în

interiorul ţrii şi în străinătate etc.

Staţiunea Venus este situată între Saturn şi Cap Aurora si are o capacitate de cazare de peste

10000 de locuri în hoteluri de 1-5 stele . Hotelurile au un stil arhitectural original si ocupă în

totalitate o acoladă largă a golfului Aurora pe care îl inchid în partea sudică.Staţiunea dispune

19

Page 20: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

de baze de tratament ( bazine cu apa mezotermala sulfuroasa, bai de namol, sali de masaj ),

terenuri de sport, lacul Razlem pentru practicarea canotajului. Staţiunea Venus oferă turiştilor

săi un cadru perfect pentru petrecerea vacantelor de vara in spatii de cazare comfortabile, cu

dotari moderne. Statiunea Venus este aflata in extremitatea sud-estica a României (Judetul

Constanta), pe tarmul Marii Negre, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 3 km distanta de

orasul Mangalia, caruia ii este integrat din punct de vedere administrativ, si la 41km sud de

Municipiul Constanta (resedinta Judetului Constanta). Clima marina cu veri fierbinti

(temperatura medie in iulie depaseste 22°C), cand 25-28 de zile dintr-o luna sunt zile insorite

(soarele straluceste 10-12 ore pe zi), si cu ierni blande, cu ninsori rare (temperatura medie in

ianuarie este de 0°C). Temperatura medie anuala este de 11,2°C, iar volumul anual al

precipitatiilor este de 400 mm. Vara , briza este prezenta in tot cursul zilei. Factorii de cura

naturala sunt clima marina excitanta, bogata in aerosoli salini si radiatie solara, cu efect

stimulator asupra organismului uman, apa de mare clorata, sulfatata, sodica, magneziana si

hipotonica (grad de mineralizare: 15,5 gr). Aici se pot trata boli reumatismale degenerative

(spondiloza cervicala, dorsala si lombara), stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si

fracturi), anemie secundara, slabiciune, decalcifiere, rahitism, boli ale pielii (psoriazis),

dereglari endocrine (hipotiroidie si mixedema), boli ginecologice (hipoovarianism pubertal ,

sterilitate ovariana). Statiunea dispune de o plaja naturala larga ( care se intinde pe o lungime

de 1,2 km intre statiunile Venus si Saturn, si are o latime de 200m). Plaja are un nisip fin si

acolo izvorasc ape minerale sulfuroase hipotermale, captate si utilizate pentru dusuri amenajate

intr-un spatiu anume. Venus este o statiune relativ noua (1972), eleganta si primitoare, care se

remarca prin varietatea si frumusetea arhitecturii hotelurilor si vilelor sale, cat si prin gradul de

confort al acestora. Hotelurile de aici au in majoritate cinci etaje si poarta nume feminine

(Anca, Brandusa, Corina, Dana, Felicia, Irina, Raluca, Rodica, Sanda, Silvia etc.). Alte patru

hoteluri ("Vulturul", "Cocorul", "Pajura", "Egreta" ) impun prin inaltimea lor. Statiunea

dispune de un camping, mai multe restaurante, magazine de dulciuri, cafenele,

baruri si cluburi de noapte, un cinematograf in aer liber, terenuri de volei, handbal si minigolf,

discoteci, un parc de distractii etc. In partea de sud a statiunii exista un pavilion special

amenajat pentru cei care urmeaza impachetari cu namol sapropelic si fac bai sulfuroase; tot in

partea de sud a statiunii se afla si o importanta crescatorie de cai de rasa. Posibilitatile de

petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea sporturilor nautice (yahting, wind-

20

Page 21: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

surfing,, hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii

Negre, excursii cu vaporul pe Marea Neagra sau pe Canalul Dunare-Marea Neagră, excursii in

Delta Dunării, la vechea cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la statiunea viticola Murfatlar, la

statiunile de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre, partide de calarie etc.

Saturn este staţiunea aflată în imediata vecinatate a oraşului Mangalia. Pe langa posibilităţile

de agrement staţiunea dispune de 21 de izvoare termale sulfuroase recomanate în tratarea

bolilor digestive şi reumatice. Statiunea are un climat bland cu precipitatii izolate tot timpul

anului ( media anuala a temperaturilor este intre 11.5 si 25 grade C in perioada verii, in timp ce

iarna rareori temperatura scade sub 0 grade C ).

Hotelurile cu o capacitate de peste 13000 de locuri de cazare ofera turistilor in sezonul estival o

panorama superba asupra marii. Restaurante, baruri, terenuri de sport, teatru doar o parte din

oferta de agrement a statiunii. Din Saturn se pot face traseele turistice vor in vechiul Calatis dar

si in regiunile mai apropiate ale podisului dobrogean unde sunt intalnite frecvent fenomenele

carstice.

Mangalia -vechea cetate antică "Calatis" , orasul cel mai sudic de pe litoralul Romanesc al

Marii Negre( la 45 Km de Constanta ) este o statiune care se bucura de un interes major din

partea turistilor veniţi din intreaga lume, armonizand perfect elementele arhitecturale

traditionale cu constructile realizate dupa o arhitectura noua , moderna si confortabila.Clima in

statiune este blanda cu precipitatii izolate tot timpul anului ( media anuala a temperaturilor este

intre 11.5 si 25 grade C in perioada verii si ). Mangalia ofera turistilor sai posibilitatea

efectuarii unor cure cu namolul sapropelic din lacul Techirghiol, apa marii şi apele

mezotermale sulfuroase unice in Europa.

Constanţa este un oraş efervescent, ce imbina istoria milenara cu modernismul. Grecii,

bizantinii si turcii şi-au pus amprenta asupra istoriei acestui oras.. Ramasitele vechii civilizatii

se intalnesc in orasul de azi la tot pasul. La Tomis si-a petrecut ultimii ani ai vietii marele poet

latin Ovidiu ce a consemnat in operele sale ("Tristele" si "Ponticele") pretioase informatii

despre viata si obiceiurile getilor bastinasi. Mai pot fi vazute in Constanta de azi resturile

zidului roman care inchidea la nord vest cetatea Tomisului si ruinele portilor de vest si nord,

prin care se facea iesirea din cetate. Edificiul roman cu mozaic, cel mai pretios complex

arhitectural descoperit, dateaza din secolele III-IV; pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase

21

Page 22: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

si inalte este formata din bucatele colorate de mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice

si florale. Prin conceptia artistica si dimensiunile sale, mozaicul de la Constanta se numara

printre primele de acest fel din lume. Se pare ca edificiul, avand la nivelul mijlociu si subsol

magazii pentru marfuri si o piateta, servea negotului, fiind in acelasi timp loc de desfacere a

marfurilor si de depozitare a lor. Alte numeroase vestigii ale cetatii Tomis se gasesc in, printre

ele figurand piese deosebite precum: statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii

Tomis, impreuna cu Pontos, zeul Marii Negre; statuia, tot de marmura a sarpelui Glycon (o

divinitate asiatica).(anexa2)

Localitatea 2 Mai, acum câţiva ani doar o simplă comuna, a devenit in ultimul timp un loc

foarte cautat de turisti, in ciuda conditiilor modeste din zona. Cazarea se face in mare parte in

casele satenilor, dar exista si un camping bine utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile

specializate in turism in care gradul de confort este mai ridicat. Statiunea se gaseste la doar 5

km de Mangalia. Plaja de la 2 Mai nu este amenajata in mod special si nici foarte lata, insa

foarte placuta. Intrarea in mare este lina, iar fundul nisipos pe toata lungimea plajei.2 Mai se

caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri calduroase

(media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 - 1

C).Pentru a ajunge in statiune, sunt mai multe variante:

Pe sosea: Pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua drumul spre Bulgaria. Satul transformat

acum in statiune se gaseste in lungul drumului.

Pe calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti-Constanta-Mangalia, dupa care se

continua pe sosea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche.

Localitatea Limanu este o zonă necunoscuta marii majoritati a turistilor. Aflata la circa 4 km

de 2 Mai, pe malul lacului Mangalia, este un loc foarte linistit si discret, cu posibilitati de

cazare in vile si casele localnicilor, la cele mai mici preturi de pe litoral. Chiar daca localitatea

Limanu nu dispune de plaja, distanta mica (4 km) pana la plaja din 2 Mai poate fi usor parcursa

cu numeroasele microbuze care circula vara foarte des sau chiar pe jos.

Oraşul Năvodari este situat in sud-estul României, în apropierea oraşului Constanţa, cel mai

mare port maritim al tarii si al patrulea ca marime din Europa. In imediata vecinatate a orasului

se afla Midia, un alt port la Marea Neagra. De asemenea, Navodari este destinatia finala a

Canalului Poarta Alba - Midia Navodari, care reprezinta o parte a Canalului Dunare - Marea

Neagra, cu o lungime de 64.2 km. Canalul leaga Cernavoda de Agigea - Constanta si permite

22

Page 23: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

accesul navelor fluviale si maritime cu un deplasament de pana la 5.000 tdw.Regiunea dispune

de o retea de drumuri bine dezvoltata care asigura o legatura optima cu celelalte judete si

regiuni ale tarii si cu statele invecinate. La Navodari se poate ajunge din vest pe relatia E60-

DN3-Constanta sau din sud pe relatia E87-DJ226-Constanta.

Vama Veche este localitate de frontieră, situata la cativa kilometri sud de 2 Mai si Mangalia, si

care a devenit in ultimele sezoane de vara un loc foarte cautat datorita atmosferei de

nonconformism. Cazarea se face in mare parte in casele satenilor, dar exista si un camping bine

utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile specializate in turism in care gradul de comfort

este mai ridicat. Plaja este relativ buna si, ca si la Costinesti, un reper care da o nota originala il

reprezinta o epava aflata la cateva sute de metri de mal.

Statiunea se caractrizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri

calduroase (media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 -

1 C).În Vama Veche se poate ajunge - pe sosea: pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua

drumul spre Bulgaria. Satul transformat acum si in statiune se gaseste in lungul drumului- pe

calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti - Constanta - Mangalia, dupa care se

continua pe şosea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche.

23

Page 24: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

CAPITOLUL 3.PERSPECTIVELE DEZVOLTǍRII LITORALULUI

ROMÂNESC

Evoluţia activităţii turistice pe litoralul românesc a înregistrat de-a lungul anilor suişuri

şi coborâşuri.Incepand cu anul 1990 cererea turistica pentru produsul turistic „litoral” s-a

caracterizat printr-o reducere permanentă,atât pe plan intern cât şi pe plan extern.

3.1 LITORALUL ROMÂNESC ACTUAL

Una din problemele litoralului actual este starea de poluare a acestuia.Astfel calitatea

apelor marine este influenţată de două principale categorii de surse de poluare:

Dunărea şi celelalte râuri care se varsă în colţul nord-vestic al bazinului pontic.Prin

volumul mare de apă transportată anual,precum şi prin suprafaţa extinsă a bazinului hidrografic

din care se constituie,aceste râuri au o contribuţie majoră în privinta aportului de poluanţi în

Marea Neagră.

activităţile locale-surse de poluare cu importanţă locală,provenind în special din

jumătatea sudică a zonei (Năvodari-Vama Veche),puternic urbanizată,care exercită puternice

influenţe poluante asupra mediului marin (descărcâri de ape uzate menajere şi

industriale,activităţi portuare,turism,etc.),care se suprapun celor provenite din arealul nord-

vestic.

Se constată la noi în ţară o agravare generală a fenomenelor de eroziune litorală cauzată, in

special de factori ca:

lucrările hidritehnice de amenajare a râurilor şi în special indiguirea canalului

Sulina au provocat micşorarea aportului de aluviuni în secţiunea de vărsare în

mare,dezechilibrând bilanţul sedimentar al litoralului aferent;

constucţiile şi lucrările costiere (ex.portul de la Agigea),prin modificarea conturului

malului şi intervenind în regimul local al valurilor şi curenţilor din zona litorală,au interceptat

şi fluxul aluvionar morfologic preexistent.

exploatările de nisip de pe plajă pentru utilizări în industrie şi în construcţii

24

Page 25: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

efectuarea unor lucrări de consolidare locală, în afara unei concepţii unitare de

consolidare a întregului litoral,a contribuit la erodarea plajelor situate în aval

Astfel în ultimii ani s-a tot încercat modernizarea litoralului românesc prin rezolvarea

parţială a acestor probleme legate de poluarea apei si eroziunea litoralului dar o schimbare

majoră nu se vede încă. Deşi unele unităţi au beneficiat de investiţii de modernizare şi ridicare

a nivelului de confort,la altele însă , gradul de uzură s-a accentuat,iar calitatea serviciilor s-a

deteriorat,ducând la declasarea acestora; de asemenea s-a investit în construirea de capacităţi

da cazare noi.

Tabel 1 Litoralul românesc actual o mini-analiză SWOT

Punctele forte

-caracteristicile plajei Mării Negre şi anume:

nisipul fin în cea mai mare parte şi o pantă lină,

uşor accesibilă.

- modernizare unor staţiuni cum ar fi

Costineşti care anul acesta a cunoscut o

promovare intensă , Mamaia, Jupiter etc.

- creşterea unităţilor de cazare pe litoral;

- luarea unor măsuri necesare de primire a

turiştilor: curăţarea plajelor (mai ales în

staţiunile Mamaia, Costineşti ), angajarea de

oameni care se ocupă cu păstrarea ordinii pe

Puncte slabe

- slaba promovare a staţiunilor, a resurselor

antropice şi naturale de care dispune litoralul

românesc;

- neglijarea fenomenului de eroziune litorală

- diferenţa mare între calitatea serviciilor şi

preţul plătit de turişti pentru un sejur la mare.

- angajarea de personal necalificat pe

litoral în bazele de agrement care duce

astfel la o proastă calitate a serviciilor;

25

Page 26: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

plajelaje;

- o mai bună diversificare a ofertelor.

Oportunităţi

-promovarea unor noi forme de turism (cum

ar fi echitaţia, naturismul)

-promovarea intensă a turismului de croaziera

- posibilităţile multiple de petrecere a timpului

liber: dezvoltarea unor noi baze de agement.

- aderarea României la UE oferă

acesteia posibilitatea de a face cunoscută oferta

românească de litoral in Europa;

-utilizarea metodelor moderne de promovare a

turismului in zona prin crearea unui site

Ameninţări

- apariţia unui concurent important care

oferă servicii de mai bună calitate la

preţuri destul de buna-Bulgaria;

- imaginea României a avut de suferit deci

şi turismul de litoral din cauza gripei aviare acest

lucru ducând la scăderea numărului

de turişti faţă de anii precedenti.

Toate aceste fenomene care afecteaza litoralul românesc duc şi la scăderea numărului de

turişti care astfel se îndreaptă spre alte destinetii mai atractive din punct de vedre calitativ si

cantitativ.Astfel anul acesta se observă o cerere tot mai mare pentru litoralul bulgăresc,un

concurent important pentru România pe piata turistica.. Nu sunt doar câteva sute de turişti care

trec de Vama Veche şi dupa o oră de mers ajung la Balcic. Este vorba de zeci de mii de oameni

care, plictisiţi de eterna ofertă scumpă si proastă de la marea românească, au găsit o soluţie de

concediu mai ieftină şi mai corectă. Evident, din operaţiunea "descoperirea Bulgariei" caştigă

în primul rând turistul; la fel de evident, perdantul este turismul românesc. Ieşirea spre mare,

ţinta fiecărui turist, a devenit in multe locuri un risc la sănătate. Nisip cu capcane, in care

turistul se poate taia in fiare, si sticle sparte, plaje necuratate si neamenajate compun un tablou

dezolant, care ii nemultumeste pe putinii curajosi care aleg vacanta pe litoralul românesc..

26

Page 27: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Bulgaria, o ţară despre care s-a crezut că este mai puţin avansată decâ România a ajuns

acum sa fie dată ca exemplu. Astfel se observă că respectul pentru banul platit se măsoara în

servicii decente,că o cameră curată la mare costa la jumătate faţă de România.. Prin trecerea

graniţei se intră intr-o ţara mai europeană decat România. Zecile de mii de turişti care fug de

litoralul de acasă constată că bulgarii ştiu sa faca din turism o afacere prospera, o lecţie pe care

România ar trebui să o înveţe .

În ceea ce priveşte turismul intern, pentru perioada 1 mai - 31 iunie 2006, marii

touroperatori specializaţi pe litoral au înregistrat scăderi cuprinse intre 10 si 25%, spun oficialii

Asociaţiei Naţionale a Agentiilor de Turism. Printre motive pot fi enumerate, în afara calităţii

serviciilor, panica generata de mediatizarea gripei aviare, inundatiile si scandalul concesionarii

plajelor.De aceea un segment important de turişti a preferat Bulgaria, în special în perioada

Sărbatorilor de Paşte si de 1 Mai, când au fost circa 8.000 de turisti romani pe litoralul Marii

Negre din tara vecina, dar solicitarile continua si touroperatorii specializaţi din ANAT

estimeaza cel putin 50.000 de turisti romani in Bulgaria pentru tot anul. Bulgaria a atras în

special din segmentul turistilor romani care optau pentru hoteluri de categorie superioara de pe

litoralul romanesc, adica cele de trei si patru stele, dar si dintre cei care mergeau in nordul

Greciei, in zona Paralia-Katerini.

Cererea pentru litoralul românesc a început sa crească in special dupa 15 iunie. Ca in mai

toti anii, hotelurile se aglomerează în vârf de sezon. Un rol important in aceasta stare de fapt îl

joacă afluxul de turisti care merg in vacanta cu bilete subventionate. Cum oricum plătesc puţin,

acestia aleg sa vina in virf de sezon. In iulie si august, gradul de ocupare mediu va depasi 90%,

lucru care se intâmpla în fiecare an. De altfel, operatorii consideră că la capetele de sezon şi în

luna iunie gradul de ocupare creşte doar datorită turismului de weekend si a evenimentelor

organizate de firme sau corporatii. Referitor la calitatea serviciilor se poate spune ca este

satisfacatoare.

O comparaţie între Bulgaria şi România ar scoate în evidenţă şi mai mult faptul ca bulgarii

au luat in serios problema litoralului. Ei şi-ai marit numarul structurilor de cazare şi au creat

oferte foarte competitive .

Astfel se poate observa ca structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din

România au cunoscut în perioada 2005-2007 un trend ascendant,în anul 2005 înregistrându-se

un număr total de 3338 de unităţi, iar în anul 2007, un număr de 3900 de unităţi reprezentând o

27

Page 28: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

creştere de 11,34..Se constata că turismul de litoral este situat pe primul loc şi deţine o pondere

de 22,70% în anul 2005, descreşte la nivelul de 22,21% în anul 2006, pentru ca în anul 2007 să

ajungă la procentul de 21.64%. În corelaţie cu numărul structurilor de primire turistică voi

prezenta numărul de locuri deţinut de acestea. Conform Anuarului Statistic al României, în

anul 2005 la un număr de 3338 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare au fost

înregistrate 272.596 locuri de cazare pentru ca în anul 2007să se ajungă la numărul de 3900

unităţi nivelul de 275.941 locuri de cazare, reprezentând o creştere de 1,23% faţă de anul 2005.

Turismul de litoral a avut o evoluţie crescândă pornind de la un număr de 116.419 locuri în

anul 2005 ,în anul 2007 ajungând la 116.935 locuri, ceea ce reprezintă o creştere de 0,35% faţă

de anul de bază. Creşterile nu au fost semnificative în anii 2006 (0,1%) şi 2007 (0,35%) faţă de

anul 2005 acest lucru datorându-se unui proces investiţional scăzut, dar s-au concretizat totuşi

in apariţia numeroasă a pensiunilor turistice, care au un nivel de preţ scăzut şi un grad de

comfort ridicat comparativ cu oferta hotelurilor. Capacitatea maximă în funcţiune a avut o

evoluţie oscilantă în perioada 2005-2007. În anul 2005 a fost inregistrată o capacitate totală

maximă în funcţiune de 50.752 mii locuri-zile din care turismul de litoral deţine 10.390 mii

locuri zile (21,00%), . Anul 2006, aduce creşterea cu 1,74% a capacităţii totale maxime in

funcţiune, atingând valoarea de 51.632 mii locuri-zile, din care turismul de litoral deţine

10.516 mii (20,37) .

28

Page 29: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Fig.2 STRUCTURA INDICATORILOR UTILIZAŢI ÎN ANALIZA ECHIPAMENTELOR

DE CAZARE PE DE PE LITORALUL ROMÂNESC

Forma de turism Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare

Capacitatea existentă Capacitatea în funcţiune

2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007Turismul de litoral 22,70 22,21 21,64 42,70 42,58 42,38 20,47 20,36 19,23

În anul 2007, capacitatea totală maximă în funcţiune a crescut cu 4,57% faţă de anul 2006,

ajungând la 53.989 mii locuri-zile, dar a scăzut capacitatea maximă în funcţiune a turismului

de litoral cu 1,26% faţă de anul 2006, înregistrând valoarea de 10.383 mii locuri-zile. În anul

2007, capacitatea totală maximă în funcţiune a crescut cu 4,57% faţă de anul 2006, ajungând la

53.989 mii locuri-zile, dar a scăzut capacitatea maximă în funcţiune a turismului de litoral cu

1,26% faţă de anul 2006, înregistrând valoarea de 10.383 mii locuri-zile.

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din Bulgaria au cunoscut o evoluţie

impresionantă în perioada 2005-2007, pornind de la un număr de 914 unitaţi în anul 2005,

ajung în anul 2007 la un număr de 1306 unitaţi reprezentând o creştere de 42,89 puncte

procentuale,punctual forte al activităţii de turism desfăşurate în Bulgaria reprezintandu-l

turismul de litoral, recunoscut şi apreciat pe plan internaţional datorită bazei tehnico-materiale

moderne, a serviciilor de calitate şi a tarifelor scăzute. Structurile de primire cu funcţiuni de

cazare atingeau în anul 2005 numărul de 287 unitaţi, a crescut în anul 2006 la nivelul de 388

unităti pentru ca în anul 2007 să fie înregistrate 561 de unităti ceea ce înseamnă o creştere cu

95,47% faţă de anul considerat de bază 2005.

FIG.3 STRUCTURA INDICATORILOR UTILIZAŢI ÎN ANALIZA ECHIPAMENTELOR

DE CAZARE DE PE LITORALUL BULGARIEI

Forma de turism Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (%)

Capacitatea existentă(%)

Capacitatea în funcţiune(%)

29

Page 30: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007Turismul de litoral 31,40 36,64 42,9 41,83 54,77 59,50 30,49 36,36 42,46

Faţă de anul 2006 Bulgaria în 2007 şi-a mărit considerabil numarul de locuri de cazare în

timp ce România mai mult a cunoscut doar o uşoara creştere.

3.2 POSIBILITǍŢI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ROMÂNESC DE LITORAL

CU AJUTORUL INTERNETULUI

Pentru redresarea turismului românesc trebuiesc luate nişte măsuri de atragere a

potenţialilor turişti .Acest lucru este posibil dacă se ia în considerare că litoralul oferă

posibilităţi de promovare a unor noi forme de turism. Astfel în componenţa ofertei de agrement

a staţiunilor de litoral sunt incluse agrementul terestru de interior şi în aer liber şi agrementul

acvatic, în care este cuprins agrementul de plajă si cel nautic.Agrementul terestru din staţiunile

de litoral are doua componente si anume :agrementul de interior şi agrementul în aer

liber.Agrementul de interior este reprezentat prin discoteci, săli de jocuri distractive şi de

noroc,baruri de noapte.Cu unele excepţii,baza materială este in general buna,benficiind de

modernizari sau construcţii recente şi dotari de buna calitate.Amenajările destinate

agrementului în aer liber,realizate in anii construirii staţiunilor,poarta amprenta perioadei in

care au fost date in folosinta.Realizate cu investiţii minime şi fără dotări necesare funcţionării

eficiente,terenurile de sport si minigolf au avut o slaba solicitare, nu au fost întreţinute în mod

corespunzator şi ca urmare au suferit degradări permanente.De asemenea se poate aprecia că

oferta de agrement pe plajă si acvatic este săracă si dispune de instalaţii şi echipamente

depaşite,nefuncţionale,aflate intr-o avansată stare de degradare.

Pentru ca turismul de litoral românesc să ajungă la fel de cerut de turisti ca şi litoralul

ţărilor mai dezvoltate din punct de vedere economic trebuiesc luate nişte măsuri.Astfel aceste

măsuri vizează următoarele aspecte:

dotarea porturilor cu nave costiere (pentru turul litoralului) şi ambarcaţiuni de

agrement (cu motor sau cu pânze);

30

Page 31: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

crearea unor cluburi nautice, în cadrul cărora sa se înfiinţeze şcoli de navigaţie

(yachting,wind-surfing,schi nautic) şi pentru plonjari subacvatice

Diversificarea în oferta turistica a litoralului românesc al Mării Negre trebuie să includă

atat atracţia unor grupuri ţintă, cât şi prelungirea sezonului.

Un alt aspect referitor la litoralul românesc il reprezinta şi dotarea plajelor conform

standardelor internaţionale.Astfel se impune asigurarea unor condiţii minime de funcţionare

respectiv:

asigurarea calităţii corespunzătoare a nisipului;

curăţirea săptămânală a plajelor (în acest sens se impune dotarea staţiunilor cu

utilaje specializate în curăţirea plajelor) şi eliminarea corpurilor submerse la deschiderea

sezonului;

elaborarea unei strategii de concesionare a plajelor,în vederea unei bune

gospodăriri a lor;

asigurarea serviciului de tip „salvamar” şi a punctelor de prim-ajutor in toate

sectoarele de plaja pentru realizarea unor intervenţii operative şi afişarea unui sistem de

semnalizare a condiţiilor atmosferice şi a cazurilor de urgenţă.

divesificarea amenajărilor de agrement pe plajă pentru ca ponderea ofertei sa

nu fie acaparată de cura heliomarină .

Turismul de litoral al Mării Negre se poate dezvolta dacă se ia în considerare că litoralul

oferă posibilităţi de promovare a unor noi forme de turism.

De exemplu echitaţia , ca formă a agrementelor hipice a cunoscut,în ultimii ani,pe plan

internaţional, o cerere tot mai mare.Numai în Germania,ţară tradiţională emitentă de turişti

pentru România,sunt înregistraţi cca.15 milioane de simpatizanţi,cotizanţi la diverse cluburi

hipice şi peste 9 milioane de persoane care practică echitaţia şi care cheltuiesc o sumă

importantă de bani în acest scop.Având în vedere această nouă formă a cererii,cât şi avantajele

economice care rezultă din satisfacerea acesteia,ţările posesoare de cai de rasă

(Ungaria,Polonia,Bulgaria, etc)şi-au diversificat oferta prin promovarea în turismul

internaţional a unor programe legate de practicarea călăriei.

Herghelia Mangalia, amplasată în apropierea staţiunii Venus,dispune de un valoros potenţial

cabalin,compus dn cca.500 de cai din rasa arabă.Beneficiind de o zonă cu microclimat

31

Page 32: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

asemănător ţării de origine,caii păstrează caracteristicile rasei,fiind recunoscuţi de

WAFO(Organizaţia Mondială de Creştere a Calului Arab).Ca baza materiala specifica,

herghelia dispune de o pista cu obstacole si tribune si, mai recent, de un hipodrom cu piste si

galop,având o tribună cu o capacitate de 1000 locuri care urmează să fie reamenjată.Existenţa

acestei bogate resurse ofera posibilitatea de diversificare a ofertei turistice,realizând în acelaşi

timp o valorificare superioara a acestor resurse.În acest sens se pot propune :

1. Diversificarea ofertei de agrement prin promovarea unor acţiuni turistice :

plimbări matinale pe malul marii la rasaritul soarelui,in zone de plaje

neamenajate;

plimbări de agrement cu trăsura prin staţiuni.Herghelia dispune de docare cu

capacitatea de 6-8 locuri,care pot fi puse la dispoziţia solicitanţilor.

Facilitarea participării turiştilor străini la cursele de trap şi galop organizate pe

hipodromul Mangalia.

2. Lansarea unor aranjamente turistice noi, cu includerea în costul pachetului de serviciii a

unuia din următoarele programe:

Călăria ca metodă de tratament al unr afecţiuni psihice;

Turul Dobrogei călare,cu durata de 3-5 zile,care sa cuprinda vizitarea ruinelor

cetatii Histria,monumentul de la Adamclisi,muzeul arheologic de la Mangalia etc.

Pentru această ofertă este necesară amenajarea unor forme de cazare uşoare (câteva căsuţe )şi a

unor adăposturi pentru cai.

Şcoală de echitaţie pentru toate vârstele.Construirea unui astfel de

stabiliment,care nu necesita investitii mari,este justificata avand in vedere încasările

suplimentare ce pot fi realizate prin lansarea acestui aranjament şi prin posibilitatea prelungirii

sezonului turistic.

3. Lansarea pe piaţa externă a unei oferte de sejur cu echitaţie la herghelia Mangalia, care să se

adreseze amatorilor începători sau avansaţi.Conducerea hergheliei poate asigura învăţarea

călăriei pnetru cei neiniţiaţi,într-o perioada de 10-12 zile,existând în prezent condiţii pentru

defăşurarea în bune condiţii a acestei acţiuni.

Pentru satisfacerea acestui „hobby” este necesară construirea într-o primă etapă a unor

clădiri uşoare (bungalow-uri) în apropierea hergheliei.Ulterior, după pătrunderea acestei oferte

32

Page 33: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

pe piaţa turistică internaţională, se poate trece la constuirea unei baze de cazare cu confort

ridicat, cu o capacitate de 100-200 locuri într-un stil arhitectonic adecvat, chiar în incinta

hergheliei. Baza de cazare va fi completată cu o bază de alimentaţie publică

corespunzatoare.Oferta de acest gen, pe lângă faptul că se adresează unor segmente de clientelă

cu venituri ridicate,poate contribui la prelungirea sezonului turistic de litoral,practicarea

călăriei nefiind condiţionata de starea vremii.Folosind baza hipica existenta,se pot organiza si

licitatii internationale de cai,dupa exemplul practicilor intalnite in alte tari

vecine(Polonia,Ungaria).

Creşerea, îndeosebi după 1960, a cererii pentru naturism în Europa a determinat

întreprinederea unor masuri de încurajare a acestei frme de turism in toate ţările cu oferta de

litoral.Abandonarea termenului vechi de „nudism”,disciplina personala si colectiva impusa

naturistilor, controlul Federatiei Internationale a Turismului ,au constituit argumente majore in

favoarea dezvoltarii sale.Deoarece o problema importanta o constituie plasarea centrelor de

naturism (acestea trebuiesc plasate in locuri izolate,ferite de privirile „curioşilor”) se poate

avea in vedere construirea unui sat pentru naturisti destinat turismului international in zona din

apropierea lacului Tatlăgeac.Dotările aferente pot si construcţii uşoare (căsuţe, bungalow-

uri),terenuri pentru caravaninig,care nu necesită investiţii costisitoare.Oferta se va adesa cu

predilecţie turiştilor germani,mari amatori de naturism.

O formă specifică de turism îl constituie turismul de croazieră care ar putea fi

organizat pe trasee diferite,cum ar fi:

Mangalia-Constanţa-Odessa;

Mangalia-Constanta-Istanbul;

Mangalia-Agigea-capitalele ţărilor dunărene;

Mangalia-Constanta-Delta Dunarii.

Creşterea atractivităţii staţiunilor este una din direcţiile importante de modernizare a

acestora,în principal prin:

reamenajarea şi realizarea de noi fântâni arteziene şi oglinzi de apă in staţiuni;

reamenajarea gradinii japoneze din statiunea Venus;

crearea de parcuri si gradini,extinederea si reamenajarea spatiilor verzi cu

plantatii peisagistice specifice statiunilor de litoral si realizarea de amenajati florale;

33

Page 34: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

amenajarea unor bazine in mare cu înnisiparea artificială,unde accesul in apa este

foarte dificil si poate cauza accidente;

Înlocuirea unor specii de arbori (plopi) care constituie surse de poluare a

statiunilor prin puful generat in perioadele de varf de sezon estival;

Crearea de canale colectoare pentru evitarea inundatiilor,in principal pentru

protejarea structurilor de primire situate la o cota mai mica decat nivelul strazilor.

Unul din punctele slabe ale turismului românesc îl constituie lipsa unor strategii de marketing

si management,care ar putea fi rezolvat prin:

- reconsiderarea relaţiilor cu toate firmele străine pentru extinederea cifrei de afaceri;

- alcătuirea unui plan special de contractări,negocieri şi acţiuni de promovare pentru unitatile

din statiunile de litoral;

- formarea unui colectiv de coordonare a modernizării litoralului;

- sporirea exigenţei Corpului de Control al Ministerului Turismului pentru asigurarea

concordanţei între nivelul de clasificare a unităţilor,nivelul de dotare al acestora şi calitatea

serviciilor prestate în aceste unitaţi;

- adoptarea unor masuri de sanctionare a personalului responsabil,care se face vinovat de

degradarea unitatilor avute in locatie sau inchiriere si pentru recuperarea daunelor;

- reconsiderarea politicii de stabilire a preturilor si tarifelor practicate pe litoral in diverse

perioade de functionare pentru eliminarea discordantei intre acestea si calitatea serviciiloe

prestate;

- reluarea schimbului cu ţări dezvoltate din punct de vedere turistic,prin trimiterea de manageri

în ţările respective pe o perioadă de cel putin 3 luni;

- adoptarea de măsuri urgente de protejare a calităţii resurselor de nămol ale lacului

Techirghiol şi demararea unui program concret de consevare;

- analiza cazurilor de distrugere a patrimoniului prin acordarea statutului de „locatie de

gestiune” si adopatarea unor masuri corespunzatoare de recuperare a daunelor;

- realizarea de către unităţile prestatoare de servicii,în colaborare cu firme străine, a unor

cluburi pentru copii (baby sitter) şi tineri pentru agrement;

34

Page 35: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

- demararea,in colaboarare cu firmele tou-operatoare partenere,in principalele orase emitente

de turisti din Europa, a unor actiuni pentru promovarea statiunilor de litoral,prin specificul

culinar, degustari de vinuri,elemente de etnografie si folclor,expozitii artizanale etc.

- instituirea unui sistem eficient de protectie a turistilor impotriva agresiunilor savarsite in

statiuni;

-printr-o strategie de marketing si promovare eficientă să se urmăreasca:

o crearea pe pieţele importante generatoare de turism,a imaginii României ca ţară

de destinaţie turistică ,care oferă o gamă largă de resurse natural,facilitaţi şi experienţe turistice

de tradiţie;

o diferenţierea României,din punct de vedere al atracţiilor, facilităţilor şi

serviciilor turistice,de concurenţii ei ,mai ales de staţiunile de litoral din Bulgaria;

o extinderea si diversificarea turismului din pieţe occidenatale in termenul mediu

si lung,odata cu mentinerea activitatilor turistice din aceste surse,desfasurate pe perioada

termenului scurt;

o refacerea creşterii fluxurilor turistice din ţările est-europene.

- concentrarea activităţilor de marketing şi promovare asupra unor priorităţi cum ar fi staţiunile

Mamaia şi Neptun;

- abordarea, ca principale strategii de promovare a staţiunilor litorale, a unor forme ca de

exemplu:

o excursii de familiarizare pentru agenţii de vânzare;

o asistenţă acordată tour-operatorilor pentru producerea de pliante si broşuri cu

staţiunile de litoral si asigurarea alocării de spaţii în acestea, pentru tour-operatorii străini;

o difuzarea de imagini din staţiunile de litoral prin reclame şi postere cuprinse în

ziare şi reviste de largă audienţă ;

o înfiinţarea unor centre de informare turistică in principalele statiuni, in scopul

distribuirii informaţiilor referitoare la celelalte staţiuni de pe ţărmul Mării Negre.

3.2.1 Portalul de turism

Un portal de turism poate fi văzut ca o infrastructură a unei comunităţi de afaceri ce ofera un

mediu transparent pentru dezvoltarea afacerilor din turism. Portalul de turism reuneşte parţile

35

Page 36: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

care participă la activităţile turistice şi anume furnizorii de servicii turistice (pensiuni, hoteluri,

baze de tratament), agenţiile de turism şi nu în ultimul rând consumatorii de bunuri şi servicii

turistice într-un spaţiu virtual, în World Wide Web. Participanţii îşi joacă rolurile într-o

transparenţă totală prin intermediul instrumentelor specifice Internet-ului.

Portalurile de turism oferă servicii din ce în ce mai diversificate: turiştii nu numai că pot

rezerva un sejur on-line, dar vor primi toate informatiile prin poşta electronică şi vor plăti totul

on-line, prin intermediul cărţii de credit.

Implicaţiile turismului electronic pentru vizitatori

Turismul electronic implică pentru consumatorii finali următoarele aspecte: e-informare, e-

rezervare (hoteluri, mijloace de transport etc.) şi plata electronică.

e-Informare

Etapa de e-informare presupune oferirea de informaţii în cadrul portal-urilor specializate,

broşuri electronice, ghiduri turistice audio, albume foto (imagini statice şi panorame), imagini

în timp real sau clipuri video, şi chiar jurnale de călătorie prin intermediul blogurilor sau chiar

comunităţi virtuale specializate, gen Virtual Tourist, şi de ce nu, ghidurile oferite prin

intermediul oraşelor virtuale.

e-Rezervare

Rezervărilor on-line sunt utilizate cel mai mult în domeniul hotelier, al transporturilor aeriene

şi pentru serviciile de închiriere autoturisme.

Serviciile de rezervări on-line, ca servicii ale societăţii informaţionale, trebuie să se

conformeze exigenţelor legale care îşi au izvorul în actele normative ce fac referire la serviciile

de Internet în general şi la cele de comerţ electronic şi încheiere contractelor la distanţă în

particular.

Plata electronică

Consumatorii pot folosi cărţi de credit, cecuri electronice, bani digitali sau chiar microcash,

când plăţile însumează doar câţiva cenţi. Multe din sistemele electronice de plată pe Internet

sunt echivalentul electronic al sistemelor folosite zi de zi, cum sunt cărţile de credit, cecurile

etc. Până şi banii digitali, meniţi să reprezinte moneda forte, sunt disponibili.

Cardul, de debit sau de credit, poate îndeplini în anumite condiţii şi alte funcţii, cum ar fi aceea

de acoperire a unor riscuri, la fel ca şi o poliţă de asigurare sau aceea de asistenţă pentru

anumite situaţii

36

Page 37: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Implicaţiile turismului electronic pentru turoperatori

Majoritatea tehnologiilor din sfera afacerilor electronice se bazează pe sistemul de relaţii şi de

comunicare cu clienţii, furnizorii şi angajaţii. Multitudinea de oferte de platforme hardware-

software şi de soluţii fac pentru manageri alegerea tot mai dificilă.

O afacere electronică în sfera serviciilor turistice automatizează procesul comenzilor, creşte

numărul pieţelor de desfacere şi implicit eficienţa, reduce costurile şi pune în valoare

competitivitatea. De asemenea, permite agenţiilor şi turoperatorilor să-şi analizeze potenţialii

clienţi şi să-şi gestioneze în mod corespunzator resursele.

Managementul afacerii

În ceea ce priveşte managementul afacerii electronice, iniţiatorii trebuie să reexamineze în

permanenţă strategiile, tehnicile şi instrumentele în lumina noilor tehnologii. Strategia

afacerilor electronice în turism înseamna acţiune continuă, în corelaţie cu stadiul de evoluţie al

agenţiei de turism (lansare, consolidare, creştere, maturitate) şi cu mediul în care aceasta

acţionează, adevărata provocare pentru companiile din turism fiind regândirea organizării şi a

proceselor de afaceri, astfel încât sa îşi crească productivitatea prin utilizarea Internet-ului într-

o piaţă concurenţială şi să îşi facă simţită prezenţa pe piaţa globală.

Un rol important în procesul de management al unei afaceri electronice în turism îl au

sistemele informatice în management ca părţi distincte ale sistemului informaţional, ştiut fiind

faptul că, în domeniul serviciilor, mai ales în sectorul turistic, sistemul informatic reuneşte

peste 90% din totalitatea elementelor informaţionale.

Astfel de sisteme informatice în management sunt proiectate pentru a îndeplini un număr variat

de sarcini/obiective, cum ar fi stocarea informaţiilor sau poate fi folosit ca instrument pentru

planificarea, cercetarea şi dezvoltarea activităţilor.

Sisteme informaţionale în activitatea de turism electronic

Sistemele informatice, ca parte integrată a sistemului informaţional la nivelul companiei,

cuprind atât fazele manuale cât şi cele automatizate ale culegerii şi înregistrării informaţiilor,

analizei informaţiilor şi cele ale prelucrării informaţiilor.

37

Page 38: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Sunt întâlnite doua mai categorii de sisteme informatice ce deservesc serviciile turistice, după

cum urmează: sisteme informatice tip front-office, sistemele informatice utilizate pentru

rezervări turistice ce folosesc Internetul.

Interfaţa sistemului informatic de tip front-office Fidelio

Acest tip de sisteme prelucrează informaţii şi oferă rapoarte în formă scrisă sau vizuală. Sunt

folosite atât în structurile de primire turistică de dimensiuni medii şi mari, dar şi în agenţiile de

turism. Aceste sisteme sunt destinate pentru înregistrarea turiştilor, pentru gestiunea şi

managementul camerelor, pentru comercializarea produselor turistice sau pentru evidenţa

încasărilor. Două astfel de sisteme care înglobează toate activităţile prezentate mai sus sunt

Fidelio si Sitel, aplicaţii care lucrează cu pachete complexe de servicii, cum sunt: organizarea

timpului liber, optimizarea profitului, facturare, corespondenţă sau înregistrarea plecărilor şi

sosirilor de turişti.

Sistemele informatice destinate rezervărilor turistice

Pot opera atât cu turişti individuali, dar şi cu agenţiile de turism. Ele reunesc serviciile de

rezervare şi vânzare propriu-zisă cu cele de informare.

Sistemele sunt modularizate şi permit interconectarea departamentelor ticketing, outgoing,

incoming şi intern etc. din cadrul structurilor de primire turistice sau din cadrul agenţiilor cu

departamentele financiar-contabile şi cu managementul acestora. Printre altele, acestea permit

expedierea şi recepţia de date către şi de la sistemele de distribuţie globală, precum Worldspan

şi Amadeus.

Turismul electronic vine în ajutorul turiştilor prin portaluri tematice şi sisteme informatice ce

reduc timpul pentru informare asupra destinaţiilor, faciliteză procesele de rezervare în hoteluri

sau pe cele de rent-a-car, ajută la planificarea călătoriei şi la luarea deciziei.

World Wide Web este ca un crater în interiorul căruia se găsesc alte cratere mai mici,

informaţii mai detaliate despre festivalurile de operă, şi ofertele turistice pe pieţele de nişă,

informaţii despre agroturismul în regiuni nu prea cunoscute sau informaţii despre modalităţile

diferite de cazare. Dată fiind imensitatea mediului Web, e destul de dificil pentru utilizatori să

acceseze ultimele informaţii, la fel şi pentru interpretarea acestora şi “conectarea” lor la

ofertele făcute de marii touroperatori.

38

Page 39: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

În acest context, un rol important îl au sistemele semantice de căutare pe Internet sau agenţii

inteligenţi de căutare în baze de date.

Sistemele semantice

Sistemele semantice au ca scop conectarea informaţiilor incomplete pentru a diminua

dificultatea în căutarea şi înţelegerea sursei informaţiei, facilitând astfel accesul “surferilor” la

ofertele turistice. În cadrul sistemelor semantice, cunoştinţele despre sensul şi însemnătatea

resurselor web sunt stocate ca date (meta-data) ce pot fi procesate de către calculator. Serviciile

pentru găsirea, integrarea şi conectarea informaţiilor sunte bazate pe descrieri semantice.

3.3.3 Propuneri pentru construirea unui site de promovare

Modul traditional de a intra pe piata pentru o mare audienta este folosind canalele media,

esential pentru a folosi un singur mesaj standardizat care este creat sa placa clientului. Faptul

ca informatia de pe Internet este mai rapida, ofera mai multa flexibilitate si este acum modul

preferat sa introduca pe piata ofertele lor speciale.

Marketingul controleaza continutul (informatia care este prezentata), timpul (cand este

vizualizata), locatia (unde este vizualizata) ca si frecventa (cat de des este vazuta).

Publicitatea prin intermediul televiziunii si presei sunt exemple comune ale acestui tip de

promovare. Continutul este limitat de factori cum ar fi costurile sau capacitatea, si in orice caz

strategia se transforma de multe ori in mult spatiu pierdut. In cele mai multe cazuri marketingul

nu are idee cine va vedea publicitatea aceasta scumpa, si este o pierdere de resurse sa arati

publicitatea unor oameni din afara tintei de audienta. Chiar si atunci cand tinteste corect,

publicitatea de acest tip de multe ori ineficienta, esueaza in a-l angaja pe client.

Marketingul pe Internet, intoarce invers multe din aceste caracteristici. Cu o prezentare pe

Internet, clientul este cel care detine controlul. Folosind hyper-links, clientii hotarasc ce vor

vedea si cand vor vedea. Daca nu le place ce au vazut, pot sa iasa de acolo cu un singur click,

asa ca notiunea de a capta audienta pasiva nu se aplica pe Internet.

O versiune electronica a unei brosuri tiparite cu materiale promotionale nu este suficienta,

continutul si forma trebuie adaptata, astfel incat sa se poata profita de puterea Internetului, iar

uneltele de navigare trebuie sa fie incluse pentru ca sa se evite ca utilizatorii sa se piarda in

39

Page 40: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

date. Continutul unui site de Internet trebuie sa fie relevant pentru nevoile vizitatorilor, usor de

folosit si sa includa link-uri logice pentru arii de interes principal. Doar facandu-l pe utilizator

sa viziteze site-ul o data nu este suficient. Continutul sau trebuie schimbat cu regularitate si

trebuie sa fie captivant pentru ca utilizatorii sa doreasca sa se intoarca pe site iar si iar.

In al doilea rand, spre deosebire de tehnicile de marketing traditionale, clientul este cel care

vine la companie sa solicite informatia, si nu invers.

Merketerul nu este trimis orbeste sperand ca va gasi pe cineva care va fi interesat. Pe Internet

clientul este cel care cauta in mod activ informatii. Intr-adevar, ei stiu deja despre ce este

vorba, pentru ca vizitand Internetul ei arata interes si implicare, ei au nevoie de informatii (si

poate da produsul ca atare) si ar dori sa cumpere de la cine le satisface mai bine nevoile. Faptul

ca ei au ales sa viziteze site-ul este semnificativ. Internetul da unei companii acces la persoane

Marketingul pe Internet nu este limitat numai la distributia de informatie ci are si potential de

vanzare directa. Poate sa treaca peste obstacole geografice si bariere care separau in mod

traditional vanzatorul de cumparator, prin asta schimband modul in care produsele sunt

distribuite. De exemplu, intr-un scenariu de hotel vizitatorul poate folosi Internetul pentru a

localiza proprietatile care sunt compatibile cu interesele sale pe urma decide daca sa faca o

rezervare, garantand-o cu o carte de credit

Site-ul a fost conceput după o analiză a paginilor de internet a principalelor oraşe cu potenţial

turistic din Europa, pentru a realiza un produs la nivelul tendinţelor actuale. Principalele

trăsături ale noilor site-uri de turism din Europa sunt eleganţa şi claritatea designului, trăsături

care definesc şi site-ul turistic al litoralului romanesc.

    Secţiunile de bază ale site-ului – Informaţii practice pentru turişti, Obiectivele de vizitat, În

timpul liber şi Împrejurimile – urmăresc de fapt, în această ordine, traseul unui turist obişnuit

care doreşte să viziteze obiective turistice de pe litoralul romanesc.

Noul modul de prezentare a tuturor evenimentelor de pe litoral a fost îmbunătăţit şi actualizat.

În noul site se pot afla foarte rapid detalii complete despre orice eveniment de pe litoral,

incluzând orarul de funcţionare al localurilor . Un calendar cu aceste evenimente face căutarea

mult mai uşoară.

Tot aici ar trebui introduse secţiuni noi care cuprind informaţii despre petrecerea timpului liber

pentru familiile cu copii aflate în vizită şi despre locurile de practicare a sportului. Aceste

secţiuni vor fi actualizate în permanenţă.

40

Page 41: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

    De asemenea, municipalitatile ar trebui sa lanseze un produs turistic ce poate fi folosit în

cadrul strategiei de promovare a litoralului. Este vorba despre un CD de promovare a

turismului de pe litoral care sa conţina informaţiile esenţiale pentru un tour operator naţional

sau internaţional, reprezentând un instrument util pentru cei care nu au disponibilă o conexiune

la internet.

Noutatea pe care o aduce acest CD este faptul că informaţiile sunt prezentate în 3 limbi –

engleză, germană şi română şi oferă posibilitatea de a identifica pe o hartă interactivă

obiectivele de interes turistic, unităţile de cazare şi alimentaţie publică. Cu ajutorul mouse-ului

utilizatorul poate selecta un astfel de obiectiv şi printr-un simplu click poate afla informaţii

despre acel monument, informaţii cu privire la unitatea de cazare sau alimentaţie.

41

Page 42: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

CONCLUZII

Oferta turistică a litoralului românesc în perioada actuală este nesatifăcătoare, iar cea

existentă este slab folosită,în comparaţie cu posibilităţile şi cu nivelul ţărilor vecine care au

condiţii asemănătoare,geografice şi naturale.De fapt turiştii străini nu au suficiente informatii

despre Romania,deci nici despre litoralul românesc.În general s-a creat o imagine negativă a

României peste hotare mai ales cea legată de raportul dintre preţul cerut de operatorii de turism

români si serviciile pe care le ofera, preţ care nu este unitar.Un alt factor negative este si lipsa

ofertei de agrement de pe litoral care este inca redusa.

O diferenţă majoră între România şi alte ţări cum ar fi Bulgaria este durata sezonului

estival.Astfel, dacă pe litoralul bulgăresc sezonul începe din luna aprilie şi se termină în luna

octombrie,pe litoralul românesc sezonul nu ţine decât trei luni.De aici rezultă şi o diferenţă din

punctul de vedere al numărului de turişti.

Turismul litoralului românesc trebuie sa se integreze în procesul general de dezvoltare a

zonei sub aspecte multiple:social, ecologic,urbanistic,tehnico-edilitar etc.Aceasta impune o

serie de măsuri cu anumite priorităţi pe termen mediu şi lung privind in principal:

- dezvoltarea şi modernizarea structurii turistice şi a infrastructurii generale (rutieră,feroviară,

fluvio-maritimă,aeriană)şi care să înlesnească accessibilitatea şi fluidizarea fluxurilor turistice

interne şi internationale către litoral;

- amplificarea ofertei turistice,prin extinderea şi stimularea acelor forme ce provvesc turismul

de afaceri,congrese,reuniuni şi târguri,expoziţii interne şi internaţionale ,care să ducă şi la

prelungirea sezonului turistic în tot cursul anului;

-diversificarea activităţilor turistice, a ridicării gradului de confort al hotelurilor şi al serviciilor

turistice şi a altor servicii conexe,dezvoltarea activităţilor de agreement şi a comerţului în

general;

-deoarece activitatea de turism, are implicaţii importante in păstrarea calităţii mediului şi

poluării acestuia, se impun măsuri complexe şi severe care să ducă la menţinerea echilibrelor

ecologice, a calităţii potenţialului turistic, aspectului peisagistic în cadrul unei concepţii

42

Page 43: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

ştiintifice de amenajare si dotare în strânsă concordanţă cu condiţiile naturale atât de

diversificate ale zonei.

Deoarece potenţialul turistic al României nu se compară nici cu cel din Bulgaria,nici cu

cel din Ungaria deoarece se stie ca resurse turistice sunt destule in Romania, există şanse mari

ca atunci cand România îşi va termina strategia de promovare a turismului sa depăşească aceste

ţări în materie de numar de turisti.

43

Page 44: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

BIBLIOGRAFIE

1.Botezatu C.,Mihalcescu C.,- Sisteme informatice cu baze de date in

tursim,Ed.Universitara,Bucuresti,2005

2.Dodu P.,-Tehnici operationale in agentiile de turism,Ed.Prouniversitaria,Bucuresti,2007

3.Firoiu D.,- Industria turismului si a calatoriilor,Ed.Prouniversitaria,Bucuresti,2006;

4.Firoiu D., - Studii de caz in industria turismului si a calatoriilor,Ed. Pro

Universitara ,Bucuresti,2006;

5.Firoiu D.,- Resursele umane in Turism,Editia a IV-

a ,Ed.Prouniversitaria,Bucuresti,2006

6.Firoiu D.,Gheorghe C.,- Turismul in perspectiva globalizarii,Editia a II-

a,Ed.Prouniversitaria,Bucuresti,2007;

7.Neagu V. ,- Management,Ed.Prouniversitaria,Bucuresti,2006;

8.Neagu v.,Busuioc M., - Managementul calitatii

serviciilor,Ed.Prouniversitaria,Bucuresti,2007;

9.Smedescu I.(coordonator) – Marketing,Ed. Prounivesritaria,Bucuresti,2007;

10.Stanescu D. –Tehnologia in serviciile de alimentatie,Ed. Oscar Print,Bucuresti,1999;

11.Stanescu D.- Alimentatie- Catering,Ed.Oscar Print.Bucuresti,1999;

12.Zaharia M.,Dodu P. –Tehnologie Hoteliera - Note de curs;

13.Zaharia M.(coordonator)- Economia serviciilor ,Ed.a II-

a,Ed.Universitara,Bucuresti,2006;

14.Zaharia M.coordonator) – Economia Serviciilor – probleme si studii de

caz,Ed.Universitara,Bucuresti,2006.

*** Anuarul statistic al României, INS, Bucureşti, 2007

*** Cum ne-au luat bulgarii turiştii de pe litoral, Capital, Nr. 34, 2007

www.infoturism.ro

www.jurnalul.ro

www.incdt.ro

www.cotidianul.ro

www.mamaia.com

44

Page 45: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

www.turisminfo.ro

www.responsibletravel.com

www.damask.ro

www.anat.ro

www.litoralulromanesc.ro

www.travelworld.ro

45

Page 46: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

ANEXE

Anexa nr.1

46

Page 47: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

Anexa nr.2

47

Page 48: UNIVERSITATEA ROMÂNO 2

HARTA JUDETULUI CONSTANTA

48