1

REVISTA S.A.M. JURILOVCA – NUMĂRUL 8 – OCTOMBRIE, NOIEMBRIE 2007

DIN CUPRINS:

• EDITORIAL – E-VACANTA 2007 • INTERVIU CU D-NA SECRETARA A SCOLII • IN VIZOR – EVENIMENTE SCOLARE • CREEZ, DECI EXIST! • SUBIECTUL NUMARULUI – VIZITA LA COMUNITATILE

DE RUSI-LIPOVENI DIN MOLDOVA SI BRAILA • SA NE CUNOASTEM TARA – EXCURSIE IN NORDUL

MOLDOVEI (BUCOVINA) • CALEIDOSCOP SCOLAR • MULTICULTURALITATE • TIMP DE PAUZA • POVESTEA DE FINAL – POVESTEA “ZILEI ARMATEI”

Colectivul revistei la Mănăstirea Humor Colectivul revistei la C.R.L.R. Fălticeni

2

„Proiectul “e-Vacanţă 2007” a fost organizat în cadrul Programului “Economia bazată pe Cunoaştere”, derulat de către Ministerul Comunica ţiilor şi Tehnologiei Informa ţiei şi Ministerul Educa ţiei,Cercetării şi Tineretului şi s-a adresat şcolilor-pilot din proiectul “Economia bazată pe Cunoaştere”. “e-Vacanţă”, ediţia a II-a, a avut ca scop consolidarea practicilor pozitive ale primei ediţii si a competenţelor formate prin cele 7 activităţi propuse în „e -Vacanţă 2006” şi dezvoltarea de activităţi complementare, definite de utilizarea creativă a computerului, comunicare şi dezvoltarea de comunităţi de practică pedagogică modernă. Proiectul a constat în organizarea şi derularea la nivelul şcolilor pilot a unui număr de 5 activităţi,menţionate mai jos, în intervalul 15 iunie – 1 septembrie 2007: Şcoala mea, comunitatea mea; Micii jurnalişti; Şcoala resursă; PAPI Voluntar şi Şcoala părin ţilor. Şcoala noastră a participat cu un număr de 3 cadre didactice şi 39 de elevi (20 şcoala Jurilovca, 19 şcoala Vişina). In paralel proiectul s-a desfăşurat şi la şcoala Sălcioara. Au fost realizate toate cele 5 activităţi, cu precădere PAPI Voluntar şi Şcoala mea, comunitatea mea. Varietatea activităţilor şi dăruirea unor participan ţi a făcut ca „e-Vacanţă 2007” să fie o realizare pentru şcoala noastră şi unele activităţi să aibă continuitate şi-n viitor.” prof. STOENICĂ VASILE-MARCEL

„ În urma acestui proiect am învăţat lucruri interesante despre trecutul satului nostru. Mi-a plăcut că am fost la schit şi în vizită la bunicile noastre, am făcut poze şi ne-au povestit despre viaţa lor, am învăţat reţete, poveşti şi poezii.” ROMANOV CRISTINA – VIII A „ A fost o plăcere să particip la acest proiect pentru că nu am stat acasă plictisită ci am lucrat alături de colegii mei şi de domnul diriginte. A fost de muncă, dar în acelaşi timp m-am şi distrat, mai ales atunci când am fost la cetatea Argamum, de la Doloşman. Atunci când am fost „pe teren”, la bunici, am aflat mai multe despre vremurile de atunci şi am învăţat să le respect mai mult. A fost super !” FEODOT OTILIA – VII B

„Mi-a pl ăcut la „e-Vacanţă” pentru că am avut teme interesante, am aflat noutăţi, am vizitat locuri frumoase şi am făcut multe poze şi prezentări Power Point.” CONDRAT ANDREI – VI „La proiectul acesta a fost foarte frumos. Am învăţat câte ceva despre trecutul satului, iar unele chestii m-au impresionat. A fost super tare !” CAMINEŢCHI BIANCA – VII A

EDITORIAL – “e-VACAN ŢĂ 2007”

3

„e-Vacanţa m-a ajutat să nu mă plictisesc în această vacanţă, ultima petrecută de mine la această şcoală. Acest proiect ne-a antrenat ca în timpul vacanţei să nu uităm de şcoală şi ne-a învăţat lucruri noi care ne vor ajuta în viitor. Vreau să le mulţumesc celor care au coordonat proiectul şi ne-au îndrumat în această aventură numită „Explorarea satului Jurilovca şi a împrejurimilor”. Mul ţumesc pentru aceste clipe minunate !” USTINOV AUGUSTINA - IX

„A fost o experienţă interesantă. Ne-am dezvoltat cunoştin ţele în legătur ă cu ruşii-lipoveni, dar şi cu alte lucruri, cum ar fi utilizarea calculatoru lui. Mi-a pl ăcut că am fost pe la bunici, am cules informaţii despre trecutul lor, am făcut multe poze. În urma acestui proiect am căpătat mai multă experienţă. Sper să se mai repete !” ARHIP CRISTINA – VIII A

„Mi-a pl ăcut foarte mult la acest proiect care m-a ajutat să îmi ocup timpul cu ceva util şi să nu mă plictisesc în vacanţă. Mi s-au părut interesante vizitele la cetatea Argamum, la bunici şi la schit, deoarece am aflat multe lucruri noi.” VASILE EMILIA – VII B

PAPI Voluntar la Adobe Lut 2007 Micii jurnali şti la Schitul din Jurilovca Micii jurnali şti în vizit ă la bunici Elevii şcolii Vi şina la “e-Vacanţă 2007”

4

Când aţi început cariera de secretară ?

D-na TURCU Într-o zi frumoasă de toamnă din anul 1977.

REPORTERUL Care este relaţia dumneavoastră cu majoritatea cadrelor didactice ?

D-na TURCU

Reporter – Feodot Otilia-VII B

INTERVIU CU DOAMNA SECRETARA, TURCU EUGENIAINTERVIU CU DOAMNA SECRETARA, TURCU EUGENIAINTERVIU CU DOAMNA SECRETARA, TURCU EUGENIAINTERVIU CU DOAMNA SECRETARA, TURCU EUGENIA

REPORTERUL

O relaţie profesională, bazată pe prietenie, reciprocitate.

REPORTERUL Cum rezistaţi stresului şi tuturor cerin ţelor ce trebuie executate ?

D-na TURCU Cu multă calmitate, devotament faţă de profesie. „Nu există ocupaţie mai rodnică decât aceea care ne ajută să ne cunoaştem pe noi înşine.” - Descartes

REPORTERUL Ce le-aţi recomanda celor care ar dori să vă urmeze meseria ?

D-na TURCU Să aibă harul de a comunica cu persoane din diferite categorii sociale, răbdare şi multă seriozitate.

REPORTERUL

Activitatea dumneavoastră presupune să interacţionaţi cu persoane de vârste şi categorii sociale diferite. Ce apreciaţi mai mult la o persoană ?

D-na TURCU Da, am precizat acest lucru la întrebarea anterioară şi apreciez în mod deosebit corectitudinea, bunul simţ, felul de comunicare cu semenii, sinceritatea.

REPORTERUL Ce pasiuni aveţi ?

D-na TURCU Floricultura, lectura şi călătoriile.

REPORTERUL Şi pentru elevi, un sfat ?

D-na TURCU Să-şi respecte părin ţii, dascălii, f ără aceste persoane deosebite nu-şi vor atinge ţelul în viaţă.

5

IN VIZORIN VIZORIN VIZORIN VIZOR----INFO SCOLARINFO SCOLARINFO SCOLARINFO SCOLAR Diplomele obţinute de Mihailov Florian, locul I, şi Dan Eliza, locul III, la Crosul Toamnei, Tulcea

♦ În perioada 15 iunie – 1 septembrie s-a desfăşurat ediţia a II-a a proiectului „e-Vacanţă”, iniţiat de M.C.T.I. şi M.E.C.T. (vezi editorialul).

♦ În perioada 27-30 septembrie, 14 elevi şi 2 cadre didactice, membri ai colectivului redacţional al revistei „Univers Şcolar”, au participat la o excursie de documentare în nordul Moldovei, în Bucovina. Aceasta a avut ca scop vizitarea unor obiective turistice din zonă şi cunoaşterea unor comunităţi de ruşi-lipoveni. Acţiunea a reprezentat una dintre activităţile proiectului „Vedem, scriem şi toţi citim”, proiect finanţat de Banca Mondială, prin Proiectul de Învăţământ Rural, care s-a ocupat de asigurarea cazării şi mesei participanţilor. Transportul a fost asigurat de Comunitatea Ruşilor-Lipoveni din România, filiala Jurilovca. Mai multe în articolele revistei dedicate acestei activităţi.

♦ Pe data de 6 octombrie, ca o continuare a activităţilor PAPI Voluntar, din cadrul proiectului „e-Vacanţă”, s-a desfăşurat o excursie pe lacul Sinoie, la Periboina. Din păcate, din cauza condiţiilor meteo dificile şi a apei scăzute, accesul până la Periboina nu a fost posibil. Totuşi, pregătirea micilor ghizi voluntari a continuat în sala de calculatoare a şcolii, pe data de 7 octombrie, cu prezentarea Complexului lagunar Razim-Sinoie de către managerul RECL Jurilovca, Condrat Paul, şi profesorul de geografie, Stoenică Vasile-Marcel.

♦ Cu ocazia acţiunii sportive „Crosul Toamnei”, organizat la Tulcea în data de 6 oct., şcolile Jurilovca şi Sălcioara au participat cu un număr de 9 elevi pregătiţi de doamna de educaţie fizică, Ivanov Victoriţa. Elevii noştri au obţinut rezultate foarte bune prin: Mihailov Florian (VIII A) – locul I, Dan Eliza (VI) – locul III, la categoria de vârstă Junior 3.

♦ Pe 25 octombrie, cu ocazia Zilei Armatei, s-au depus flori şi s-a ţinut un moment artistic la Monumentul ostaşilor căzuţi în al II-lea război mondial, din localitate. Au participat elevi ai claselor I-IV şi a VIII-a.

♦ Cu ocazia zilelor diversităţii etnice, pe data de 28.10 grupul „Cibis”, condus de d-na educ. Zaiţ Paula şi d-na înv. Nicanov Glafira, a susţinut un program artistic la Muzeul Satului din Bucureşti, casa lipovenească.

♦ La începutul lunii noiembrie va avea loc inaugurarea laboratorului fonetic din cadrul şcolii noastre. Realizarea acestuia a fost posibilă datorită câştigării unui proiect pe Granturi de Dezvoltare Şcolară, de cca. 10 000 $. Amănunte în numărul viitor.

6

IMAGINILE VORBESC IMAGINILE VORBESC IMAGINILE VORBESC IMAGINILE VORBESC

La Mausoleul Mărăşeşti La şcoala din Ostra, jud. Suceava La Ostra, pe muntele Ciuha Mănăstirea Voroneţ La cetatea Sucevei La monumentul lui Bogdan I, Rădăuţi

7

Mormântul lui Ştefan cel Mare de la Putna La Mănăstirea Suceviţa La centrul de ceramică Marginea, Suceava Biserica de rit vechi din Gura Humorului La sediul comunităţii din Fălticeni Întâlnirea copiilor la comunitatea din Brăila

8

CREEZ,�DECI�EXIST!CREEZ,�DECI�EXIST!CREEZ,�DECI�EXIST!CREEZ,�DECI�EXIST!���� Rubrica acestui num ăr este una mai special ă cuprinzând lucr ări pe calculator ale elevilor din clasele I-IV, de la Şcoala Vi şina, realizate in cadrul proiectului “e-Vacan ţă”, activitatea Şcoala resurs ă, dar şi lucr ări ale unor elevi din Jurilovca.

SESESESECTCTCTCTIUNEA DESENIUNEA DESENIUNEA DESENIUNEA DESEN

Iarna la ţară-Dumitru Marcel-IV Vi ş ina În pădure-Chiri ţă George-IV Viş ina Peisaj-Tudorache Georgiana ş i Friptu La baltă-Condrat Eva-IV Vi ş ina Teodora-I Viş ina

9

Apus de soare-Friptu Andrei-II Vi ş ina Toamna-Chiriţă Georgiana-IV Vi ş ina Balta-Petcu Virgil- II Vi ş ina Comete ş i meteoriţ i-T ănase Dumitru-II Omul de zăpadă-Chiri ţă Georgiana-IV Steagul României-Heremciuc Nicu-IV La pescuit-Zaiţ Alexandra-III Camera mea-Halca Ana-IV

10

ANOTIMPURILE

Natura a adormit Iarna rece a sosit,

Săniile au ieşit.

Ghiocelul s-a mişcat Iarna rece a plecat,

Primăvara s-a sculat Bucuroasă ne-a vizitat.

Căldura a venit, Primăvara a fugit,

Vara veselă s-a tolănit.

Toamna s-a ridicat Vara s-a culcat,

Frunzele au ruginit Natura a adormit.

Chiriţă George-clasa a IV-a Vişina

IN VACANŢA MARE In aceasta vacanta m-am simtit foarte bine si a fost un timp foarte, foarte frumos. La inceputul lunii iulie am fost la Constanta in statiunea Mamaia. Acolo am facut o baie buna in MAREA NEAGRA. Apa era limpede, curata si la gust sarata. Am facut plaja si am vizitat o expozitie de reptile. Acolo am vazut serpi, soparle si crocodili, dar si o pereche de maimute. In luna iulie am fost la Capul Dolosman, unde am urcat pe cetatea care este sus pe stanca si este un peisaj frumos. De acolo se poate vedea insula Bisericuta. Am fost cu verisorii mei si ne-am scaldat. Aici era apa curata si dulce. Acum ma pregatesc pentru scoala. M-am mutat in satul acesta si voi invata in Scoala

JURILOVCA. Aici imi place ca ma duc la Internet, ca-i un sat frumos, cu tot ce trebuie, dar inca imi este dor de prietenii si colegii mei de la Visina.

Chiriţă Georgiana-clasa a IV-a Vişina

LA CALCULATOARE

Într-o zi de august din vacanţa de vară doamna noastră învăţătoare, cea bună şi grijulie, interesată de învăţătura noastră, ne-a adus la sala cu calculatoare. Acolo noi ne-am jucat, am scris, am desenat şi ne-am distrat minunat. Doamna ne-a explicat cum să lucrăm pe calculator şi cât este de folositor pentru noi. Acum noi plecăm acasă bucuroşi. A fost o zi minunată! Condrat Eva–clasa a IV-a Vişina

SECTIUNEA LSECTIUNEA LSECTIUNEA LSECTIUNEA LITERARAITERARAITERARAITERARA

11

ÎN VACANŢĂ Am plecat cu părinţii la Bucureşti, la bunici, apoi la munte, în judeţul Vîlcea, la Călimăneşti. Am vizitat mănăstirile: Cozia şi Turnu, Cascada Lotrişor, cetatea românească Arutela. Cea mai mare distracţie a fost la bazinele cu apă termală. Această apă este fierbinte deoarece vine din mijlocul pământului unde există lavă vulcanică. Ne-am întors la Bucureşti şi am cunoscut-o pe doamna Popovici Ana, care ne-a operat de apendicită. În Bucureşti am vizitat Muzeul Satului şi Muzeul Antipa. Friptu Teodora – clasa a III-a Vişina

Simion Ecaterina, vedeta schitului O vaduva in varsta de 82 de ani reprezinta sufletul schitul. Aceasta este femeia care are capabilitatea de a creea poezii in limba romana si in limba rusa la aceasta varsta inaintata. Aceasta le memoreaza nu le scrie. Cu acest dar dansa a reusit sa convinga primarul sa traga lumina la schit, sa li se asfalteze trotuarul pentru a li se usura viata. Aceasta a aparut in mass media de multe ori, chiar una din poeziile sale a ajuns in Rusia prin intermediul unei reporterite care a venit in Romania. In ciuda varstei sale inaintate aceasta poate sa si pescuiasca iar memoria sa nu a lasat-o. Pentru voia buna de care da dovada aceasta a fost recompensata. Unul care a recompensat-o este chiar cunoscutul Marius Tuca, de la ziarul “Jurnalul National”, oferindu-i o suma de bani. A apărut, in 2005, si la Antena 1, tot prin intermediul lui Marius Tuca. Aceasta femeie ar trebui sa fie luata drept model pentru ca in ciuda varstei aceasta mai are aprins “focul tineretii”. Ustinov Augustina-clasa a IX-a

Copii i şcoli i Vi ş ina la “e-Vacanţă” Copii i şcoli i Juri lovca la “e-Vacanţă”

12

„În această minunată excursie unul dintre lucrurile care mi-a plăcut şi m-a impresionat a fost faptul că am vizitat şi alte comunităţi de ruşi-lipoveni. Probabil că nu pentru oricine ar fi fost interesant să afle mai multe despre lipovenii din diferite colţuri ale ţării, însă pentru mine a fost ceva cu totul special. Poate pentru că sunt lipoveancă şi îmi doresc să aflu orice are legătur ă cu asta. Dintotdeauna mi-am dorit să aflu de la alţii cum se simt ca lipoveni. Bănuiesc că toate persoanele mi-au spus că sunt mândrii şi că ar vrea tare mult ca fiecare dintre noi să simtă acest lucru. La comunitatea din Gura Humorului ne-a întâmpinat o doamnă pe nume Ana Miron, preşedinta comunităţii, alături de care nu puteai să nu te simţi bine. Aici noi am vorbit în ruseşte, deşi unii copii erau cam stânjeniţi. Am aflat că este cea mai mică comunitate din România, formată doar din 12 familii, dar pe ei îi uneşte credinţa. Această comunitate s-a format în urm ă cu 130 de ani şi au o biserică mică, dar reprezentativă. La întoarcere am trecut pe la biserica de rit vechi din Manolea, o altă comunitate de ruşi-lipoveni din jud. Suceava. Mi s-a părut o biserică superbă. Este mare şi bine îngrijit ă. Din păcate nu am reuşit să aflăm mai multe despre ea, deoarece nu am întâlnit pe nimeni, fiind duminică şi probabil oamenii se odihneau. Comunitatea din Brăila a fost preferata mea probabil datorită primirii: mai multe tinere lipovence îmbrăcate în rochii roşii cu nişte cămăşi albe şi cu strălucitoare coroniţe pe cap. Au dansat foarte frumos. Ne-am împrietenit cu ele şi ţinem legătura chiar şi-n momentul de faţă. Mi-ar face plăcere să ne mai întâlnim pentru a putea să ne cunoaştem mai bine. Nu voi uita niciodată această excursie în care am văzut o mulţime de locuri şi am cunoscut mulţi oameni.” FEODOT OTILIA – VII B

SUBIECTUL NUMARULUI VIZITA LA COMUNITATILE DE

RUSI-LIPOVENI DIN MOLDOVA SI BRAILA

În perioada 27-30 septembrie 2007 un grup de 14 elevi, membri ai colectivului redacţional al revistei “Univers Şcolar”, însoţiţi de prof. Stoenică Vasile-Marcel şi înv. Nicanov Glafira, au efectuat o excursie de documentare la câteva dintre comunităţile de ruşi-lipoveni din Moldova (Gura Humorului, Fălticeni, Manolea) şi la cea din oraşul Brăila. Excursia a fost organizată în cadrul proiectului “Vedem, scriem şi toţi citim”, finanţat prin Proiectul de Învăţământ Rural de către Banca Mondială. Acesta a asigurat plata cazării şi mesei pe cele 3 zile. O contribuţie financiară importantă a venit din partea Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România care a asigurat plata transportului. Tot prin intermediul C.R.L.R. am fost puşi in legatură cu persoanele de contact din aceste comunităţi: d-na Miron Ana la Gura Humorului, dl. Radion Ivan la Fălticeni şi d-na Jipa Fedosia la Brăila. COLECTIVUL REDACŢIONAL

13

„În minunata excursie pe care am avut-o am vizitat şi câteva comunităţi de ruşi-lipoveni deoarece ei nu s-au stabilit numai în Dobrogea ci şi-n alte păr ţi ale ţării. Prima comunitate a fost cea din Gura Humorului. Doamna Miron Ana ne-a dat câteva detalii despre ea. Am aflat că-i cea mai mică comunitate din ţară şi este formată din 12 familii. Acesta este un exemplu viu de supravieţuire prin credin ţă, aşa cum s-a exprimat doamna Miron. Au şi o biserică, mică ce-i drept, dar nu asta contează. Contează faptul că deşi sunt puţini au ţinut la religia şi obiceiurile lor! Mi-ar fi pl ăcut să stăm mai mult de vorbă, însă doamna era ocupată cu un alt grup de ruşi-lipoveni, de la Mahmudia. Totuşi am rămas cu impresii plăcute. A doua comunitate pe care am văzut-o a fost cea de la Fălticeni. Pentru început ne-am oprit la biserica lor, care-i într-o zonă unde trăiesc numai lipoveni. Este o biserică nouă, construită acum 5 ani şi mai mică decât cea de la noi. Din păcate nu are preot permanent, deci slujbele sunt mai scurte. Există un preot, dar care vine să ţină slujba acolo o dată la trei săptămâni el mergând şi la Suceava şi la Gura Humorului. Am mai aflat un lucru interesant, faptul că oamenii de acolo nu mai poartă aşa numitul „pois” la biseric ă decât foarte rar. S-a renunţat încetul cu încetul la el. Domnul Radion Ivan, preşedintele comunităţii, ne-a invitat la sediul ruşilor-lipoveni, care , la fel, este mai mic ca al nostru. Ne-a spus că mulţi lipoveni au venit în Fălticeni, din satele mai apropiate, pentru locuri de muncă, apoi în zona unde au fost nişte iazuri şi-au construit case şi au rămas acolo. Comunitatea are, în prezent, cca. 100 de familii. Ne-a mai zis că sunt aproximativ 30 de elevi, unii la liceu, care învaţă limba rusă şi care au participat la olimpiade şi diverse concursuri. Aceşti elevi folosesc sediul comunităţii ca punct de informare, deoarece are un calculator şi mai multe căr ţi în limba rusă. Tot aici se pregătesc şi programele artistice. Am fost şi la comunitatea din Manolea, unde am văzut doar biserica pentru că nu am găsit pe nimeni care să ne dea mai multe informaţii. Această biserică este mare, cam ca a noastră şi cea mai frumoasă. Ultima comunitate a fost cea din Brăila. Acolo am fost întâmpinaţi de doamna Jipa Fedosia, preşedinta comunităţii, mai multe cadre didactice şi eleve care fac parte dintr-un ansamblu. Prima dată am fost la sediul acestora, un sediu mare, frumos, unde le-am pus întrebări şi am primit r ăspunsuri. Ne-au spus că sunt circa 3500 de lipoveni ce trăiesc în mijlocul Brăilei, au patru biserici, o Mitropolie şi o şcoală pentru ruşii-lipoveni. Fetele cu care ne-am împrietenit ne-au prezentat câteva dansuri din repertoriul lor. Mi s-au p ărut foarte interesante, e clar că au depus efort la ele şi mi-au plăcut mult şi costumele. După aceea am plecat la şcoala lor, Şcoala nr. 21. Ce mi-a plăcut cel mai mult acolo au fost picturile de pe pereţi ce reprezentau viaţa ruşilor-lipoveni şi scene din poveşti ruseşti cunoscute. Am rămas impresionată văzând aceste comunităţi, care unele deşi sunt mai mici decât a noastră, totuşi ţin la religia lor şi nu vor să şi-o piardă! Acest lucru m-a făcut să mă simt mândră că sunt lipoveancă şi toţi ar trebui să-şi iubească etnia cu toate tradi ţiile şi obiceiurile ei !” VASILE EMILIA – VII B

14

„Comunitatea de ruşi-lipoveni din Gura Humorului este cea mai mică din România, aceasta cuprinzând doar 12 familii. Biserica şi sediul comunităţii se află în aceiaşi curte deoarece sunt foarte puţini. După părerea mea, cred că această comunitate va mai rezista încă mult timp, deoarece lupta pentru a-şi păstra identitatea, tradiţiile, religia, obiceiurile este mai acerbă decât în alte comunităţi. Comunitatea ruşilor-lipoveni din F ălticeni are mai puţin de 300 de persoane. Au o biserică recent construită, de numai 5 ani. Această biserică este construită dintr-o fostă casă ce înainte era folosită pentru rugăciune. Preotul vine o dată la 3 săptămâni. Şi sediul comunităţii este unul mic. Au şi 33 de elevi care studiază limba maternă.” ŞTEFAN VIOREL – VIII A

„În plină toamnă, Bucovina te impresionează cu tabloul floral ce împodobeşte curţile şi balcoanele oamenilor gospodari din zonă. În Gura Humorului, unde este cea mai mică comunitate de etnici ruşi-lipoveni, d-na Ana Miron ne povesteşte despre lipovenii de aici, dar şi despre înţelesul cuvântului Bucovina. „buc” în limba rus ă înseamnă „fag” şi de aici Bucovina – Ţara Fagilor. Chiar dacă sunt puţini etnicii din zonă păstrează cu stricteţe obiceiurile şi portul ruşilor-lipoveni. Casele sunt foarte îngrijite şi se observă specificul caselor lipoveneşti. Mica biserică este foarte primitoare. Drept dovadă aici ne-am întâlnit cu un grup de ruşi-lipoveni din Mahmudia. Avem multe de învăţat de la această comunitate şi de la toţi bucovinenii !” înv. NICANOV GLAFIRA

„În timpul excursiei noastre am vizitat mai multe comunităţi ale ruşilor-lipoveni. Primul a fost cel din Gura Humorului. Aici o doamnă ne-a povestit câte ceva despre tradiţiile ruşilor-lipoveni din zonă. O altă comunitate vizitată a fost cea din oraşul Fălticeni. Aici au un sediu frumos şi reprezentativ pentru etnia noastră. În sediu învaţă obiceiuri şi cântece copiii lipoveni ce duc mai departe tradiţiile noastre. Cel mai mult mi-a plăcut la Brăila. Aici ne-au întâmpinat mulţi oameni, în frunte cu corul de copii al comunităţii. Ei ne-au prezentat câteva din dansurile lor, care m-au fermecat. Au fost nişte copii minunaţi! Toate aceste vizite au fost o experienţă frumoasă.” ALISTARH OXANA – V A

Credincioşi de rit vechi la Fălticeni Cu doamna Miron Ana la sediul din Gura Humorului

15

„În a doua zi a excursiei noastre am vizitat comunitatea ruşilor-lipoveni din Gura Humorului. Acolo ne-a întâmpinat o doamnă foarte ospitalieră care ne-a vorbit despre ruşii-lipoveni din localitate. Ne-a spus că este cea mai mică comunitate din România având doar 12 familii dar o vechime de peste 130 de ani. La întoarcere am vizitat comunităţile din Fălticeni, Manolea şi Brăila. Comunitatea din Fălticeni este una mică fiind aproximativ 100 de familii de ruşi-lipoveni. Biserica de acolo a fost construită în 2002 şi nu are preot permanent. Din portul tradiţional a fost scos „poisul”. În prezent 33 de elevi învaţă limba rusă. Majoritatea sunt olimpici şi sunt din Manolea. M-a impresionat faptul că acei copii vor să înveţe limba maternă şi nu vor să-şi piardă tradi ţiile, în schimb m-a întristat faptul că au renunţat la „pois”. Am avut o oprire şi la Manolea, am văzut biserica, care este foarte mare şi foarte frumoasă, dar din păcate nimeni nu ne-a vorbit despre ea. Comunitatea din Brăila este foarte mare. Acolo ne-au întâmpinat nişte profesori de la şcoala nr. 21, unde învaţă ruşii-lipoveni din oraş, o parte din grupul de dansuri al comunităţii şi alte persoane. Costumele fetelor ce au dansat au fost foarte frumoase. Dacă aş mai avea ocazia să merg într-o astfel de excursie aş merge din toată inima.” ROMANOV CRISTINA – VIII A

„Fălticeniul are o comunitate de aproximativ 300 de ruşi-lipoveni. Biserica de rit vechi este una nouă, de doar 5 ani. Este o biserică mică, pe locul unei foste case, dar se încearcă construirea uneia mai mari. Majoritatea slujbelor se ţin fără preot, el venind doar o dată la 3 săptămâni. Impresia mea despre Fălticeni a fost una bună, deoarece e bine că mai există aceşti ru şi-lipoveni care păstrează tradi ţiile şi obiceiurile şi că sunt elevi dornici să înveţe limba rusă. Singurul lucru care m-a dezamăgit a fost acela că din portul bisericesc lipseşte „poisul”. În localitatea Manolea am vizitat doar biserica, din exterior. Din păcate nu a avut cine să ne povestească despre ea. Tot ce ştiu e că mi-a plăcut mult construcţia în sine. La Brăila am fost la comunitatea ruşilor-lipoveni, unde de asemenea, mi-a plăcut mult pentru că este foarte mare şi totodată primitoare. Am avut ocazia să cunoaştem o parte din grupul de dansuri şi muzică de la comunitate. Am fost impresionaţi de costumele pe care le poartă (sunt foarte frumoase) şi de tot ceea ce ştiu. Aş vrea şi eu să fac aşa ceva !” ARHIP CRISTINA – VIII A

La biserica de rit vechi din satul Manolea Dansatoarele şcolii nr. 21 din Brăila

16

Despre George Bacovia, pe numele sau real George Vasiliu, s-a spus ca e un simbolist dar ca isi depaseste epoca, apartinand poeziei române moderne. Este strans legat de Bacau, unde s-a nascut in ziua de 17 septembrie 1881, fiu al comerciantului Dimitrie Vasiliu si al Zoei Vasiliu. 1889-1890 urmeaza clasa I la un pension din Bacau; 1891-1894 urmeaza cursurile la scoala primara Domneasca nr. 1 din Bacau; 1894 se inscrie la gimnaziu Ferdinand din Bacau; 1898 isi pune pe note cateva poezii, precum si altele de Mihai Eminescu si Stefan Petrica. Se dovedeste foarte bun executant la vioara si la alte instrumente din orchestra scolii, pe care o dirijeaza; 1899 obtine locul i pe tara la concursul "Tinerimii romane" pentru "desen artistic de pe natura". Ii apare in Literatorul din 30 martie poez ia "Si toate", scrisa cu un an inainte; 1900 se inscrie la scoala militara din Iasi, dar se retrage in al II-lea neputand suferii disciplina cazona. Compune poezia "Plumb", finisata in 1902. Scrie poezia "Lacustra", desavarsita in 1906; 1903 absolva liceul din Bacau; 1907 se inscrie la Facultatea de drept din Iasi si reincepe cu anul I. Ramane la Iasi si anul urmator; 1911 obtine diploma de licenta in drept si se inscrie in baroul din Bacau; 1912 colaboreaza la revista "Romanul literar"; 1915 editeaza la Bacau, in colaborare, revista "Orizonturi noi". Publica poezii, proza, recenzii sub mai multe pseudonime. Strange relatii de prietenie cu Alexandru Macedonskii; 1923 premiat de Ministerul Artelor pentru volumul "Plumb"; 1926 tipareste pe cont propriu la Bacau, revista "Scantei galbene" la care-i apare volumul "Bucati de noapte"; 1928 se casatoreste cu Agatha Grigorescu si se stabileste la Bucuresti, unde sotia sa este profesoara. Aici va ramane pana la sfarsitul vietii; 1934 premiul national de poezie este acordat lui Bacovia si lui Arghezi; 1944 apare un volum de opere, care aduna toate ciclurile tiparite anterior; 1946 publica volumul "Stante burgheze"; 1956 i se publica volumul "Poezii"; 1957 moare in ziua de 22 mai, in locuinta sa din Bucuresti.

CACACACALELELELEIDIDIDIDOSOSOSOSCOCOCOCOPSPSPSPSCOLCOLCOLCOLARARARAR

LITERATURĂLITERATURĂLITERATURĂLITERATURĂ––––GEGEGEGEORGEBACOVIAORGEBACOVIAORGEBACOVIAORGEBACOVIA

17

LACUSTRĂ

De-atâtea nopţi aud plouând, Aud materia plângând... Sânt singur, şi mă duce un gând Spre locuinţele lacustre.

Şi parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbeşte-un val ... Tresar prin somn şi mi se pare Că n-am tras podul de la mal.

Un gol istoric se întinde, Pe-aceleaşi vremuri m ă găsesc... Şi simt cum de atâta ploaie Pilonii grei se prăbuşesc.

De-atâtea nopţi aud plouând, Tot tresărind, tot aşteptând... Sânt singur, şi mă duce-un gând Spre locuinţele lacustre. de GEORGE BACOVIA

Imparateasa a Rusiei intre 1762-1796. Pe numele intreg Sophie Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst. S-a nascut in 21 aprilie 1729, la Stettin (Szczecin), Polonia. Tineretea. La 1 ianuarie 1744, împarateasa Elisabeta I, fiica lui Petru I al Rusiei Petru cel Mare, o cheama la Curtea Imperiala pe Sophia însotita de mama sa, cu scopul de a vedea cum decurge întâlnirea dintre mostenitorul împaratesei, Peter-Ulrich, fiul surorii sale Anna, si tânara printesa, în vederea casatoriei. Ajunsa în Rusia, Sophie câstiga repede simpatia împaratesei, se impune demnitarilor, câstiga simpatia celor slabi si a celor tari, pentru aceasta trebuind sa devina o adevarata femeie rusoaica, ca una nascuta pe acest pamânt. Din ordinul împaratesei, se stablileste data de 28 iunie 1744 pentru convertirea Sophiei la religia ortodoxa, când primeste si prenumele de Ecaterina, care este si prenumele mamei actualei tarine. Casatoria si Incoronarea. La 21 august 1745 are loc casatoria dintre printesa de Anhalt-Zerbst, devenita Marea Ducesa a Rusiei Ecaterina, si Marele Duce Petru. Ecaterina descopera, încetul cu încetul, cumplita fata a Elisabetei, în spatele imaginii idealizate a tarinei cu inima mare, tot asa descopera, zi de zi, adevarata Rusie, barbara, cruda, jalnica, dincolo de aparenta de civilizatie. Ecaterina are 3 copii, Pavel Petrovici, Anna si Aleksei, niciunul cu tarul Petru al III-lea.

Casa memorială din Bacău

ISTORIEISTORIEISTORIEISTORIE––––ECATERINACEAMAREECATERINACEAMAREECATERINACEAMAREECATERINACEAMARE

18

Ecaterina decide ca încoronarea ei sa aiba loc la 22 septembrie 1762, la Moscova. Atunci când convoaca pentru prima oara Senatul la Palatul de Vara este îngrozita de tabloul situatiei financiare si sociale a tarii. Ia masura înfiintarii unei banci de emisiune, care imprima hârtie-moneda în functie de cerintele trezoreriei imperiale. Începe o corespondenta cu Voltaire care va dura 15 ani, pâna la moartea filosofului francez. Ecaterina îsi doreste sa fie demna de elogiile pe care i le aduce Voltaire: sa guverneze ferm dupa idei liberale. Dupa moartea lui Voltaire, la 30 mai 1778, ea achizitioneaza biblioteca acestuia care ajunge la Ermitaj alaturi de biblioteca lui Diderot. Considerându-se continuatoarea operei lui Petru cel Mare, este dornica sa faca un monument pe care sa-l consacre gloriei predecesorului ei. Inaugurarea statuii din bronz reprezentând pe Petru cel Mare va avea loc la 7 august 1782. Pe soclu e gravat "Lui Petru I, Ecaterina a II-a". Reformele. În 1763, pune bazele unor proiecte: un azil de copii orfani, o scoala de moase, un stabiliment de igiena populara, un institut de educatie pentru fiicele de nobili (faimosul Institut Smolnâi). Aduce muncitori germani sa cultive pamânturile Ucrainei si ale Volgai. Spera ca prezenta pe pamânt rusesc a acestor straini cinstiti, sobri si activi sa-i incite pe taranii rusi si sa le fie un exemplu. Cheama în Rusia, medici, dentisti, arhitecti, ingineri, mestesugari. Înfiinteaza o Academie de Stiinte. Începe ceea ce ea considera a fi marea împlinire a vietii sale, Nakazul sau , Instructiune în vederea elaborarii unui Cod al legilor. În toamna anului 1766, îsi prezinta ea însasi opera Senatului. Succese internationale. Atunci când August al III-lea al Poloniei moare, îl pune pe tron pe fostul ei amant, Stanislaw Poniatowski sub numele de Stanislaw-August. Franta si Austria, intimidate de fortele rusesti masate la granitele Poloniei nu intervin. Polonia, aservita Rusiei, accepta o alianta polono-rusa contra Turciei, o rectificare a frontierelor în favoarea Rusiei si admiterea crestinilor ortodocsi în functii publice. În 1768 Imperiul Otoman declara razboi Rusiei. În iulie 1774, dupa sase ani de razboi cu Turcia, se semneaza tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi. Rusia obtine fortaretele de pe malul Marii Azov, protectoratul asupra Hanatului Cr imeii, Kabarda si stepa dintre Bug si Nistru, accesul la Marea Neagra si la Marea Egee, o despagubire de razboi de patru milioane si jumatate de ruble si dreptul de a veghea asupra libertatii religioase a supusilor crestini ai sultanului. La 21 iulie 1783, tarina anunta, printr-un manifest, anexarea Crimeii. Rusia controleaza acum si Marea Neagra. În 1787, sultanul someaza Rusia sa restituie Crimeea. Este refuzat si asta înseamna razboi. Anglia si Prusia se declara de partea Portii Otomane; Franta îsi proclama neutralitatea. În ianuarie 1792, la Iasi este semnata pacea dintre Rusia si Turcia. Tratatul lasa Rusiei întregul teritoriu situat între Bug si Nistru, recunoaste oficial ca regiunile Crimeea si Otsakov sunt rusesti si confirma acordurile de la Kuciuk-Kainargi. Sfarsitul. La Sankt-Petersburg, la Palatul de iarna, în 6 noiembrie 1796, se stinge din viata. Procurorul general Samoilov anunta "Împarateasa Ecaterina a murit si fiul sau, împaratul Pavel, a urcat pe tron."

Tr ăsura încoronării

19

Intalnita altadata si-n locuri mai domoale, astazi floarea de colt s-a refugiat spre culmi, cotloanele muntilor calcarosi, colti de stanca sau prin jgheaburi inaccesibile. Se intalneste cel mai adesea cu caprele negre si ursii care parca stiu ca este o planta ocrotita inca din 1933. Numele sau stiintific, Lentopodium alpinum, provine din limba greaca: leon-leu si podium-laba. In Tibet ea creste inalta si deasa, iar in Carpati e este scunda, rareori depasind 20 de cm. Din solul stancos se inalta tulpina cu frunze inguste, purtand inspre varf steluta inflorescenta. Aceasta este formata din pana la 10 inflorescente cu numeroase si minuscule flori. Toate partile aeriene ale plantei sunt acoperite de peri fini si desi. Infloreste in iulie-august. Creste in zonele muntilor inalti din sudul Europei (Alpi, Apenini, Pirinei, Carpati, Balcani) si in muntii din Asia Centrala si de Est. In spatiul romanesc apare insular . Astfel poate fi admirata in Muntii Maramures si Rodnei, Obcinile Bucovinei, Muntii Ceahlau. Mai rar o gasim in M-tii Ciucas, Vrancei, Bucegi, Leaota, Fagaras, Retezat, Tarcu si Trascau. Popular poarta diverse denumiri: albumita, canafi, floarea doamnei, rimnic, steluta, floarea reginei. Planta este amenintata cu disparitia din cauza culegerii ei de catre turisti si de aceea se interzice prin lege ruperea ei, fiind declarata monument al naturii.

Diamantul este incolor, straveziu, cand este pur. Cand contine urme de alte minereuri poate capata diverse culori. Formarea diamantelor naturale necesita conditii extraordinare si anume temperaturi si presiuni uriase. Diamantele s-au nascut in straturile mai adanci ale scoartei terestre. Fiecare atom de carbon dezvolta 4 valente identice, dirijate uniform in spatiu dupa forma tetraedrica. Astfel diamantul are o structura cristalina ce ii confera proprietati optice deosebite. O alta proprietate a diamantului o reprezinta duritatea foarte mare. Din aceasta cauza este de neinlocuit la fabricarea de scule pentru taiat, gaurit sau slefuit. Diamantul este rau conducator de elecricitate si lumina. Este mult mai putin reactiv decat carbunele negru si grafitul, cu care se inrudeste.

BIOLOGIEBIOLOGIEBIOLOGIEBIOLOGIE––––FLOAREADECOLŢFLOAREADECOLŢFLOAREADECOLŢFLOAREADECOLŢCHCHCHCHIMIEIMIEIMIEIMIE----DIAMANTDIAMANTDIAMANTDIAMANTULULULUL

20

Din pacate exista foarte putine depozite de diamante naturale pe suprafata Pamantului. Africa de Sud, Australia si Rusia ofera o mare parte din productia mondiala. Fiind considerat o "piatra pretioasa" are o mare valoare si de aceea se foloseste in industria bijuteriilor. Printre cele mai renumite diamante sunt: Cullinan-Africa de Sud, Excelsior-Africa de Sud, Incomparable-Congo, Presidente Vargas-Brazilia, Grand Mogul-India, Koh-i-Nor-India, Hope-India, Regent-India.

Termenul de tornada provine din latinescul "tonare", care inseamna "a tuna". Acestea sunt perturbatii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei coloane inguste care se roteste foarte repede sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul suprafetei terestre. Tornadele variaza in diametru de la cateva zeci de metri la aproximativ 2 km, avand un diametru mediu in jur de 50 de metri. insa s-au inregistrat si tornade cu diametre mult mai mari. Viteza vantului la nivelul solului este cuprinsa intre 60 km/h si 500 km/h, aceasta din urma fiind devastatoare. Cele mai puternice tornade pot matura casele de pe fata pamantului, pot distruge cladiri din caramida, pot ridica in aer masini si chiar autobuze. Nu exista aproape nici un fenomen natural atat de devastator ca tornadele. Apar aproape fara nici un avertisment la orice ora din zi si din noapte. Se pot declansa in orice luna a anului daca exista conditii care sa le favorizeze. Pentru a considera un vartej, un vant in spirala sub forma de palnie, drept o tornada, acesta trebuie sa fie in contact cu suprafata terestra si norul care produce furtuna. Tornadele sunt produse de mai multe tipuri de conditii climatice. Majoritatea meteorologilor considera insa ca aceasta se declanseaza ca urmare a ciocnirii curentilor de aer cald si rece care formeaza o suprafata circulara de presiune atmosferica scazuta, dar acesta este un raspuns general. Tornadele se formeaza la baza norilor cumulonimbus, unde aerul rece si uscat se intalneste cu cel cald si umed si sunt asuciate intotdeauna cu puternice furtuni. Aerul cu un front atmosferic scazut are tendinta sa se ridice si sa creeze u curent vertical puternic. Acest curent atrage aerul cald de la nivelul solului care se invarte din ce in ce mai rapid si absoarbe aerul din imprejurimi ca un aspirator. In cazuri extreme aceste curente puternice de aer pot atinge viteze de 500 km/h si chiar 800 km/h. Cele mai puternice tornade se declanseaza in conditiile unor furtuni "super-celula". Norii rotativi ai furtunilor de acest tip pot fi detectati pe radarele meteorologice, avand o circulatie bine definita. Norii uriasi "super-celula" ating in altimi mai mari decat ale Muntelui Everest, au un diametru intre 10 si 16 km, sunt de lunga durata, de pana la cateva ore si se deplaseaza mii de kilometri, producand cateva tornade.

GEOGRAFIEGEOGRAFIEGEOGRAFIEGEOGRAFIE----TORNADELETORNADELETORNADELETORNADELE

21

Multumita unor combinatii speciale a pompelor de aer, in octombrie 1879, Edison a obtinut un vid (o rarefiere in balon) aproape de o milionime de atmosfera (cu mult mai putin decat vidul pe care tehnica il poate obtine azi; pe atunci o foarte mare realizare). Intr-una din noptile sale de munca din acea perioada, Edison , in laboratorul sau cugetand la una din problemele obisnuite, ce nu-i dadeau pace, framanta distrat intre degete un cocolos de funingine, amestecat cu smoala, pe care il folosea la telefon. In timp ce gandurile inventatorului zburau departe, degetele lui turteau si rasuceau cocolosul intr-un firicel tot mai subtire. Cand Edison a privit intamplator firul, i-a trecut prin minte sa incerce acest fir la lampa electrica. Spre marea satisfactie a lui Edison experienta facuta imediat a dat rezultate bune. A continuat sa experimenteze filamentele de funingine, in diferite compozitii si diferite forme. Dupa numeroase experiente Edison a confectionat o lampa cu fir de bambus carbonizat in forma de potcoava introdus intr-un balon de sticla din care a evacuat cu grija tot aerul. La 21 octombrie 1879, Edison a conectat lampa la circuitul electric, in lampa s-a aprins lumina. Edison a marit intensitatea curentului, asteptand ca firicelul subtire sa nu mai suporte caldura pana la incandescenta. Lumina s-a facut insa mai stralucitoare. Edison a continuat sa maresca intensitatea curentului electric, pana a ajuns la temperatura de topire a diamantului. Abia atunci filamentul nu a mai putut rezista si lampa s-a stins. Asa s-a nascut becul electric cu filament de carbune una din cele mai mari inventii ale secolului al XIX-lea. Cu toate acestea au mai fost necesare inca aproape 13 luni de munca si cheltuieli de peste 40.000 de dolari pana ce lampa a fost intr-atata perfectionata incat sa poata fi pusa in practica pe scara larga.

FIZICĂFIZICĂFIZICĂFIZICĂ––––BECULLUIEDISONBECULLUIEDISONBECULLUIEDISONBECULLUIEDISON

Thomas Alva Edison

22

Acneea este o boala comuna, partial determinata genetic, observata mai ales in perioada pubertara, dar si la adulti. Este o afectiune polimorfa in care coexista leziuni retentionale si inflamatorii adeseori pe fond de piele seboreica. Lezionile de acnee introduc o crestere a reactivitatii emotionale cu instabilitate, stres si chiar dismorfofobie. Este indispensabil ca pacientul sa fie indrumat spre dermatolog, sa se discute cu acesta, sa-i fie explicata evolutia bolii si sa fie eradicate ideile preconcepute. Dermatologul defineste gravitatea bolii si stabileste in functie de aceasta strategia terapeutica. Ce nu trebuie facut in acnee: nu trebuie utilizate substantele degresante; nu trerebuie utilizate preparate cu sulf; nu trebuie utilizate sapunuri antibacteriene; nu trebuie folosite preparate antibiotice locale altele decat cele pe baza de eritromicina; nu trebuie prescrise regimuri alimentare, studii clare aratand inutilitatea lor; nu trebuie facuta vaccinoterapie, aceata avand chiar riscuri; nu trebuie utilizata radioterapia; nu trebuie utilizate in exces farduri, fonduri de ten si pudre.

Baschetul este unul dintre cele mai raspandite jocuri sportive din lume; se caracterizeaza prin finetea, precizia si fantezia exercitiilor tehnice si tactice, prin talia inalta si calitatile fizice deosebite ale sportivilor. Toate acestea se imbina cu o lupta sportiva ce necesita spirit de echipa si de sacrificiu, inteligenta si rezistenta nervoasa. Istoric. Vechile populatii incase, maya si aztece practicau un joc in care mingea era aruncata intr-un inel de piatra suspendat orizontal pe un zid. Bastinasii din Florida aveau o tinta formata dintr-un cos de nuiele si-l plasau in trunchiuri de copac. In anul 1891, un tanar asistent de la colegiul Springfield, din statul Massachusetts, SUA, pe numele sau James A. Naismith, incercand sa faca mai variate lectiile de educatie fizica ale studentilor, cu un continut mai atractiv si mai dinamic, fara conditii materiale deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi si a inlocuit poarta cu cosul suspendat pe un perete. Astfel a luat nastere sportul caruia i s-a spus apoi bascket-ball.

SĂNĂTATESĂNĂTATESĂNĂTATESĂNĂTATE----ACNEEAACNEEAACNEEAACNEEASPORTSPORTSPORTSPORT––––JOCULDEBASCHETJOCULDEBASCHETJOCULDEBASCHETJOCULDEBASCHET

23

La inceput echipele erau alcatuite din cate 50 de jucatori, apoi numarul s-a redus treptat pentru a se ajunge la echipe formate din 5 jucatori pe teren. Jocul se raspândeste în Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). În 1932 se constituie Federatia Internationala de Baschet Amator (F.I.B.A.) si din 1935 se disputa campionatele europene (la care a participat si tara noastra). Baschetul in Romania. Romania s-a aflat printre cele 8 tari membre fondatoare ale forului mondial alaturi de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elvetia si Portugalia. La noi in tara, primele demonstratii de baschet au fost efectuate in 1920. Pina in 1923, baschetul se practica in special in liceele din capitala, organizindu-se sporadic competitii interscolare. Incepand cu anul 1928 se constituie diferite echipe, exclusiv masculine, la cluburile Sportul Studentesc, Juventus sau T.C.R. Federatia Romana de Baschet si Volei ia fiinta in 1931. Tot atunci este organizat si primul campionat regional masculin. Dupa 23 august 1944, odata cu instaurarea regimului comunist acest sport incepe sa aiba caracter de masa, ca de altfel majoritatea activitatilor sportive din acea vreme. Sunt organizate campionate republicane (incepand cu anul 1947), se participa la primele Jocuri Balcanice (1946), sunt organizate anual campionate scolare si universitare precum si festivaluri de minibaschet pentru copii. Dintre performantele Romaniei pe plan international mentionam clasarea de 3 ori pe locul IV la campionatele feminine europene (1964,1966, 1968) si de 2 ori pe locul V la cele masculine (1957,1967), precum si unele succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo, Politehnica Bucuresti, Rapid in cupele europene. In 1981, la Campionatele Mondiale Universitare echipa de fete a Romaniei s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculina a ocupat locul IV. In 1991 echipa masculina de baschet juniori a Romaniei a inregistrat cea mai buna peformanta a vreunui lot din Romania la un campionat mondial de baschet clasandu-se pe locul V la CM de la Edmonton, Canada. Din lot faceau parte, printre altii, Ghita Muresan, singurul roman care a evoluat in NBA.

Pitagora (c. 580 î.Hr. - c.500 î.Hr.) a fost un filozof si matematician grec, originar din insula Samos, întemeietorul pitagorismului, care punea la baza întregii realitati teoria numerelor si a armoniei. A fost si conducatorul partidului aristocratic din Crotona (sudul Italiei). Scrierile sale nu s-au pastrat. Traditia îi atribuie descoperirea teoremei geometrice si a tablei de înmultire, care îi poarta numele. Ideile si descoperirile lui nu pot fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor imediati. Pitagora a fost un mare educator si învatator al spiritului grecesc si se spune ca a fost si un atlet puternic, asa cum statea bine atunci poetilor, filosofilor (de exemplu, Platon însusi) si comandantilor militari etc.

MATEMATICĂMATEMATICĂMATEMATICĂMATEMATICĂ––––PITAGORAȘITEOREMASAPITAGORAȘITEOREMASAPITAGORAȘITEOREMASAPITAGORAȘITEOREMASA

24

Pitagora era ionian, originar din insula Samos, dar a emigrat la Crotona, în Italia de sud, unde a întemeiat scoala ce-i poarta numele, cea dintîi scoala italica a Greciei antice. Teorema lui Pitagora este una dintre cele mai cunoscute teoreme din geometria plana (euclidiana). Teorema lui Pitagora afirma ca "în orice triunghi dreptunghic, suma patratelor catetelor este egala cu patratul ipotenuzei". Daca se noteaza cu si lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic, si cu lungimea ipotenuzei acestuia, atunci teorema lui Pitagora poate fi formulata algebric astfel: a2+b2=c2. Teorema lui Pitagora este în acelasi timp si una dintre teoremele cele mai demonstrate (poate teorema cu cele mai multe demonstratii independente), si una dintre cele mai usor demonstrabile.

Rubrică realizată de: Feodot Otilia-VII B, Isacov Andreea-VII B, Ghincu Mădălina-VII A, Cameneţchi Bianca-VII A, Arhip Cristina-VIII A, Romanov Cr istina-VIII A, Eftei Iulia-VII B, Zuda M ădălina-VII B, Condrat Andrei-VI, Varona Paula-VIII B, Ştefan Viorel-VIII A, Periţ Anca-VII A, Vasile Emilia-VII B, Voicil ă Alina-VII A, Abaiani ţ Cristian-VIII A, Mariniuc George-VIII B

SĂSĂSĂSĂNECUNOAȘTEMŢARANECUNOAȘTEMŢARANECUNOAȘTEMŢARANECUNOAȘTEMŢARAEXCURSIEEXCURSIEEXCURSIEEXCURSIEÎNÎNÎNÎNBUCOVINABUCOVINABUCOVINABUCOVINA––––SEPT.2007SEPT.2007SEPT.2007SEPT.2007

Aşa cum am prezentat şi în rubrica “Subiectul numărului” în perioada 27-30 sept. 2007 o parte a colectivului redacţional al revistei noastre a efectuat o excursie de documentare în nordul Moldovei, în Bucovina. Excursia a fost posibilă datorită contribuţiei financiare a Proiectului de Învâţământ Rural, prin Banca Mondială, şi Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. Plecând din Jurilovca am avut ca destinaţie finală Gura Humorului. În prima zi, până să ajungem, am vizitat Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti şi Casa memorială a lui Ion Creangă, din Humuleşti. A doua zi am avut un program încărcat. Dimineaţa am vizitat comunitatea ruşilor-lipoveni din Gura Humorului, unde doamna Miron Ana ne-a făcut o primire foarte călduroasă, dar era ocupată şi cu un grup de la Mahmudia. Pe la prânz am ajuns la şcoala generală din localitatea Ostra, una dintre şcolile-pilot, ca şi a noastră, din proiectul Economia Bazată pe Cunoaştere. Aici am avut parte de o primire deosebită, specific românească, cu pâine şi sare. Şi noi am prezentat câteva cântece lipoveneşti şi un mic program artistic al grupului “Cibis” în faţa copiilor din Ostra. Am vizitat frumoasa şcoală pe care o au şi-n sala de calculatoare am putut chiar să ne verificăm email-ul. De aceea trebuie să le mulţumim unor cadre didactice precum Coperza Viorica, Coperza Mariana, Moşneguţu Mihaela şi domnului director, Viorel Iancu. Apoi am urcat, împreună cu o parte din copiii de la şcoală şi însoţiţi de doamna profesoară Moşneguţu Mihaela, pe muntele Ciuha ca să admirăm împrejurimile şi frumoasa panoramă a Ostrei. Tot la Ostra am făcut şi o scurtă vizită centrului P.A.P.I., mai mic ca al nostru şi din păcate cam gol.

25

Dupamiaza şi seara celei de-a doua zile ne-am petrecut-o vizitând mănăstirile Voroneţ şi Humor. Ne-au impresionat foarte mult picturile exterioare şi icoanele. Voroneţul este foarte aglomerat, însă la Humor am apreciat liniştea şi frumuseţea peisajului. A treia zi a fost una şi mai încărcată. Împreună cu noi au fost şi o parte dintre copiii de la şcoala din Ostra, însoţiţi de 3 cadre didactice: Coperza Viorica, Moşneguţu Mihaela şi Gruşcă Narcis. Dimineaţa am vizitat Cetatea de scaun a lui Ştefan cel Mare de la Suceava, dar mai mult ne-a plăcut Muzeul satului bucovinean. Pe la prânz am ajuns la Rădăuţi unde am vizitat mănăstirea Bogdana, ctitorie a întemeietorului Moldovei, Bogdan I. După-amiază am vizitat frumoasa mănăstire Putna, una dintre multele ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, locul unde îşi are de altfel şi mormântul. La întoarcerea spre Gura Humorului am vizitat mănăstirea Suceviţa şi centrul de ceramică de la Marginea, renumit în toată ţara. Ziua a patra a fost cea a întoarcerii, însă nu au lipsit vizitele. Astfel am ajuns mai întâi la comunitatea ruşilor-lipoveni din Fălticeni unde, fiind duminică, am asistat şi la slujba ţinută-n mica, dar frumoasa, biserică pe care o au. Apoi domnul Radion Ivan, preşedintele comunităţii, ne-a prezentat sediul CRLR din Fălticeni şi ne-a oferit informaţii despre ruşii-lipoveni de aici. Primirea a fost una călduroasă cu mici atenţii pentru copii. Ne-am continuat drumul vizitând comunitatea din Manolea. Aici am admirat biserica de rit vechi, care ne-a impresionat prin mărimea sa şi stilul arhitectonic pe care-l are. Ne pare rău că nu am găsit pe cineva cu care să stăm de vorbă despre ea şi timpul scurt nu ne-a permis să ajungem la preotul comunităţii. Trecând prin Piatra Neamţ am vizitat şi mica grădină zoologică din localitate. Spre seară am ajuns şi la comunitatea ruşilor-lipoveni din Brăila. Aici am avut parte de o primire foarte frumoasă, specific lipovenească. Doamna Jipa Fedosia, preşedinta comunităţii de aici, ne-a prezentat câteva persoane importante care se ocupă de comunitate, unele dintre ele cadre didactice. Grupul de dansuri ne-a impresionat cel mai mult prin frumuseţea costumelor şi a dansurilor. Tot la sediu am cântat împreună cu copiii de acolo câteva cântece lipoveneşti şi grupul „Cibis” a prezentat o parte din programul său. Apoi am vizitat Şcoala nr. 21, şcoala unde învaţă majoritatea copiilor ruşi-lipoveni din Brăila. Este o şcoală mare, modernă, cu numeroase laboratoare printre care şi cel de limba maternă, dar şi cu o bibliotecă unde sunt cărţi în limba rusă. Ne pare rău că nu am mai avut timpul necesar pentru a vizita şi Mitropolia şi celelalte biserici de rit vechi, dar vom încerca să mai ajungem la Brăila şi cu altă ocazie. Această excursie a reprezentat pentru noi o bună ocazie de a ne cunoaşte frumuseţile ţării, de a stabili contacte şi de a vedea cum trăiesc ruşii-lipoveni din alte comunităţi. Ne bucurăm că la întoarcere am avut ce povesti celorlalţi şi o parte din impresii sunt prezentate în cadrul revistei atât în prezentul număr cât şi-n numărul viitor. COLECTIVUL REDACŢIONAL

26

MĂNĂSTIREA VORONEŢ Printre mănăstirile pe care am avut ocazia să le vedem pe parcursul acestei minunate excursii se află şi mănăstirea Voroneţ, ce ne-a impresionat foarte mult. Am auzit câte ceva despre ea şi despre „albastrul de Voroneţ”, acea culoare dominantă în pictura exterioară, care nimeni nu a aflat cum s-a obţinut şi de abia aşteptam s-o vedem în realitate. În mintea noastră credeam despre acea culoare că atunci când razele soarelui băteau spre ea se va transforma din albastru în verde, dar n-a fost aşa. Totuşi nu ne-am întristat din cauza asta, deoarece eram ocupate să analizăm minunatele picturi. Pereţii exteriori ai mănăstirii sunt împodobiţi cu fresce ce reprezintă „Arborele lui Iesei”, „Judecata de apoi” şi multe altele. Ne gândeam cu câtă migală au fost făcute şi ne părea rău că-n partea de nord au fost în mare parte distruse din cauza precipitaţiilor. Fresca ce ne-a plăcut cel mai mult a fost cea de pe peretele vestic, ea reprezentând „Judecata de apoi”, deoarece era foarte reprezentativă, dacă ştiai s-o înţelegi. Interiorul era şi el foarte frumos, cu multe picturi. La intrarea în pronaos se află o nemaipomenită icoană, „Dulcea sărutare”, iar apoi diferite scene din Acatistul Sfântului Nicolae, Acatistul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Voivodul Ştefan cel Mare şi Sfânt, etc. În pronaos se află şi mormântul Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul (1517). Păcat totuşi că n-am avut nici un ghid, poate aflam mult mai multe lucruri interesante. Ne-a făcut plăcere să vizităm această capodoperă, această frumoasă mănăstire ce ne va rămâne mereu întipărit ă în memorie ! VASILE EMILIA&FEODOT OTILIA – VII B

CETATEA SUCEVEI Cetatea Suceava este cunoscută datorită vitejiilor o ştenilor moldoveni care, ani de-a rândul, au ţinut por ţile închise în faţa atacurilor du şmane. Ea a fost construită la sfârşitul sec. al XIV-lea, în timpul domniei lui Petru I Muşat. Era cea mai puternică cetate din sistemul de fortifica ţii al Moldovei din timpul lui Ştefan cel Mare. Avea turnuri şi ziduri foarte rezistente şi era întărit ă cu şanţuri largi de apărare. Deşi a fost atacată, asediată, cetatea a rămas în picioare şi a respins orice atac. În 1675 însă, Dumitru Cantacuzino, la porunca turcilor a umplut cetatea cu lemne şi paie, apoi i-au dat foc, au ars-o şi aşa au slăbit zidurile. Câţiva ani mai târziu un puternic cutremur duce la distrugerea cetăţii. În cetatea Sucevei moare, fiind bolnav de gută, marele domnitor al Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt. Ce mai impresionează şi astăzi este grosimea zidurilor şi marea Sală a tronului. ŞTEFAN VIOREL – VIII A

La cetatea Sucevei La Muzeul satului bucovinean

27

MĂNĂSTIREA PUTNA Vizita la mănăstirea Putna a fost una impresionantă. Ne-am dorit foarte mult să vedem această mănăstire unde se află şi mormântul marelui domnitor, Ştefan cel Mare şi Sfânt. Mănăstirea Putna a trecut prin multe încercări: năvăliri str ăine, incendii, jafuri, cutremure, ceea ce a făcut să i se schimbe chipul cel dintâi. Singura construcţie rămasă din vremea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare este Turnul Tezaurului. Pe acest turn stă inscripţia: „Binecredinciosul domn a toată ţara Moldovei, Io Ştefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, a zidit şi a făcut turnul acesta şi zidul în jurul m ănăstirii în anul 6989 (1481), luna mai, 1. Mănăstirea Putna este străjuit ă de o cruce metalică care are înălţimea de 28 de metri. Aceasta a fost ridicată pe Dealul Crucii, în anul 2004, chiar la 500 de ani de la strămutarea la cele veşnice a sfântului ei ctitor. Mormântul lui Ştefan cel Mare se află lângă mormântul Doamnei Maria Voichiţa, soţia Domnului. Mănăstirea Putna mai impresionează prin înălţimea sa şi prin arhitectura ce aminteşte de catedralele occidentale în stil gotic. Iconostasul interior şi cupola bisericii, frumos pictată, sunt alte elemente ce se evidenţiază. GHINCU MĂDĂLINA&CAMENE ŢCHI BIANCA – VII A

O CĂLĂTORIE PE MELEAGURILE MOLDOVEI De multe ori „am călătorit” prin Moldova cu gândul, având în fa ţă harta României. Dar dorin ţa mi s-a îndeplinit. La sfârşitul lunii septembrie am fost anunţată că voi merge într-o excursie în Moldova. Plecarea a fost joi în zori. Am intrat în Moldova trecând Dunărea cu bacul. Ce peisaj frumos ! Apa Dunării sclipea ca smaraldul. Păşind pe meleagurile Moldovei am ajuns la Mausoleul Eroilor Neamului de la Mărăşeşti. Am fost impresionată de curajul soldaţilor români şi de frumuseţea locului. Continuând drumul am ajuns la Casa memorială Ion Creangă. Am admirat mica casă, manuscrisele şi mi-am amintit de copilăria fericit ă pe care a avut-o scriitorul şi pe care ne-o povesteşte în cartea „Amintiri din copil ărie”. Moldova n-ar fi aşa frumoasă fără mănăstirile sale. Am vizitat mai multe: Humor, Voroneţ, Suceviţa, Bogdana, Putna. Am admirat picturile şi icoanele vechi. Mi-am dorit foarte mult să ajung la mănăstirea Putna, ştiind că a fost ctitorită de Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Vroiam să ştiu mai multe despre acest viteaz conducător. În această excursie ne-am propus să cunoaştem fraţii ru şi-lipoveni din Moldova. Am fost

La Mănăstirea Putna

La Mănăstirea Voroneţ

28

primi ţi cu bucurie de comunitatea din Gura Humorului, de doamna Miron Ana; Fălticeni, de domnul Radion Ivan; Brăila, de doamna Jipa Fedosia. La şcoala din Ostra am fost primiţi foarte călduros cu flori, pâine şi sare. Întâlnirea cu fraţii din Moldova şi Brăila a fost la fel de călduroasă. Am cântat cântece lipoveneşti, am vorbit despre localităţile noastre şi despre frumuseţea tradiţiilor noastre. M-am întors acasă cu gândul de a mai revedea şi altădată meleagurile Moldovei. ZAIŢ ALEXANDRA - III

Frumoasa primire de la Şcoala Ostra La Casa memorială Ion Creangă, Humuleşti La sediul comunităţii din Br ăila Grupul „Cibis” la comunitatea din Brăila

29

ПАКРОВ ПРЕСВЯТОЙ БОГОРОДИЦЫ Праздник православной церкви-храм нашей церкви. Этот праздник установлен в память о чудесном явлении Божией Матери в Царьграде, во Влахернской церкви. 1/14 октября 910 года, святой Андрей с учеником своим Епифанием, находились в Влахернском храме Богородицы. Во время всенощного Бдения увидели по воздуху. Божию Матерь в окружении сонма ангелов и святых. Богоматерь, преклонив колена, долго молилась, а затем, спяла со Своей головы белое накрывало (покров) и простерла его над молившимся в церкви. Она вознесла Богу молитву о спасении мира. Покров Пресвятой Богородицы-великий праздник, был установлен в Русской церкви, с 1164 года по настоянию князя Андрея Боголюбского. С этого дня начинались свадьбы, Покров считался покровителем свадеб.

ПОКРОВ Скоро, девушки, покров, Скоро нам гуляночка, Скоро-скоро заиграет Милого та льяночка. Кабы не было погоды, Не крутил бы белый снег. Кабы не было милова, Не пошла в беседу ввек.

В ШКОЛЕ Нам уже по сем году, Мы маленкии дети, В школу начали хадить, Г рамоти узнали, В букваре стихи и сказки Сами прочитали, Всё с чему научить школа В жизни пригодится, А то знаем мы и будем Хорошо учиться !

Rubrică realizată de: Feodot Otilia-VII B, Eftei Iulia-VII B şi Arhip Cristina-VIII A, cu sprijinul doamnei educ. Zaiţ Paula

MULTICULTURALITATEMULTICULTURALITATEMULTICULTURALITATEMULTICULTURALITATE PAGINA IN LIMBA MATERNA PAGINA IN LIMBA MATERNA PAGINA IN LIMBA MATERNA PAGINA IN LIMBA MATERNA –––– RUSA RUSA RUSA RUSA

La hramul bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”

30

Soţia pleacă în interes de serviciu. Soţul îl scoală pe copilaş de dimineaţă, îi face masa de dimineaţă şi îl ia de mână să îl ducă la grădini ţă. La grădini ţă educatoarea îi spune că acest copil îi este necunoscut. Îl duce la o a doua grădini ţă şi la a treia. Când ies de la a patra grădini ţă, copilul îi spune: - Tăticule, încă o grădini ţă şi eu astăzi chiar că întârzii la şcoală...

Profesorul de matematică, văzând caietul elevului, nu s-a putut stăpâni, zicând: - Unul din noi şi-a ieşit din min ţi! A doua zi elevul se apropie de profesor, punându-i pa masă o foaie. - Ce-i asta? - întreabă profesorul. - Certificat de la medicul de familie că sunt absolut sănătos.

Profesoara întreabă elevul: - Îţi pun o întrebare ? - Bine d-na, dar numai una singură. - Unde e Australia? - Acolo, răspunde elevul. - Unde acolo? - Asta e deja o altă întrebare.

Trei studenţi înaintea unui examen, unul foarte bine pregătit, unul cu un nivel mediu de cunoştin ţe şi unul ultra slab, se înţeleg asupra ordinii de intrare. Cel mediu, intră primul. La ieşirea din examen, ceilalţi îl întreabă: - Cum a fost? - Ca o discuţie normală de la profesor la student! Intr ă cel super-tare. La ieşire, aceeaşi întrebare, răspunsul: - Ca o discuţie de la profesor la profesor! Când în sfârşit intr ă şi cel 'tămâie', stă înăuntru o oră. Când iese, ceilalţi îl întreabă: - Cum a fost dacă ai stat atâta? - Ca o discuţie de la preot la preot! - Cum aşa? - Păi el întreba... eu îmi făceam cruce. Eu răspundeam, el îşi făcea cruce.

- De regulă, spune profesorul, un nebun poate pune mai multe întrebări decât poate răspunde un om înţelept! - Păi nu e de mirare că pică atâţia la examenul dumneavoastră!

Rubrică realizată de: Mihailov Florian-VIII A şi Moronaş Paul-VIII A

TIMP DE PAUZATIMP DE PAUZATIMP DE PAUZATIMP DE PAUZA BANCURI

31

INTERVIU CU ANGELINA JOLIE

- În ultimii doi ani s-au intamplat foarte multe in viata ta. Care au fost cele mai frumoase momente? - Cea mai mare realizare este, categoric, faptul ca am putut sa intemeiez o familie impreuna cu Brad, Maddox (5), Zahara (2) si Shiloh (11 luni). Iar cel mai dificil moment a fost cand Zahara s-a imbolnavit foarte tare. Faptul ca s-a insanatosit cred ca a fost cel mai frumos lucru care mi s-a intamplat anul trecut. Era ingrozitor cand o vedeam cat sufera. Ma simt foarte bine atunci cand toti cei trei copii sunt sanatosi si se pot juca linistiti.

- Este o mare diferenta intre a fi o mama singura si a avea un partener care sa te ajute si pe care sa te poti baza in momentele mai dificile? - Pentru mine, acum este probabil mai usor pentru ca nu trebuie sa mai fac totul singura. Insa prefer sa traiesc singura decat cu o persoana nepotrivita (rade). Cand Maddox era foarte mic stateam epuizata in balansoar ca sa il linistesc in momentul in care incepea sa planga. Si nu era nimeni langa mine ca sa ma ajute. Sau, atunci cand a spus primul cuvant, am explodat pur si simplu de fericire. Dar era trist ca nu puteam sa impartasesc cu cineva aceasta bucurie. De atunci am dezvoltat o relatie foarte stransa cu Mad. Intre timp, situatia s-a schimbat. Acum este nevoit sa se scoale celalalt parinte epuizat in timpul noptii (rade). Nu exista sentiment mai placut ca atunci cand eu si Brad ne bucuram impreuna de aparitia primului dinte sau ne jucam cu copiii.

- Fiicei tale naturale ii oferi o ingrijire diferit a fata de cea a copiilor tai adoptivi? - Cand eram insarcinata ma gandeam deseori inspaimantata ca s-ar putea sa ma port diferit cu Maddox si Zahara dupa ce se va naste Shiloh si m-am pregatit pentru acest moment. Insa ma simt extraordinar atunci cand imi dau seama ca am aceeasi atitudine fata de ambele fetite ale mele. Ma bucur ca am putut sa o nasc pe Shiloh in Africa, pentru ca acum are pasaport namibian. In acest fel are o relatie cu tara in care s-a nascut si sora sa, Zahara. Sunt ferm convinsa ca acest lucru le va tine unite.

VERSURI RBD – OTRO DIA QUE VA El tiempo ha borrado todo en mi corazón, cada recuerdo que dejo el desamor, me crecen las alas desde la raíz, por que creo ciegamente en ti No hay nada que me pueda vencer, si te tengo detrás de la piel, me vas llenando de luz, que va creciendo hacia el sur. Si mirara atrás, intento volar no hay nadie que pueda destruir mi fe, me basta mirarte para enamorarme otra vez. Otro día que va... para recomenzar, para amar una vez mas Otro día que va... para soñar, que pronto mi pasado nunca mas ya volverá Otro día que va... para recomenzar para amar una vez mas Otro día que va... para soñar que pronto mi pasado nunca mas ya volverá.

Ponme un parche aquí en el corazón, redecórame el interior, no permitas que me vuelva a herir, esta angustia de estar sin ti No hay nada que me pueda vencer, si te tengo detrás de la piel, me vas llenando de luz, que va creciendo hacia el sur. Si mirara atrás, intento volar no haynadie que pueda destruir mi fe, me basta mirarte para enamorarme otra vez. Otro día que va... para recomenzar, para amar una vez mas Otro día que va... para soñar que pronto mi pasado nunca mas ya volverá Otro día que va? para recomenzar para amar una vez mas Otro día que va... para soñar que pronto mi pasado nunca mas ya volverá (bis)

PAGINA DE LECTURA

32

POVESTEA OSTAŞILOR ROMÂNI ÎN AL II-LEA R ĂZBOI MONDIAL

În iunie 1940 România a avut de pierdut mai multe t eritorii. URSS i-a luat României, Basarabia şi nordul Bucovinei. În august, prin Dictatul de la Viena, Hitler a impus României s-ă cedeze nord-vestul Transilvaniei, Ungariei. Armata român ă a trebuit s ă facă tot posibilul ca să recupereze teritoriile. Din aceast ă cauză, conduc ătorii României au decis ca solda ţii români s ă participe în al II-lea r ăzboi mondial. Războiul a început pe 22 iunie 1941. Armata român ă a luptat de partea Axei care era format ă din Germania, Italia şi Japonia. Scopul implic ării în r ăzboi era acela de a dezrobii fra ţii români din Basarabia şi Bucovina de sub jugul comuni ştilor ru şi. În iunie şi iulie acela şi an, solda ţii români au f ăcut tot posibilul pentru a elibera cele dou ă teritorii de prezen ţa armatei sovietice, lucru care a fost realizat într- un timp foarte scurt. În primele zile din septembrie românii ajunseser ă deja pe malurile Nistrului, vechea grani ţă dintre România şi URSS. Solda ţii români au dorit s ă lupte cu cei din URSS şi totodat ă să-i înving ă şi au trecut dincolo de Nistru. Câteva sute de mii d e solda ţi români au murit în luptele de la Odessa, Sevastopol, Stalingrad. Au fost lupte foarte grele unde românii şi-au arătat eroismul, curajul, priceperea. Au mai fost şi mul ţi solda ţi lua ţi ca prizonieri. Până la urm ă armatele Axei au fost învinse în Rusia. Din aceast ă cauză a început calvarul retragerii solda ţilor români din URSS. Teritoriile care au fost cuce rite cu atâtea victime şi suferin ţe acum sunt pierdute în câteva zile. În august 1944 generalul Ion Antonescu a fost de mis de la conducere. România a ie şit din alian ţă cu Germania şi a început s ă lupte de partea Na ţiunilor Unite, din care f ăceau parte Marea Britanie, SUA, URSS. De acum încep opera ţiunile armatei române pe frontul de vest, împotriva armatei germane. Pe 25 octombrie 1944, armata român ă elibereaz ă întreaga Transilvanie. Prin aceast ă faptă s-a reparat gre şeala Dictatului de la Viena. În aceast ă zi de 25 octombrie revine în cadrul României un teritoriu vechi, care are o popula ţie majoritar româneasc ă. Românii au continuat s ă lupte în Ungaria, Slovacia, Cehia, Austria, pentru a elibera aceste ţări de sub ocupa ţia german ă. 170 000 de solda ţi au murit pe frontul de vest şi 600 000 pe frontul de est. ARHIP CRISTINA – VIII A cu sprijinul prof. de istorie ŞAPCA VALENTI N

SUCCES LA TEZELE UNICE !

POVESTEA DE FINAL – 25.10 – ZIUA ARMATEI

Elevii SAM Jurilovca la Monumentul Eroilor

COLECTIVUL REDAC ŢIONAL:

- CADRE DIDACTICE: Stoenică Vasile, Avram Lumini ţa, Nicanov Glafira, Condrat Florentina, Ivanov Victori ţa, Zaiţ Paula, Şapcă Valentin.

- ELEVI: Zai ţ Alexandra, Alistarh Oxana, Condrat Andrei, Cameneţchi Bianca, Ghincu Mădălina, Periţ Anca, Voicilă Alina, Eftei Iulia, Feodot Otilia, Isacov Andreea, Petro Ştefan, Vasile Emilia, Zuda Mădălina, Abaianiţ Cristian, Arhip Cristina, Mihailov Florian, Moronaş Paul, Romanov Cristina, Ştefan Viorel, Mariniuc George, Varona Paula, Ustinov Augustina.

- TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT Ă: prof. Stoenică Vasile-Marcel