DUMITRU STEREA - SPATIUL CUANTIFICAT. Model de Univers
of 15
-
Upload
milicasterea -
Category
Documents
-
view
350 -
download
0
description
CUPRINSCuvânt de început PUNCTUL. CUANTIFICAREA SPAŢIULUI ŞI TIMPULUIDespre spaţiul complementarNAŞTEREA UNIVERSULUISTĂRI ŞI INTERSTĂRISCENARIU DE EXPANSIUNEMODEL DE PUNCT SPAŢIALAPARIŢIA FOTONILOREnergia şi masa transportată de un fotonDespre masa fotonilorEmisia şi absorbţia unui foton de către un atomDespre sarcina electrică a fotonilorDESPRE PRINCIPIUL al II-lea AL LUI EINSTEINAPARIŢIA MATERIEI SUB FORMĂ DE SUBSTANŢĂ. QUARCI ŞI PARTICULE ELEMENTAREMASA. MATERIA ŞI ANTIMATERIAMIŞCAREA UNEI PARTICULEINTERACŢIUNEA PRIMARĂCÂMPUL GRAVITAŢIONALINTERACŢIUNEA GRAVITAŢIONALĂ DINTRE DOUĂ CORPURICazul a două surse de câmp formate din materieCazul a două surse de câmp formate din antimaterieCazul a două surse de câmp formate una din materie şi alta din antimaterieMIŞCAREA RECTILINIE UNIFORMĂ. UNDA ASOCIATĂMASA ÎN UNIVERSMASA NEAGRĂUNIVERSUL ŞI ANTIUNIVERSUL. MAREA SEPARAREPosibilă explicaţie pentru Marea Separare dintre Universşi AntiuniversDIMENSIUNI SPAŢIALE ASCUNSE ÎN PUNCTCURBURA HIPERSFEREISISTEME DE REFERINŢĂ PRIVILEGIATE ÎN n-DIMENSIONALJOCUL DIMENSIUNILORMUZICA SFERELORPUNCTE ŞI INTERACŢIUNISARCINA ELECTRICĂ. CÂMPUL ELECTRICPolarizarea cuantelor spaţiuluiSarcina electrică şi cuantificarea eiCÂMPUL ELECTRICCazul unei singure surse de câmp electricInteracţiunea dintre două sarcini electriceINTENSITATEA CÂMPULUI GRAVITAŢIONAL.LEGEA ATRACŢIEI GRAVITAŢIONALEINTENSITATEA CÂMPULUI ELECTRIC.LEGEA LUI COULOMBCÂMPUL MAGNETICFORŢA LORENTZDESPRE FORŢELE NUCLEAREDESPRE FORŢELE SLABEREFRACŢIA LUMINIICURBURA SPAŢIULUI GENERATĂ DE CÂMPUL GRAVITAŢIONALGAURA NEAGRĂSTRUCTURA UNEI GĂURI NEGREREFLEXIA LUMINIICazul razelor incidente dintr-un spaţiu mai rarefiatCazul razelor incidente dintr-un spaţiu mai densIESIREA DIN ABSURDOMUL, FIINŢĂ RESPONSABILĂARTICOLE NEPUBLICATETIMPUL ŞI UNIVERSUL TRIDIMENSIONALÎNTRE POZITIVISM ŞI ONIRIC
Transcript of DUMITRU STEREA - SPATIUL CUANTIFICAT. Model de Univers
DUMITRU STEREA Spaiul cuantificat. Model deUnivershttp://www.amazon.com/SPATIUL-CUANTIFICAT-Model-Universebook/dp/B005AJOKAM/ref=sr_1_6?ie=UTF8&qid=1317407542&sr=8-6
ISBN 978-973-47-0814-7 Copyright Editura Paralela 45, 2009
copiilor mei: Ioana Snziana i tefan Octavian
CUPRINSCuvnt de nceput PUNCTUL. CUANTIFICAREA SPAIULUI I TIMPULUI Despre spaiul complementar NATEREA UNIVERSULUI STRI I INTERSTRI SCENARIU DE EXPANSIUNE MODEL DE PUNCT SPAIAL APARIIA FOTONILOR Energia i masa transportat de un foton Despre masa fotonilor Emisia i absorbia unui foton de ctre un atom Despre sarcina electric a fotonilor DESPRE PRINCIPIUL al II-lea AL LUI EINSTEIN APARIIA MATERIEI SUB FORM DE SUBSTAN. QUARCI I PARTICULE ELEMENTARE MASA. MATERIA I ANTIMATERIA MICAREA UNEI PARTICULE INTERACIUNEA PRIMAR CMPUL GRAVITAIONAL INTERACIUNEA GRAVITAIONAL DINTRE DOU CORPURI Cazul a dou surse de cmp formate din materie Cazul a dou surse de cmp formate din antimaterie Cazul a dou surse de cmp formate una din materie i alta din antimaterie MICAREA RECTILINIE UNIFORM. UNDA ASOCIAT MASA N UNIVERS MASA NEAGR UNIVERSUL I ANTIUNIVERSUL. MAREA SEPARARE Posibil explicaie pentru Marea Separare dintre Univers i Antiunivers DIMENSIUNI SPAIALE ASCUNSE N PUNCT CURBURA HIPERSFEREI SISTEME DE REFERIN PRIVILEGIATE N n-DIMENSIONAL JOCUL DIMENSIUNILOR MUZICA SFERELOR
PUNCTE I INTERACIUNI SARCINA ELECTRIC. CMPUL ELECTRIC Polarizarea cuantelor spaiului Sarcina electric i cuantificarea ei CMPUL ELECTRIC Cazul unei singure surse de cmp electric Interaciunea dintre dou sarcini electrice INTENSITATEA CMPULUI GRAVITAIONAL. LEGEA ATRACIEI GRAVITAIONALE INTENSITATEA CMPULUI ELECTRIC. LEGEA LUI COULOMB CMPUL MAGNETIC FORA LORENTZ DESPRE FORELE NUCLEARE DESPRE FORELE SLABE REFRACIA LUMINII CURBURA SPAIULUI GENERAT DE CMPUL GRAVITAIONAL GAURA NEAGR STRUCTURA UNEI GURI NEGRE REFLEXIA LUMINII Cazul razelor incidente dintr-un spaiu mai rarefiat Cazul razelor incidente dintr-un spaiu mai dens IESIREA DIN ABSURD OMUL, FIIN RESPONSABIL ARTICOLE NEPUBLICATE TIMPUL I UNIVERSUL TRIDIMENSIONAL NTRE POZITIVISM I ONIRIC
Topoloveni, 2009
Fizica s-a nscut din dorina omului de a ti, de a cunoate, din curiozitatea lui, din misterul nelegerii naturii, a tainelor existenei. Studiat, fizica ne explic lumea n care trim. tiin de nceput de mileniu, fizica a aprut odat cu omul, cu raiunea, legile ei sunt valabile imperturbabil, de la genez pn n viitor. Postulatele sale aparin acelui Cuvnt de nceput : S fie!. De atunci au aprut stelele, s-au format planetele, ciclic s-a dezvoltat viaa. De atunci mrul cade pe Pmnt, norii se nvolbur prin ceruri pastelate, vntul vorbete firului de iarb, muntele e munte, marea e mare. De atunci multe ceti s-au ridicat, multe cuvinte s-au rostit, de atunci Soarele lumineaz i nclzete istoria lumii. Acum, n era tehnologiilor, a vorbi despre importana fizicii nseamn a indica dezvoltarea, a arta calea spre informaie, spre o societate prosper. Astzi habitatul uman cuprinde computerul, iar civilizaia flmnd cere energie. Cum ar arta lumea fr fizic? *** Ca principal motor al dezvoltrii sociale, fizica se prezint generaiilor viitoare aa cum este: raional, aparent impenetrabil, frumoas i subtil.http://www.amazon.com/SPATIUL-CUANTIFICAT-Model-Universebook/dp/B005AJOKAM/ref=sr_1_6?ie=UTF8&qid=1317407542&sr=8-6
PUNCTUL. CUANTIFICAREA SPAIULUI I TIMPULUI Spaiul fizic, cu tot ce este cuprins n el, formeaz Universul. Acesta este un spaiu material, deosebit de spaiile matematice. Orice spaiu este alctuit din puncte. Punctul este crmida de baz din care este format tot Universul. Din puncte sunt alctuite structurile existente n cuprinsul spaiului. ntr-un spaiu geometric punctul nu este definit i nu are asociat o dimensiune. El este infinit de mic. Pentru a forma un segment cu o dimensiune dat este necesar o infinitate de puncte. Orict de mic ar fi un element infinitezimal dx, el este format dintr-un numr infinit de puncte. ntr-un spaiu matematic continuu, punctul nu are asociate proprieti fizice. Toate punctele sunt identice. Punctul fr dimensiune nu poate fi reprezentat i nici vizualizat mental. Infinit de mic, se evapor n nonexisten, printrun zoom absolut. Nu vom da niciodat de el, nu l vom gsi. Putem spune c practic nu exist. n matematic astfel de puncte formeaz un spaiu continuu, infinit i nelimitat. Deficien: Cum putem ajunge de la punct la dimensiune(lungime, arie, volum), folosind puncte fr dimensiune? O mulime infinit de nondimensiuni nu poate genera dimensiuni. Atand puncte fr dimensiune, la nesfrit, nu se poate forma un segment, o arie, un volum. Sau altfel : Din ceva fr dimensiune nu poi ajunge la dimensiune. Suntem nevoii s asociem punctului o dimensiune, o raz orict de mic. Punctul devine o cuant spaial, diametrul su reprezentnd elementul infinitezimal cel mai mic posibil. Spaiul continuu se transform ntr-unul cuantificat. Spaiul fizic, vidul ce umple tot Universul, este format din bobie indivizibile, punctele materiale.
Segmentul este format dintr-un numr finit de puncte. Implicit, nu putem diviza un segment la infinit, ci doar pn la punct. Exist un element infinitezimal primordial care nu mai poate fi divizat i acesta este punctul, cuanta spaiului. *** Astzi este acceptat teoria Big Bang-ului. Potrivit acesteia Universul este n expansiune, generat de o explozie iniial. Universul, la momentul 10-44-10-45secunde de la BigBang(timpul Planck), se afla ntr-o stare de singularitate, cu un diametru de ordinul a 10-35metri(dimensiunea Planck). Era o structur unic n Univers, indivizibil, cea mai mic posibil cuanta spaial elementar. naintea acestei stri, spaiul i timpul nu existau. Acesta este punctul spaiului fizic, din care este alctuit tot ce exist n Universul fizic, material. Reinem : Dimensiunea cuantei primordiale, a singularitii nceput, este dimensiunea Planck : 1,61x10-35metri. de
Prin multiplicarea cuantelor spaiale s-a declanat Big-Bang-ul, a nceput expansiunea Universului. Ea continu i n prezent. Universul este format din cuante ce interacioneaz ntre ele. Pornindu-se iniial de la un unic punct, prin adugare de noi puncte n flash-uri de existen, n clipe sau stri de Univers de 5,39x10-44secunde (timpul lui Planck), vom avea ntr-o stare oarecare a Universului, un numr finit de cuante spaiale, chiar dac expansiunea s-ar produce la nesfrit. La ceva finit, adugnd la nesfrit ceva finit, rmnem n finit. Reinem : Dimensiunea cuantei temporale este dat de timpul lui Planck : 5,39x10-44secunde. Frecvena de funcionare a Universului, de derulare a cadrelor de existen este de 5,39x1044Hz. Concluzii : - Punctul spaial are o dimensiune dat ;-
Un segment de dreapt, o suprafat sau un volum conin un numr finit de puncte;
-
Universul conine un numr finit de puncte n orice stare a sa, trecut sau viitoare ; Dreapta i suprafaa au o grosime de ordinul diametrului cuantei spaiale ; Spaiul fizic i timpul sunt cuantificate. ***
-
-
Acum punctul poate fi vizualizat mental. El este cuanta spaiului material, o entitate purttoare de informaie i energie. nuntrul su nu se poate defini nici spaiu nici timp.
Fig. 1 : Vizualizri mentale ale cuantei spaiale
Despre spaiul complementar Nu am vorbit nimic despre spaiul complementar Universului material i temporal, de fondul n care i din care apar cuantele spaiale i n care plpie n clipe de Univers. Nu putem descrie acest spaiu care scap legilor Universului material. Fizica se ocup cu studiul pmntescului, cu cercetarea materiei. Nu avem date despre spaiul imaterial, despre ceresc. n Geneza, prima informaie dat nou este : La nceput a fcut Dumnezeu cerul i pmntul. Universul material este pmntul, iar complementarul lui, care l susine i n care apare, este cerul. Exist o ordine ce guverneaz cerescul, aa cum exist o ordine ce guverneaz pmntescul, acele postulate hotrte de Dumnezeu n toat creaia Sa, acel s fie , acel i a zis Dumnezeu , acea hotrre urmat de constatarea i a vzut Dumnezeu c este bine . Big-Bang-ul s-a declanat. Numrul cuantelor spaiale cretea tot mai mult. Spaiul fizic, spaiul vid format din puncte spaiale uniform distribuite, legate prin interaciuni, se dezvolta. Omogen i izotrop, prea gol. Nici o structur spaial format din puncte nu apruse. Nici o zon cu densitate diferit de puncte spaiale nu plutea n Univers. Nici o ngrmdire de puncte, nici o rarefiere a lor nu formau structuri stabile, rezistente n timp. ntr-o distribuie uniform nu poi distinge nimic, nici un puls. Particulele elementare, structuri durabile de spaiu condensat sau rarefiat, vrtejuri n marea uniform a cuantelor, nu erau formate. Urmtoarea informaie dat n Geneza este : i pmntul era netocmit i gol .http://www.amazon.com/SPATIUL-CUANTIFICAT-Model-Universebook/dp/B005AJOKAM/ref=sr_1_6?ie=UTF8&qid=1317407542&sr=8-6
NATEREA UNIVERSULUI Naterea Universului, prima sa etap, ncepe cu apariia singularitii primordiale, a bobului de spaiu de 10-35 metri. El este cuanta spaial, energie i informaie mpreunate. Este un zumzet de esen, primul punct al spaiului fizic, cu energie att de mare nct are tendina s se rup sub aciunea presiunii interne. Universul evolueaz n clipiri, n pulsuri de existen. Durata unui puls, a unei stri de Univers este dat de timpul lui Planck. Punctul mustind de energia ntregului Univers dispare, pentru a reaprea multiplicat. n urmtoarele stri punctele vor deveni tot mai multe. Expansiunea a nceput. Puls dup puls, numrul punctelor este tot mai mare, iar energia intrinsec lor este tot mai mic. Universul crete n dimensiuni i scade n temperatur. La nceputul multiplicrilor, datorit energiilor uriae purtate de cuante, expansiunea este foarte rapid, rata de apariie a noilor puncte fiind foarte mare. Creterea n volum este exponenial. Suntem n era inflaionist, a celei mai rapide expansiuni. Universul se dilat rapid, cu o vitez mai mare chiar dect viteza de propagare a luminii. Viteza de expansiune ar fi egal cu cea a luminii atunci cnd la fiecare nou stare, raza Universului ar crete cu dimensiunea unei noi cuante(raportul dintre dimensiunea Planck i timpul Planck este 1,61x10-35/5,39x10-44 = 3108m/s). Astfel de viteze de expansiune mari sunt caracteristice primei etape din evoluia Universului. Universul conine un numr tot mai mare de cuante, cu energii tot mai mici. Presiunea intrinsec cuantelor scade odat cu energia purtat. Cuanta poate rezista acum, fr s se multiplice, mai multe pulsuri, mai multe stri de Univers. Dac lum n considerare faptul c Universul are un volum tot mai mare, rezult c viteza de expansiune scade treptat. Agitaia cuantelor, imens la nceput, scade i ea cu micorarea energiilor intrinseci ale cuantelor. Universul se rcete pe msur ce crete. ***
n sistemul statistic nou creat, cuantele spaiale interacioneaz ntre ele. Este un unic tip de interaciune, de nceput, o unic for ce guverneaz Universul timpuriu. Interaciunea primar din Univers este sursa celor patru tipuri de interacine din Universul actual. Acestea se desprind din prima, ca ramurile unui copac din tulpin. Spaiul vid actual, format i el din acelai tip de cuante spaiale, este mediul de propagare a undelor electromagnetice i are proprieti electromagnetice msurabile (permitivitate electric 0 i permeabilitate magnetic 0). Este o dovad c vidul este de fapt un mediu uniform. Golul devine plin. *** Marea de cuante, frumos ordonate, n interaciune, era omogen i izotrop, neputndu-se pune n eviden nici o abatere de la omogenitate, nici un vrtej n sistemul uniform, nici o construcie structurat din cuante n interaciune. Nu apruser nc particulele. Reeaua de cuante, ca i o reea cristalin perfect, poseda o simetrie desvrit. Simetria stpnea Universul timpuriu. Concluzie : n uniformitatea sa, Universul era lipsit de repere, iar materia nu era structurat n particulele elementate. Geneza ne spune : i pmntul era netocmit i gol . -
-
-
Reinem pentru prima etap : Expansiune foarte rapid ; Energii extreme purtate de cuantele spaiale ; Agitaie, zumzet puternic al cuantelor n interaciune ; Temperaturi uriae ; Un singur tip de interaciune ; Structuri spaiale, construcii din cuante de spaiu n interaciune (quarci i particule elementare) nu existau nc ; Simetrie perfect ; Omogenitate i izotropie.
Observaie : Primul grunte spaial a aprut printr-un pompaj de energie i informaie din afara spaiului i timpului perceput de noi, din n-
dimensional. Pompajul energetico-informaional a continuat i n timpul multiplicrii cuantelor, cel puin n prima etap a Universului, asigurnd o vitez mare de expansiune. Prin el intervenia divin sustine, coordoneaz i regleaz evoluia creaiei Sale. *** Asociind unei cuante o mas intrinsec (masa Planck), cu valoarea de 2,17x10-8kg, pentru un diametru de 10-35metri, obinem o incredibil densitate pentru punctul spaial de aproximativ 1096kg/m3, care reprezint densitatea maxim existent n Universul fizic. Meniune : Universul, n starea sa actual, este format din astfel de puncte. Rezult c densitatea de fond a vidului este imens.http://www.amazon.com/SPATIUL-CUANTIFICAT-Model-Universebook/dp/B005AJOKAM/ref=sr_1_6?ie=UTF8&qid=1317407542&sr=8-6
***
