S TAT DIN MOLDOVADE26 martie, 2013. Nr.8 (142).

Recent Universitatea de Stat din Moldova a găzduit un eveniment polivalent, în premieră, care a avut loc

pe 5 şi 6 martie. Genericul acestuia a fost „Parteneriat pen-tru calitate”. Am venit cu această iniţiativă inedită, fiindcă am conştientizat că lucrurile s-au complicat prea mult pentru ca universităţile să poată rezolva de unele singure problema pregătirii cadrelor şi integrării acestora pe piaţa muncii.

Probleme sunt într-adevăr atât de multe şi dificile, încât trebuie să încercăm o colaborare la nivel de sistem: învăţă-mântul preuniversitar – universitar – piaţa muncii. Eveni-mentul propriu-zis a întrunit în sine multe activităţi. Pentru candidaţii la Admiterea 2013, adică pentru elevii claselor a XII-a, am organizat o desfăşurată prezentare a serviciilor educaţionale pe care le propune Universitatea de Stat din Moldova. Iar studenţilor din anul întâi până în anul III, inclu-siv şi celor de la masterat, le-am prezentat ofertele de volun-tariat cu care au venit ONG-urile şi agenţii economici. Cu ce scop am făcut acest lucru?

Este foarte bine cunoscut faptul că astăzi în economia na-ţională, dar şi în întreaga lume predomină sectorul economiei private (individuale) în raport cu economia de stat. Astăzi un patron nu mai are timp, resurse şi nici dorinţă să investească un an, doi, trei, în aşa-numitul tânăr specialist.

El îl vrea gata pregătit, atât cu competenţe de specialitate, cât şi cu competenţe care ar facilita integrarea lui profesio-nală, cum ar fi: comunicarea, luarea de decizii, identificarea şi depăşirea riscurilor ş.a.m.d. Căci oriunde s-ar duce absol-venţii noştri, cea mai mare problemă cu care se confruntă este aceea că orice angajator le cere să aibă un stagiu de muncă.

Dar noi cunoaştem faptul că astăzi este dificil a organiza şi stagiile de practică, care sunt incluse în programele formării specialiştilor, pentru că, iarăşi, identificăm aceeaşi problemă:

sectorul privat nu întotdeauna are resurse, dar nici dorinţă să investească timp şi efort în formarea specialiştilor. Şi atunci trebuie să găsim o variantă prin care să ajutăm studenţii noş-

tri să se integreze pe piaţa muncii.Această variantă a fost găsită. Şi nu este o invenţie a R.

Moldova; doar multe state din Europa şi din lume, inclusiv Statele Unite ale Americii, utilizează practica de voluntariat, care s-a dovedit a fi o activitate foarte bună în pregătirea ti-nerilor pentru viaţa personală şi cea profesională. Din aceste considerente am şi invitat, la evenimentul din 5, 6 martie, mai multe ONG-uri şi agenţi economici, ca să-şi selecteze, în funcţie de obiectivele lor, studenţi potriviţi pentru diferite activităţi de voluntariat.

Aici vedem un triplu câştig: Universitatea de Stat din Moldova câştigă prin faptul că îi creează posibilităţi stu-dentului de a-şi forma nişte competenţe şi o experienţă de integrare pe piaţa muncii; un alt beneficiu îl au neapărat stu-denţii înşişi, pentru că ei îşi formează nişte competenţe, îşi identifică posibilităţile, adică realizează ce pot face şi ce nu pot face, intuiesc unde sunt lacunele ce pot să le recupereze pe parcursul academic care le-a mai rămas; în al treilea rând, sunt în câştig înseşi ONG-urile şi toţi agenţii economici care nu achită pentru nişte activităţi ce trebuie realizate.

Deci, oferirea activităţilor de voluntariat a fost a doua va-lenţă, mai bine zis, al doilea beneficiu de care am avut parte noi toţi, partenerii: universitatea – clienţii (studenţii noştri) –ONG-urile şi agenţii economici.

Otilia DANDARA,Prorector pentru Activitatea Didactică, doctor,

conferenţiar universitar

Continuare în pagina 3

Evenimentul USM, 2013

Toate lucrurile bune şi durabile în această viaţă se fac dintr-o pornire şi dintr-un îndemn al firii omeneşti care se numeşte INSPIRAŢIA. DEX-ul limbii române dă două explicaţii acestui termen: primul ţine de forţa şi entuziasmul creator al omului, iar al doi-lea - de o idee, de o căutare insistentă de soluţie, ce apare spontan în conştiinţa noastră.

Se pare că cea de a doua variantă, în bună parte, coincide cu ideea care cam demult „se coace” la Universitatea de Stat din Moldova. Anume aici, la noi, în ultimii ani se caută o variantă cât mai eficientă şi cât mai accesibilă de ajustare a produsului nostru final (tine-retul studios care şi-a terminat studiile) cu cerinţele Pieţei muncii din republică. Şi soluţia, pare-se, a fost găsită prin crearea Centrului de Ghidare în Carieră şi Relaţii cu Piaţa Mun-cii, ale cărui activităţi sunt sincronizate cu toate decanatele şi catedrele universitare.

Dar sarcina cea mai grea, de o mare responsabilitate, i-a revenit doamnei Otilia Dan-dara, Prorector pentru Activitatea Didactică, Domnia sa ştiind cum şi în ce direcţii să canalizeze toate acţiunile acestei subdiviziuni universitare, astfel încât randamentul să fie cât se poate de pozitiv. Drept rezultat al acestor căutări cu adevărat creatoare, inspirate din dorinţa de a obţine un rezultat cât mai bun, a fost şi acţiunea în premieră absolută! care s-a produs în cadrul USM la începutul acestui feeric anotimp ce poartă în sine cele mai copleşitoare energii creatoare.

Despre ce este vorba, veţi afla din reflecţiile doamnei Otilia Dandara, pe care ni le-a expus cu toată deschiderea sufletească ce o caracterizează.

Redacţia „Universitatea”

Am aruncat paltonul cu blană, mănușile, fularul

și cizmele atât de grele. E un pic amuzant să urmărești cum copacii parcă ar prelua hainele aruncate

de oameni, le înverzesc și promovează un nou stil, o nouă dispoziție – a venit timpul primăverii.

Fiecare primăvară înseamnă un nou ciclu de schimbări în mediul înconjurător, care totodată pro-voacă schimbări atât în viețile noastre, cât și în in-teriorul nostru. Cum ar fi dacă în astă primăvară am începe-o cu dezgolirea spiritului, și nu cu cea a trupului? Haideți să purcedem la o curățenie de primăvară!

Tranziția de la iarnă la vară în-seamnă un calendar încărcat cu sărbă-tori – Mărțișor; Ziua în care mulțumim Femeii și Mamei; Sfintele Paști. Curățenia de primăvară înseamnă dă-ruirea mărțișorului din inimă pentru a fi purtat lângă inimă, astfel încât fiecare să simtă puritatea intenției de manifestare a afecțiunii prin alb imaculat și căldura iubirii prin roșu aprins; fie-care să găsească îndeajuns cuvinte, să știe a arăta și prin fapte, să poată umple privirea cu recunoștință și admirație în fața femeilor.

De Sfintele Paști, însă, curățenia începe o dată cu conștientizarea importanței și respectării Pos-tului Mare. Postul Mare sau Postul Paştilor este perioada de pregătire pentru Sfintele Paşti, fiind asemănat adesea cu o călătorie duhovnicească către Săptămâna Patimilor şi Înviere. Curățarea trupului și curățenia în casă nu sunt suficiente, trebuie să dăm dovadă și de un comportament deosebit – să cerem iertare și să iertăm, să fim mai omenoși, mai calzi, mai receptivi, mai pașnici, mai săritori la nevoie, mai primitori.

Curățenia de primăvară înseamnă însăși primă-vara din suflet, care trebuie să corespundă absolut cu starea naturii din această perioadă a anului:

”Primăvara, așezată în fața oglinzii, în timp ce

își alege fardurile de culori atât de aprinse, dă frâu liber unor șușoteli jucăușe. Știti ce se aude? Copa-cii, îmbrăcați în haine de sărbatoare, prind viață, iar acum stau la taifas. Primăvara își aranjează și ro-chia de mătase, iar după ce închide ultimul centime-tru de fermoar, florile încep să-și deschidă petalele, să parfumeze aerul și să zâmbească cerului albastru-cristalin. Înverzirea ierbii e semn pentru izvoare că pot începe să murmure poveștile adunate în timpul iernii. Toate vietățile, mici insecte, păsări cu dulce grai și animale jucăușe ies să joace printre razele

soarelui. Cât e de frumoasă primăvara!”Riscând să-mi manifest egocen-

trismul, voi afirma că mereu am con-siderat primăvara anotimpul sufletului meu. Am mai multă poftă de viață și aventură, zâmbesc mai mult, o simt în gând, în casă, pe stradă, de parcă ar fi un virus ce molipsește întreg pământul cu bună dispoziție. Iubesc primă-

vara pentru botezul pe care sufletul meu îl primește în fiece an când ea începe să deschidă liliacul. E un nou început, cu o nouă inspirație, noi dorințe, vise și speranțe. Iubesc primăvara pentru viorelele ei și pentru mierlele ei vioaie. Mă învață că toate trec în viață, că suferințele, chiar dacă nu sunt vindecate de timp, sunt îndepărtate de el, că momentul trebu-ie savurat cum savurezi o înghițitură de apă atunci când ți-e mai mare setea.

Cred că toți avem nevoie de primăvară și de această curățenie care vine o dată cu ea, pe care tre-buie să o facem o dată cu venirea ei. Fiindcă astfel învățăm a deschide larg ochii ca să vedem câte mi-nuni ne înconjoară, câți oameni buni iubim, cât de buni suntem noi ca să fim iubiți, să fim atenți cu fiece cuvânt și fiecare faptă care ne caracterizează ca personalități, care devin parte din istoria și vii-torul nostru.

Lia KULEV,studentă la Facultatea de Jurnalism

şi Ştiinţe ale Comunicării

Acum câţiva ani numerosul deta-şament de studenţi ai instituţiilor

de învăţământ superior din R. Moldova au aflat despre lansarea „Programului de burse Victoriabank”, de ale cărui benefi-cii urmau să se bucure cei mai buni stu-denţi din ultimul an de facultate care, pe parcursul perioadei aflării lor pe băncile universitare, au dat dovadă de sârguinţă la învăţătură, dar şi de rezultate remarca-bile în domeniul de cercetare şi în activi-tăţile extraauditoriale (aici se include şi participarea în proiecte extracurriculare). Toate acestea, luate împre-ună, completează fişa per-sonalităţii lor cu înscrisul de merit – Performanţe academice.

În această ordine de idei, aducem la cunoştinţa cititorilor ziarului „Univer-sitatea” că, printre cei 70 de premiaţi cu Bursele Victo-riabank, 13 norocoşi repre-zintă Universitatea de Stat din Moldova. Iată numele acestora: Olga SORO-COLETNII, Innesa PERJAN, Elena PÂRĂU, Anastasia OLOIERU, Na-talia CARP, Ecaterina POSTOLATI, Angela TONJOC, Elena MUSTAŢĂ, Victoria ARNĂUTU, Anastasia COS-TIŞANU, Vitalie CIPILEAGA, Alisa CEBOTARENCO, Cristina CUGUT.

Evenimentul înmânării premiilor şi diplomelor a fost organizat la sediul central al „Victoriabank”, într-o atmo-sferă solemnă, ceremonia fiind prece-

dată de intonarea Imnului Studenţesc din toate timpurile „Gaudeamus Igitur”. Prezenţi au fost reprezentanţi ai condu-cerii instituţiilor de învăţământ superior, responsabili ai Ministerului Educaţiei (în particular doamna Loretta Handra-bura, viceministru), dar şi colegi ai celor premiaţi din ediţiile precedente.

Din partea echipei noastre universi-tare un mesaj de recunoştinţă a adresat conducerii Victoriabank studenta-emi-

nentă Natalia CARP de la Fa-cultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (vezi foto). Ea a ţinut să sublienize că a ajutat-o mult să câştige acest concurs nu numai munca în sălile de curs şi cele de lectură, dar și, înainte de toate, perseverenţa şi ambiţia sănătoasă de a înfrunta toate gre-utăţile.

În luarea sa de cuvânt, doam-na Ludmila Vangheli, vicepre-şedintele BC „Victoriabank”, a menţionat că aceste investiţii,

care se fac astăzi pentru studenţi, mâi-ne vor aduce beneficii întregii societăţi, întrucât piaţa muncii va fi completată cu specialişti bine pregătiţi.

Notă: Redacţia ziarului „Univer-sitatea” aduce mulţumiri domnişoarei Cristina Popovschi, economist coor-donator (Secţia Publicitate şi Relaţii Publice) a BC „Victoriabank” pentru amabilitatea cu care ne-a pus la înde-mână informaţia pe care am prezentat-o mai sus.

Mihai MORĂRAŞ

MĂRŢIŞOARE

Domnul rector Gheorghe Ciocanu şi domnii decani Vladimir Guţu şi Ludmila Zbanţ iau cunoştinţă de modul în care a fost lansat în premieră la USM Târgul forţelor de muncă şi cum poate fi ghidat cu maxim de randament

raportul între angajat (USM) şi angajator (ONG-uri, întreprinderi, organizaţii şi instituţii)

Generaţia sec.XXI

UNIVER ITATEA

PARTENERIAT PENTRU CALITATE

ÎN SEMN DE ÎNALTĂ PREŢUIRE,BURSELE PRIMEI BĂNCI DIN MOLDOVA „VICTORIABANK” –

CELOR MAI BUNI TINERI STUDIOŞI

CURĂŢENIE DE PRIMĂVARĂ

PRIMAVARA INSPIRATIEI COPLESITOARE, ,(

UNIVERSITATEA2 26 martie 2013, nr.8 (142) Cotidianul facultăților

La 14 martie 2013, în sala 511 a Facultăţii de Istorie şi Filozofie, a avut loc lansarea volumului omagial

„Profesorul universitar Valeriu Cozma” care acum un an a plecat în lumea umbrelor.

La lansare au participat membri ai colectivului profe-soral şi studenţi, rude ale re-gretatului savant. Evenimentul a fost moderat de domnull Igor Şarov, conferenţiar universi-tar, doctor, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie. În cadrul lansării volumului au vorbit cei care l-au cunoscut destul de bine, ani în şir, pe profesorul universitar Valeriu Cozma.

Doamna prorector pentru Activitatea Didactică Otilia Dandara, conferenţiar uni-versitar, doctor, a relatat câteva crâmpeie din anii de stu-denţie, când i-a fost profesor Valeriu Cozma.

A urmat luarea de cuvânt a lui Pavel Cocârlă, profe-sor universitar, doctor habilitat, şeful Catedrei de Isto-rie Universală, care şi-a depănat firul amintirilor, scoţând

în evidenţă calităţile deosebite ale regretatului profesor universitar.

Prezent la lansarea cărţii a fost şi dl Gheorghe Rusnac,

academician, ex-rector al USM, dar şi prieten al familiei Cozma.

Domnia sa a rostit cuvinte calde în amintirea „cronicaru-lui Universităţii”, cum a fost supranumit pe bună drep-tate profesorul Valeriu Cozma. Domnul Gheorghe Rusnac a propus ca decanatul să înainteze rectoratului şi Senatului propunerea ca Muzeul Universităţii de Stat din Moldova

să poarte numele Valeriu Cozma. Un discurs emoţionant l-a rostit cel mai vârstă profesor,

domnul Constantin Drachenberg conferenţiar universi-tar, doctor, care l-a prezentat în-tr-o lumină inedită pe profesorul şi prietenul Valeriu Cozma.

Cu emoţii a vorbit despre în-drumătorul său şi Ruslan Şev-cenco, conferenţiar universitar, doctor, cel care a lucrat alături de profesorul Valeriu Cozma ani în şir şi care l-a cunoscut îndea-proape.

Cei prezenţi la eveniment au rămas profund impresionţi de cu-vintele izvorâte din adâncul ini-mii ale profesorului universitar,

doctor habilitat Ion Niculiţă, şeful Catedrei Arheologie şi Istorie Antică, precum şi a soţiei celui dispărut, doamna Valeria Cozma, doctor, conferenţiar universitar.

Gheorghe BURDUJA,cercetător ştiinţific,

Muzeul Universităţii de Stat din Moldova

Omul care a scris istoria USMÎn obiectiv Facultatea de Istorie și Filozofie

În ziua de 4 martie 2013, la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova au fost

premiați câștigătorii concursului de eseuri “Suntem români și punctum”, organizat de Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi“ din Bucureşti. Evenimentul s-a desfăşurat sub semnul cele-brării a 163 de ani de la naşterea marelui nostru poet Mihai Eminescu.

Institutul a fost reprezentat de către domnii Andrei Cru-ceanu și Cristian Costache. Domnul Andrei Cruceanu, di-rector executiv al Institutu-lui ”Eudoxiu Hurmuzachi“, în discursul său, a nuanțat următoarele : „Stimați tineri, vă adresăm fe-licitări pentru curajul de a scrie și de a ne trimite eseurile pentru concursul inițiat de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de Pretutindeni. Toate eseurile sunt oglindiri ale sufletului curat de tânăr ce nu-și uită rădăcinile și își poar-tă cu mândrie identitatea, tradițiile, limba…Vă transmitem că toți sunteți câștigători, indiferent de rezultatele jurizării, deoarece, într-o epocă a vitezei, a aplecării din ce în ce mai puține spre lectură și scris, ați găsit timp să vă așterneți pe hârtie alesele gânduri cu privire la tema concursului”.

La această solemnitate a participat domnul decan Igor Șarov, doctor, conferențiar universitar. În mesajul său de feli-citare pentru participanți Domnia sa a remarcat faptul că In-stitutul ”Eudoxiu Hurmuzachi” a desfășurat și desfășoară în continuare o vastă activitate culturală și științifică, sprijinind inițiativele tinerilor din tot spațiul românesc. Studenții de la facultate au beneficiat de posibilitatea de a efectua practica de muzeu la București, oraș în care s-au familiarizat cu prin-cipalele vestigii istorice ale neamului românesc, aceştia fiind

primiți în audiență de către domnul Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe al României. Domnul decan le-a urat tine-rilor câștigători succese și realizări în continuare, asigurân-du-i cu toată gratitudinea că Facultatea de Istorie și Filozofie îi va primi mereu cu brațele deschise, oferindu-le și sprijinul necesar în activitatea de zi cu zi.

Câștigătorii concursului de eseuri “Suntem Români și punctum” – liceeni, studenți şi masteranzi – au fost premiați cu diplome, seturi de cărți și însemne ale Statului Român.

Câștigătorii concursului:Premiul special al juriului: ARTIOM Radu;Premiul I: PRUTEANU Maria, ZELINSCHI Cristina,

PODOLEANU Elena, ÎNDOITU Ana, NEGRU-VODĂ Ovidiu, DUNAEVSCHI Vladislav, MERIACRI Mircea, LI-BONI Dionisie, FLOREA Elena, CLIOFOS Petru;

Premiul II: MITROFAN Mircea, CACIUC Anișoara – Florentina, STAMATIN Adrian, AXENTII Diana, ATANAȘOV Ana, BOBEICĂ Victoria, MARTIN Cosmin – Constantin, RĂILEAN Marcela, GROSU Maria, PLĂMĂ-DEALĂ Olesea, ISPIROVIC Namanja, MUNTEAN Victo-ria, MACUH Ruxanda, IONAȘCO Sofia, PALADI Elena;

Premiul III: SOLONARU Sorina-Sofia, ARAPU Ga-briel, PLATONOV Marian, MAFTEI Ecaterina, ȚENCHIU Silvia, FRUNZĂ Mihaela, MOCANU Ion, GUILĂ Aura, UNGUREANU Mihaela, PERDIVARĂ Dorin, GURIEV

Natali, CORNIȚEL Ghenadie, CAZACU Constantin, CO-GĂLNICEANU Constantin, SCHIMBĂTOR Laura Andre-ea, UNGUREANU Doina, CIUPAC Mihaela, MÂNZĂ-TEAN Artiom, VICOL Alexandru, PLĂMĂDEALĂ Cris-tina;

Premii de participare: CELAC Rodica, ȘTANȚIERU Alina, BĂLDĂU Cristina Lucica, ȘCHIOPU Diana, SMO-LENSCHI Cristina, POHODNEA Nina, SÂRBU Victor, MAZUR Tatiana, MIHĂILĂ Carolina, POPESCU Alexan-

dru, AGACHIE Lia Mirela, POIAN Ghe-nadie, MUNTEAN Diana, DEDIU Va-lentina, CIOBANU Mihai Anatolii, LU-PANCIUC Mihaela

GROZAVU Mir-cea, SILVCA Olesea, CEMSCAIA Tatiana, CUȘTER Veaceslav, GORGAN Veronica, AGACHIE Andrea-

lina, TĂTARU Svetlana, COȘPORMAC Valeria, URSU Virginia, PERJU Mihai, VERDEȘ Doina, GORCEAG Dan, CRUC Dumitru, SÎRBU Doina, VLAS Cristina, OPINCĂ Carolina, GNATIUC Dorel, JINGLĂU Nicolai, CIBOTA-RU Ștefana, VLAD Diana, DĂRĂNUȚĂ Svetlana, MÎRA Daniela, CARAGI Doina, ȘARAN Vladislav, RAUȘA Eu-gen, AVRAM Cristina, CIUMAC Olga, CEBOTAR Iuliana, MĂRGINEANU Ana, MARCU Cristina, CIOVAGA Gabri-el, SILVINSCHI Doina, GHEORGHE Andrei.

Ulterior reprezentanții Institutul ”Eudoxiu Hurmu-zachi“ pentru românii de pretutindeni s-au deplasat în orașele Galați, Cahul, Bălți, Suceava și Iași, unde s-au în-tâlnit cu tinerii etnici români, oferindu-li-se și premii pe deplin meritate.

Valentin ARAPU,lector la Catedra Istoria Universală

Conştiinţa de sine

CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI „SUNTEM ROMÂNI ŞI PUNCTUM”

Anul 341 p.Chr. Misionarul creştin de origine gotică, pe nume Wulfila,

aflat în delegaţie la împăratul roman Con-stanţius II, a fost uns episcop cu misiunea de a creştina toţi goţii apuseni... Personalitate istorică controversată, cu entitate etnică dis-putată între geţi şi goţi, din cauza foneticii asemănătoare, Wulfila (cca 310 – după 385) a predicat timp de trei decenii creştinismul, în forma sa ariană, la populaţiile de pe am-bele maluri ale Dunării de Jos, dar în special undeva la nord de Dunăre. Numele lui se re-găseşte în substantivul Wulf – lup, lupul fiind un simbol totemic larg răspândit în regiunea Balcanilor-Carpaţi. Când, către anul 348, regele vestgoţilor Atanarich porneşte prigoa-na asupra creştinilor, Wulfila, împreună cu comunitatea sa, se muta cu traiul pe malul drept al Dunării, în apropiere de Nicopolis ad Istrum (Bulgaria), unde prin anul 369 în-cepe să traducă Biblia în limba gotică, pentru care a inventat şi un alfabet gotic. Până la

sfârşitul vieţii Wulfila a dus dispute pentru a obţine acceptarea arianismului din partea conducerii imperiului, fapt pentru care era numit „Moise al goţilor”…

Anul 1950. Arheologul G.Fedorov identifică în apro-pierea satului Sobari (r. Soro-ca), pe locul numit „Cetăţuia”, un sit arheologic, cercetat ul-terior prin săpături arheolo-gice de către Ė.Rikman în anii 1962, 1965, 1967, 1971 şi reluate apoi de I.Niculiţă în anii 1990-1991, 1993 şi 1994. Locuinţele cu pereţi din lut şi vestigii-le recuperate între ruine şi vecinătatea proxi-mă: unelte, arme, veselă de producţie locală şi cea de import, toate indicau perioada de existenţă a acestei aşezări în secolul al IV-lea p.Chr.

Descoperirea mare veni la sfârşitul anilor

60, când în mijlocul „cetăţuii” a fost iden-tificat un edificiu cu fundament din piatră,

pereţi din cărămidă roşie cu geamuri de sticlă şi acoperit cu ţiglă. În exterior construcţia a fost împrejmuită cu un şir de co-loane din lemn, plasate pe baze de piatră. Unicitatea construcţiei i-a permis lui Ė. Rikman să pre-supună elemente de romanizare şi prin descoperirea unui sfeşnic de lut cu o cruce incizată pe el şi elemente creştine. Se contura ideea unei basilici paleocreşti-ne, poate chiar sediul lui Wulfi-

la, amplasat departe de provinciile romane, în mediul barbar. Astfel de ideii nu aveau cum să se oficializeze la începutul anilor 70 ai secolului al XX-lea, mai ales odată cu înfi-inţarea la Academia de Ştiinţe a Moldovei a unui Consiliu ştiinţific de studii ale relaţiilor slavilor cu romanicii şi formarea poporaţiei

moldoveneşti în anul 1970, transformat în-tr-un adevărat organ de cenzură ştiinţifică. Ruinele locuinţei din piatră au fost declarate că ar fi aparţinut epocii moderne, cercetările fiind stopate.

Doar în anii 90, sub conducerea profeso-rului Ion Niculiţă, săpăturile au fost reluate, fiind decopertată întreaga suprafaţă a locuin-ţei, mai multe piese provincial-romane şi, cel mai important, două monede romane, piese de harnaşament, podoabe etc.

Rezervele despre existenţa unui centru de cult creştin pot fi confirmate numai prin continuarea cercetărilor, care vor fi reluate în vara anului 2013 de către Catedra Arhe-ologie şi Istorie Antică a USM. Cert este că, la moment, construcţia de la Sobari este cel mai vechi efigiu cu geamuri de sticlă de pe teritoriul Republicii Moldova.

Sergiu MATVEEV,doctor, conferenţiar universitar,

Catedra Arheologie şi Istorie Antică

Arhiva memoriei noastre

EPISCOPUL WULfILA ŞI „casa” DE LÂNGĂ SObARI

CRONICARUL USM –Profesorul universitar Valeriu Cozma

Doamna Otilia Dandara îşi aminteşte cu emoţii despre anii de studenţie când i-a fost profesor regretatul

savant şi om de omenie Valeriu Cozma.

Casa de la Sobari (reconstrucţie)

UNIVERSITATEA 326 martie 2013, nr.8 (142)Caleidoscop

PRIMAVARA INSPIRATIEI COPLESITOARE, ,

(

Alte acţiuni realizate în cadrul evenimentului „Partene-riat pentru calitate” a fost târgul forţelor de muncă sau

târgul carierelor. Au participat la acest târg circa 20 de agenţi economici din diferite domenii, dar cele mai multe oferte le-au avut cei din domeniul Tehnologiilot Informaţionale Moder-ne, pentru că astăzi acesta este în proces de ascensiune.

Practic nu găsim domeniu de activitate în care să nu fie apli-cate tehnologiile moderne. Din aceste considerente specialiştii în programare, în managemen-tul soft-urilor au o mare căutare pe piaţa muncii.

Alte oferte au fost din dome-niul economic, bancar, din cel al managementului, al turismului. Probabil că am fi avut oferte şi din alte domenii, întrucât există, cu siguranţă, segmente ale pieţei muncii care au un deficit mare de cadre, dar, din păcate, acele segmente ale pieţei muncii ( cum ar fi, bunăoară, bibliotecile şi şcolile) nu sunt deprinse cu astfel de modalităţi moderne de a-şi recruta angajaţii.

Aşadar, cine a avut de câştigat în rezultatul acestui eve-niment? Bineînţeles, a câştigat înainte de toate Universitatea de Stat din Moldova, pentru că unul din indicatorii de bază ai calităţii învăţământului universitar este gradul de angajare în câmpul muncii. Or, dacă absolvenţii unei instituţii de învâţă-mânt superior se angajează reuşit pe piaţa muncii, numai aşa creşte credibilitatea ei, iar candidaţii la studii vin aici cu multă plăcere şi încredere.

Doar prima întrebare şi cea mai frecventă adresată la admi-tere de către candidaţi şi părinţii lor este: ce perspective reale şi ce garanţii de angajare în câmpul muncii le va oferi univer-

sitatea, când aceştia vor primi diploma de absolvire. Tocmai Târgul forţelor de muncă oferă universităţilor stabilirea unor contacte cu viitorii parteneri, care ulterior să-i poată asigura cu locuri de muncă pe cei care pornesc pe drumul vieţii.

Al doilea partener care este în câştig sunt studenţii, pentru

că, în condiţii subiective sau obiective, aceştia vor să aibă o anumită autonomie financiară faţă de familia lor. Chiar dacă la început aceste munci sunt sub nivelul calificării, oricum, ei acumulează o anumită experienţă şi este o bună practică în domeniu. Plus la toate acestea, sunt în câştig şi agenţii econo-mici, pentru că ei îşi pot selecta din timp viitorii angajaţi şi au posibilitatea să-şi exprime părerile, doleanțele faţă de universi-tate, faţă de programele de studii si cum ar trebui ca acestea să fie îmbunătăţite pentru a deveni mai funcţionale în perspectiva pregătirii viitorilor specialişti.

Credem că târgul forţelor de muncă organizat anul acesta la Universitatea de Stat din Moldova este un bun început şi sperăm că această formă inedită de a-i cointeresa pe candi-daţi în alegerea unei profesii va avea continuare. În susţinerea acestei idei mai precizez ceva: în cadrul sus-numitului Târg al

forţelor de muncă am organizat şi un seminar cu acelaşi gene-ric „Parteneriat pentru calitate”, pe care l-am conceput cu participarea studenţilor, absolvenţilor, precum şi a agenţilor economici (inclusiv a celor care nu s-au prezentat cu oferte-le lor de muncă, dar au fost invitaţi pentru a le afla părerea

şi propunerile). Bineînţeles, a fost oportună şi prezenţa la acest seminar a cadrelor didactice de la facultăţi, pe prim-plan fiind pusă calitatea formării specialistului la ciclul întâi şi la ciclul al doilea.

Vorba e că problema calităţii unui specialist nu este doar a universităţilor, dar şi a angajatorilor, care adesea îşi exprimă nemulțumirea faţă de nive-lul de pregătire profesională a anga-jatului. Aceştia impută instituţiilor de învăţământ superior că specialiştii nu au nivelul cuvenit al competenţelor profesionale.

La rândul lor, universităţile sunt puse în situaţia să cunoas-că în permanenţă cererile pieţei muncii. În acest sens, este ne-voie de un dialog şi o colaborare dintre universităţi şi agenţii economici în scopul remanierii programelor de studii astfel încât ele să devină cât mai funcţionale.

Noi ne bucurăm foarte mult că am reuşit să organizăm acest eveniment, fiindcă el a trezit interesul unui număr mare de studenţi. Am avut de câştigat şi prin faptul că evenimentul în cauză a fost mediatizat pe larg, în aşa fel fiind promovată imaginea bună a universităţii noastre. Desigur, au avut de câş-tigat şi partenerii noştri, deoarece li s-a făcut şi lor o publicitate favorabilă.

Otilia DANDARA,Prorector pentru Activitatea Didactică, doctor,

conferenţiar universitar

PARTENERIAT PENTRU CALITATE

Evenimentul USM, 2013

Într-o societate în care învăţarea de-a

lungul întregii vieţi este un imperativ condiţionat de cerinţele şi valoarea de piaţă, universitatea devine un „partener social”, Alma Mater rămânând a fi păs-trătoarea celor mai frumoa-se tradiţii. Astfel, sistemul universitar trebuie să se in-tegreze cerinţelor societă-

ţii, să-şi modeleze activităţile spre obiective multidisciplinare.

Drept exemplu poate servi parteneriatul între Universitatea Naţională de Economie din Odesa, Universitatea de Stat din Moldova şi Asociaţia Synergy din România care, pe par-cursul anului 2012-2013, implementează Pro-iectul Cross Border Business Cooperation Network UA-RO-MD, finanţat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentu-lui European de Vecinatate şi Parteneriat, cu Programul Operaţional Comun Româ-nia-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, Prioritatea 1 Către o economie mai compe-titivă a zonei de frontieră, ID 1208.

Participanţii la activităţile din cadrul acestui proiect au beneficiat de seminarii şi traininguri, informaţii şi consultanţă în do-meniul afacerilor şi marketingului t r ans f ron ta l i e r. Toate aceste acti-vităţi au avut drept scop crearea unui mediu favorabil pentru comunicare între diferiţi repre-zentanţi ai mediu-lui de afaceri, al celui universitar şi al societăţii ci-vile din Republica Moldova, Ucraina şi România.

Trainingurile au fost organizate sub forma unor se-minarii informative pentru manageri ai diferitor întreprin-deri comerciale şi de producţie, pen-

tru profesori universitari şi reprezentanţi ai ONG-urilor. Concluzia care se impune ca urmare a acestor traininguri e că busine-

ssul, afacerile de orice fel nu au drept scop doar încasările şi rentabilita-tea activităţilor (marea eroare a oricărui novi-ce în afaceri). Ideea novatoare a acestor trai-ninguri este că orice activitate comercială tre-buie să se baze-ze pe nişte prin-cipii valorice. Orice afacere

care nu este cre-ativă şi nu este centrată pe om, care nu se face în numele unei idei sau valori, este

sortită falimentului. Este vorba de un neo-umanism economic centrat pe om (client, consumator, intermediar etc.), şi nu doar pe un avantaj al vânzărilor, pe un marketing agresiv şi pe o ignorare a valorilor umane şi spirituale.

Implicarea în acest proiect a partici-panţilor din cele trei ţări a ridicat prestigiul acestor activităţi, implicându-se un econo-mic cross-culture, o formă de interacţiune culturală în zona economicului a celor care pot şi trebuie să producă cultură în sfera economiei de piaţă.

Or, acest proiect a venit cu o soluţie strategică pentru societatea civilă, pentru mediul de afaceri, dar şi pentru mediul uni-versitar din cele trei state participante: apli-carea sistemică a unui management orientat spre o colaborare dinamică cu societatea, centrat pe responsabilizarea socială a an-treprenorilor din spaţiul economic naţional prin proiecte de acest fel, prioritar fiind me-diul universitar unde se formează viitorii oameni de ştiinţă, de afaceri şi de cultură.

Site-ul proiectului – http://ua-ro-md.net/ Maria PILCHIN,

lector la Catedra de Literatură Universală

Faţetele economiei de piaţă

SPRE UN NEO-UMANISM ECONOMIC, CENTRAT PE VALORI(ÎNVĂŢARE FĂRĂ FRONTIERE ÎNTR-UN PROIECT FINANŢAT DE UNIUNEA EUROPEANĂ)

„Faptul însuşi de a înţelege este temeiul fiinţării ca atare.Meister Eckhart, filosof şi teolog german(1260-1328)

Sărbătoarea de 8 martie a dat prilejul de a „glumi în serios” pe seama ima-ginii femeii în optica bărbatului. În cazul nostru, drept „bază de

date” serveşte sondajul „Adevărul despre Eva”, efectuat cândva de revista bucureşteană Formula As, pe care mi-am permis s-o interpretez prin prisma hermeneuticii filosofice pentru a distinge între „a şti” şi „a înţelege”.

Din cele 6 întrebări, adresate „Adamilor” de astăzi, mă voi opri asupra ierarhiei răspunsurilor la trei întrebări, după cum urmează:

„Ce vă place la o femeie?”: 40% au declarat „inteligenţa”; 30% - „fizicul”; 10% -„înţelepciunea”; 10% - „talentul gospodăresc”; 2% - „sexualitatea”; 2% - „cultura”; 2% -„comportamentul social”.

Reversul întrebării de mai sus: „Care este cel mai mare defect al unei femei?” – 25% au spus că „prostia”; 22% - „urâţenia”; 19% - „gelozia”; 13% -„vorbăria”; 10% -„lenea”; 8% - „neglijenţa”; 2% - „făţărnicia”.

„Ce vi se pare inadmisibil la o femeie?”: 33% -„să bea prea mult”; 22% - „să înşele”; 18% - să neglijeze copii”; 12% - „să risipească banii”; 3% - „să nu muncească”.

Nu încape îndoială că „Evele” contemporane sunt „judecate” cu multă asprime. Dar cum se prezintă „judecătorii” într-o „oglindă” obiectivă? Cu regret, nu dispunem de un atare sondaj, dar nici nu este nevoie, deoarece metodele filosofice aplicate cu precădere în ştiinţele socio-umane – fenomenologia şi hermeneutica, permit să completăm aceste lipsuri.

MĂRŢIŞOARE

CU ÎNGĂDUINŢĂ DESPRE „EVELE” ŞI „ADAMII” DE ASTĂZI(MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS DESPRE DISTINCŢIA ÎNTRE „A ŞTI” ŞI „A ÎNŢELEGE”)

Să apelăm la Im. Kant, care remarca în Critica raţiunii pure: „…nu e nimic extraordinar să înţelegi un autor mai bine decât s-a înţeles el însuşi, prin comparaţia ideilor pe care le exprimă…” (p.283). Mă voi opri doar asupra a două „taine”, pe care, poate, nici nu le con-ştientizează în momentul „aruncării” aprecierilor asupra femeilor, dar pe care nu ar vrea să le

recunoască „Adamii” de astăzi. E vorba că: 1) nu-şi doresc „Eve”(soţii, şefe, partenere de dialog etc.) „proas-

te”, dar nici mai „înţelepte” decât ei înşişi. Da, ei doresc femei „inteligente” – 40%, să nu fie „proaste” 33%, şi în acelaşi timp nu mai inteligente decât ei, mai deştepte, sau – nu dă doamne – mai „înţelepte”. 90% nu ar accepta conlucrarea cu partenere mai „înţelepte”, excepţie făcând doar 10%.

Şi ce obţine „înţeleapta” în plus? Libertate! Însuşi Aristotel, după cum s-a menţionat de atâtea ori, susţinea că înţelepciunea filosofică l-a învăţat să facă de bună voie ceea ce alţii fac de nevoie, adică să acţioneze liber. Dar să nu ni-i închipuim pe „Adamii” de astăzi ca pe nişte dictatori. Despre asta ne vorbeşte sondajul dat şi anume: doar 3% consideră inadmisibil ca o femeie să muncească, în timp ce 97%, care nu şi-au declarat decizia, s-ar putea să nu atace dreptul la muncă a femeii şi să-i permită acesteia să mai aibă grijă de copii şi să manifeste talentul în gospodărie ş.a.

Concluzia: să nu preluăm „maşinal” ştirile din sondaje, ci să depunem efortul gândirii noastre analitice pentru a înţelege informaţia ca să acţionăm adecvat în viaţă.

Vasile ŢAPOC, profesor universitar, doctor habilitat

Catedra Filozofie şi Antropologie

Domnul Mihail Revenco, Prorector pentru Activita-tea Ştiinţifică, profesor universitar, asistat de doam-na Anca Clipa, preşedintele Asociaţiei Synergy, Iaşi (România) şi de doamna Angela Catirău, reprezen-tanta Universităţii de Stat din Moldova în Proiectul nominalizat mai sus, dă startul întrunirii în cauză,

care s-a desfăşurat în Sala Senatului USM.

Urmare din pagina 1

UNIVERSITATEA4 26 martie 2013, nr.8 (142) Caleidoscop

A devenit deja o tradițe ca Facultatea Relaţii Internaţi-onale, Știinţe Politice şi Administrative să fie gazda

personalităților din domeniile diplomatic, politic și administra-tiv. De această dată, în prima zi a lui Mărțișor, un oaspete înalt, care a onorat cu prezența sa studenții și cadrele didac-tice de la FRIȘPA, a fost Excelența Sa Ambasadorul Franței în Republica Mol-dova, Gérard Guillonneau, o proeminentă personalitate a statului francez, deţinăto-rul Ordinului Național Me-ritul Republicii Franceze.

Studenții şi profesorii l-au întâmpinat cu entuzi-asm, fluturând fanioanele Moldovei, Franței și ale Uniunii Europene. Cei prezenţi au ascultat cu multă atenţie discursul despre relațiile diplomatice dintre Republica Fran-ceză și Republica Moldova. Referindu-se la ponderea Repu-blicii Moldova în relațiile diplomatice cu Franța și Uniunea Europeană, oficialul a calificat-o drept una foarte importantă, amintind de vizita efectuată, în ţara noastă, de Preşedintele Jacques Chirac în anul 1998 şi de Cancelarul german, Angela

Merkel, din anul trecut. În acelaşi context, s-a amintit şi despre vizita în Franța a ministrului de Externe și a Integrării Europe-ne, Iurie Leancă, și a ministrului de Interne, Dorin Recean.

Pe parcurs, oratorul a vorbit în termeni pozitivi despre

prezența investitorilor francezi în Republica Moldova: Com-pania Orange; Societătea pe Acțiuni Mobias Bancă; Com-pania de ciment din Rezina Lafarge; Societatea pe Acţiuni Lactis-Alba din Soroca ș. a.

Ambasadorul a subliniat că schimburile comerciale dintre Franța și Republica Moldova reprezintă interes pentru Franța, pe prim-plan fiind exportul materiei prime pentru produsele

farmaceutice, a produselor lactate în Franţa, dar și importul produselor cosmetice, a produselor farmaceutice și a automo-bilelor franceze pe piața din țara noastră.

În acelaşi context al colaborării strânse între ţările noastre se înscrie și cooperarea culturală, în particular, cea universitară, schim-bul de experiență a specialiștilor din diferite domenii, inclusiv din cel militar. Răspunzând la o între-bare din sală, Gérard Guillonneau a informat asistenţa că la ora actuală, conform datelor de care dispune Ambasada, în Franţa se află apro-ximativ 3500 de cetăţeni ai R. Mol-dova.

Studenții, buni cunoscători ai limbii franceze, au ascultat cu mare atenție și au fost foarte activi, inter-

venind şi cu alte diverse întrebări. Dar cele mai multe au vi-zat șansele țării noastre de a se integra în Uniunea Europeană. Răspunsul a fost că totul depinde de țara noastră, de modul în care vor fi îndeplinite toate acordurile semnate cu UE.

Silvia ŞCERBAKOV, lector, magistru, Catedra Limbi Străine Aplicate,

FRIȘPA

Oaspeţi înalţi la USM

Uniunea Europeană, prin decizia Comisiei Europene din 10 ianuarie

2013, a lansat Anul european al cetăţenilor (2013), an care este dedicat cetăţenilor euro-peni şi drepturilor acestora, an care coincide cu un moment de răscruce al procesului de integrare europeană: în 2013 se împlinesc 20 de ani de la introducerea, în 1993, prin Tra-tatul de la Maastricht, a cetăţeniei europene şi mai rămâne un an până la desfăşurarea ale-gerilor pentru Parlamentul European.

Cu această ocazie, în contextul marcării Anului european al cetăţenilor, la Univer-sitatea de Stat din Moldova, în data de 22 februarie, în Sala de lectură nr. 2 a Bibliote-cii Centrale a USM, renovată şi reamenajată după o reparaţie capitală, a fost organizată o Masă rotundă cu genericul „Cetăţenia europeană: drepturi şi responsabilităţi”. Organizatori ai evenimentului au fost Bibli-oteca Centrală a USM, Centrul de Studii Europene a USM şi Centrul de Informare Eu-ropeană la USM. La Masa rotundă au fost invitaţi şi au participat cadre didactice, docto-ranzi, masteranzi, studenţi de la Facultăţile Relaţii Interna-ţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative; Drept; Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării; Ştiinţe Economice.

Evenimentul a fost deschis de doamna Ecaterina Zasmenco, Directorul Bibliote-cii Centrale a USM, care a menţionat im-portanţa marcării şi în Republica Moldova a Anului european al cetăţenilor, organizării, în acest context, a diferitor activităţi – dis-cuţii, conferinţe, mese rotunde etc. S-a atras atenţia şi la necesitatea, interesul pe care îl are şi Biblioteca Centrală a USM de a se im-plica în aceste şi alte evenimente.

Marcarea Anului european al cetăţeni-lor are o importanţă şi o semnificaţie de-osebite în contextul proceselor integraţio-niste europene.

Obiectivul principal al Anului european al cetăţenilor este de a facilita exercitarea dreptului cetăţenilor Uniunii la libera circu-laţie şi şedere pe teritoriul UE.

În cadrul Mesei Rotunde, o amplă pre-zentare a făcut doamna Natalia Sucevea-nu, doctor, conferenţiar universitar, Catedra Drept Internaţional şi Drept al Relaţiilor Economice Externe, director al Centrului de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova. Tema comunicării – „Conceptul de cetăţe-nie europeană: evoluţii şi realizări”. Vor-

bitoarea s-a referit la principalele etape isto-rice de constituire şi elaborare a conceptului de cetăţenie europeană.

Au urmat alte comunicări: „Anul eu-ropean al cetăţenilor 2013” şi „Esenţa şi specificul cetăţeniei europene”, pre-zentate de masterandele Mariana Golea şi Cristina Morar şi, respectiv, de Vitalie Cipileaga( anul III), toţi trei de la Faculta-tea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative.

Runda de întrebări şi răspunsuri, dezba-teri pe marginea problemelor puse în discu-ţie a fost cea mai interesantă şi utilă parte a Mesei Rotunde. Participanţii la eveniment au pus în discuţie cele mai actuale aspecte legate de tema dezbătută, în particular, de cele ce ţin de cetăţenia europeană, de asigu-rarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor ş.a.

În cadrul discu-ţiilor, s-a făcut refe-rire şi la necesitatea implicării mai active a tineretului în acţiu-nile de promovare a unei cetăţenii active, precum şi în asigu-rarea participării ce-tăţeneşti, implicării tinerilor în promo-

varea drepturilor şi libertăţilor, în special, a drepturilor la libera circulaţie în cadrul spa-ţiului european educaţional.

În acest context, reprezentantul De-partamentului Relaţii Internaţionale al USM, domnul Veaceslav Boliev, a infor-mat publicul despre posibilităţile de mobi-litate şi de angajare a tinerilor studioşi în programe şi proiecte europene.

Participanţii la discuţii au fost unanim de acord că problemele discutate în cadrul Mesei rotunde au o importanţă semnifica-tivă inclusiv pentru Republica Moldova în contextul integrării europene a ţării noastre. Cu toate că la moment nu facem parte din spaţiul comunitar, promovarea unei cetăţe-nii active, asigurarea drepturilor şi libertăţi-lor fundamentale ale oamenilor, participarea activă a cetăţenilor la discutarea problemelor cu care ne confruntăm, la luarea deciziilor şi îndeplinirea acestora – toate acestea sunt condiţii esenţiale necesare pentru rezolvarea obiectivelor de integrare europeană.

Grigore VASILESCU, directorul Centrului de Studii Europene

al USM, doctor habilitat, profesor universitar

Rodica BÂRÂIAC, bibliotecar, Serviciul Asistenţă de

specialitate şi cercetări

Valenţele integrării europene

ANUL EUROPEAN AL CETĂŢENILOR LA USM(Masa Rotundă la Universitatea de Stat din Moldova)

În pragul unui deceniu de activitate, Fun-daţia noastră are în portofoliul său reali-

zări de-a dreptul grandioase, realizări ce au o triplă orientare: pe de o parte, prin diversitatea şi modernitatea promovată, pe de altă parte, cu creşterea în permanenţă a număruuil de au-dienţi, care sunt prinşi în sfera preocupărilor cotidiene şi găsesc teme pentru a căuta răspun-suri şi, nu în ultimul rând, pentru a veni în ajutor profesorilor.

De fiecare dată încercăm să implementăm ceva nou, interesant pentru vorbitorii de limba japoneză, să-i incităm la meditaţii şi căutări, ce provoacă întrebări şi discuţii. Participarea audienţilor la evenimentele şi activităţile orga-nizate de Fundaţie este o modalitate permanentă de comunicare cu diferite categorii de public în promovarea programelor culturale prioritare şi ale proiectelor noastre.

S-ar părea că 10 ani pentru o Fundaţie nu este o cale atât de lun-gă, dar de atunci şi până azi am parcurs un drum deloc uşor, cu realizări, dar şi cu dificultăţi. Oricum, la acest popas aniversar sperăm să ni se apre-cieze eforturile pe care le-am depus şi le vom depune în continuare.

Cu ocazia aniver-sării a 20-a de la stabilirea relaţiilor diploma-tice dintre Japonia şi Republica Moldova, (26 Martie 1992 Establishment of diplomatic re-lationship between Japan and the Republic of Moldova), dar şi cu prilejul nostru (evenimentul producându-se pe 29 ianuarie 2003) şi organi-zarea Concursului de Limbă Japoneză vorbită în Republica Moldova, ediţia a VIII-a, Funda-ţia şi-a adunat audienţii şi utilizatorii pentru a demara una din şirul de activităţi planificate în acest an jubiliar pentru instituţia noastră. În-scrierea la concurs s-a desfăşurat în perioada 1 octombrie 2012 – 24 Ianuarie 2013. Scopul Concursului este evaluarea nivelului de cunoaş-tere a limbii japoneze vorbite de către doritorii de a studia şi a cunoaşte mai multe despre Ţara Soarelui Răsare şi urmăreşte, drept obiectiv, promovarea imaginii Republicii Moldova prin intermediul comunicatelor ce scot în evidenţă vaste domenii culturale, economice, sociale, is-torice ale ambelor state şi, nu în ultimul rând, promovarea şi încurajarea audienţilor care se află la început de drum.

Condiţiile şi criteriile de apreciere stipulate au fost următoarele: exactitatea gramaticii şi vo-cabularului; exactitatea pronunţării şi intonaţiei; fluenţa (rapiditatea) comunicatului; cum se ia o pauză; corectitudinea expunerii gândului.

Conţinutul comunicatului: esenţa exprimă-

rii punctului de vedere personal; originalitatea prezentării; aprecierea răspunsului la întreba-rea juriului.

***Toate lucrările au fost analizate de un juriu

compus din 4 membri. Premianţilor li s-au în-mânat diplome şi premii valoroase, dicţionare electronice japoneze, Playere, carţi-dicţionare, seturi de carte.

Menţionăm că la acest prestigios concurs au participat studenţi de la diferite facultăţi care studiază Limba Japoneză, acestora oferindu-li-se perspectiva de a-şi face studiile de masterat şi doctorat în ţara cu cele mai performante teh-nologii informaţionale.

Astfel, pe locul I la categoria „Avansați” s-a clasat Ana Şefer, studentă la anul II, Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică, specialitatea Tehnologia Produselor Cosmetice şi Medicina-le. Conform deciziei juriului, Ana va prezenta

atât Fundaţia pentru re-latii moldo-japoneze, cât şi Republica Moldova la primul concurs de Limbă Japoneză vorbita între ţă-rile GUAM, care va avea loc pe data de 27 Apri-lie 2013, în oraşul Kiev (Ucraina).

La acest concurs a participat şi Mihaela Stati, studenta în anul I, Faculta-tea de Litere, specialitatea

Limba şi Literatura Română-Engleză. Mihaela a fost apreciată de juriu cu locul III la catego-ria „Avansați”, fiind premiată cu un player şi un set de carte, iar studentei Alina Leviţchi, anul I, Facultatea de Matematică şi Informatică, speci-alitatea Informatică, juriul i-a oferit un set bogat de carte japoneză.

***La categoria „Intermediari” studenta anului

III a Facultăţii de Limbi și Literaturi Straine, specialitatea Limba Engleză Aplicată şi Limba Franceză Aplicată – Olga Rudic, a luat locul I, fiind premiată cu o Tabletă. Studentul Pavel Ştora de la Facultatea de Matematică şi Infor-matică a fost apreciat şi el cu un set interesant de carte japoneză.

Fundaţia pentru relaţiile moldo-japoneze aduce mulţumiri tuturor audienţilor care studi-ază limba şi cultura japoneză pentru participare activă, fantezie şi spirit ingenios. Pe tot parcur-sul acestui an Fundaţia va organiza şi va par-ticipa la o nouă serie de activităţi în domeniile prioritare de cooperare bilaterală: cultură, edu-caţie, cercetare şi inovare, scopul fiind acelaşi – promovarea limbii japoneze, a modului în care se dezvoltă economia, societatea civilă şi cultura acestei ţări supradezvoltate.

Valeriu BÂNZARU,preşedintele Fundaţiei pentru Relaţii

Moldo-Japoneze

Civilizaţia secolului XXI

INTEGRAREA ÎN UE DEPINDE DE NOI ÎNŞINE (DESPRE VIZITA EXCELENŢEI SALE GERARD GUILLONNEAU, AMBASADORUL FRANŢEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA)

MAI APROAPE DE ŢARA SOARELUI RĂSARE(Fundaţia pentru Relaţii Moldo-Japoneze, cu sediul în Campusul Central

al USM, a ajuns la un popas aniversar – zece ani de activitate)

UNIVERSITATEA 526 martie 2013, nr.8 (142)Cotidianul studenţesc

Inovarea este crearea noului sau re-aranjarea vechiului într-un mod nou

Michael Vance

Conform unui or di n (nr.13-st din 30.01.2013), în luna februarie-martie 2013, în cadrul tuturor fa-

cultăţilor de la Universitatea de Stat din Moldova, şi-a des făşurat lucrările Sesiunea naţională de comunicări şti-inţifice studenţeşti.

Acest eveniment ştiinţific a decurs într-o atmosferă productivă, interactivă, cu discuţii şi dezbateri pe marginea subiectelor abordate. Au fost prezentate comunicări impor-tante, cu acpect teoretic şi practic pentru economia, ştiinţa şi cultura din Republica Moldova. Fiecare tematică a avut

o bază teoretică bine argumentată, dar şi o abordare anali-tico-aplicativă profundă. Studenţii au folosit diferite meto-de grafice pentru prezentarea referatelor: materiale vizuale, scheme, diagrame etc. Interacţiunea dintre orator și auditoriu a fost una dinamică, mulţi dintre participanţii la conferinţă intervenind cu întrebări şi comentarii la obiect.

Majoritatea comunicărilor, precum am menţionat, au trezit discuţii, comentarii şi propuneri concrete. Este îmbu-curător faptul că, în pofida dificultăţilor pe care le înfruntă, tinerii cercetători au reuşit să iniţieze diverse investigaţii în domeniile lor de cercetare şi să-şi expună rezultatele la un nivel adecvat în referatele puse în discuţii.

Or, sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice stu-denţeşti este un eveniment important, deoarece contribuie în mod esenţial la formarea acestor tineri cercetători ca vi-itori specialişti şi oameni de ştiinţă de performanţă. Astfel, tinerilor li se oferă posibilitatea de a se implica nemijlocit în procesul de cercetare, în cel de a fi coparticipanţi activi într-o reuniune ştiinţifică şi, lucru foarte important, de a-şi antrena deprinderile oratorice.

În urma evaluării, aprecierii comunicărilor, precum şi a modului de prezentare a acestora, au fost stabilite premiile băneşti oferite participanţilor de către administraţia Univer-sităţii de Stat din Moldova.

Iată cum se prezintă acest tablou:

1. Facultatea de Biologie şi Pedologie

DEGTEARIOV Constantin, student – 300 lei1. MUSTEAŢĂ Elena, studentă – 200 lei2. SAREV Mihail, student – 200 lei3. NEGRU Rodica, studentă – 100 lei4. BERGAN Alexandr, student – 100 lei5. KUZNEŢOVA Cristina, studentă – 100 lei6.

2. Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică

1. STAFI Radu, student – 300 lei2. TRUHINA Irina, studentă – 200 lei3. HARUŢA Mihaela, studentă – 200lei4. BĂDICICA Irina, studentă – 100 lei5. BARBA Nina, studentă – 50 lei6. CIUNEAEVA Anastasia, studentă – 50 lei7. COJOCARU Nadejda, studentă – 50lei

8. GÎŞTEMULTE Nadejda, studentă – 50 lei

3. Facultatea de Drept

1. SECARĂ Mariana, studentă – 500 lei2. RENIŢĂ Gheorghe, student – 300 lei3. CEBOTARI Mihail, student – 200 lei

4. Facultatea de Fizică şi Inginerie

1. MARCINSCHI Victor, student – 300 lei2. DUMITRIU Petru, student – 200 lei3. MOŞNEAGA Alisa, studentă – 200 lei4. POPA Ştefan, student – 100 lei5. COCÎRLĂ Teodor, student – 100 lei6. MOGOREAN Mihaela, studentă – 50 lei7. BURLACU Alexandru, student – 50 lei

5. Facultatea de Istorie şi Filozofie

1. PAŞENCIUC Natalia, studentă – 175 lei 2. DUDNIC Andrei, student – 175 lei3. SÂRBU Ştefan, student – 175 lei4. DABIJA Orest, student – 175 lei5. OU Dumitru, student – 175 lei6. BECCIU Sorin, student – 175 lei

6. Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

1. ZMUNCILĂ Silvia, studentă – 300 lei2. POSTORONCĂ Mihaela, studentă – 200 lei3. GUREZ Cristina, studentă – 100 lei4. AGRIGOROAIE Cristina, studentă – 100 lei5. SCHERLET Ecaterina, masterandă – 200 lei6. GONŢA Maria, masterandă – 100 lei

7. Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

NACU Dorina, studentă – 130 lei1. GAVRILIŢĂ Rodica, studentă – 130 lei2. ŞOVA Nadejda Vladimir, studentă – 130 lei3. DUBINSCHI Anastasia, studentă – 90 lei4. ROTARU Vasiliţa, studentă – 90 lei5. JECHIU Elena, studentă – 90 lei6. ARŞER Irina, studentă – 90 lei7. CEBOTARENCO Alisa, studentă – 50 lei8. CERNEANU Ludmila, studentă – 50 lei9. RABACU Ina, studentă – 50 lei10. GRAPILA Alina, studentă – 50 lei11. MAFTEUŢĂ Viorica, studentă – 25 lei12. OJOVAN Victoria, studentă – 25 lei13.

8. Facultatea de Litere

1. TCACI Elena, studentă – 300 lei2. POPESCU Malvina, studentă – 200 lei3. LIVIŢCHI Dorina, studentă – 200 lei4. VITCOVSCAIA Roxana, studentă – 100 lei5. SOLTAN Doina, studentă – 100 lei6. GHERŢA Iulia, studentă – 100 lei

9. Facultatea de Matematică şi Informatică

1. TCACI Ianna, studentă – 220 lei2. MIRONOVA Olga, studentă – 160 lei3. PREPELIŢĂ Antonio, student – 160 lei4. MELNIC Vladimir, masterand – 220 lei5. BRÎNZAREI Denis, masterand – 120 lei6. TROFIMCIUC Mircea, masterand – 120 lei

10. Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

1. POSTOLATII Ecaterina, studentă – 300 lei2. ŞIŞIANU Anna, studentă – 200 lei3. BURLEAC Lidia, studentă – 200 lei

4. KOLENOVA Olga, studentă – 100 lei5. DUCA Cristina, studentă – 100 lei6. LUNGU Maria, studentă – 100 lei

11. Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative

1. BÎRCA Constantin, student – 300 lei2. BOTEZATU Alexandrina, studentă – 200 lei3. OSTAP Victoria, studentă – 200 lei4. CAISÎN Irina, studentă – 100 lei5. CEBOTARI Tatiana, studentă – 100 lei6. CIOBANU Victoria, studentă – 100 lei

12. Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

1. DZENGAN Ana, studentă – 300 lei2. RUSU Marina, studentă – 200 lei3. RACU Irina, studentă – 200 lei4. GURĂU Carolina, studentă – 100 lei5. BLIUC Doina, studentă – 100 lei6. SÎMBOTEANU Natalia, studentă – 100 lei

13. Facultatea de Ştiinţe Economice

SOROCOLETNII Olga, studentă – 300 lei1. PREGUZA Mihai, student – 200 lei2. MANJOS Pavel, student – 200 lei3. CORNESCU Sabina, studentă – 100 lei4. GROSU Silvia, studentă – 100 lei5. ISAC Dionisie, student – 50 lei6. CIOBU Victoria, studentă – 50 lei7.

După cum era de aşteptat, s-au făcut şi unele propuneri, concluzii şi constatării de care, sperăm, se va ţine cont pe viitor:

Propunem să se analizeze, pentru anul viitor, posi-1. bilitatea de modificare a comisiilor de evaluare care ar ga-ranta, pe de o parte, o mai mare obiectivitate şi o atitudine imparţială a profesorilor la evaluarea comunicărilor, iar pe de altă parte, ar spori gradul de autogestiune din partea stu-denţilor. Prin urmare, comisia să fie compusă 50% din profe-sori şi 50% din rândul studenţilor sau al masteranzilor.

Se propune, la părerea noastră, simplificarea procesu-2. lui de aprobare a unui demers referitor la asigurarea cu mate-riale necesare pentru desfăşurarea optimă a conferinţei.

Pentru pauzele de cafea sugerăm ca produsele nece-3. sare să fie procurate prin metoda decontării, în loc de cea a transferului care nu asigură transparenţa (spre regret, am fost serviţi cu biscuiţi cu termen expirat). Astfel, decontarea ar asigura transparenţa utilizării corecte a sumei de bani solici-tate, aceasta fiind justificată prin bonurile de casă.

În acest context, credem că rămâne actual aforismul lui Albert Szent-Gyorgi, care spunea: „Cercetarea înseamnă patru lucruri: creiere cu care gândim, ochi cu care vedem, aparate cu care măsurăm şi... bani”.

Larisa DRAGANCEA, inginer coordonator,

Secţia Protecţia şi Valorificarea Elaborărilor Ştiinţifice, Departamentul Cercetare şi Inovare

Coordonatele ştiinţei

ÎNTR-O ATMOSFERĂ PRODUCTIVĂ ŞI DINAMICĂ(bILANŢUL SESIUNII NAŢIONALE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIfICE STUDENŢEŞTI)

Cărţile ... Pentru ce şi pentru cine ele sunt scrise şi citite din cele mai vechi timpuri până în prezent? Desigur, dintr-o necesitate umană. Desigur, în ele se reflectă toate valorile pe care le-a acumulat omenirea.

Cartea, se ştie, nu este doar un set de reguli sau de doctrine. În cărţi se află esenţa lumii: istoria vieţii diverselor generaţii, apariţia vieţii pe pământ, dezvoltarea şi perpetuarea acesteia în timp şi spaţiu. Cartea este o sursă nesecată de cunoaştere, este un colector de gânduri şi meditaţii, de realizări, dar şi de eşecuri, aşa cum este însăşi viaţa. Fiecare om îşi alege pentru lectură cartea conform

preferinţelor şi nivelului său de percepere a fenomenelor lumii ce-l înconjoară.În ceea ce mă priveşte, atitudinea mea faţă de cărţi este una selectivă. Eu nu citesc

orice carte (sunt prea pretenţioasă în acest sens). Citesc doar ceea ce mă atinge, ceea ce

îmi provoacă emoţii chiar din prima pagină.Trebuie să trăiesc alături de personaje, de viaţa lor, să pătrund în universul lor, adică

să devin ca şi ei. Prefer să citesc acele cărţi care mă inspiră cu adevărat şi-mi motivează acţiunile ce mă obligă să cred în ceva ce-mi aparţine doar mie. Îmi place să citesc în aşa fel, încât, în acele momente, să fiu departe de cotidianul în fierbere ce mă înconjoară.

Sunt convinsă că citirea cărţilor este o ocupaţie foarte utilă şi necesară. Datorită acestor lecturi se nasc minţile strălucite ale umanităţii. Graţie acestor lecturi vom continua să creştem şi să ne dezvoltăm în primul rând din punct de vedere spiritual, aşa cum spunea la vremea lui Sh. Permon: „Citirea cărţilor bune dezvăluie în sufletul nostru gândurile secrete”...

Ecaterina HIORA,studentă în anul I, grupa rusă, nr. 113,

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

Cartea – izvorul cunoaşterii

MIRACOLUL LECTURILOR

Sesiunea de comunicări la Facultatea de Științe Economice.

Sesiunea de comunicări la Facultatea de Litere.

UNIVERSITATEA6 26 martie 2013, nr.8 (142) Meridianul culturii

Ori de câte ori asist la spectacolele colectivelor noastre ar-tistice, care evoluează cu diverse ocazii pe scena Casei de

Cultură a Universităţii de Stat din Moldova, trec prin imperiul noilor emoţii, descopăr noi nuanţe, noi sclipiri surprinzătoare ale talentelor noastre studenţeşti.

Şi de data aceasta (evenimentul cultural s-a produs pe 5 martie) am avut aceleaşi revelaţii de inedit pe care, probabil, le-au simţit, le-au savurat toţi cei care abia au încăput în spaţioasa sală a Palatului Culturii universitar. A fost un veritabil Spectacol al Primăverii, pe care l-au moderat cu multă inspiraţie şi profesionalism Nadia Trofim şi Adrian Graur. Tonalitatea sărbătorii, care urma să se producă, a dat-o domnul profesor Dumitru Căldare, preşedintele Comitetului Sindical al USM, Domnia sa, adresându-le celor prezenţi din partea conducerii universităţii şi numerosului detaşament de sindicalişti un călduros şi sincer mesaj de felicitare cu prilejul sărbătorilor de pri-măvară.

Genericul spectacolului a fost luat dintr-un celebru poem al ma-relui poet Grigore Vieru, care ulterior a devenit un şlagăr muzical răspândit pe întreg spaţiul românesc. Acest spectacol, cu genericul „Sărut, femeie, mâna ta”, a fost dedicat celei căreia i se spune că este a doua jumătate a omenirii. Şi, întrucât se apropia ziua de 8 Martie, moderatorii au numit-o ziua feminităţii, a frumuseţii şi a dragostei, ea fiind marcată de la mic la mare – de bărbaţii de toate vârstele – soţi, bunei, fraţi, prieteni, iubiţi...

Astfel, spectatorii, l-au primit pe Anotimpul ghioceilor, al prime-lor firicele de iarbă cu braţele deschise, cu multe emoţii luminoase, cu surprize mari, revărsate spre ei de pe scenă. Toate formaţiunile s-au pregătit minuţios, ca de un examen, pentru acest florilegiu cultural-artistic-muzical, care avea să răvăşească sufletele celor câteva sute de spectatori, care i-au răsplătit pe artişti cu aplauze frenetice şi „bis”-uri repetate.

Atmosferei de sărbătoare, ca de obicei, i-a dat startul inconfunda-

bila corală „Lira”, conducător artistic Svetlana Veselovschi, maestru de concert Olga Peiceva, al cărei repertoriu s-a bazat pe câteva şlagăre corale dedicate primăverii, unele fiind prezentate în prima audiţie.

O surpriză mare le-a oferit spectatorilor şi Ansamblul Etnofolclo-ric „Crenguţă de Iederă”, conducător artistic Maria Iliuţ, coregraf Ni-colae Gribincea şi conducător muzical Ion Proca. O revelaţie pentru cei din sală a fost suita de dansuri populare de la sudul Moldovei, dar şi cântecele de petrecere, de ciobănie, legate de venirea primăverii, de primenirile care se fac în casele şi în sufletele moldovenilor.

Ca nişte adevărate diamante au strălucit în toată splendoarea lor Ansamblul de dansuri sportive „Elite – Dence”, conducător artistic Mihail Dudnic, coregraf Anatol Popovici, formaţia „Dence Avenue”, conducător artistic Olga Ene, nemaivorbind de orchestra de muzică populară „Struguraş”, conducător artistic şi prim-dirijor Iurie Tătaru, coregraf Leonid Serbin, maestru de concert Valeriu Negruţa, precum şi inimoşii dansatori ai Ansamblului de dansuri populare, cei din ale căror călcâie sar scântei de foc şi leagă într-un tot şi cântecul, şi dan-sul, şi tradiţia, şi obiceiurile lăsate nouă din moşi-strămoşi pentru a le duce mai departe peste mări şi ţări.

Şi totuşi, surpriza surprizelor a acelei vibrante sărbători a fost ul-timul acord al spectacolului, care a ridicat sala în picioare. Este vor-ba de o compoziţie prezentată în premieră absolută pe scena Casei de Cultură USM, pe care cei care au creat-o i-au dat o denumire...angelică – „Dansul îngerilor”. Această compoziţie, cu elemente din baletul clasic, a avut şi a transmis spectatorului un mesaj de lumină, de puritate, de sfinţenie, de armonie, de înălţare şi de înnobilare a su-fletului uman.

A fost acea inspiraţie copleşitoare pe care poate s-o transmită se-menilor săi doar o fire înzestrată cu cele mai alese calităţi umane şi sufleteşti. Au fost acele clipe înaripate când firea omului poate vorbi, poate contacta pe viu cu primăvara, cu copacii care sunt pe cale să dea în floare, cu dorul, cu cântecul, cu visele care-şi aşteaptă rostul şi menirea.

În acea seară, toţi spectatorii parcă au vorbit cu primăvara, cu răsăritul şi apusul ei de soare, cu primul zumzet de albine care sunt în căutarea primelor flori, cu primii fluturi şi cu nepotolitul clinchet de izvoare.

Bine ai venit, Primăvarara inspiraţiei copleşitoare!Mihai MORĂRAŞ

P.S. Imaginile care au fost surprinse de aparatul fotorepor-terului nostru Karim Graid nu au nevoie de nici un comentariu. Vorba din popor: mai bine o dată să vezi, decât de o sută de ori să auzi...

PRIMAVARA INSPIRATIEI COPLESITOARE, ,

(

„Dansul îngerilor” a impresionat profund publicul spectator prin mesajul necodificat de lumină, de puritate

şi sfinţenie ce înnobilează sufletul

Cultura e o muzică spirituală a existenţei, e o simfonie care primeşte şi radiază

lumină şi optimism.

M. M.

UN MESAJ DE LUMINĂ, DE PURITATE ŞI ARMONIE SUfLETEASCĂ

UNIVERSITATEA 726 martie 2013, nr.8 (142)Cotidianul studențesc

Inspirată de idea să scriu ceva despre primăvară, m-am între-bat cum aș putea-o face, ce aș putea spu-

ne, căci doar în aparenţă e un subiect simplu. Eleva de altă dată din mine s-a revăzut pusă în faţa foii albe, scriind despre primăvară. Și ce sentiment deosebit m-a cuprins.

Chiar dacă eu am crescut, primăvara a rămas aceeași, poate a devenit mai intensă,

mai dorită. De când temperatura și-a aruncat minusurile, în aer plutește speranța și parcă vremea e numai bună pentru căutarea de sine. Renaștem după fiecare iarnă cu un soi de optimism și de în-credere ce ne menține coloana vertebrală a sufletului. Alimentarea bateriilor spirituale, conectarea cu Divinul e parcă mai accentuată.

Știu că primăvara mea e caldă, plină de soare, de parfum care îți gâdilă simțurile. De fapt, e un îndemn la simplitate. Și când spun de simplitate mă refer la starea morală a omului care se mişcă esențial și sincer. Nefiind legată de poverile podoabelor inutile, simplitatea, ca și primăvara, dă sinelui un echilibru interior, o tărie şi o mare stăpânire. Pe calea simplității omul se împlineşte pentru că trăieşte firesc şi esențial.

Primăverii nu-i plac fandoselile, fițele ieftine și capriciile fără temeiuri. Pri-

măverii nu-i plac banalitățile și locurile comune. Ea fuge de inerție și de platitudine. Primăverii îi place simplitatea, omul frumos care se mișcă între Dumnezeu și sine.

Da, am convingerea că nu poți vorbi de primăvară fără a face apel la simplitate. Pentru că e un întreg. N-ai cum să le separi, să le dezbini.

La braţ cu primăvara omul este curat şi întreg. E omul care trăieşte viața din plin şi firesc; o trăieşte astfel pentru că este în ea. Simplitatea primăvăratică dă o siguranță şi o certitudine interioară adevărată, dă putere de depăşire a contingentelor şi viciilor apăsă-toare. Omul simplu este o făptură vie; este o făptură originară de mare plinătate şi echilibru interior.

Sufletul să vă fie o primăvară eternă, dragii noștri. Să vă alimentați în permanență dragostea de frumuseţe, de lumină, de adevăr. Nu dragostea sufletului pustiit, ci aceea a sufletului care se revarsă intens.

Să vă înflorească inimile, iar mireasma lor s-o poarte vântul călduţ departe.

Da, și să nu uitați să fiți simpli, firești și să vă bucurați de fiecare clipă. Lucia CUJBĂ,

anul III, Facultatea de Litere

SĂ NE TRĂIM VIAŢA CA O PRIMĂVARĂ „A simți, a iubi, a suferi, a fi devotată, iată textul vieții unei femei.”

(O. de Balzac)

Frumusețea unei femei îți poate atrage privirea, dar persona-litatea ei este cea care îți va captura inima. Marele poet al

neamului nostru Grigore Vieru a spus cândva: ”Poate că, într-adevăr, ochii femeii iubite sunt marginea lumii”. Într-adevăr, femeia este ceva nelipsit din lumea înconjurătoare, fără ea viața nu ar putea continua pe această planetă.

Dar ce este femeia în privirea voastră? Ce rol joacă ea în lumea aceasta?

Eu cred că femeia este o comoară, o enigmă și nici cerul nu poate avea mai multe taine decât poate avea o femeie frumoasă şi înţeleaptă. Rolul ei este nemărginit, pentru că anume ea a fost creată de Dumnezeu să aducă pe pă-mânt lumina şi viaţa.

Numai femeia poate să iubească atât de puternic, să sufere și să se sacrifice în numele binelui şi al armoniei. Ea este un curcubeu deasupra orizontului familiei, ale cărui culori sunt Dragostea, Chibzuința, Cinstea, Bunătatea, Înțelegerea și În-crederea. Ea leagă rănile și însuflețeşte curajul.

Femeia care într-adevăr m-a influențat este bunica mea, una dintre cele mai dragi fiinţe în viața mea, care, la fel ca și mama, mă ocroteşte şi-mi poartă de grijă. Bunica mea întruchipează idealul femeii adevărate.

Din inima bunicii mele au răsărit trei flori, adică trei copii, la fel de buni ca și maica lor. Una dintre florile acestea e mama mea. Asemenea unui înger, ea mă păzeşte de toate necazurile vieții, este alături de mine și la bine, și la greu. Eu îi simt mereu dragostea și căldura, chiar dacă între noi este o distanță de sute de kilometri.

Sunt convinsă că numai o femeie puternică cum este bunica şi mama mea poate să iubească atât de puternic, atât de sincer și curat!

Este o lecţie pentru mine pe care o învăţ mereu şi care mă ajută să cunosc mai bine această viaţă ce ne este dată s-o trăim ca pe o primăvară.

Elena ALBU, anul I, gr. rusă, nr. 113,

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

MISTERUL CUVINTELOR – PARFUMUL PRIMILOR TOPORAŞI

Cuvinte bune sau rele? De sărbătoare sau de toate zilele? Cuvinte frumoase sau urâte? Fii foarte atent ce fel de cu-

vinte accepți să pătrundă în suflet.Unele te trag la fund, altele te ridică la surpafață. Poți să cazi foarte ușor în capcana cuvintelor.

Există un paradis al cuvintelor și un infern al lor. Învață să le identifici după chipul în care ți se înfățișează, ca rugăminți, ame-nin țări, promisiuni, jurăminte, chemări, binecuvântări, blesteme, încurajări, ca vești bune și rele. Învață să le deosebești după cum se rostesc în șoaptă, cu îngânare, prin cântec, vaiet, strigăt, răget, muget, urlet.

Bagă de seamă că există cuvinte ce au anume menirea să te mintă, să te strice, să-ți murdărească sufletul.Unele dintre ele înfrumusețează lumea, altele o urâțesc. Un singur cuvânt poate deschide porțile luminii, un altul le poate închide pentru totdeauna.

Aceasta e toată viața omului: cuvinte pe care le rostești sau le așterni rânduri-rânduri, cuvinte pe care le cauți, le aștepți, le visezi, le dorești, le regreți, ți le aduci aminte, le pierzi.

Cuvintele sunt „slugile” noastre, ele sunt stăpânii noștri. Ele ne pot mântui și tot ele ne pot duce pe calea pierzaniei. Cu ele te joci, te alinți, îți astâmperi foamea și setea inimii.

Cuvintele sunt lanțurile care ne țin legați unii de alții, sunt ziduri care îl despart pe om de om. Mereu cauți câte un cuvânt prețios, de neînlocuit. Îl mângîi, îl lași să te dezmierde, să te adoarmă lin. Acest lucru îl facem toată viața: agonisim nume de copii, de flori, de jocuri, de prieteni, de stele, de arbori, de suferințe.

Ia seama ale cui sunt cuvintele care vin spre tine: ale mamei, ale copilăriei, ale iubittului, ale iubitei, ale fratelui, ale prietenului sau ale dușmanului, ale nimănui sau ale tuturora!

Ce aș face fără ele?De-abia încep să ți se scuture primele flori albe ale cuvintelor dintr-o infinită

primăvară pământeană. Cuvintele au parfumul primilor toporaşi.Valeria ALEXANDROVA,

studentă în anul II, gr. rusă, nr. 264,Facultatea de Limbi și Literaturi Străine

Omul – un mic „ceva”. Dacă

scoți din el nimicul, rămâne mult mai mult decât fusese înainte de a fi.

Se spune precum că dintr-o mână de pământ Dumnezeu l-a creat pe

om, punând în el suflare, dându-i viață și moarte...

I-a dat frumusețea propriului chip, ca să nu uite că-i fiu al Tatălui Său, i-a dat minte să judece, să caute și să găsească lucruri care să-i motiveze existența, argu-

mente ce-i îndreptățesc firea și faptele care nu se comentează.

I-a dat dragoste, ca să nu se simtă nici-odată singur... și l-a înzestrat cu talent, ca sufletu-i să prindă aripi...

I-a dat misterul, ca să găsească ascun-sul, i-a dat speranța, ca să vrea să creadă, i-a dat dorințe, ca să aibă un scop, i-a dat amintiri cu care să se aline, i-a dat vis în care să se ascundă, i-a dat pământul, ca să aibă unde să se bucure de viaţă.

I-a dat suferința din care să învețe a fi fericit, i-a dat regretele din care să sufere, i-a dat dezamăgiri din care să plângă, i-a dat disperare din care să înnebunească, i-a

dat adevărul, ca să nu-l creadă, și i-a dat moartea, ca să nu uite să trăiască...

Dar omul, prin esența sa revoltătoare, tinde permanent să realizeze neatinsul, să găsească absolutul, să-nțeleagă adevărul, să aibă ceea ce nu i s-a dat, chiar dacă acel ceva nu există.

Pentru om „tot” e prea puțin, adevărul e prea confuz, eternitatea e prea scurtă, viața e prea efemeră, de aceea prin libertatea de a alege între păcat și Paradis, ce i-a fost oferită necondiționat și nerambursabil, ai-doma celorlalte, omul e supus păcatului, nu pentru că cineva i-ar fi luat dreptul de a alege, ci pentru că mereu alegem ceea ce-i

interzis, ceea ce ni se pare mult mai bun decât ceea ce avem, ceea ce credem noi că ar putea îndestula lăcomia noastră...

Esența noastră umană e în fiecare faptă, în orice cuvânt, în fiece dorință, e chiar în aceea că dăm vina pe Eva și Adam, pe când noi păcătuim mult mai mult, căci dacă nu am fi meritat, nu ne-am fi născut...

Selectate şi adaptate deCristina MALACHE,

anul I , Facultatea de Litere, Specialitatea Limba și literatura

română,Științe ale educației

ESENŢA NOASTRĂ UMANĂ...

ÎNDEMN LA SIMPLITATE(UN POEM ÎN PROZĂ DESPRE PRIMĂVARĂ)

MĂRŢIŞOAREPRIMĂVARA INSPIRAŢIEI COPLEŞITOARE

Toate reflecţiile inserate în această pagină sunt dovada unor stări sufleteşti, trăite la o înaltă temperatură a inspiraţiei. Acestea au fost selectate din ultima poştă a redacţiei.

Redactor-ºef: Mihai MORÃRAªDesign ºi machetare computerizatã: Maria BONDARI

Corector: Viorica MOleAOperatoare: Nata GRIGORIȚĂFotoreporteri: Marina CeBOTARI ºi Karim GRAID

editor: USM. Tiraj 1000 ex.Comanda: 140

Adresa: str. A.Mateevici 60, MD 2009Blocul II (Anexa), bir.15, tel. 57-76-39Versiunea electronicã: www.usm.md/ziar

Sportul universitar

În ultimele acorduri ale iernii (26-28 februarie curent) s-a desfăşurat ediţia I a Cupelor Comitetului Sindical al An-

gajaţilor şi Comitetului Sindical al Studenţilor USM. De ce vorbim despre ediţia întâia a cupelor?

Deoarece concursul a avut un caracter individual şi s-a dis-putat separat:

între studenţi şi masteranzi (bărbaţi); între cadre didactice şi colaboratori (bărbaţi); între femei (studente, masterande, ca-dre didactice şi colaboratoare).

Obiectivele competiţiei inaugurate au urmărit:popularizarea şahului în rândul tineretului studios, al ca-∗

drelor didactice şi colaboratorilor; angrenarea studenţilor şi angajaţilor USM în activităţi ∗

sportive; sporirea măiestriei sportive; ∗selectarea loturilor USM în scopul evo-∗

luării acestora în cadrul Universiadelor Naţi-onale.

În concursul angajaţilor, o prestanţă me-ritorie a avut multiplul campion naţional la compoziţii de şah Mihai Croitor, candidat în maeştri ai sportului, de la Departamentul Ma-tematică şi Informatică, care şi-a adjudecat victorii în toate întâlnirile. Viitorul doctor în ştiinţe matematice a acumulat maximum de puncte şi a devenit campion, intrând în pose-sia Cupei, a diplomei de gradul I şi a unui premiu bănesc de 400 de lei.

Cu 1,5 puncte mai puţin a acumulat veteranul şahului de la USM Stanislav Orlov, candidat în maeştri ai sportului, multi-plu campion al Universiadelor Naţionale ale Angajaţilor de la Instituţiile de Învăţământ Superior din R.Moldova. Dl S.Orlov, doctor, conferenţiar universitar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, a dat o lecţie de perspicacitate la cei 77 de ani ai săi tuturor participanţilor acestui concurs, de-monstrând o minte ageră şi pătrunzătoare, care i-a permis să surprindă prin isteţime şi scheme tactice pe ceilalţi concurenţi pe care i-a avut ca adversari. Locul II, o cupă cochetă şi un premiu bănesc în sumă de 300 de lei au constituit recompensa pentru pasiunea neţărmurită faţă de şah.

Un alt concursant, dl Valentin Dorogan, doctor conferen-

ţiar, şef al Catedrei Comunicare, la aceeaşi facultate şi Victor Geru, cercetător ştiinţific de la Facultatea de Fizică, au acumu-lat acelaşi număr de puncte – câte trei. De data aceasta mul-tiplul campion naţional între cadrele didactice, candidatul în maeştri ai sportului dl V. Dorogan n-a avut noroc. Pe parcursul celor trei zile de concurs s-a prezentat la competiţii cu febră şi guturai, nereuşind să-şi demonstreze adevărata capacitate, deşi a demonstrat şi câteva partide foarte bune. Conform coeficien-tului Burgher, de data aceasta, cupa, diploma de gradul III şi premiul bănesc de 200 de lei i-a revenit dlui Victor Geru.

***În concursul studenţilor şi masteranzilor o luptă acerbă s-a

dat între maeştrii FIDE: Sorin Opincă de la Facultatea de Is-

torie şi Filozofie, Viorel Pos-tolachi, Facultatea de Ştiinţe Economice şi studentul Facultăţii de Matematică şi Informatică Oleg Talmazan. Toţi trei sunt multipli campioni ai R.Moldova la diferite categorii de vârstă şi participanţi la campionatele europene şi mondiale de juniori şi tineret.

Nici unul din ei n-a putut acumula maximum de puncte, ceea ce confirmă că lupta a fost foarte încordată. Pe locul I, cu 8,5 puncte, s-a clasat viitorul specialist în istorie, S. Opincă; pe treapta a II-a a podiumului de onoare s-a situat V. Postolachi (Facultatea de Ştiinţe Economice), iar locul III i-a revenit lui Oleg Talmazan.

Toţi trei au fost premiaţi cu cupe, diplome şi premii băneşti în sumă de 400, 300 şi 200 de lei respectiv.

***Concursul feminin a avut un deznodământ aparte, deoare-

ce primele două clasate au acumulat acelaşi număr de puncte – câte 5,5. Este vorba de dna Raisa Grigor, doctor conferen-ţiar (Facultatea de Ştiinţe Economice), multimplă campioană naţională a cadrelor didactice, şi studenta Facultăţii de Rela-ţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative Ana-Ma-ria Ursu, candidat în maeştri ai sportului, multiplă campioană naţională (juniori), participantă la Olimpiada Mondială (se-niori), în componenţa echipei naţionale.

Pentru a desemna deţinătoarea Cupei de campioană a fost nevoie de tragerea la sorţi între aceste două concurente, şan-sa fiind de partea dnei profesoare Raisa Grigor, care a intrat

în posesia Cupei de campioană, a Diplomei de gradul I şi a premiului bănesc în sumă de 350 de lei. Studenta Ana-Maria Ursu s-a învrednicit şi ea de o cupă, de diploma de gradul II şi de un premiu de 350 de lei. Locul III, o cupă, diploma de onoare şi premiul bănesc de 200 de lei i-au revenit drei Elena Coadă, studenta Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei.

Mai reamintim că toţi participanţii care s-au plasat pe locurile IV şi V au intrat în posesia premi-ilor băneşti în sumă de 150 şi 100 de lei respectiv.

Reamintim că competiţia a fost organizată de Catedra Cultură Fizică şi Sport, cu suportul finan-ciar al Comitetului Sindical al Anagajaţilor şi al

Comitetului Sindical al Studenţilor USM.Cu această ocazie aducem sincere mulţumiri

dlor Dumitru Căldare, preşedintele Comitetului sindical al an-gajaţilor, şi dlui Victor Gîrlea, preşedintele Comitetului sindi-cal al tudenţilor, pentru bunăvoinţă, înţelegere şi receptivitate.

În final transmitem sincere felicitări şi urări de bine tutu-ror doamnelor şi domnişoarelor de la USM cu ocazia sărbă-torilor de primăvară – care includ în sine perpetuarea circui-tului etern – regenerarea naturii şi, odată cu ea – regenerarea umanităţii şi a dragostei.

Boris BOGUŞ,şef, Catedra Cultură Fizică şi Sport „V. Plîngău”,

profesor universitar, Antrenor Emerit al R.Moldova, OM EMERIT

Învingătorii concursului.

Care a fost ultima ta

carte citită?! Când ţi-ai delectat ul-

tima oară raţiunea cu o lectură bună şi utilă?! Când ai asistat la un duel de idei parvenite din lite-ratura cea clasică şi poate fi găsi-tă doar la anticariat sau în operele postmodernistilor?

Un tânăr, fiind student, trebuie să aibă cunoștințe de cultură ge-nerală solide, să perceapă corect şi veridic mesajul venit de la cate-dră, trebuie să fie tolerant, perse-verent, posedând unele valori es-tetico-culturale temeinice. Litera-tura, deci, are un impact puternic, pronunţat chiar asupra noastră. Ceea ce numim noi culturalizarea individului este lectura.

Celui care cunoaşte calmul ieromonahului Savatie, cumin-ţenia senină a omului şi a scrii-torului Ştefan Baştovoi îi va fi greu să şi-l imagineze dezlănţuit, asemenea vulcanului islandez, cu nume ce nu poate fi pronun-ţat, care a pus la pământ cele mai sofisticate tehnologii electronice. Ca autor de cărţi ce nu stau să se prăfuiască pe rafturi a publicat cu numele de Savatie Baştovoi un roman care ar putea trece drept unul de scandal, dacă n-ar fi de un tragism ce te mişcă şi te pune

pe gânduri – “Diavolul este poli-tic corect”, apărut la Editura “Ca-thisma” din Bucureşti, 2010.

Autorul mărturiseşte pe site-ul său că ideea a pornit de la afir-maţia unui politician britanic care propunea uciderea persoanelor ajunse la vârsta de 65 de ani, ca fiind nefolositoa-re pentru stat şi societate. “Mi-am imaginat, mai spune autorul, o lume în care eutanasierea bătrâ-nilor ar deveni la fel de “normală” ca şi avortul”. În acest sens, imaginaţia autorului plăsmuieşte o lume în care toţi cei care trec de 60 de ani ştiu că mai au de trăit exact încă cinci ani. În ultimii doi-trei ani ai vieţii, ei sunt vânaţi prin oraş, pentru a fi internaţi cu forţa într-un azil pentru eutanasieri. Acolo li se administrează preparatele necesare, astfel încât – exact în ziua stabilită prin legile statului respectiv – omul să moară “abso-lut nedureros”, ba chiar cu zâm-betul pe buze.

Ei bine, artizanii unei ase-menea societăţi antiumane ajung să-şi trăiască propria apocalipsă în duhorile ce vin dinspre insula cu sutele de mii de exilaţi, unii

îngropaţi de vii sau aruncaţi în mare, pe motiv că n-ar mai fi de vreun folos pentru societate. Tot-odată, detaşamente de adolescenţi în uniforme albastre mărşăluiesc prin oraş ca pionierii isterizaţi de patos revoluţionar în China

lui Mao, menţinând atmosfera de coşmar general, de genul ateismului comunist ce a bântuit şi pe la noi. Singura salvare pentru bieţii exilaţi ajunge să fie una de ordin spiritual, du-hovnicesc. Totul por-neşte de la faptul că preotul Ioan, după ce s-a ascuns câţiva ani prin păduri, este cap-turat şi băgat în azil să-şi trăiască sfârşi-tul acolo. Fireşte, pă-

rintele Ioan continuă să propovă-duiască iubirea faţă de oameni şi credinţa în Dumnezeu, ajungând să-i şi încreştineze prin botez pe cei de altă credinţă, făcându-i să simtă adevărata lumină şi speran-ţă într-o lume măcinată de puteri-le diavoleşti, de vicii care devin dominante.

Romanul impresionează şi tulbură sub aspect literar şi ar-tistic, cucereşte printr-o scriitură

precisă, accesibilă oricui. E de un rafinament subtil în toate com-ponentele lui ideatice. Mesajul creştin se impune cât se poate de firesc, ferind subiectul de peri-colul unui exces de propagandă inversă, care, oricum, s-ar numi la fel. Aşa se face că dezlănţuirea părintelui Savatie nu e nici pe de-parte un semn al mâniei, ci, mai curând, o expunere cât se poate de clară a unui punct de vedere în chestiuni ce nu mai pot fi tre-cute cu vederea, ce nu pot fi ne-utralizate, doar ne îndeamnă să ne aplecăm gândurile importante asupra celor ce sunt pentru fieca-re dintre noi.

Autorul căută să impună prin-tre vocile “politic corecte” me-saje “omeneşte corecte”. Se mai poate spune că, iată, un scriitor din generaţia, aşa-zisă “postmo-dernistă” de la noi, se ia la piept cu forţe malefice mondiale pen-tru liniştea şi longevitatea cât mai extinsă a tuturor bătrânilor lumii. Lectură uşoară…!

Laura TUGAREV, anul I, Facultatea de Litere,

Specialitatea „Limba şi literatura română, Ştiinţe

ale Educaţiei”, masterandă, anul I, Jurnalism şi Ştiinţe ale

Comunicării, Specialitatea „Relaţii publice şi publicitate”

Îndemn la lectură

A plecat pe dru-mul cel fără de în-toarcere profesorul Viorel Enachi. Re-gretatul nostru co-leg s-a născut la 01 ianuarie 1944 în sa-tul Gaşpar, raionul Edi-neţ. În 1975 a absolvit Facultatea de Fizică a Universităţii de Stat din M o l d o v a , specialitatea Fizica Te-oretică. În acelaşi an şi-a început ac-tivitatea ştiinţifică la USM. În anul 1981 a susţinut teza de doctor în ştiinţe fizico-matematice cu tema „Rezonanțe electronfononice și relaxarea multifono-noca în impuritățile de ioni Pământ-Rar”. Tot de atunci a activat în cadrul Ca-tedrei Fizica Teoreti-

că, la început în ca-litate de lector, apoi, din 1990, până în ultimul moment – în cea de conferenţiar universitar. A predat un şir de cursuri nor-

mative şi speciale, fiind de-ţ inătorul m u l t o r distincţii, i n c l u s i v premii şi medalii la expoziţii naţionale

şi internaţionale. Re-zultatele cercetărilor sale ştiinţifice sunt prezentate în mai mult de 70 de lucrări şi 5 monografii.

Amintirea lumi-noasă despre dom-nul Viorel Enachi va rămâne veşnic în inimile noastre.

Universitatea de Stat din Moldova,

Facultatea de Fizică şi Inginerie

Raisa Grigor (dr.conf.Şt. Econ.) şi studenta FRIŞPA Ana-Maria Ursu în disputa pentru

titlul de campion.

UN SAVANT DE NOTORIETATE

In memoriam

Manifestarea poli-teţii în comuni-

care începe cu adresarea, ea este puntea de legătură între două persoane - fie că acestea se cunosc sau nu. Cea mai simplă for-mă de adresare, acceptată

şi folosită de toţi este domnule şi doamnă /domnişoară, folosită mai ales în cazul în care vorbim cu persoane necunoscute, al căror nume nu-l ştim. Însă în comunicarea la servi-ciu, la şcoală sau la facultate, între colegi sau între şefi şi subalterni ş.a.m.d. trebuie folosit şi numele. În asemenea cazuri forma corec-tă de adresare este cea cu numele de familie

– domnule Moraru, doamnă Popescu – sau cu denumirea funcţiei deţinute de persoana re-spectivă – domnule profesor, doamnă decan, domnule doctor, domnule preşedinte.

Această regulă se încalcă însă foarte des în comunicarea oficială de la noi, căci mul-ţi se adresează într-o manieră familiară, cu numele mic – „domnule Vasile”, „doamnă Elena”, „domnişoară Angela”, atunci când vorbesc chiar şi cu superiorii. Studenţii, mai ales cei din primul an de facultate, se adre-sează şi decanului, şi profesorilor cu numele mic – „doamnă Eugenia”, „doamnă Ma-ria”, „domnule Anatol”, de parcă ar vorbi cu vecinii de la bloc. În asemenea situaţii este permisă doar adresarea domnule profesor,

doamnă decan sau cea cu numele de familie – domnule Moraru, doamnă Popescu, pentru că acestea reflectă ierarhia relaţiilor şi rolul fi-ecăruia dintre participanţii la comunicare.

În relaţiile mai puţin oficiale – între colegii de serviciu, în comunicarea cu vecinii, în con-versaţiile cu persoane cunoscute – este bineve-nită adresarea cu numele mic – doamnă Ana, domnule Adrian, iar faţă de colegii mai tineri se utilizează şi formele simple de adresare, doar cu numele mic – Diana, Marcela, Emil.

Or, foarte mulţi dintre vorbitorii noştri ma-nifestă o mare sfială când este vorba să-i spu-nă cuiva domnule sau doamnă, în special la sate, unde lumea se cunoaşte bine şi moda de a-i „domni” pe toţi nu prinde cu una cu două,

nici chiar printre profesori. Aşa că, din păca-te, alternativa pentru adresarea politicoasă sunt formele ruseşti – Andrei Sergheevici, Valentina Vasilevna, Pavel Petrovici, chiar dacă unele dintre acestea ar putea să nu sune deloc ruseşte, de pildă, Rodica Viore-lovna sau Răzvan Lilianovici. Ba mai mult chiar, se aud şi nişte forme „neaoşe” de tipul Larisa Nicolae sau Petru Vasile, care nu sunt nici ruseşti, nici româneşti, ci doar nişte încer-cări nereuşite de a evita utilizarea formelor fi-reşti pentru limba română – domnul, doamna, domnişoara.

Irina CONDREA,şefa Catedrei Limba Română,

profesor universitar

Vorbirea corectă

ŞAHUL LA USM E LA EL ACASĂ

ADRESAREA POLITICOASĂ

LUMEA CĂREIA ÎI APARŢINEM...