Uniunea Europeana Pe Scena
4
UNIUNEA EUROPEANA PE SCENA MONDIALA Influenţa Uniunii Europene pe scena mondială creşte ori de câte ori vorbeşte la unison în problematica internaţională. Negocierile comerciale sunt un bun exemplu în acest sens. În domeniul apărării, fiecare stat rămâne suveran, fie că este membru NATO sau neutru. Cu toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene dezvoltă cooperarea militară în vederea misiunilor de menţinere a păcii. Din motive istorice şi de apropiere geografică, sudul Mediteranei şi Africa sunt regiuni cărora Uniunea Europeană le acordă o atenţie sporită (politici privind ajutorul pentru dezvoltare, preferinţe comerciale, ajutor alimentar şi drepturile omului). Pe plan economic, comercial şi monetar, Uniunea Europeană a devenit o mare putere mondială. Acest gigant economic rămâne totuşi, pentru unii, un „pitic politic”. Aceasta este, bineînţeles, o exagerare. Uniunea Europeană are o influenţă considerabilă în cadrul organizaţiilor internaţionale cum ar fi Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), organismele specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), şi în cadrul summit-urilor mondiale pentru mediul înconjurător şidezvoltare.Nu este mai puţin adevărat că statele membre ale Uniunii Europene mai au multe progrese de făcut pe plan diplomatic şi politic, înainte de a se putea exprima la unison în problemele mondiale majore cum ar fi: pacea şi stabilitatea, relaţiile cu Statele Unite ale Americii, terorismul, Orientul Mijlociu şi rolul Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Mai mult, sistemele militare de apărare, piatra de temelie a suveranităţii naţionale, rămân sub autoritatea guvernelor naţionale, ale căror legături s-au sudat în interiorul unor alianţe precum NATO. I. O politică de apărare comună embrionară Politica externă şi de securitate comună (PESC) şi politica europeană de securitate şi apărare (PESA), introduse de Tratatele de la Maastricht (1992), Amsterdam (1997) şi Nisa (2001), definesc principalele obiective ale Uniunii în domeniul apărării. Pe aceste premise, Uniunea Europeană şi-a dezvoltat „cel de-al doilea pilon”, reunind ansamblul sectoarelor politice în care se aplică metodele interguvernamentale şi în care Comisia Europeană şi Parlamentul European joacă un rol marginal. Deciziile în acest domeniu sunt luate prin consens, cu toate că fiecare stat are dreptul de veto. (a) Peisajul politic şi strategic în 2006 Adeziunea aproape simultană la NATO şi UE a fostelor ţări comuniste şi orientarea pacifistă adoptată de Rusia au pus capăt la mai bine de o jumătate de secol de război rece. Continentul european conlucrează la menţinerea păcii, iar ţările europene cooperează pentru a lupta împotriva criminalităţii internaţionale, traficului de fiinţe umane, imigraţiei ilegale şi spălării de bani. Uniunea Europeană extinsă a încheiat acorduri de parteneriat cu vecinii săi, dintre care unii, pe termen mediu, au perspectiva de a adera la UE. Statele Unite ale Americii au acceptat ca, pentru acţiuni militare în care soldaţii americani nu sunt implicaţi, Europa să poată utiliza o parte din capacităţile logistice ale NATO, cum ar fi reţelele de informaţii, de comunicaţii, de detecţie, echipamentele de comandă şi transport. Violenţa teroristă ce a zguduit lumea începând cu atacurile din New York şi Washington din 11 septembrie 2001 şi continuând cu atentatele cu bombă de la Madrid în 2004 şi Londra în 2005 au modificat profund peisajul strategic. Ţările
-
Upload
cristina-osadcii -
Category
Documents
-
view
215 -
download
0
description
Uniunea Europeana Pe Scena
Transcript of Uniunea Europeana Pe Scena
UNIUNEA EUROPEANA PE SCENAMONDIALA Influena Uniunii Europene pe scena mondial crete ori de cte ori vorbete la unison n problematica internaional. Negocierile comerciale sunt un bun exemplu n acest sens. n domeniul aprrii, fiecare stat rmne suveran, fie c este membru NATO sau neutru. Cu toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene dezvolt cooperarea militar n vederea misiunilor de meninere a pcii. Din motive istorice i de apropiere geografic, sudul Mediteranei i Africa sunt regiuni crora Uniunea European le acord o atenie sporit (politici privind ajutorul pentru dezvoltare, preferine comerciale, ajutor alimentar i drepturile omului). Pe plan economic, comercial i monetar, Uniunea European a devenit o mare putere mondial. Acest gigant economic rmne totui, pentru unii, un pitic politic. Aceasta este, bineneles, o exagerare. Uniunea European are o influen considerabil n cadrul organizaiilor internaionale cum ar fi Organizaia Mondial a Comerului (OMC), organismele specializate ale Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), i n cadrul summit-urilor mondiale pentru mediul nconjurtor idezvoltare.Nueste mai puin adevrat c statele membre ale Uniunii Europene mai au multe progrese de fcut pe plan diplomatic i politic, nainte de a se putea exprima la unison n problemele mondiale majore cum ar fi: pacea i stabilitatea, relaiile cu Statele Unite ale Americii, terorismul, Orientul Mijlociu i rolul Consiliului de Securitate al Naiunilor Unite. Mai mult, sistemele militare de aprare, piatra de temelie a suveranitii naionale, rmn sub autoritatea guvernelor naionale, ale cror legturi s-au sudat n interiorul unor aliane precum NATO.I. O politic de aprare comun embrionarPolitica extern i de securitate comun(PESC) i politica european de securitate i aprare (PESA), introduse de Tratatele de la Maastricht (1992), Amsterdam (1997) i Nisa (2001), definesc principalele obiective ale Uniunii n domeniul aprrii. Pe aceste premise, Uniunea European i-a dezvoltat cel de-al doilea pilon, reunind ansamblul sectoarelor politice n care se aplic metodele interguvernamentale i n care Comisia European i Parlamentul European joac un rol marginal. Deciziile n acest domeniu sunt luate prin consens, cu toate c fiecare stat are dreptul de veto.(a) Peisajul politic i strategic n 2006Adeziunea aproape simultan la NATO i UE a fostelor ri comuniste i orientarea pacifist adoptat de Rusia au pus capt la mai bine de o jumtate de secol de rzboi rece. Continentul european conlucreaz la meninerea pcii, iar rile europene coopereaz pentru a lupta mpotriva criminalitii internaionale, traficului de fiine umane, imigraiei ilegale i splrii de bani.Uniunea European extins a ncheiat acorduri de parteneriat cu vecinii si, dintre care unii, pe termen mediu, au perspectiva de a adera la UE.Statele Unite ale Americii au acceptat ca, pentru aciuni militare n care soldaii americani nu sunt implicai, Europa s poat utiliza o parte din capacitile logistice ale NATO, cum ar fi reelele de informaii, de comunicaii, de detecie, echipamentele de comand i transport.Violena terorist ce a zguduit lumea ncepnd cu atacurile din New York i Washington din 11 septembrie 2001 i continund cu atentatele cu bomb de la Madrid n 2004 i Londra n 2005 au modificat profund peisajul strategic. rile europene trebuie s colaboreze mai strns pentru cutarea de informaii care s ajute la neutralizarea instigatorilor i teroritilor care vor s comit atentate. Cooperarea cu Statele Unite ale Americii i cu toate rile care sprijin democraia i drepturile omului depete astzi cadrul alianelor defensive tradiionale.ntinderea unei mini de ajutor soldaii UE contribuie prin eforturila meninerea pcii n Congo.(b) Realizri concrete pentru securitate i apraren temeiul Tratatului de la Amsterdam,Javier Solanaa fost numit n 1999 nalt Reprezentant pentru Politica extern i de securitate comun (PESC).Statele membre UE au stabilit obiective precise ca parte a ndatoririlor de creare a uneipolitici de securitate i aprare european, n scopul desfurrii unei fore de reacie rapid sprijinit naval i aerian i susinerii acesteia timp de un an. Aceast for de reacie rapid nu va fi nc o adevrat armat european. n schimb, va fi format din contingentele forelor armate ale fiecrei naiuni.Cu toate acestea, dup constituirea Comitetului politic i de securitate (CPS), a Comitetului militar al Uniunii Europene (CMUE) i a Statului major militar al Uniunii Europene (EUMS), sub autoritatea Consiliului i situat la Bruxelles, Uniunea are deja instrumentele politice i militare pentru a efectua misiunile pe care i le-a propus: misiuni umanitare n afara Europei, operaiuni de meninere a pcii i alte misiuni de gestionare a crizelor.Cum tehnologia militar devine din ce n ce mai scump i mai sofisticat, guvernele UE consider c este imperios necesar s lucreze mpreun la fabricarea armelor. Mai mult dect att, dac forele lor armate trebuie s execute misiuni n comun, sistemele lor trebuie s fie interoperaionale, iar echipamentele suficient de standardizate. Consiliul European de la Tesalonic a decis, n 2003, s creeze oAgenie European pentru Aprare.Din 2003, UE a ntreprins o serie de misiuni de meninere a pcii i de gestionare a crizelor. Cea mai important dintre acestea a fost n Bosnia i Heregovina, unde misiunea de 7 000 de soldai condus de Uniunea European (EUFOR), a nlocuit n decembrie 2004 trupele NATO de meninere a pcii.II. O politic comercial deschis ctre lumeUniunea European sprijin sistemul de reguli al Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC), ceea ce ofer un grad de securitate juridic i transparen n desfurarea comerului mondial. OMC stabilete condiiile prin care membrii si pot s se apere mpotriva practicilor neloiale cum ar fi dumpingul (vnzare sub pre), prin care exportatorii concureaz mpotriva rivalilor lor. De asemenea, ofer o procedur pentru soluionarea disputelor care apar ntre doi sau mai muli parteneri comerciali.Vinul este unul din principalele bunuri de export ale Uniunii ctre celmai important partener comercial al su, Statele Unite.Politica comerciala UE este strns legat de politica sa de dezvoltare. Prin sistemul su generalizat al preferinelor vamale (SGP), UE a garantat accesul preferenial pe pieele sale fr taxe sau cu tarife reduse pentru o mare parte a importurilor provenind din rile n curs de dezvoltare i din economii n tranziie. Se merge chiar mai departe pentru cele mai srace 49 de ri din lume. Exporturile lor cu excepia armelor pot beneficia integral de acces pe pieele UE, fr taxe vamale, n cadrul unui program lansat n 2001.Uniunea European nu are ncheiate totui acorduri comerciale specifice cu principalii si parteneri comerciali din rndul rilor dezvoltate, cum ar fi Statele Unite ale Americii i Japonia. n acest caz, relaiile comerciale sunt gestionate prin intermediul mecanismelor OMC. Statele Unite ale Americii i Uniunea European caut s dezvolte relaii bazate pe egalitate i parteneriat. Cu toate acestea, rile membre ale UE nu sunt ntotdeauna de acord asupra tipului de legturi diplomatice, politice i militare ce trebuie stabilite cu Statele Unite.Uniunea European i extinde schimburile comerciale cu noile puteri aprute n alte pri ale lumii, cum sunt cele din America Latin, America Central, China sau India. Acordurile comerciale cu aceste ri includ, de asemenea, cooperri de ordin tehnic i cultural.III. Relaiile dintre Uniunea European i rile mediteraneeneDat fiind apropierea lor geografic, afinitile istorice i culturale, precum i fluxurile migratoare prezente i viitoare, rile din sudul Mediteranei sunt parteneri de prim importan. Iat de ce UE a ales tradiional s urmeze o politic de integrare regional.n cadrul Conferinei de la Barcelona din noiembrie 1995, la care au participat toate rile membre UE i rile mediteraneene (excepie fcnd Albania, Libia i rile din fosta Iugoslavie) Uniunea European a pus bazele unui nou parteneriat euro-mediteraneean. Aceast conferin a fcut posibil definirea unui nou parteneriat care s cuprind: dialogul politic ntre rile participante i un parteneriat de securitate bazat, n special, pe mecanismul controlului armelor i pe rezolvarea pe cale panic a conflictelor; consolidarea relaiilor economice i comerciale ntre cele dou regiuni: cheia ctre aceasta este crearea unei zone de liber schimb euro-mediteraneene pn n 2010; parteneriate n domeniile social i cultural.Pentru perioada 2000-2006, Uniunea European acord ajutoare financiare ctre rile mediteraneene, n valoare de 5,3 miliarde de euro. Pentru perioada bugetar 2007-2013, Instrumentul European de Vecintate i Parteneriat (ENPI) decurge din i se contopete cu programul de sine stttor, anterior program de sprijin pentru ntrajutorarea rilor mediteraneene i a rilor nvecinate, dintre statele aprute dup destrmarea fostei Uniuni Sovietice.IV. AfricaRelaiile dintre Europa i Africa subsaharian dateaz de mult vreme. n conformitate cu Tratatul de la Roma din 1957, pe atunci coloniile i teritoriile de peste mri ale unor state membre au devenit asociate ale Comunitii. Procesul de decolonizare de la nceputul anilor 60 a schimbat aceast legtur ntr-o asociaie diferit, ntre state suverane.Una dintre prioritile Uniunii este s asigure accesul tuturorla o ap potabil curat.Acordul de la Cotonou, semnat n anul 2000 la Cotonou, capitala statului Benin, marcheaz o nou etap in politica de dezvoltare a UE. Acest acord dintre Uniunea European i rile din Africa, Caraibe i Pacific (ACP) este de departe cel mai ambiios i mai vast acord ncheiat vreodat ntre ril dezvoltate i ri n curs de dezvoltare. El a succedat Conveniei de la Lom, semnat n 1975 la Lom, capitala statului Togo, iar apoi a fost treptat adus la zi.Obiectivul fundamental al acestui vast acord de asisten i de schimb comercial a rmas acelai cu cel semnat la Convenia de la Lom: este vorba de a promova i de a accelera dezvoltarea economic, cultural i social a rilor ACP i de a consolida i diversifica relaiile lor [cu Uniunea European i statele sale membre] n spiritul solidaritii i interesului reciproc.Noul acord merge mult mai departe n comparaie cu acordurile anterioare, din moment ce s-a trecut de la relaii comerciale fondate pe accesul pe pia la relaii comerciale ntr-un sens mai general. De asemenea, acesta a introdus noi proceduri pentru a face fa problemelor cauzate de nclcarea drepturilor omului.Uniunea European a acordat concesiuni comerciale speciale rilor mai puin dezvoltate, dintre care 39 sunt semnatare ale Acordului de la Cotonou. Practic. din 2005, acestea pot exporta liber toate tipurile de produse pe pieele UE, n regim de scutire vamal. Fondul European de Dezvoltare finaneaz programele de sprijin destinate ACP, graie unui buget anual de 2 3 miliarde de euro.
