Satul romanesc in Uniunea Europeana

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STUDII EUROPENE

Secţia Relaţii Internaţionale şi Studii Europene

SATUL ROMÂNESC ÎN UNIUNEA

EUROPEANĂ

Coordonator ştiinţific

Absolvent

Cluj-Napoca

2007

Declaraţie

Prin prezenta declar că Lucrarea de licenţă cu titlul “Satul românesc în Uniunea

Europeană” este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau

instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De asemenea, declar că toate

sursele utilizate, inclusiv cele de pe internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea

regulilor de evitare a plagiatului:

toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie

din altă limbă, sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a

sursei;

reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori

deţine referinţa precisă;

rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.

Cluj-Napoca, 12.05.2007

Absolvent

Ioana Maria Ignat

Cuprins

Lista de figuri.......................................................................................................................4

Introducere...........................................................................................................................6

CAPITOLUL I : Drumul României către Uniunea Europeană...........................................8

I .1. Procesul integrării României la UE..........................................................................8

I .2. Beneficiile integrării României în UE....................................................................10

I .3. Costurile integrării României în UE.......................................................................11

I .4. Concluzii................................................................................................................12

CAPITOLUL II : Satul românesc în schimbare...............................................................13

II .1. Definiţia satului.....................................................................................................13

II .2. Calitatea vieţii în mediul rural..............................................................................15

II .3. Concluzii...............................................................................................................21

CAPITOLUL III : Satele europene model de dezvoltare pentru satele româneşti...........22

III .1. Situaţia satelor europene......................................................................................22

III.2. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007-2013........................................23

III.3. Finanţări pentru satele din Germania....................................................................24

III .4. Cum au aderat ţăranii maghiari............................................................................25

III .5. Concluzii..............................................................................................................27

CAPITOLUL IV: Studiu de caz: Şeulia de Mureş şi Bord..............................................28

IV .1. Scurt istoric..........................................................................................................28

IV .2. Calitatea vieţii în cele două sate..........................................................................30

IV.3. Cât de aproape sunt cele două sate de UE în viziunea locuitorilor săi.................36

3.1. Metodologia cercetării.......................................................................................36

3.2. Partea I...............................................................................................................37

3.3. Partea a-II-a.......................................................................................................55

3.4. Partea a-III-a......................................................................................................63

Concluzii............................................................................................................................72

Anexa.................................................................................................................................73

Bibliografie........................................................................................................................87

Lista de figuri

Figura 4. 1: Gradul de mulţumire cu privire la sat............................................................37

Figura 4. 2:Gradul de mulţumire privind modul de viaţă..................................................38

Figura 4. 3: Gradul de mulţumire privind viaţa socială.....................................................39

Figura 4. 4: Veniturile gospodăreşti..................................................................................40

Figura 4. 5: Condiţiile de viaţă comparativ cu cele de acum un an...................................41

Figura 4. 6: Economii........................................................................................................42

Figura 4. 7: Gradul de mulţumire privind locuinţa............................................................42

Figura 4. 8: Racord la apă , canalizare, gaze naturale şi electricitate................................43

Figura 4. 9: Graficul privind posesia de aparatură electrocasnică.....................................45

Figura 4. 10: Sursele de informare despre ce se întâmplă în ţară şi în lume.....................46

Figura 4. 11: Graficul mijloacelor de transport particulare...............................................47

Figura 4. 12: Practicarea agriculturii în Şeulia de Mureş..................................................49

Figura 4. 13: Practicarea agriculturii în Bord....................................................................49

Figura 4. 14: Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o fermă/exploataţie proprie?.......50

Figura 4. 15: Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o firmă/afacere proprie?..............50

Figura 4. 16: În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi

familia dvs.?(Şeulia de Mureş)..................................................................................51

Figura 4. 17: În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi

familia dvs.?(Bord)....................................................................................................52

Figura 4. 18: E important sau nu ca : Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă;

Oamenii care chinuie animalele să fie pedepsiţi; Animalele de curte să fie

anesteziate înainte de a fi sacrificate? (Şeulia de Mureş)..........................................53

Figura 4. 19: E important sau nu ca: Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă;

Oamenii care chinuie animalele să fie pedepsiţi; Animalele de curte să fie

anesteziate înainte de a fi sacrificate? (Bord)............................................................53

Figura 4. 20: Cine sacrifică animalele în gospodărie.......................................................54

Figura 4. 21: Dacă ar fi să votaţi acum aderarea României la UE, cum aţi vota?.............61

Figura 4. 22: Câtă încredere aveţi în:...?............................................................................63

Figura 4. 23: Ce sentimente provoacă Uniunea Europeană...............................................64

Figura 4. 24: Adevărat/fals................................................................................................65

Figura 4. 25: Cunoaşteţi reglementările UE?....................................................................66

Figura 4. 26: Sunteţi de acord cu reglementările UE?.......................................................67

Figura 4. 27: Cum vă aşteptaţi să fie viaţa în localitatea dumneavoastră după aderarea

ţării la Uniunea Europeană?.......................................................................................67

Figura 4. 28: După cât timp credeţi că va fi mai bine?......................................................68

Figura 4. 29: Credeţi că prin intrarea României în Uniunea Europeană:..........................69

Figura 4. 30: Dintre următoarele programe de dezvoltare, de care aţi auzit?....................70

Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană

Introducere

După eliberarea din strânsorile comunismului, România şi-a îndreptat atenţia

spre democraţie şi libertate, aderarea la structurile Uniunii Europene devenind obiectivul

final al lungului proces de schimbare a României.

Începerea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană a fost

întâmpinată cu un val de entuziasm şi speranţă într-un viitor mai bun.

Dar drumul s-a dovedit a fi tot mai greu de parcurs, obligaţiile fiind multe şi nu

uşor de realizat. Trebuia modificată legislaţia şi aliniată la cea comunitară, în primul rând,

trebuiau restructurate instituţiile pentru a putea lucra în concordanţă cu noile cerinţe,

economia trebuia să se modifice şi să crească, pentru a deveni funcţională şi competitivă,

dar pe lângă toate acestea, era necesara şi schimbarea mentalităţii românilor (probabil cel

mai greu lucru de realizat).

Şi dacă, până la urmă, primele lucruri s-au realizat şi aderarea României a fost,

în sfârşit, posibilă şi a devenit un lucru cert, la 1 ianuarie a acestui an, acest lucru nu

presupune că s-a schimbat şi mentalitatea oamenilor, cel puţin, nu a omului de la sat.

Chiar dacă mediul urban a reuşit sa se integreze în Uniunea Europeană, mediul

rural este încă departe de a fi integrat în aceste structuri. Ţăranul român continuă să

trăiască ca şi acum 20 de ani, munceşte la fel, folosind aceleaşi metode învechite, se

hrăneşte la fel, vorbeşte la fel şi gândeşte la fel.

Valul de europenizare nu a ajuns până la el, nu practic, cel puţin. Aude şi vede la

televizor, citeşte în ziare şi vorbeşte cu vecinii despre această Uniune Europeană, dar nu

ştie ce înseamnă acest lucru şi ce presupune el.

În acest moment, ţăranul român este încercat de această nouă provocare, despre

care ştie doar că e un lucru bun şi că „acolo” e mai bine.

Lucrarea de faţă îşi propune să identifice în ce stadiu se află satul românesc şi ce

impresii provoacă Uniunea Europeană asupra locuitorilor din mediul rural.

Primul capitol face o prezentare a etapelor prin care România a reuşit să se

integreze şi să adere cu succes la structurile Uniunii Europene, devenind, astfel, membru

cu drepturi depline a acesteia.

- 6 -


În cel de-al doilea capitol face o prezentare a satului şi face referire la calitatea

vieţii în mediul rural românesc, din punct de vedere demografic, educaţional, al

sistemului de sanitar, cultural, al ocupării forţei de muncă, al infrastructurii, al

telecomunicaţiilor, agriculturii şi turismului.

Al treilea capitol încearcă să ofere o imagine a satului european şi să prezinte

câteva exemple concrete de adaptare şi implementare a programelor şi proiectelor Uniunii

Europene, ca şi bază de pornire sau de motivare pentru satele româneşti.

Şi ultimul capitol este un studiu de caz comparativ între două sate învecinate,

situate în centrul ţării, mai exact în judeţul Mureş.

Acest studiu a fost realizat cu ajutorul uni chestionar, format din 43 de întrebări,

care încearcă să descopere care este modul de viaţă în cele două localităţi, ce păreri şi

impresii a creat Uniunea Europeană asupra locuitorilor celor două sate şi cât de pregătiţi

sunt aceştia pentru a primi şi îndeplini cerinţele şi condiţiile impuse de Uniunea

Europeană.

Această lucrare nu păşeşte pe un tărâm necunoscut, au existat şi alte încercări de

a atrage atenţia asupra necesităţii de a ne îndrepta atenţia asupra mediului rural, asupra

schimbării necesare aici şi de a încerca să ajutăm ca aceasta să aibă loc.

- 7 -


CAPITOLUL I : Drumul României către Uniunea Europeană

I .1. Procesul integrării României la UE

Apropierea României de Comunitatea Europeană s-a realizat prima dată în 1988,

când atenţia comunitarilor s-a îndreptat spre ţările din Europa Comunistă şi când s-a

semnat cu România o Declaraţie Comună punând bazele relaţiilor bilaterale. 1

Negocierile pentru extinderea relaţiilor au eşuat, în 1989, din cauza încălcării

masive a drepturilor omului de către România, reluându-se după Revoluţie,când, în

octombrie 1990 s-a semnat un Acord Comercial şi de Cooperare care a intrat în vigoare la

1 mai 1991.2

Acordurile de asociere, numite şi “Acorduri Europene”, au înlocuit Acordurile

Comerciale şi de Cooperare, un astfel de tratat s-a semnat şi cu România în 1993.3

Dar a devenit evident faptul că România nu era interesată doar de o simplă

cooperare cu Uniunea Europeană, ci dorea, de fapt, integrarea efectivă în structurile

Uniunii Europene.

România a demarat negocierile cu UE încă din 1991, mai precis din mai 1991,

când a formulat “cererea oficială privind începerea negocierilor în vederea asocierii la

CEE”. 4 Au urmat negocierile propriu-zise care s-au finalizat prin semnarea, în 8

februarie 1993, a Acordului de Asociere, care a intrat în vigoare în februarie 1995.

Acesta fiind primul document cu caracter obligatoriu dintre România şi UE,

scopul final îl reprezenta obţinerea calităţii de membru cu drepturi depline a României. 5

Conform Consiliului European, la Summit-ul de la Copenhaga din 1993, s-au

impus trei criterii esenţiale care trebuiau îndeplinite pentru aderare:

1. „să îndeplinească criterii politice. Să dovedească că sunt ţări

democratice în care primează statul de drept, drepturile omului şi protecţia

minorităţilor;

1 Vasile Vese,Adrian Ivan,Istoria integrării europene,Presa Universitară Clujeană,2001, p.159.2 Olaf Leisse,Utta-Kristin Leisse,Barometru de aderare:România,Ed. Domino,2005,p.8.3 Anca Stângaciu,România în contextu integrări în structurile Uniunii Europen. Relaţiile economice româno-italiene, Ed. Efes, Cluj-Napoca,2007,p.464 Anca Stângaciu,România din perspectiva integării în Uniunea Europeană,Cluj-Napoca,,2005-2006,p.325 ibidem

- 8 -


2. să îndeplinească criterii economice. Să dispună de o economie de

piaţă funcţională, să fie capabile să facă faţă concurenţei şi forţei economice din

UE;

3. să fie capabile să vină în întâmpinarea obligaţiilor ce le reveneau

din calitatea de membru UE, să adopte întregul aquis comunitar.”6

Când la 22 iunie 1995, România a depus cererea de aderare la Cannes,

raportul eliberat de Comisia Europeană, a stabilit faptul că nu toate condiţiile nu au

fost îndeplinite de către România, mai mult România şi Bulgaria au înregistrat cele

mai slabe progrese economice, mult mai slabe decât Ungaria, Cehia sau Polonia.7

În iulie 1997, Comisia Europeană a dat Avizul referitor la cererea României

de aderare la Uniunea Europeană, prin care era amânată începerea negocierilor,

prevăzându-se reuniuni premergătoare de negociere.

În decembrie 1999, UE a decis începerea negocierilor de aderare şi cu

România, Bulgaria, Letonia, Lituania şi Slovacia. Negocierile de aderare a României

la UE au fost lansate oficial în 15 februarie 2000.8

Scopul era reprezentat de adoptarea celor 31 de capitole ale aquis-ului

comunitar. România a fost pusă pe lista de aşteptare alături de Bulgaria şi li s-a

propus un nou termen de aderare:anul 2007, până atunci urma a fi înregistrate

progresele celor două de către Comisia Europeană.

Comisia aprecia că trebuie să se depună eforturi mari încă în ceea ce priveşte

circulaţia bunurilor şi a serviciilor, transportul şi sectorul social şi cel juridic. În

justiţie şi în afaceri interne, este nevoie de o lungă perioadă pentru a rezolva toate

problemele şi vor exista dificultăţi serioase în dezvoltarea pieţei economice.9

La 28 martie 2000, România începe negocierile propriu-zise cu primele 5

capitole.

6 Olaf Leisse, Utta-Kristin Leisse, Barometru de aderare:România, Ed. Domino, 2005, p.9.7 Anca Stângaciu, România din perspectiva integării în Uniunea Europeană, Cluj-Napoca 2005-2006, p.34.8 Elena Marilena Porumb, ”Negocierile de aderare la Uniunea Europeană” in Teoria şi practica negocierilor, Ed. Efes, Cluj-Napoca, 2006, p.108.9 Dan Grigorescu, Nicolae Păun, European Studies Today, European Studies Foundation, Cluj-Napoca, 1998, p.53.

- 9 -


În raportul Comisiei din 2002, s-a arătat că criteriile politice au fost

îndeplinite, democraţia şi statul de drept se consolidaseră; drepturile omului şi

drepturile fundamentale erau satisfăcătoare.

Totuşi, s-a observat că organele de poliţie abuzau de putere, apelând la

violenţă şi mai trebuia îmbunătăţită lupta împotriva traficului de persoane şi droguri.

În ceea ce priveşte criteriile economice, acestea erau mai puţin pozitive. Existau

obstacole în ceea ce priveşte nivelul de trai, obstacole datorate veniturilor mici ale

populaţiei, România neprimind statutul de „economie de piaţă funcţională”, la fel

întâmplându-se şi în 2003.10

În 2004, România a reuşit să încheie toate negocierile cu UE.

La 25 aprilie 2005, la Bruxelles, a fost semnat Tratatul de aderare al

României la UE, data unilateral asumată de România pentru aderare fiind 1 ianuarie

2007, cu posibilitatea prelungirii cu un an în cazul manifestării unor deviaţii faţă de

calendarul stabilit de comun acord de cele două părţi.11

Acest lucru nemaifiind necesar, astfel încât, la începutul acestui an România

şi-a văzut realizat visul, de la 1 ianuarie, devenind, în sfârşit, membru cu drepturi

depline al Uniunii Europene.

Totuşi probleme existând, corupţia rămânând o problemă foarte serioasă.

Organizaţia Transparency International a plasat România pe lista celor mai corupte

ţări, pe locul 87 din 146. Printre altele, Bulgaria aflându-se pe locul 54, Croaţia pe

locul 67 şi Turcia pe locul 77.12

Economia României e află la mare distanţă de reperele de bază din UE,

venitul pe cap de locuitor în România e de 28-30% din media europeană; populaţia

din mediul rural reprezintă peste 40% în România, faţă de sub 10% în UE.13

I .2. Beneficiile integrării României în UE

În cele ce urmează, se vor prezenta o parte din beneficiile economice ale

integrării României în UE:

10 Olaf Leisse, Utta-Kristin Leisse, Barometru de aderare:România, Ed. Domino, 2005, p.13.11 Florin Bonciu, Paşi spre Europa, Universitatea Româno-Americană, 2005, p.19.12 Olaf Leisse, Utta-Kristin Leisse, Barometru de aderare:România, Ed. Domino, 2005, p.15.13 Daniel Dăianu, ”Cum intrăm în UE”, în Ce vom fi în Uniune, Ed.Polirom, Iaşi, 2006, p.118.

- 10 -


1) „România va accede la o zonă de stabilitate şi creştere

economică pe termen lung;

2) Aderarea la UE va determina şi aşezarea economiei

României pe baze obiective şi transparente;

3) Avantaj determinat de majorarea intrărilor de capital străin

ca urmare a creşterii investitorilor;

4) Accesul liber pe Piaţa Unică Europeană pentru producătorii

români;

5) Libera circulaţie a persoanelor;

6) Acces mai bun la educaţie, informaţie şi oportunităţi

economice pentru o mai mare parte a persoanelor şi pentru firmele din

România;

7) Intrări de la bugetul comunitar (pentru perioada 2007-2010,

se preconizează că se vor ridica la cca. 8,9 miliarde Euro, dirijate mai ales

spre agricultură şi dezvoltare rurală);

8) La aceste fonduri se vor adăuga şi trimiterile din străinătate

ale românilor care lucrează în ţările membre UE.”14

I .3. Costurile integrării României în UE

Există mai multe tipuri de costuri, definite în funcţie de cei care le suportă,

astfel:

Costuri publice - acoperite de la bugetul statului;

Costuri private - acoperite de societăţile comerciale;

Costuri individuale - acoperite de cetăţeni prin cheltuieli

legate de formarea individuală, acoperirea costurilor curente, etc.15

Costurile aderării sunt:

1) „Deteriorarea balanţei comerciale ( datorată necorelării

intrărilor de capital cu posibilităţile de ofertă de bunuri şi servicii

existente pe piaţa românească);

14 Florin Bonciu, Paşi spre Europa, Universitatea Româno-Americană, 2005, pp.19-22.15 ibidem, p.24.

- 11 -


2) Scăderea relativă a competitivităţii firmelor româneşti ca

urmare a cheltuielilor pe care acestea trebuie să le efectueze pentru a se

alinia la diferitele standarde cerute de accesul pe piaţa europeană;

3) Creşterea costurilor produselor agricole tot din necesitatea

implementării unor noi standarde europene;

4) Creşterea costurilor de cofinanţare pentru autorităţile locale

şi centrale;

5) Costul contribuţiei României la bugetul comunitar (pe

perioada 2007-2010 va fi de cca. 5,6 miliarde euro);

6) Alte cheltuieli legate de angajamentele României pentru

realizarea unor proiecte de infrastructură şi protecţia mediului (pe

perioada 2005-2010 se vor ridica la 10-11 miliarde euro)”16

I .4. Concluzii

În mod cert, integrarea României în structurile Uniunii Europene, a fost un

proces complicat şi de lungă durată. Dar, acum, după ce acest lucru s-a realizat, nu

înseamnă că şi problemele s-au sfârşit. Greutăţile de-abia acum încep.

Cel mai bine ar fi să ne implicăm cu toţii în acest proces şi să ajutăm la

redresarea decalajelor dintre România şi celelalte ţări membre ale Uniunii Europene.

Încă nu se simte schimbarea, dar, pe termen lung, mai mult ca sigur, rezultatele

vor fi pozitive şi România va continua să se dezvolte astfel încât sa poată concura cu

celelalte state membre UE.

16 ibidem, pp.25-27

- 12 -


CAPITOLUL II : Satul românesc în schimbare

II .1. Definiţia satului

Conform scrierilor sociologice, „satul şi cătunul reprezintă comunităţile rurale,

unităţi teritoriale organizate pe un spaţiu mai întins sau mai restrâns, ce cuprinde o ‚vatră’

(centru) străbătută de un drum principal, pe care sunt înşirate liniar, de o parte şi de alta,

gospodării şi grădini. În jurul vetrei şi al drumului principal, sunt dispuse radial, în

funcţie de structura terenului, drumuri secundare, ‚uliţe’, cu aceeaşi structură a aşezărilor

gospodăriilor şi grădinilor.”17

Populaţia un unui sat este, în medie, de 800 de locuitori, însă există sate ale căror

număr de locuitori depăşeşte 10 000 de suflete, dar şi sate cu 100 sau chiar mai puţin de

100 de locuitori.

În sociologia rurală românească, au avut loc încercări de definire a satului prin

analiza comparativă a acestuia cu mediul urban, astfel:

1. Satul este „unitar, omogen şi nestructurat”, iar oraşul este

„complex, eterogen şi structurat”.18

2. Ţăranul este „tot timpul acasă” în timp ce locuinţa omului de la

oraş reprezintă doar „un adăpost de dormit”; mediul în care trăieşte ţăranul este

natural, al orăşeanului fiind artificial; faptul că ţăranul trăieşte în apropierea

naturii, îl face „mai spontan în sociabilitate”.19

3. Din punct de vedere economic, ţăranul „face de toate”, orăşeanul

fiind „specializat” într-un anumit domeniu.20

Familia reprezintă „celula de bază a societăţii”, iar locuinţa e „locusul

(lăcaşul)”21 de formare a acesteia.

În zone rurală casele formează gospodăriile agricole. O astfel de gospodărie

cuprinde, pe lângă casele de locuit, o serie de componente, cum ar fi: grajdurile; coteţele

pentru animale; magaziile de cereale; furaje şi produse agricole; ateliere de prelucrarea

17 Traian Vedinaş, Introducere în sociologie rurală, Ed. Polirom, 2001, p.65.18 Buţiu Ana Călina, Satul în spaţiul social al sărăciei, Presa Universitară Clujeană, 2006,pp.142-143.19 ibidem20 ibidem21 Ion Păun Otiman, Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la Uniunea Europeană, Ed. Agroprint, Timişoara, 2000, p.7.

- 13 -


acestor produse; garaje; ateliere de întreţinere şi reparaţie; grădină de legume; grădiniţă

de flori; teren arabil; teren cu cultură de vie şi pomi; iar mai nou, alte anexe mai futuriste

cum ar fi : piscine; locuri de agrement; terenuri de sport etc.22

Dar o schimbare a spaţiului rural care avut loc în ţările cu densitatea populaţiei

mai mare, cum ar fi Germania, Belgia, Olanda, Elveţia, şi anume, construirea de blocuri

de locuinţe şi în mediul rural, din motive de „descongestionare şi de evitare a

suprapopulării” 23, a avut loc şi la noi în ţară.

În spaţiul rural românesc s-au construit blocuri mici de 4, 8 sau 12 apartamente

destinate funcţionarilor din instituţiile săteşti, pentru medicii satului sau pentru profesori,

precum şi pentru specialiştii agricoli din IAS-uri sau CAP-uri.

În zone precum Moldova, Muntenia sau Oltenia, după anii 1980, s-au distrus

casele şi s-a trecut la mutarea populaţiei săteşti în blocuri, din motivul de „sintetizare a

localităţilor rurale”24.

Aceste lucruri nu au făcut decât să distrugă, din punct de vedere arhitectural şi

social, habitatul rural.

Satul românesc prezintă o serie de caracteristici proprii: ocupă cele mai întinse

zone; agricultură este „coloana vertebrală”25 a ruralului (în zonele montane ,”coloana”

este reprezentată de silvicultură şi activităţile ce derivă de la acesta); este mult mai aerisit;

persoanele participă într-un mod mai activ la problemele comunităţii locale; viaţă socială

este mai apropiată, locuitorii unui sat se cunosc între ei; viaţa se bazează pe o serie de

norme care derivă din tradiţii, obiceiuri, şi cultura locală; prin structura sa, prin peisaje,

prin flora, faună, e incomparabil mai frumos decât zona urbanului. Oferă pace şi linişte,

aer curat şi calm social.

22 ibidem, p.70.23 ibidem, p.71.24 ibidem25 ibidem

- 14 -


II .2. Calitatea vieţii în mediul rural

Demografia

Spaţiul rural românesc reprezintă 93,6% din teritoriul României26 şi este „încă

principalul generator de viaţă al ţării”27

Numărul locuitorilor din această zonă a crescut, în 2003, la 10,43 milioane,

reprezentând 48% din totalul populaţiei României.28

Populaţia de 0-14 ani, din această zonă, a scăzut de la 2,05 milioane, în 1998, la

1,94 milioane, în 2003; populaţia cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani, rămas constantă,

în aceeaşi perioadă, de la 6,56 milioane la 6,61 milioane.29

O problemă cu care se confruntă mediul rural al României, este îmbătrânirea

populaţiei, astfel încât, numărul locuitorilor cu vârstă peste 65 de ani, a crescut cu 6,5%,

de la 1,75 milioane la 1,88 milioane, în anul 2003.30

Problema care apare aici este că această îmbătrânire are loc intens, în timp ce

mulţi tineri îşi caută de lucru în străinătate.

Educaţie

În perioada 1998-2003 numărul instituţiilor de învăţământ din spaţiul rural a

scăzut de la 21 464 la 12 425, cu 58%, datorită lipsei profesorilor, a accesului limitat şi a

distanţelor mari.31 Această scădere se datorează şi numărului tot mai mic al elevilor.

Diminuările înregistrate în cadrul învăţământului preşcolar sunt de 47,7%, în

timp ce în cadrul învăţământului primar şi gimnazial sunt de 38% şi în cadrul

învăţământului profesional de 92%. În schimb a crescut numărul instituţiilor din cadrul

învăţământului liceal cu 9% în perioada 1998-2003.32

26 Planul Naţional Strategic, iunie 2006, http://www.maap.ro/pages/dezvoltare_rurala/PLANUL_NATIONAL_STRATEGIC.pdf ,accesat octombrie 2006, p.2.27 Bădescu Ilie, Structuri şi procese socio-demografice în mediul rural, www.acad.ro/com/pv1031/badescu.doc, accesat mai 2007.28 Planul Naţional Strategic, iunie 2006,p.2.29 ibidem30 ibidem31Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală,2007-2013, http://www.map.ro/pages/dezvoltare_rurala/PNS_octombrie_2006_ro.pdf , accesat februarie 2007,p. 32.32 ibidem

- 15 -

http://www.map.ro/pages/dezvoltare_rurala/PNS_octombrie_2006_ro.pdf

http://www.acad.ro/com/pv1031/badescu.doc

http://www.maap.ro/pages/dezvoltare_rurala/PLANUL_NATIONAL_STRATEGIC.pdf


Deşi numărul de scoli depăşeşte necesitatea populaţiei, calitatea educaţiei a

scăzut datorită infrastructurii educaţionale, a nivelului de calificare al profesorilor, fiind

necesară reabilitarea şi dotarea în conformitate cu necesităţile didactice.

Aparatura şi tehnologiile necesare formării şi îndrumării elevilor de cele mai

multe ori lipseşte, tehnologia IT este foarte rară şi calitatea educaţiei în mediul rural este

mai scăzută decât cea din mediul urban datorită lipsei de profesori, elevi, finanţare în plus

e tot mai greu pentru elevi din mediul rural să urmeze o educaţie superioară, caz în care

se produce dificultatea de a găsi un alt loc de muncă decât acela de muncitor necalificat.

În general, doar 1-3% din populaţia rurală are o educaţie la nivel superior.33

Lipsa de elevi se datorează într-o mare parte şi lipsei de venituri regulate în

gospodărie, copiii din familiile muncitorilor plătiţi mai prost sau din familiile de

pensionari participă mult mai puţin la cursuri decât cei care provin din familii cu venituri

regulate.

Se înregistrează o serie de aspectele negative ale sistemului educaţional din

spaţiul rural bazată pe „acces egal-oportunităţi egale-rezultate egale”34 comparativ cu

sistemul educaţional din mediul urban:

Starea precară a clădirilor în care se ţin cursuri:

Numărul insuficient de personal didactic calificat;

Scăderea numărului de elevi care sa absolvească.

Sănătate

Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), în anul 2003 mai puţin de

15% din personalul sanitar deservea în mediul rural populaţia, unui medic revenindu-i, în

medie, 1750 de persoane.

Numărul policlinicilor şi a dispensarelor a scăzut în toată ţara, dar având caracter

mai accentuat în mediul rural, în anul 2003 mai funcţionau doar 1626 de unităţi sanitare

faţă de 4428 în anul 1998 în spaţiul rural.

Cultura

33 ibidem34 Mihaela Jigău (coord.), Rural education in Romania, Ed. Marlink, Bucureşti, 2002, p. 3.

- 16 -


Spiritul cultural în mediul rural a cunoscut o degradare continuă, prin numărul

tot mai scăzut de cămine culturale, biblioteci, cinematografe şi a activităţilor cu caracter

mai puţin cultural care au loc în clădirile acestora.

Momentan, numărul căminelor culturale este în declin atât din punct de vedere

numeric cât şi calitativ. Deşi majoritatea căminelor beneficiază de un sediu propriu

(97%), dotarea este nesatisfăcătoare pentru 82% din ele.35

Din 6147 de cămine culturale existente în ţară, în anul 2002, doar 1847

desfăşurau activităţi culturale propriu-zise.36

Numărul bibliotecilor a scăzut dramatic, la 8945 de biblioteci în mediul rural se

înregistrau doar 1712 de cititori, ceea ce înseamnă un cititor la cca. 4 biblioteci. Şi

numărul de cinematografe a scăzut de la 51 în anul 1998 la 19 în anul 2002.37

Ocuparea forţei de muncă

În mediul rural se concentrează cea mai mare parte a persoanelor ocupate în

economie (89%), cea mai mare parte ocupate pe cont propriu (88%) şi majoritatea

lucrătorilor familiali neremuneraţi (95%). 38

În 1991, salariaţii în rural reprezentau 32,7%, din acre în agricultură erau 8,5%;

patronii reprezentau 1,1%, în rural şi 0%, în agricultură; agricultorii pe cont propriu în

rural reprezentau 34,7%, dintre care în agricultură munceau 46,6%; agricultorii familiali

neremuneraţi reprezentau 31,5% din forţa de muncă din rural, dintre care, în agricultură

lucrau, 43,8%.39

Sectorul primar, cuprinzând agricultura, silvicultura şi fermele piscicole,

înregistra, în anul 2004, 2 638 de persoane ocupate, faţă de anul 1998, când se înregistrau

4 347. 40 Procentul persoanelor ocupate în industrie şi construcţii, în anul 2003, a fost de

16,7%, iar în sectorul serviciilor, de 15,8%, cunoscând o uşoară creştere.41

35 Caiete Social Democrate, http://www.psd.ro/oldpsd/download/dezvoltare-rurala.doc , accesat în martie 2007, p.18.36 Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală, 2007-2013, pp.33-34.37 Caiete Social Democrate, p.18.38 ibidem, pp.12-13. 39 Ion Păun Otiman, Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la Uniunea Europeană, Ed. Agroprint, Timişoara, 2000, p. 47.40 Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale , Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală, 2007-2013, p.6.41 Planul Naţional Strategic, iunie 2006, p.2.

- 17 -

http://www.psd.ro/oldpsd/download/dezvoltare-rurala.doc


Rata şomajului în anul 2004, în mediul rural, a fost de 35,29%, în raport cu

mediul urban, rata şomajului din mediul rural fiind de 5,2%, în 2003, mai mică decât în

mediul urban.

Ocuparea forţei de muncă a populaţiei din mediul rural a scăzut de la 72,7% în

1998, la 60,6% în 2004.42 Una din principalele cauze care au dus la această scădere o

reprezintă lipsa de investiţii în mediul rural, fapt ce duce la imposibilitatea absorbţiei

forţei de muncă.

O mare parte a populaţiei din mediul rural se află într-o formă ascunsă de şomaj

„suprapopulaţie rurală” care se poate interpreta drept „randament marginal negativ al

muncii în agricultură”. 43 Eliberarea de forţă de muncă ar avea ca efect creşterea

randamentului muncii.

Marea majoritate a tinerilor îşi îndreaptă atenţia spre locuri de muncă în mediul

urban şi, din ce în ce mai des, există alternativa plecării în străinătate.

Infrastructura

Include drumurile rurale şi reţelele de distribuire a apei şi contează foarte mult

pentru dezvoltarea rurală şi pentru atragerea de investiţii locale în activităţile neagricole.

Transportul este prioritar pentru persoanele care trăiesc în mediul rural, serviciile de

transport adecvate nu există în multe zone rurale, ceea ce face dificil accesul la formare

şi educare şi la serviciile de sănătate.

Doar jumătate din comune au acces direct la reţeaua principală de transport,

drumurile publice înregistrează o lungime de 79 001 km şi peste 25% din drumurile

comunale nu pot fi utilizate pe vreme rea44, (doar 25,8% sunt modernizate, asta

însemnând pietruire sau îmbrăcăminte uşoară rutieră).

Conform INS, drumurile comunale care cad în responsabilitatea comunelor

acoperă o lungime de aproximativ 28 000 km, iar drumurile săteşti încă 30 000

km,acestea din urmă fac legătura între sate sau oferă acces la terenurile agricole.

42 vârsta persoanelor ocupate este cuprinsă între 14 şi 64 de ani43 Dăianu Daniel, Ce vom fi în Uniune, Ed. Polirom, Iaşi, 2006, p.238.44 Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală,2007-2013, p.29.

- 18 -


Astfel , accesul la unităţi de servicii sau la zonele urbane se face greu şi durează

mult datorită slabei dotări cu mijloace de transport în comun sau de marfă şi datorită,

chiar refuzului de a presta asemenea servicii în anumite zone.

Doar 25% din populaţia rurală este conectată la sistemele de alimentare cu apă şi

3,2% din sate sunt conectate la reţeaua publică şi de canalizare. În 2004, 93,6% din

lungimea conductelor de canalizare exista în mediul urban şi doar 6,4%(1117 km) în

mediul rural.45 Reţeaua publică este încă într-o fază incipientă în mediul rural. Dar

pericolul de poluare şi deteriorare a mediului este foarte ridicat.

Există două determinante ale sărăciei din mediul rural: îmbătrânirea demografică

şi lipsa infrastructurii de transport şi comunicaţii, care duce la izolare.46 Infrastructura de

transport şi comunicaţii devenind o prioritate pentru investiţii.

Telecomunicaţii

Includ poştă, telefoane, cablul TV, calculatoarele şi Internet-ul. Numărul

unităţilor de poştă a scăzut cu 21,7% în perioada 1997-2003 ca rezultat al automatizării

reţelei de telefonie, astfel de la 8 410 unităţi de poştă în 1998 s-a ajuns la 6 969 unităţi în

2002. reţeaua de radio şi televiziune nu este încă accesibilă pe scară largă, numărul

abonamentelor radio reprezentând 37,6% din totalul pe ţară şi 30,5% numărul

abonamentelor TV pe ţară.47

Agricultura

Există un număr mare de persoane ocupate în agricultură, în special, în

agricultura de subzistenţă. Totuşi numărul persoanelor care lucrează în agricultură a

scăzut, în anul 2004, la 35,7%, fată de anul 1998, când se înregistrau 41% din totalul

populaţiei active.48

Schimbările produse în agricultura României după 1989, a dus la trecerea în

proprietate privată a mai mult de 96% din terenul agricol, creându-se ferme mici şi

mijlocii, care, în medie, utilizează 1,8 ha de teren agricol, ocupând 53% din totalul

45 ibidem46 Buţiu Ana Călina, Satul românesc în spaţiul social al sărăciei, Presa Universitară Clujeană, 2006, p.16.47 Caiete Social Democrate, pp.17-18.48Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală,2007-2013, p.6.

- 19 -


suprafeţei agricole utilizate, iar exploataţiile mari ocupă 282 de ha, în medie, dar

reprezintă 43% din totalul suprafeţei utilizate.49

Agricultura din România e într-o mare măsură de subzistenţă, pentru

autoconsum, restul fiind destinat desfacerii pe piaţă.

Cauzele acestui lucru fiind: fărâmiţarea terenurilor, dotarea slabă a fermelor,

productivitatea joasa, sisteme de distribuţie primitive, politicile publice inconsecvente şi

ineficiente, ş.a.50

Contribuţia agriculturii la PIB aste de 12-13%, iar raportul agriculturii la bugetul

public este insignifiant.51

Necesitatea restructurării agriculturii şi dezvoltării rurale sunt evidenţiate de trei

caracteristici rurale: 14,8 milioane ha de suprafaţă agricolă utilă; 10,2 milioane de

locuitori în spaţiul rural, din care 3,5 milioane forţă de muncă agricolă şi 905 din

suprafaţa ţării constituie spaţiul rural.52

Dar dezvoltarea rurală nu presupune doar agricultură, industriile mici şi mijlocii,

serviciile şi turismul se pot extinde în zona rurală.

Turism

A început să cunoască o uşoară dezvoltare din prisma modernizării

infrastructurii. Numărul pensiunilor a crescut în perioada 1998-2003 de la 600 la

3500, numărul locurilor de cazare, în 2003, fiind de 28 000, faţă de 3 776, în 1998.53

27 de judeţe predomină în ceea ce priveşte dezvoltarea de pensiuni, cele mai

multe se regăsesc în partea centrală, de N-E şi N-V a ţării.54

II .3. Concluzii

Satul, centru de cultură şi tradiţie românească, trece printr-un proces continuu de

schimbare. Dar că această schimbare, din păcate, nu este în bine.

49 ibidem, p.9.50 Dăianu Daniel, Ce vom fi în Uniune,, Ed. Polirom, Iaşi, 2006, p.238.51 ibidem52 Ion Păun Otiman, Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la Uniunea Europeană, Ed. Agroprint, Timişoara, 2000, p. 7.53 Caiete Social Democrate, p.21.54 ibidem

- 20 -


Toate lucrurile par să meargă din ce în ce mai rău, numărul persoanelor care

trăiesc şi muncesc la sat, a scăzut şi, în acelaşi timp, a cunoscut o îmbătrânire continuă;

educaţia elevilor este defectuoasă şi deficitară; sistemul sanitar în mediul rural este şi el

deficitar; infrastructura continuă să fie o mare problemă, multe drumuri devenind

impracticabile pe timp de ploaie, legătura cu alte localităţi realizându-se foarte greu; nici

chiar în domeniul cultural, punctul forte al satului, baza sa evolutivă, lucrurile nu par a

urma o rută ascendentă; singurul domeniu care a cunoscut o dezvoltare este cel turistic.

Să sperăm că prin această aderare la Uniunea Europeană, regresul în care s-a

aflat până acum ruralul României, va înceta şi lucrurile vor începe să se îmbunătăţească.

CAPITOLUL III : Satele europene model de dezvoltare pentru satele

româneşti

III .1. Situaţia satelor europene

În Uniunea Europeană, zona rurală se bazează pe doi piloni fundamentali:

dezvoltarea rurală şi agricultura.

- 21 -


Diferenţa faţă de România, care este necesar de menţionat, este că în agricultură

lucrează mai puţin de 10% din populaţia comunitară, deşi zonele rurale din Uniune

depăşesc 805 din teritoriul său. 55

Restul populaţiei este ocupată în domeniul manufacturier sau munceşte în fabrici

de conserve sau de prelucrarea a lactatelor. 56

În UE-25, ceva mai mult de jumătate din populaţie trăia în zona rurală, asigurând

53% din ocuparea forţei de munca, iar spaţiul rural reprezentând 92% din totalul

suprafeţei.57

Dar, prin comparaţie cu mediul urban al UE-25, diferenţe apar, astfel, venitul pe

cap de locuitor este mult mai scăzut, reprezentând aproximativ o treime din venitul pe cap

de locuitor în mediul urban; sectorul serviciilor este mei puţin dezvoltat; femeile au mai

puţine locuri de munca; accesul la internet şi informaţii este mai redus; iar nivelul de

educaţie superioara este mult mai modest; infrastructura de transport reprezintă la rândul

său o problemă în unele zone rurale. 58

Aceasta analiza este generalizata, existând variaţii între statele membre UE,

decalaje existând de la o ţară la alta.

III .2. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007-2013

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, conceput conform Politicii

de Dezvoltare Rurală a Comunităţii Europene, va fi instrumentul prin care va fi

coordonată dezvoltarea satului românesc.59

55 Ziarul „Satul românesc-sat european”, ediţia din mai 2005, www.infoeuropa.ro , accesat la 12 aprilie 2007.56 ibidem57 Caiete Social Democrate, p.10.58 ibidem, pp. 10-11.59 Ziarul „Satul românesc-sat european”, ediţia din decembrie 2006, www.infoeuropa.ro , accesat 12 aprilie 2007.

- 22 -

http://www.infoeuropa.ro/



Acest program a avut la bază Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005 din

20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală prin Fondul European

Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi acoperă perioada 2007-2013.60

Aplicarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală se face pe două nivele de

bază:

„Naţional – măsuri implementate similar pe întreaga suprafaţă a

României;

Local –măsuri care au la bază iniţiativa locală.”61

Programul este centrat pe patru axe principale:

Axa 1- Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;

Axa 2 - Îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural;

Axa 3 - Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale;

Axa 4 LEADER.

Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier

Este orientată în jurul a trei obiective strategice, urmărindu-se dezvoltarea de noi

produse şi creşterea calităţii lor, prin introducerea de noi tehnologii de procesare:

1. „Îmbunătăţirea aptitudinilor agricultorilor şi persoanelor care îşi

desfăşoară activitatea în sectorul forestier, permiţând un management

mai eficient al exploataţilor agricole şi forestiere şi asigurând o

‚transformare decentă’ a fermelor de subzistenţă;

2. „Îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semi-

subzistenţă şi a unităţilor de procesare şi silvice;

3. Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare

a produselor agricole şi silvice.”62

Axa 2: Îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural

60 Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală,2007-2013, p.4.61 Planul Naţional Strategic, iunie 2006, p. 21.62 Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală,2007-2013, p. 51.

- 23 -


La rândul ei se axează pe trei obiective principale şi urmăreşte să menţină

populaţia şi să îmbunătăţească calitatea mediului rural prin promovarea managementului

durabil al terenurilor agricole şi forestiere:

1. „Asigurarea unei utilizări durabile continue a terenurilor agricole;

2. Conservarea şi îmbunătăţirea stării habitatelor şi a resurselor naturale;

3. Promovarea managementului durabil al terenului forestier.”63

Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

Prin cele trei obiective ale sale se urmăreşte îmbunătăţirea standardelor de viaţă

în vederea stabilităţii populaţiei din zonele rurale:

1. „Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice care vizează creşterea

numărului de locuri de muncă;

2. Creşterea atractivităţii zonelor rurale;

3. Dezvoltarea competenţelor şi sprijinirea organizării actorilor în jurul

proiectelor locale.”64

Axa 4: LEADER

Se axează pe sprijinirea parteneriatelor publice-private la nivel local:

1. „Promovarea potenţialului endogen al teritoriilor;

2. Îmbunătăţirea guvernării locale.”65

III .3. Finanţări pentru satele din Germania

În land-ul Bavaria din Germania, proiecte LEADER au fost implementate cu

succes în unele localităţi.

În Ottmaring, comuna Buchhofen s-a realizat proiectul LEADER privind

„modernizarea şi amenajarea unui local ce oferă posibilitatea organizării de activităţi

culturale, precum şi servirea preparatelor gastronomice specifice zonei.

‚Kulturwirtschaft’, un fel de salon ţărănesc.”66

63 Ibidem, pp.54-55.64 Ibidem,pp.57-58.65 Ibidem,p.60. 66 Ziarul „Satul românesc-sat european”, ediţia din decembrie 2006, www.infoeuropa.ro , accesat 12 aprilie 2007.

- 24 -



Acest salon reprezintă o atracţie atât pentru vizitatori, cât şi pentru localnici,

aceştia având posibilitatea de a servi mâncăruri cu specific tradiţional sau să aprecieze

tradiţiile şi obiceiurile locale.

În localitatea Pittenhart , s-a realizat un proiect LEADER privind „oferirea de

servicii menajere şi bucătărie ţărănească (tip catering) în zona rurală”.67

Acest proiect a reprezentat în amenajarea unei clădiri dotate cu o bucătărie

modernă, o sală de mese, unde mai multe localnice pregătesc şi servesc mâncare gătită

specific zonei şi în acelaşi timp oferă şi servicii menajere la domiciliu.

Programul LEADER a înlocuit programul de preaderare SAPARD şi prevede”

formarea unor grupuri de acţiune recrutate din mijlocul comunităţii locale, care să

detecteze nevoile acestora şi să stabilească priorităţile apoi să întocmească proiecte.”68

III .4. Cum au aderat ţăranii maghiari

O dată cu aderarea Ungariei la Uniunea Europeană, a aderat şi ţăranul maghiar

din localitatea Batonya (Batania).

Această localitate este situată la aproximativ 25 km de Arad şi accesul se poate

realiza prin punctul de frontieră Turnu. Este situată în unitatea de relief preponderent de

câmpie, în estul Ungariei, în judeţul Bekes (Bichiş).Din totalul populaţiei de 8000 de

locuitori, 400 sunt români şi 700 sârbi, restul fiind maghiari.

Îndeletnicirea de bază a locuitorilor este (încă) agricultura.69

S-au pus o serie de întrebări legate de modul în care s-a adaptat ţăranul maghiar

la normele europene, ce s-a pierdut, cum se realizează cultivarea pământului, dacă există

acces la fondurile europene, ce proiecte de viitor există şi cum se prezintă situaţia

producerii de ţuică şi lapte.70

Uniunea Europeană împreună cu statul maghiar oferă subvenţii ţăranului

maghiar, lucru care a avut drept rezultat stabilizarea preţurilor la cereale, tot pământul

existent fiind lucrat.

67 ibidem68 Ziarul „satul românesc-sat european”, ediţia din martie 2007, http://www.infoeuropa.ro/docs/Satul%20românesc,%20sat%20european%20-%20martie%202007.pdf , accesat la 26 aprilie 200769 ibidem70 ibidem

- 25 -

http://www.infoeuropa.ro/docs/Satul%20rom%C3%A2nesc,%20sat%20european%20-%20martie%202007.pdf



Există probleme în ceea ce priveşte creşterea de animale, în special pentru

crescătorii individuali.

„În judeţul Bichiş s-a închis,de curând, cel mai mare complex prelucrare a

cărnii, cel de la Bekescsaba. Au mai rămas doar trei astfel de unităţi, cea de la Szarvas,

pentru curcani, cea de la Oroshaza, pentru pui şi găini, şi cea de la Mezokovacshaza,

pentru gâşte şi raţe.”71 Şi acolo existând probleme ca gripa aviară , boala vacii nebune şi

alte boli.

Cultivarea pământului se face în mod predominant în asociaţie, dar şi în

particular, în cazuri mai reduse, deşi statul maghiar asigură un preţ minim pentru recoltă,

oamenii se plâng că nu le rămâne prea mult în urma plăţii lucrărilor, care sunt destul de

costisitoare.

Aplicarea pentru fonduri europene s-a realizat de puţine persoane şi, în general,

doar pentru a crea „depozite şi uscătoare de cereale”.72

În ceea ce priveşte proiectele pe viitor, viceprimarul populaţiei localităţii

Batonya, susţine că „Autorităţile locale din Batania şi Pecica, împreună cu cele din mai

multe localităţi din Ungaria şi România, au pus bazele unei microregiuni ...Este vorba

despre deschiderea căii ferate Pecica - Batania... Noi deja am depus proiectul, acum

aşteptăm să-l depunem în comun cu partea română direct la Uniunea Europeană. Vom

avea mai multe şanse de reuşită. Mai vrem să depunem proiecte pentru construcţia de

drumuri noi şi îmbunătăţirea celor existente. Am luat deja legătura cu mai multe cariere

de piatră din judeţul Arad, pentru că noi, în Ungaria nu prea avem piatră”.73

În ceea ce priveşte ţuica şi laptele, accizele pentru ţuică sunt prea mari şi nu

rentează a investi în producţie, iar lapte nu se mai produce din cauza lipsei vacilor şi din

cauza dificultăţilor de comercializare a laptelui şi a brânzei în pieţe.

Se pronunţă că: „deocamdată, cel puţin la noi, este destul de greu. Dar sperăm că

va urma o perioadă mai bună, cu mai multe succese. Mai ales că, de când cu aderarea la

Uniunea Europeană, am fost nevoiţi să ne asociem, să ne cumpărăm utilaje. Practic, să ne

pregătim pentru o agricultură privată, modernă. Nu mă întrebaţi dacă este mai bine sau

71 ibidem72 ibidem73 ibidem

- 26 -


mai rău decât înainte de aderare. Este prea devreme pentru un răspuns. Doar viitorul va

da răspunsul corect. Eu sunt optimist.”74

III .5. Concluzii

Cei doi piloni fundamentali ai zonei rurale, în UE, dezvoltarea rurală şi

agricultura, au devenit piloni fundamentali şi în ruralul românesc.

Mai mult, toate satele din ţările care au aderat înaintea României, au trecut, mai

mult sau mai puţin, prin aceleaşi etape, prin care trebuie să treacă şi satele româneşti.

Exemplul ţăranilor maghiari şi al celor germani, arată că schimbarea este

posibilă, la fel va fi şi pentru ţăranii români. Important este să se păstreze optimismul şi

speranţa.

CAPITOLUL IV: Studiu de caz: Şeulia de Mureş şi Bord

IV .1. Scurt istoric

Localităţile Şeulia de Mureş şi Bord se află situate în Depresiunea Colinară a

Transilvaniei, în subdiviziunea cuprinsă între Mureş şi Târnava Mică, cunoscută sub

numele de Podişul Târnavelor, pe cursul inferior al pârâului Şeulia , care se varsă în râul

Mureş ca afluent pe stânga,fiind străjuite de dealuri.

74 ibidem

- 27 -


Drumul naţional 14A, care vine de la Târnăveni, urcă pe un deal, pe partea

terasată cu culturi de viţă de vie şi coboară pe partea acoperită cu pădure; pe partea stângă

se intersectează cu drumul care intră în Bobohalma, dar continuă printre terenurile lucrate

cu grijă de oameni şi ajunge la podul care face trecerea peste valea Cucerzii; după încă

doi kilometri se intră în comuna Cucerdea, cea mai mică comună din judeţul Mureş,

compusă din doar trei sate: Cucerdea, Şeulia de Mureş şi Bord.

Urmărind acelaşi drum, după doi kilometri se intersectează la stânga cu un nou

drum de ţară, păzit de o veche moara părăsită, drumul care face intrarea în Şeulia de

Mureş şi se continuă intrând în Bord.

Dacă se continuă firul şoselei, se ajunge, după 5 kilometri, la intersecţia cu

drumul european E60.

Monografia satului Şeulia de Mureş

Genealogia numelui se presupune că derivă de la numele feudalului SAUL, care

ar fi avut în posesiune înainte de 1379 teritoriul actualului sat, dar nu există dovezi

concrete care să ateste acest lucru.

În prima atestare documentară din anul 1379 localitatea apare cu numele de

Possesio Sauly, apoi sub mai multe denumiri care derivă din SAUL şi anume:

în 1384 se numea Villa Sauli,

în 1428 -Sauli,

în 1439 -Possesiunea Sal,

în 1450- Saly,

în 1469- Sali,

în 1735- Şaulye

şi în 1750 devine Şăulie.

Începând cu 1760 apare sub numele unguresc Olahsalyi adică Şeulia

Românească. 75

Acum apare cu numele de Şeulia de Mureş.

De-a lungul anilor localitatea a cunoscut o dezvoltare continuă prin intermediul

muncilor prestate de locuitorii satului, principalele ocupaţii fiind în agricultură şi

75 Broşura Fii satului Şeulia de Mureş, 2002,p.2

- 28 -


creşterea animalelor. Începând cu anul 1960, odată cu dezvoltarea industriei şi

colectivizarea forţată, s-a înregistrat o migrare a forţei de muncă spre oraşe, tinerii

învăţând în şcoli profesionale, şcoli medii şi chiar şi în facultăţi, dar într-un număr mult

redus, urmând astfel o părăsire tot mai accentuată a localităţii din partea acestora.

Astfel numărul populaţiei a scăzut treptat, astfel încât, în urma recensământului

din anul 2002, numărul populaţiei stabile fiind de 671 de locuitori, comparativ cu anul

1930, când populaţia era de 784 de locuitori.76

Monografia satului Bord

La o distanţă de 2 km de satul Şeulia de Mureş, pe pârâul numit valea Şeuliei

(loc de depozit pentru gunoaiele menajere), între două dealuri paralele pe poziţia est-vest,

se află satul Bord, atestat documentar din 1348.

Marea majoritate a documentelor istorice legate de istoria acestei localităţi, s-au

pierdut cu timpul, dar legendele formării şi dezvoltării Bordului, s-au păstrat de-a lungul

timpului, transmise din generaţie în generaţie.

Conform studiilor istorice realizate se presupune că în anii 900-1000 d.H., în

timpul colonizării Ardealului de către unguri, un grup de ţărani români, au fugit din calea

năvălitorilor, la sud de Valea Mureşului, între dealurile împădurite de stejari şi carpen,

unde şi-au înjghebat nişte bordeie temporare (construite jumătate în pământ, jumătate la

suprafaţă, acoperite cu stuf).

Trecând anii, iar situaţia fiind neschimbată (din cauza continuităţii ocupaţiei

ungare), nu s-au mai putut întoarce la vetrele lor şi şi-au construit aici case, rămânând

permanent în acest loc izolat, dar care le oferea protecţie.

Au fost porecliţi de către oamenii din împrejurimi „bordeieni”, provenind de la

denumirea caselor iniţiale, bordeie, numele satului devenind Bord.

Data exactă de când satul poartă această denumire, nu se cunoaşte, dar, în 1848,

după 500 de ani de trai pe aceste meleaguri, la Marea Adunare de la Blaj, la care au

participat şi bordenii, satul era atestat cu denumirea de Bord, în sat existând preot şi

învăţător.

76 în acest an s-a înregistrat cel mai mare număr al populaţiei. Prima înregistrare a populaţiei având loc în anul 1750, când s-au înregistrat 311 locuitori. La momentul actual nu există o reactualizare a numărlui de locuitori, recensământul din anul 2002 reprezentând ultima înregistrare a populaţiei.

- 29 -


Bordenii, alături de şeuleni, şi-au dat tributul de sânge, în cele două Războaie

Mondiale. În septembrie-octombrie 1944, în bătălia de la Oarba de Mureş,

comandamentul general al artileriei române se afla în interiorul satului Bord, în timp de

dealurile din împrejurimi au fost câmpuri de bătălie şi loc de îngropăciune pentru mulţi

locuitori ai satelor.

Satul s-a dezvoltat puternic în perioada interbelică. Odată cu funcţionarea

Combinatului Chimic de la Târnăveni, numit atunci Nitrogen, care aparţinea armatei şi

care şi-a început activitatea din 1918, unde lucrau aproape jumate din populaţia satului.

Declinul satului a început odată cu colectivizarea, când populaţia s-a decimat în

urma părăsirii satului pentru oraşele din zona judeţului Mureş.

Ce mai poate fii menţionat este că în 1920, existau aproximativ 180 de

gospodării, spre deosebire de anul 2002, când, în urma recensământului, se mai

înregistrau doar 74 de gospodării, numărul populaţiei scăzând treptat şi ea, din cauza

părăsirii satului de către tineri şi îmbătrânirea populaţiei rămase.

IV .2. Calitatea vieţii în cele două sate

Demografia

Cei 671 de locuitori din Şeulia de Mureş trăiesc în 228 de gospodării, în total

existând 365 de clădiri în tot satul. Din totalul de 671 de locuitori, 432 sunt femei,adică

aproximativ 64%,restul de 239 reprezentând locuitorii de sex masculin(36%), iar cam 4%

din total aparţin minorităţii rrome, locuitori de etnie maghiară neexistând.

Ce se mai poate menţiona, existau câteva familii de evrei în ambele sate, dar în

timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost alungate din sat şi nu e ştie ce s-a

întâmplat cu acestea.

Numărul locuitorilor din satul Bord este mult mai redus ca în Şeulia de Mureş,

înregistrând doar 165 de locuitori, dintre care aproximativ 59% sunt de sex feminin (97

de femei) şi restul de 41% sunt de sex masculin(68 de bărbaţi), populaţia de origine

rromă reprezentând cam 1% din totalul populaţiei, locuitori de etnie maghiară neexistând

nici aici, iar peste 80% din totalul populaţiei având peste 60 de ani.

Aceştia locuiesc în 74 de gospodării dintr-un total de 141 clădiri.

- 30 -


La nivel comunal, în anul 2006, s-au înregistrat doar 6 naşteri comparativ cu 29

de cazuri de deces, raportul natalitate-mortalitate fiind negativ la nivelul întregii zone

comunale.

Educaţia

În ceea ce priveşte sistemul de învăţământ, şcoală există doar în Şeulia de Mureş

cuprinzând grădiniţă şi clasele I-VIII.

Elevii din satul Bord frecventează la aceasta şcoală, fiind asigurate burse de

navetă (bani care deservesc plăţii unei maşini care să le asigure transportul se acasă până

la şcoală). Şcoala funcţionează în două schimburi, în 4 săli de clasă şi o sală pentru

grădiniţă.

În prezent, se lucrează la construcţia unei toalete în interiorul şcolii, dotată

corespunzător normelor de igienă. Şcoala a mai beneficiat de fonduri de la Guvern pentru

reabilitare prin schimbarea acoperişului, a uşilor şi înlocuirea geamurilor cu termopane şi

participă la un concurs de granturi pentru dotarea şcolii cu materiale didactice moderne

prin intermediul Proiectului de Relansare a Învăţământului Rural.

În anul şcolar 2001-2002 au fost înscrişi 76 de elevi şi 25 de preşcolari.

Majoritatea şi-au continuat studiile la nivel liceal,profesional, postliceal şi universitar.

Dintre aceştia, în acelaşi an, 5 erau studenţi şi alţi 30 licenţiaţi.77

În prezent se înregistrează un număr de 77 elevi şi un număr de 30 preşcolari.

Din totalul elevilor 14 sunt din Bord şi 8 sunt de etnie rromă. Gradul de promovare al

primului semestru fiind de 99,4% pentru clasele I-IV şi 85,7% pentru clase V-VIII.

La acest număr de elevi se înregistrează un număr de 14 cadre didactice, 2 la

nivel preşcolar, 3 la nivelul claselor I-IV şi 9 la nivelul claselor V-VIII. Din 14 cadre

didactice doar 4 sunt localnice, restul fiind navetiste din oraşele Iernut şi Târnăveni.

Sănătate

În ceea ce priveşte sistemul sanitar, în niciuna din cele două localităţi nu există

dispensar sau măcar vreun punct farmaceutic, nici măcar doctor. Dar, în schimb, există un

punct sanitar, în cadrul căminului, în cazul Şeuliei de Mureş, spaţiu destinat unui program

77 Broşura Fii satului Şeulia de Mureş, 2002,p.15

- 31 -


cu medicii de familie, care are loc o dată pe săptămână. Din păcate un astfel de punct nu

exista în satul Bord. Acest program nu este zilnic, iar în cazul unei urgenţe cel mai

apropiat dispensar se află la o distanţă de 5 km de localitatea Şeulia de Mureş şi la 8 km

de Bord, acolo aflându-se şi cea mai apropiată ambulanţă.

Cultura78

În ciuda faptului că, cultura reprezintă o componentă importantă a vieţii

satului, cea care poate determina creşterea gradului de atractivitate pentru populaţia

tânără, situaţia în aceste două localităţi din acest punct de vedere, nu este aşa.

Din punctul de vedere al locaţiilor cu caracter cultural, cele două sate dispun

doar de căminul cultural, cinematograf sau bibliotecă neexistând.

Într-adevăr, cămine culturale există în ambele sate, dar căminul cultural din

localitatea Bord se află într-o stare precară, necesitând reparaţii serioase, totuşi, în cadrul

locaţiei se desfăşoară o serie de activităţi mai puţin culturale, cum ar fi nunţi,

înmormântări sau adunări populare, acestea din urmă, deşi cu caracter cât de cât cultural,

totuşi nu au loc decât foarte rar.

În ceea ce priveşte căminul din localitatea Şeulia de Mureş, deşi de află într-o

stare mult mai bună, activităţile care se desfăşoară aici sunt la fel ca şi cele care au loc în

localitatea Bord, cu caracter cultural redus, un eveniment care are loc aici, spre deosebire

de Bord, este organizarea de seri culturale pentru tineri, adică discoteci.

Ocuparea forţei de muncă

În anul 2006, 58% din forţa de muncă era ocupată în agricultură, restul fie în

industrie,în comerţ sau alte domenii. Tot anul trecut, în Şeulia de Mureş, a fost deschis, în

clădirea cooperativei, un cafe-bar, care corespunde normelor europene şi urmează a fii

deschis şi un depozit cu materiale de construcţii. Există 3 magazine alimentare în Şeulia

de Mureş şi doar unul în Bord.

Infrastructura

78 răspunde la întrebarea 12 din prima parte a chestionarului

- 32 -


Drumul comunal DC84 care străbate cele două localităţi, măsoară, de la

intersecţia cu DN14A şi până la ieşirea din localitatea Bord, 6,4 km, distanţa dintre cele

două localităţi fiind de 2 km, iar lungimea drumului care trece doar prin Şeulia măsoară

2,4 km şi lungimea drumului care trece doar prin Bord măsoară 2 km.

Există, în prezent, un proiect (aflat în stadiul pregătirii documentaţiei necesare) de

modernizare a drumului comunal pe o lungime de 4,4 km, de la intersecţia cu drumul

naţional şi până la ieşirea din localitatea Şeulia de Mureş, practic doar pe lungimea

drumului care traversează localitatea Şeulia.

Totuşi calitatea drumului care traversează Şeulia este mult mai bună decât a

drumului care traversează Bordul, unde, atunci când plouă, o mare parte a drumului nu

poate fi utilizată.

În anul 2001 s-a realizat introducerea reţelei de apă potabilă în localitatea Şeulia,

a intrat în funcţiune un bazin de colectare de 100 metri cubi realizat printr-un credit

garantat de Guvernul României,urmând darea sa în folosinţă un an mai târziu, dar în mod

inegal,astfel încât,în prezent 45% din cei intervievaţi au racord la reţeaua de apă potabilă.

În Bord nu există o astfel de facilitate şi nici nu intră în planurile primăriei, în viitorul

apropiat, de a realiza acest lucru.

Reţea de canalizare nu există în niciuna din cele două localităţi, din păcate,

gradul de poluare este foarte ridicat, toate reziduurile împreună cu gunoiul menajer sunt

depozitate de cele mai multe ori în locuri nepotrivite sau aruncate în pârâul Şeulia.

Primăria intenţionează să aplice pentru o finanţare pentru introducerea reţelei de

canalizare în comuna Cucerdea şi în localitatea Şeulia de Mureş, Bordul fiind omis din

proiectul tehnic şi din detaliile de execuţie.

Telecomunicaţii

În ceea ce priveşte oficiul poştal, acesta nu există în niciuna din cele două

localităţi, oficiu poştal există numai în centrul de comună Cucerdea alături de primărie,

sediul poliţiei, dispensar, punct farmaceutic,bibliotecă, în schimb, există un punct poştal,

lângă biserică, unde se pot expedia scrisori şi există poştaş care distribuie scrisorile şi

venitul locuitorilor pensionari (pensiile).

- 33 -


În anul 1995 s-a realizat conectarea la telefonia fixă automată în Şeulia şi în anul

1996 acest lucru s-a realizat şi în Bord. Numărul de abonamente la telefonia fixă a scăzut

drastic în ultimii ani datorită numărului tot mai ridicat de telefoane mobile. În urma

centralizării răspunsurilor locuitorilor din Şeulia de Mureş: 81% din cei intervievaţi deţin

aparate de radio, 87,5% deţin cel puţin un televizor; aproximativ 31,5% au abonament la

reţeaua de telefonie fixă comparativ cu 80% care au telefon mobil; 31,5% au calculator

dar doar 5% din aceştia sunt conectaţi la reţeaua de internet.

În Bord, 90% din cei chestionaţi deţin televizor, tot atâţia au în posesie radio,

70% deţin telefoane fixe, dar care aparţin unei companii de telefonie mobilă (Zapp), 15%

au telefon mobil şi nicio persoană din Bord care a participat la acest sondaj nu are

calculator sau Internet.

Utilităţi

Electricitate există în ambele localităţi de peste 50 de ani, în schimb,doar în anul

1994 s-a realizat introducerea de gaz metan, înlocuind încălzirea cu lemne de până atunci,

în Şeulia de Mureş, iar în anul 1995 realizându-se acest lucru şi în Bord.

Agricultura

În Şeulia de Mureş, toate persoanele intervievate practică agricultura în grădină

şi deţin teren arabil, niciuna nu deţine livezi, 27% din ele au în proprietate teren

împădurit, 8% din deţin în proprietate vie şi 60% din ele deţin peste un hectar de teren

arabil şi din aceste persoane aproape jumătate au dat în arendă terenul sau nu îl folosesc.

Bordul, prin poziţia sa geografică (înconjurat din toate părţile de dealuri), este

locul propice pentru culturile de viţă de vie, 45% din oamenii e aici care au participat la

acest sondaj, deţinând în proprietate, terenuri cu viţă de vie şi 10% deţin suprafeţe

împădurite.

Toate gospodăriile care deţin grădină, în ambele sate.

În viziunea primarului, pentru ca agricultura să corespundă cerinţelor şi

standardelor impuse de Uniunea Europeană, trebuie realizată comasarea terenurilor şi

folosirea lor în sisteme organizate în asociaţii, pe parcele. Trebuie lucrat în comun, prin

folosirea unei tehnologii moderne.

- 34 -


Pentru realizarea acestui lucru, însă, este nevoie de multă muncă de convingerea

populaţiei, muncă individuală,cu fiecare individ în parte.

Sau necesitatea unui întreprinzător privat care să se ocupe de această problemă

ar atrage de la sine rezolvarea problemelor în agricultură. Mai există de asemenea o

viziune ecologică asupra agriculturii.

În ceea ce priveşte creşterea animalelor, nu există nicio fermă de animale în

niciuna din cele două sate, în schimb există o fermă de păsări în apropiere, mai exact în

comuna Cucerdea, fermă axată pe producţia de ouă, care corespunde normelor şi

cerinţelor europene.

Animalele crescute în gospodăriile oamenilor sunt destinate exclusiv pentru

consumul propriu. În total existând aproximativ 486 de ovine şi 164 de bovine în Şeulia

de Mureş şi 487 de ovine şi 56 de bovine în Bord.

Turism

Din păcate turismul nu este dezvoltat în cele două localităţi, dar în ultimii ani s-

au înregistrat cazuri în care persoane de la oraş sau din străinătate au cumpărat case în

localitatea Şeulia de Mureş, care deservesc ca şi case de vacanţă pentru noii proprietari.

Acest lucru a generat o viziune particulară a primarului de a transforma localitatea Bord

într-un sat de vacanţă. Dar acest lucru necesită dezvoltarea infrastructurii, modernizare,

canalizare, introducerea apei şi în această localitate, modernizarea iluminatului public, a

punctelor sanitare şi farmaceutice, asigurarea mijloacelor de transport în comun şi mai

ales investiţii şi publicitate,dar, în viitor, edilii speră să realizeze şi acest lucru.

IV.3. Cât de aproape sunt cele două sate de UE în viziunea

locuitorilor săi

3.1. Metodologia cercetării

- 35 -


S-a realizat un sondaj de opinie, format din 43 de întrebări79, grupate în trei părţi,

prima parte cuprinde 24 de întrebări, grilă şi nu numai, legate de modul de viaţă, de

gospodări fiecăruia, familie, utilităţi, facilităţi ş.a., cea de-a două parte are 10 întrebări, la

care oamenii au fost nevoiţi să formuleze propriile răspunsuri, bazate pe cunoştinţele lor

cu privire la Europa, Uniunea Europeana, satele europene, aşteptări şi dorinţe legate de

Uniunea Europeană şi cea de-a treia parte este formată din 9 întrebări cu răspunsuri date

din care oamenii trebuiau să aleagă răspunsurile care li se păreau corecte.

Populaţia de referinţă : populaţia adultă a celor două sate Şeulia de Mureş şi

Bord.

Volumul eşantionului: 50 de persoane, dintre care 30 locuitori ai Şeuliei de

Mureş şi 20 locuitori ai Bordului.

Locaţia : interviurile s-au desfăşurat la domiciliul persoanelor şi au putut opta

între a completa singuri chestionarul sau să răspundă la întrebări.

3.2. Partea I

1. Cât de mulţumit sunteţi de satul dumneavoastră?

79 Întrebările din prima şi dea de-a treia parte sunt preluate din Fundaţia Pentru o Societate Deschisă

România, EuroBarometrul Rural, decembrie 2002,

www.gallup.ro/romana/poll_ro/releass_ro/pr030226_ro/pr030226_ro.htm, accesat februarie 2007 şi

Fundaţia Pentru o Societate Deschisă România, EuroBarometrul Rural, Valori europene în sate

româneşti, 2005, [www.osf.ro/ro/publicatii.php?id_cat=4], accesat februarie 2007.

- 36 -

http://www.osf.ro/ro/publicatii.php?id_cat=4

http://www.gallup.ro/romana/poll_ro/releass_ro/pr030226_ro/pr030226_ro.htm


Figura 4. 1: Gradul de mulţumire cu privire la sat

46,6% din persoanele din Şeulia de Mureş se pronunţă a fi foarte

mulţumite de satul lor, comparativ cu doar 15% din persoanele din Bord

care susţin acelaşi lucru;

36,7% din persoanele din Şeulia de Mureş sunt destul de mulţumite de

satul lor, comparativ cu 50% din persoanele din Bord care susţin acelaşi

lucru;

10% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 30% din persoanele din Bord

nu sunt prea mulţumite de satul lor

şi 6,7% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 5% din persoanele din

Bord susţin că nu sunt deloc mulţumite de satul lor.

Se poate observa că locuitorii Şeuliei de Mureş sunt, în general, mai încântaţi de

satul lor decât cei din Bord; condiţiile de viaţă mai bune, facilităţile determină şi gradul

de mulţumire al locuitorilor.

Pentru locuitorii din Bord, viaţă la sat este mai puţin avantajoasă şi bună decât

pentru locuitorii din Şeulia de Mureş, în general, susţinând a fii destul de mulţumiţi de

satul lor şi chiar, uneori, nu prea mulţumiţi.

Comparativ cu locuitorii Şeuliei de Mureş, unde 6,7% din persoanele chestionate

sunt deloc mulţumite de satul lor, în Bord, 5% susţin acelaşi lucru.

2. Cât de mulţumit sunteţi de felul în care trăiţi?

- 37 -


Figura 4. 2:Gradul de mulţumire privind modul de viaţă

17% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 15% din persoanele din Bord

au răspuns că sunt foarte mulţumite de felul în care trăiesc;

un procentaj de 36% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 45% din

persoanele din Bord au răspuns că sunt destul de mulţumite;

persoanele din Şeulia de Mureş, în proporţie de 40%, şi persoanele din

Bord, în proporţie de 25% , nu sunt prea mulţumite de felul în care

trăiesc,

în timp ce 7% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 15% din persoanele

din Bord nu sunt deloc mulţumite de felul în care trăiesc.

Şi în acest caz, populaţia Bordului nu se pronunţă a fi foarte mulţumită de modul

lor de viaţă, păstrându-se, totuşi, o părere optimistă, 45% dintre aceştia, fiind destul de

mulţumiţi.

Surprinzător că populaţia Şeuliei de Mureş se declară nu prea mulţumită de felul

în care trăieşte comparativ cu cea a Bordului, care în mod evident, trăieşte în condiţii

mult mai puţin bune, 40% în Şeulia comparativ cu 25% în Bord.

3. Cât de mulţumit sunteţi de viaţa dvs. socială (relaţiile cu vecinii, familia,prietenii,

colegii)?

46,7% din şeuleni sunt foarte mulţumiţi de viaţa lor socială, 36,6% dintre aceştia

sunt destul de mulţumiţi de viaţa lor socială, 16,7% sunt nu prea mulţumiţi şi nu există

- 38 -


niciun locuitor al niciunuia din cele două localităţi care să fie deloc mulţumit de viaţa lor

socială; 35% din bordeni sunt foarte mulţumiţi, 45% sunt destul de mulţumiţi şi 20% sunt

nu prea mulţumiţi de viaţă lor socială.

Figura 4. 3: Gradul de mulţumire privind viaţa socială

Viaţă personală şi socială a oamenilor se încadrează în tiparele normale. Cauzele

înţelegerii sau a neînţelegerii dintre oameni nu au relevanţă pentru acest studiu, important

este observarea răspunsurilor.

4. Cum apreciaţi că sunt veniturile familiei dvs.?

- 39 -


Figura 4. 4: Veniturile gospodăreşti

36,6% din cei chestionaţi din localitatea Şeulia de Mureş şi 35% din cei

din Bord , susţin că veniturile lor sunt satisfăcătoare;

6,7% din persoanele din Şeulia de Mureş au răspuns că veniturile lor sunt

foarte bune, comparativ cu 0% din persoanele chestionate din Bord, care

au ales acelaşi răspuns ;

30% din şeuleni şi 35% din bordeni au venituri bune; în ambele sate 20%

din persoanele chestionate susţin că veniturile lor sunt proaste

şi 6,7% din locuitorii şeuleni au venituri foarte proaste, comparativ cu

10% din bordeni, care susţin acelaşi lucru.

Nicio persoană, din cele intervievate din Bord, nu deţine venituri foarte bune, în

general, veniturile lor sunt satisfăcătoare şi bune, în unele cazuri chiar foarte proaste.

Lipsa veniturilor sigure a o problemă, iar persoanele pensionare sunt majoritare,

banii abia ajungându-le pentru medicamente şi cele trebuincioase traiului.

5. Cum consideraţi că sunt, în prezent, condiţiile dvs. de viaţă comparativ cu cele de

acum un an?

- 40 -


26,6

13,4 16,623,4

10

2515

35

1510

0102030405060708090

100

La fel caanul

trecut

Mai bune Mult maibune

Maiproaste

Mult maiproaste

Seulia de Mures

Bord

Figura 4. 5: Condiţiile de viaţă comparativ cu cele de acum un an

Răspunsurile sunt aproximativ la fel în cele două localităţi, 26,6% din cei din

prima localitate şi 25% din cei de-a doua, au răspuns că trăiesc la fel ca anul trecut;

13,4% din persoanele din Şeulia de Mureş, comparativ cu 15% din persoanele din Bord,

trăiesc în condiţii mai bune ca anul trecut.

Diferenţe apar acum, 16,6% din cei din Şeulia de Mureş şi 35% dintre cei din

Bord, trăiesc mult mai bine comparativ cu acum un an; 23,4% din persoanele chestionate

din Şeulia de Mureş şi 15% din cele din Bord, cred că condiţiile de viaţă de acum sunt

mai proaste decât acum un an şi 10% din locuitorii din ambele sate cred că condiţiile de

viaţă de acum sunt mult mai proaste decât acum un an.

Se poate observa că, în general, în ciuda traiului şi a lipsurilor mai acute din

Bord, oamenii sunt mulţumiţi de felul în care trăiesc în prezent,afirmând ca le merge mei

bine în acest an.

6. În familia dvs., dispuneţi de anumite sume de bani că fonduri de

siguranţă(economii)?

- 41 -


Figura 4. 6: Economii

36,6% dintre Şeulenii chestionaţi şi 60% dintre bordeni, au răspuns afirmativ;

53,4% în Şeulia de Mureş şi 30% în Bord, au răspuns negativ şi 10% din persoanele din

ambele sate au ales să nu răspundă la această întrebare.

Banii sunt puşi deoparte pentru zile negre sau pentru îngropăciune, cum au

afirmat oamenii din cele două localităţi.

Locuitorii Bordului se gândesc mai des la aceste zile negre şi îşi economisesc

banii, lucru pe care locuitorii Şeuliei de Mureş, îl fac, dar în număr mai mic.

7. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de locuinţa dvs.?

Figura 4. 7: Gradul de mulţumire privind locuinţa

20% din cei din Şeulia de Mureş şi 20% din Bord, sunt foarte mulţumiţi de casa

lor; 53,4% din Şeulia de Mureş şi 55% din Bord, sunt destul de mulţumiţi de locuinţa

- 42 -


lor; 20% din Şeulia de Mureş şi 15% din Bord, nu prea sunt mulţumiţi de gospodăria

lor şi 6,6% din cei din Şeulia de Mureş şi 10% din cei Bord, afirmă că sunt deloc

mulţumiţi de locuinţa lor.

S-ar dori condiţii mai bune, facilităţile lipsesc, mai ales în satul Bord, unde

racord la apă nu există, de canalizare nici nu se mai pune problema, vârsta mai înaintată a

persoanelor din Bord, nu le mai permite să se ocupe de repararea şi consolidarea caselor.

Dar, cu toate acestea, gradul de mulţumire e mai ridicat în Bord decât e în Şeulia de

Mureş.

8. Unde se află closetul dvs.?

La această întrebare răspunsurile au fost în proporţie de 100% în satul Bord, ‚În

curte’, toţi cei chestionaţi şi toate gospodăriile din sat au toaleta în curte, situaţia, însa, nu

se prezintă la fel şi în Şeulia de Mureş, unde, într-adevăr, marea majoritate a

gospodăriilor, au toaleta în curte, însă, există cazuri în care în unele gospodării deţin şi

toaletă în curte cât şi în interiorul casei.

Persoanele care au afirmat că deţin toaleta şi în interiorul casei, sunt preotul,

primarul şi unii gospodari mai tineri care şi-au realizat şi propria reţea de canalizare şi

racord particular la apă.

9. Care este situaţia locuinţei în care staţi, în privinţa următoarelor utilităţi?

Figura 4. 8: Racord la apă , canalizare, gaze naturale şi electricitate

- 43 -


Cum am menţionat şi mai sus, ambele sate au racord la electricitate şi la gaze

naturale, însă, racord la apă potabilă, există doar în prima localitate, în Şeulia de Mureş,

dar şi aici, doar 45% din cei chestionaţi au această facilitate, ceea ce nu se poate spune la

fel şi despre localitatea Bord, unde, în prezent, nu există reţea de apă şi nici în planurile

de viitor a Consiliului Local nu se prevede că acest lucru se va realiza.

La reţeaua de apă potabilă, în Şeulia de Mureş, sunt legate doar gospodăriile

aflate de-a lungul drumului principal, pe străzile secundare încă nu s-au finalizat lucrările.

Racord la canalizare nu există în niciunul din cele două sate, însă, în unele

gospodării şi-au făcut oamenii propriile canalizări, prin propriile eforturi.

În toate celelalte gospodării, apa provine din fântâni, nu s-au făcut studii pentru a

determina calitatea ei, dar sătenii susţin că „e cea mai bună”.

- 44 -


10. Aveţi:

Figura 4. 9: Graficul privind posesia de aparatură electrocasnică

Se poate observa că populaţia din Bord deţine, într-un grad mai ridicat produse

electrocasnice decât populaţia din Şeulia de Mureş (maşină de spălat, frigider, televizor,

radio).

Chiar şi numărul de abonaţi la reţeaua de telefonie fixă este mai mare aici. Dar,

de precizat că, reţeaua de telefonie fixă, aparţine, de fapt, unei companii de telefonie

mobilă (Zapp).

În ceea ce priveşte, numărul de telefoane mobile, calculatoare şi Internet, în

Bord, acestea fie sunt in număr mult mai mic, fie lipsesc.

- 45 -


11. De unde primiţi informaţii despre ce se întâmplă în ţară şi în lume? 80

Figura 4. 10: Sursele de informare despre ce se întâmplă în ţară şi în lume

Cea mai mare apreciere o are televizorul, 70% dintre persoanele din Şeulia de

Mureş au apreciat acest lucru şi cei din Bord au susţinut în majoritate că televizorul le dă

cele mai multe informaţii.

Radioul este şi el o sursă importantă de unde oamenii îşi preiau informaţiile, el

ocupând, alături de televizor,primele poziţii, 60% din şeuleni, apreciază radioul că fiind

o sursă importantă de ştiri, la fel gândind şi 80% dintre bordeni.

Ziarele sunt citite în egală măsură de locuitorii celor două sate, 40% din

persoanele din ambele sate, admit că preiau informaţii şi din ziare.

Accesarea internetului se face doar de către persoanele din Şeulia de Mureş care

au afirmat că sunt conectaţi la reţeaua de internet, respectiv 5% dintre aceştia preiau

informaţii de pe internet.

În proporţie mai mică, sătenii din ambele sate recunosc că află ştiri „de prin

vecini”, respectiv 15% din şeuleni şi 10% din bordeni.

Ce se poate observa, este că, bordenii sunt mult mai interesaţi de a se pune la

curent cu ultimele ştiri, procentul lor demonstrează că se uită mai mult la televizor şi

ascultă mai mult la radio, decât o fac şeulenii, deşi sunt mai izolaţi, acest lucru nu pare a

fi o piedică în calea cultivării populaţiei.

13. Ce mijloace de transport în comun există la dvs. în sat?

80 la aceată întrebare subiecţii puteau bifa de la unul până la cinci răspunsuri, astfel, procentajele din grafic reprezintă totalitatea răspunsurilor înregistrate

- 46 -


Răspunsul, pe cât de simplu, pe atât de negativ. Nu există mijloace de transport

in comun în niciunul din cele două localităţi.

În cazul în care se doreşte să se călătorească cu mijloace de transport în comun,

oamenii trebuie să meargă pe jos până la drumul naţional 14A care face legătura dintre

cele două oraşe apropiate celor două localităţi, Târnăveni şi Iernut, şi acolo trebuie să

aştepte maşinile.

14. Dispuneţi de mijloc de transport particular? 81

Figura 4. 11: Graficul mijloacelor de transport particulare

20% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 255 din cele din Bord, nu

deţin niciun mijloc de transport particular;

10% din cele din Şeulia de Mureş şi 1% din cele din Bord, deţin

tractoare;

cu bicicleta circulă 30% din persoanele chestionate din Şeulia de Mureş

şi 35% din cele din Bord ;

au maşină 37% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 10% din cele din

Bord;

şi cu căruţa circulă 20% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 25% din

cele din Bord.

15. Câte surse de venit aveţi la dvs. în locuinţă şi câte persoane locuiţi?

81 la aceasta întrebare a fost permis să se bifeze mai multe variante, în funcţie de mijloaceel de transpot pe care le deţine fiecare persoană în parte

- 47 -


În localitatea Bord, din cele 20 de persoane chestionate, 35% sunt salariate, (7

persoane din 20 sunt salariate, 3 din acestea au doar o sursă de venit în familie, cu care se

întreţin de la 2 la 4 membrii, celelalte 4 mai au, în gospodărie şi alte surse de venit, ale

altor membrii, în alte gospodării mai existând ca sursă de venit alocaţia şcolară a

copiilor).

65% din persoanele chestionate din Bord sunt pensionare, având doar sursa lor

de venit, în unele cazuri pe cea a soţului/soţiei, în marea majoritate, familiile sunt

formate doar de doi membrii, ambii pensionari.

În Şeulia de Mureş, din cele 30 de subiecţi intervievaţi, 54% sunt pensionari, (16

persoane, dintre care jumătate sunt singuri şi trăiesc din propria pensie şi cealaltă

jumătate însumează două surse de venit, ambele pensii).

46% din persoanele din Şeulia de Mureş sunt salariate, mai mult de jumătate

având pe lângă salar, ca sursă de venit, şi alocaţia copiilor.

16-17. Sunteţi înscrişi la medicul de familie? Unde se află cabinetul medicului dvs.

de familie?

Locuitorii ambelor sate sunt, în proporţie de 99%, înscrişi la medicul de familie,

însă, după cum s-a menţionat şi mai sus, cabinete medicale nu există în niciunul din cele

două sate.

18. Practicaţi agricultura?

În Şeulia de Mureş, 40% din cei intervievaţi practică agricultura la scară mai

mare (deţin pământ arabil cu suprafaţa peste 1 ha, pe care îl lucrează), restul de 60% sunt

persoane care practică agricultura în grădină sau pe teren arabil cu suprafaţă mai mică de

un hectar.

- 48 -


Figura 4. 12: Practicarea agriculturii în Şeulia de Mureş

Din totalul de 30 de persoane, 37% deţin fie vie, fie pădure, pe lângă teren

arabil.

În Bord, doar 45% din persoanele chestionate practică agricultura pe terenuri cu

suprafaţă mai mare de 1 ha, restul de 54% practică doar în grădină sau pe câmp, pe o

suprafaţă mai mică de un ha.

Figura 4. 13: Practicarea agriculturii în Bord

Din total, 60% deţin, pe lângă teren arabil, şi vie sau pădure.

19. Există cineva la dvs. în gospodărie care este asociat(ă), sau are în proprietate o

afacere particulară?

Din totalul de persoane din ambele sate, doar 4 persoane (8%) au afirmat că în

familia lor există persoane care au o afacere proprie şi aceste persoane sunt din Şeulia de

Mureş, în Bord neexistând, din persoanele chestionate, nicio persoană care să deţină o

afacere particulară.

- 49 -


20. Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o fermă/exploataţie proprie?

Figura 4. 14: Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o fermă/exploataţie proprie?

În niciunul din cele două sate nu sunt prea multe dorinţe de a înfiinţa vreo fermă

în perioada următoare, în ambele localităţi 60% din cei chestionaţi nu au niciun interes de

a acţiona, pe viitor, în acest sens.

Doar 20% din persoanele din Şeulia de Mureş au în plan înfiinţarea unei

ferme/exploataţie agricolă, comparativ cu 10% din persoanele din Bord, care au acelaşi

plan

Totuşi, procentajul celor care nu ştiu dacă li se va ivi ocazia de a înfiinţa vreo

fermă/exploataţie agricolă este mai ridicat decât al celor care doresc să înfiinţeze,în Bord,

cel puţin, 30% din persoanele chestionate din Bord, au răspuns ‚Nu ştiu’ la această

întrebare.

21. Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o firmă/afacere proprie?

Figura 4. 15: Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o firmă/afacere proprie?

- 50 -


Situaţia, în acest caz, este cumva similară, întrebării precedente, astfel, 60% din

persoanele din ambele date au declarat că nu au nicio intenţie de a vreo firmă sau afacere

proprie în următoarea perioadă.

24% din locuitorii Şeuliei de Mureş au răspuns pozitiv la această

întrebare comparativ cu 10% din cei din Bord

şi 16% din cei din Şeulia de Mureş şi 30% din cei din Bord, nu ştiu dacă

vor ajunge să aibă afacere proprie în perioada următoare.

22. În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi

familia dvs.?

Figura 4. 16: În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi familia dvs.?

(Şeulia de Mureş)

La această întrebare, li s-a cerut subiecţilor să precizeze pentru fiecare opţiune în

parte (creştere de preţuri, impozite, şomaj şi criminalitate) cât de mult le influenţează

viaţa, mult, puţin sau deloc.

Pentru persoanele din Şeulia de Mureş, factorul care le provoacă cel mai mult

nelinişte este creştere de preţuri (60%), urmată îndeaproape de teama de impozite (55%)

şi criminalitate (40%)82.

Şomajul reprezintă o ameninţare doar pentru persoanele salariate care au răspuns

chestionarului.

82 De menţionat ar fi faptul că în ultima perioadă în Şeulia de Mureş au avut loc o serie de jafuri şi chiar şi o crimă, lucruri care au influenţat răspunsurile la această întrebare

- 51 -


Pentru persoanele chestionate din Bord, cea mai mare teamă o provoacă

creşterea impozitelor (75%), urmată de creşterea de preţuri (65%) şi de criminalitate

(45%).

Şomajul nu reprezintă nicio mare teamă, decât pentru persoanele salariate care

au răspuns chestionarului, la fel ca şi în Şeulia de Mureş.

Figura 4. 17: În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi familia dvs.?

(Bord)

23. Credeţi că e important sau nu ca :

Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă;

Oamenii care chinuie animalele să fie pedepsiţi;

Animalele de curte să fie anesteziate înainte de a fi sacrificate?

Din păcate, oamenii de la ţară nu acordă o prea mare importanţă bunăstării

animalelor şi drepturilor acestora, din acest punct de vedere, situând-se încă departe de

opiniile europene.

Recunosc că animalele necesită condiţii bune de viaţă în proporţie de 46%, însă

cred că este deloc important ca animalele să fie anesteziate înainte de a fi sacrificate

( 40%) şi cred că nu e prea important ca oamenii acre chinuie (intenţionat) animalele, să

fie pedepsiţi (34%).

- 52 -


Figura 4. 18: E important sau nu ca : Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă; Oamenii

care chinuie animalele să fie pedepsiţi; Animalele de curte să fie anesteziate înainte de a fi

sacrificate? (Şeulia de Mureş)

În cazul Şeuliei de Mureş părerile sunt amestecate în ceea ce priveşte cele trei

enunţuri, însă,în cazul Bordului, părerile sunt mai compacte, 70% din persoane consideră

că foarte important ca animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă şi că oamenii

care chinuie animalele să fie pedepsiţi. În ceea ce priveşte celelalte răspunsuri, au

înregistrat doar 10% procente în ambele cazuri.

Figura 4. 19: E important sau nu ca: Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă; Oamenii care

chinuie animalele să fie pedepsiţi; Animalele de curte să fie anesteziate înainte de a fi sacrificate?

(Bord)

- 53 -


Totuşi 40% dintre aceştia consideră a nu fi prea important ca animalele de curte

să fie anesteziate înainte de a fi sacrificate.

Restul de 60 de procente este împărţit în mod egal celorlalte răspunsuri,

respectiv, câte 20 de procente pentru ‚Foarte important’, ‚Destul de important’ şi ‚Deloc

important’.

24. Cine sacrifică animalele la dvs. în gospodărie? 83

Marea majoritate a ales să răspundă că ei sunt responsabili cu sacrificatul

animalelor, uneori această muncă împărţindu-se, soţul fiind responsabil cu sacrificatul

animalelor de talie mai mare, iar soţia de păsările de curte. Acest răspund, însă, nu e

general, o parte din cei chestionaţi, nu sacrifică animale, de acest lucru ocupându-se alţi

membri ai familiei, uneori apelând la vecini sau cunoscuţi.

Figura 4. 20: Cine sacrifică animalele în gospodărie

83 La această întrebare li s-a permis oamenilor să aleagă mai multe variante de răspuns.

- 54 -


3.3. Partea a-II-a

Întrebările din această parte încearcă să surprindă atitudinile pe care le au

locuitorii celor două sate faţă de Europa şi Uniunea Europeană, să sintetizeze diferenţele

dintre satele lor şi satele europene, să surprindă imaginea generală a ruralului românesc

asupra Uniunii Europene şi integrării României în structurile europene.

1. Ce este Europa?84

Răspunsurile la această întrebare denotă o uşoară confuzie a sătenilor asupra

înţelesului de Europa, mulţi dintre aceştia confundă Europa cu Uniunea Europeană.

Răspunsurile sunt variate, unii înţelegând prin Europa doar un continent, pentru

unii continentul în care trăiesc, pentru alţii Europa e o necunoscută: „după câtă geografie

ştiu, Europa este un conglomerat de state care trăiesc civilizat şi liber”, (bărbat, Bord,

80 de ani),

„Tot aud de ea, dar nu ştiu ce e, dar dacă vine Europa asta o să ne fie mai bine

că am avut destul rău”, (femeie, Şeulia de Mureş, 87 ani. )

Unele persoane au o definiţie mai metaforică asupra Europei, şi anume „ Europa

este un pahar şi Uniunea Europeană este spuma din pahar formată din statele care îl

compun,” (femeie, Şeulia de Mureş, 60 de ani).

Primarul şi preotul din Şeulia de Mureş, evident persoanele cu cultură generală

mai dezvoltată susţin că Europa este „ lagărul de civilizaţie al lumii vechi care în prezent

caută o reconciliere a tuturor cetăţenilor care fac parte din această uniune şi nu

numai...” (preot, Şeulia de Mureş, 55 de ani.),

„Din punctul meu de vedere aş spune că Europa este ca o mare insulă la care

toate statele au dreptul şi pot să acceadă. Depinde de voinţa popoarelor de ambiţia lor şi

de durata în care doresc să o facă. Este o mare familie în care cei ce doresc şi vor, au un

loc al lor propriu”, (primar, 45 de ani).

84 Întrebările din această parte sunt preluate din: Mălina Voicu, Cât de european este satul românesc?, www.dilemaveche.ro/index.hp?nr=173&cmd=articol&id=5792 , accesat martie 2007.

- 55 -

http://www.dilemaveche.ro/index.hp?nr=173&cmd=articol&id=5792


2. Cum vă imaginaţi că arată satele din ţările membre ale Uniunii Europene?

Satul european este bogat şi frumos, oamenii trăiesc bine, au mai multe condiţii

şi infrastructură este foarte dezvoltată. Se poate observa că sătenii s-au referit mai mult la

dezvoltarea economică a satului european.

În general oamenii susţin că satele europene sunt mult mai frumoase,mai

dezvoltate din toate punctele de vedere, mai curate, mai prospere; „mai frumoase,

asfaltate, cu canalizare, cu internet, cu transport în comun”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 35

de ani);

„Şosele, apă curentă, gaz, electricitate, mijloace de transport şi cu pensii mai

mari, condiţii foarte bune de trai”, (bărbat, Bord, 61 de ani);

„Curate, în care agricultura se face mecanizat, nivelul economic mare, crescut

şi populaţia mai educată, cu un nivel mai crescut al culturii”, (bărbat Şeulia de Mureş, 25

de ani);

„Am auzit că acolo nu merg oamenii la sapă pe hotar cum mergem noi”, (femeie

Şeulia de Mureş, 63 de ani).

Un număr destul de mare din persoanele chestionate şi-au rezervat dreptul de a

nu răspunde la această întrebare pe motivul că nu ştiu.

3. Comparaţi satul dvs. cu un sat european.

Raportându-se la ce au auzit şi văzut la televizor cu privire la satele europene,

răspunsul general a fost că satul lor nu poate fi comparat cu un sat european, satul lor

fiind cu mult sub nivelul satelor europene.

„Diferenţă dintre cer şi pământ”, (bărbat, Bord, 61 de ani);

„ Satul nostru pe lângă un sat european e ca şi un copil pe lângă un părinte”,

(femeie, Şeulia de Mureş, 86 de ani);

„ Foarte multe diferenţe; în satele europene sunt şosele şi la noi nici măcar

drumul nu este pietruit, nu exista o şcoală , nu avem un pod bun”, (bărbat, Bord, 21 de

ani);

„ Nu se poate compara. Motivul: raportul cetăţean şi societatea civila în ţările

europene plus respectarea legilor date de către consilii sunt respectate, pe când la noi

orice lege se încalcă”, (preot, Şeulia de Mureş ).

- 56 -


Sunt şi câteva impresii mai pozitive ale satului românesc, gradul de poluare nu

este atât de ridicat.

„Aerul e mai curat la noi, singurul aspect pozitiv la noi”, (bărbat, Bord, 50 de

ani), „ satul meu nu îl consider rău. Trebuie să te bucuri de satul tău. E mai slab, de

categoria a treia. Toţi românii vor să comande dar nici unul nu vrea să asculte. Mai e

mult până le ajungem pe cele europene. Ne trebuie o conducere bună”, (bărbat, Bord, 80

de ani).

Satul lor nu poate fii comparat cu un sat european pentru că nu e dezvoltat din

punct de vedere economic, lipsurile din propriul sat: drumuri asfaltate, canalizare, reţea

de apă, mijloace de transport în comun, lipsa unei dispensar, a unei farmacii, a unui

magazin aprovizionat cu un număr mai mare de produse şi a unei şcoli pentru copii (în

Bord) şi multe altele, nu lipsesc satelor europene, iar faptul că sunt prezente în cele două

sate, înseamnă că satele nu se pot compara cu cele europene.

4. Cât de european este satul dumneavoastră?

Impresia negativă continuă să se păstreze ca şi în celelalte întrebări, majoritatea

persoanelor afirmând că satul lor nu este deloc european (50% din cei chestionaţi susţin

ca satul lor este aproape deloc european).

„ Strada noastră e frumoasa dar nu e europeana”, (femeie, Şeulia de Mureş, 70

de ani).

„ În procent de 30% este european. Suntem conectaţi la apa potabilă, începem

să păstram curăţenia şi se creează microferme”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 24 de ani).

„ La marginea marginilor, dar în curs de europenizare”, (bărbat, Şeulia de

Mureş, 30 de ani).

5. Care sunt diferenţele dintre România şi ţările Uniunii Europene?

Impresia generală este ca sunt multe diferenţe, astfel „ acolo totul e perfecţionat,

aici săracii oameni dacă nu mai pot tine o vacă şi un cal, mor. Dar pe de alta parte unii au

maşini străine, iar alţii mor de foame.” (bărbat, Bord, 81 de ani.)

„ În primul rând, o diferenţa majora o constituie nivelul economic scăzut, gradul

de civilizaţie mediocru şi mentalitatea co-naţionalilor mei. ‚o cauza a acestor

- 57 -


‚handicapuri’ este faptul că trăim într-o ţară din vechiul bloc comunist”, (bărbat, Şeulia

de Mureş, 32 de ani).

„ Aici nu sunt locuri de muncă, există prea mulţi patroni care nu se comportă

corect cu angajaţii”, (femeie, Şeulia de Mureş, 37 de ani).

„ România are materie cenuşie aproape cât toate ţările UE la un loc, dar

lipseşte educaţia”, (preot, Şeulia de Mureş, 55 de ani).

„ Diferenţele sunt multe. România este o ţară săracă la nivel economic, dar

bogată în tradiţii, relief, cultură şi minciuni”, (femeie, Şeulia de Mureş, 32 de ani).

„ Corupţie mare, justiţia nu-şi face treaba”,(bărbat, Bord, 61 de ani).

„ România faţă de UE e slabă din toate punctele de vedere, excepţie fiind cel

cultural”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 52 de ani).

6. Cum credeţi că este posibilă schimbarea în România, pentru a putea ajunge la

nivelul ţărilor membre Uniunea Europeană?

Aici părerile sunt împărţite. Unii susţin ca trebuie schimbată conducerea ţării şi

doar prin acest lucru este posibilă schimbarea.

Alţii dimpotrivă, nu cred că conducerea ţării este cea care poate să producă

schimbare, ci îşi pun speranţa în generaţiile tinere, care sunt mult mai predispuse la

schimbare decât generaţiile din vechile regimuri.

„ O posibila schimbare se poate realiza de la individ la individ, plecând din

interiorul fiecărei conştiinţe că trebuie să muncim şi să nu mai stăm cu mana întinsa”,

(bărbat, Şeulia de Mureş, 55 de ani).

„ Ca să se producă schimbare, nu zice nimeni să nu se facă afaceri, dar corupţia

şi justiţia din România, dacă unul fură o găină merge la închisoare, iar unul care fură

maşini şi banii mulţi nu păţeşte nimic”, (bărbat, Bord, 80 de ani).

Schimbarea este posibila „ cu ajutorul fondurilor europene, a investiţilor

străine, prin demararea unor programe educative şi prin promulgarea unor legi mai

drastice”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 40 de ani).

Schimbarea este posibila „ prin sinceritate reciprocă”, (femeie, Şeulia de

Mureş, 32 de ani).

- 58 -


7. Ce duc românii pozitiv în Uniunea Europeană?

Imagini negative ale bogăţiei românului apar din nou în aceasta situaţie. O mare

parte din persoanele chestionate susţin că românii nu deţin nicio valoare pozitivă.

Însă, în aceeaşi măsură, o mare parte din cei chestionaţi susţin că tradiţia şi

cultura reprezintă singurele calităţi ale românilor.

„ Tradiţii, datini şi obiceiuri, muncă de calitate şi produse agricole mai bune,

crescute natural”, (femeie, Şeulia de Mureş, 30 de ani).

„ Românii, întotdeauna, au fost oameni inteligenţi, răbdători, toleranţi,

primitori, buni, harnici, inventivi, spirituali şi gospodari”, (bărbat, Bord, 50 de ani).

„ Românii sunt muncitori şi credincioşi, valori mai puţin preţuite în lume”,

(femeie, Şeulia de Mureş, 60 de ani).

„ Bucătăria româneasca e foarte apreciată de către străini, frumuseţea

locurilor, tradiţiile populare şi nivelul de pregătire intelectuala a absolvenţilor de

facultăţi”, (profesor, Şeulia de Mureş, 23 de ani).

„ Românii sunt sufletişti şi politicoşi”, (femeie, Şeulia de Mureş, 32 de ani).

8. Cum vedeţi viitorul dumneavoastră în Uniunea Europeană?

Unele persoane au o viziune mai negativă asupra viitorului. Altele au, din contră,

o viziune mai optimistă asupra viitorului, iar altele nu ştiu ce le rezerva viitorul, în special

în Uniunea Europeană.

Unele dintre motivele pentru care viitorul este văzut aşa de sumbru sunt: lipsa de

condiţiilor, a posibilităţilor şi a veniturilor insuficiente, „ Ca să mă vad în UE trebuie să

mai trăiesc încă o viaţă”, (bărbat, Bord, 83 de ani).

Lipsa entuziasmului şi a viziunii pozitive asupra viitorului este caracteristică

persoanelor înainte în vârstă, care nu mai au aşteptări mari: „ Daca as fi mai tânăra ar fi

frumos”,(femeie, Bord, 85 de ani), „ Nu mai văd niciun viitor, sunt bătrân”, (bărbat,

Şeulia, 80 de ani).

„ Până acum nu e prea rău, dar de acum încolo Dumnezeu ştie”, (femeie, Şeulia

de Mureş, 87 de ani).

Speranţele de mai bine sunt caracteristice persoanelor mai tinere: „ Sper să fie

cât mai frumos, să am bani mai mulţi, să îmi iau maşină”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 35

- 59 -


de ani.), „Sper să fie ‚roz’. Asta depinde în primul rând de mine şi de gardul meu de

adaptabilitate la noile reglementări, standarde şi norme”, ( bărbat, Şeulia de Mureş, 23

de ani).

„ Privesc spre viitor cu speranţa unui trai mai bun pentru mine şi familia mea

precum şi pentru semenii mei”, (primar, 45 de ani).

Şi persoanele puţin mai înaintate în vârsta păstrează o părere optimistă: „ în

viitor o să fie bine pentru că ne adaptam bine”, (femeie, Şeulia de Mureş, 60 de ani).

„ Sunt încrezător, mai ales în cei tineri”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 55 de ani).

9. Ce aşteptări aveţi de la Uniunea Europeană?

La această întrebare un număr destul de limitat de persoane au răspuns cu o

oarecare ironie că doresc doar sănătate şi bani.

Pe de alta parte, multe persoane au tratat aceasta întrebare cu un mai mare grad

de seriozitate, dorind, în principiu, egalitate în drepturi şi dreptate.

„ În primul rând o creştere al nivelului de trai, în al doilea rând, o mai bună

organizare a resurselor de care dispunem, învăţând de la statele deja membre, iar în

ultimul rând, încurajarea concurenţei dintre noi şi cei de afară”, (bărbat, Şeulia de

Mureş, 27 de ani)

„ Înţelegere privind acomodarea cu cerinţele europene, pentru simplu motiv că

şi ei au fost cum suntem noi acum”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 45 de ani), „să avem locuri

de muncă şi noi, oamenii de la sat şi să vină şi europenii în România, să vadă cum e să

trăieşti aici”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 37 de ani).

- 60 -


10. Dacă ar fi să votaţi acum aderarea României la Uniunea Europeană, cum aţi

vota?

Figura 4. 21: Dacă ar fi să votaţi acum aderarea României la UE, cum aţi vota?

Când li s-a cerut să motiveze răspunsul la această întrebare, cei care au răspuns

cu varianta a), „as vota pentru”, au afirmat că ar vota astfel pentru „a o duce mai bine” ,

pentru schimbare şi prosperitate.

„Să fim în rând cu ţările UE”, (bărbat, Şeulia de Mureş , 35 de ani), „ca să

putem beneficia de avantajele UE”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 61 de ani).

„ Ca să ajungem şi noi la nivelul celorlalte ţări”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 52 de

ani).

Alte persoane au ales acest răspuns fără o motivaţie anume, susţinând că , „tot

aşa o fi, mai ales pentru mine că sunt bătrână”, (femeie, Şeulia de Mureş, 85 de ani) sau

„tot ce vor ei fac [se referă la UE şi la ţările membre], să le lăsăm drum liber”, (femeie,

Şeulia de Mureş, 55 de ani).

Au existat câteva răspunsuri mai spirituale: „deoarece cred că tendinţa de

globalizare va încuraja dezvoltarea economiei, a nivelului de trai, va fi ca şi în sistemul

american”, (profesor, Şeulia de Mureş, 23 de ani), sau „de cât cu un leneş la câştig, mai

bine cu un harnic la pierdere ”, (bărbat, Bord, 80 de ani).

Motivaţia celor care au votat cu varianta b), „Aş vota contra”, în principiu, se

caracterizează prin: „ prima dată schimbarea şi după votul”, (bărbat, Bord, 60 de ani).

- 61 -


Explicaţiile date de cei care au răspuns că nu ar participa la votare, denotă o

urmă de ignoranţă: „Am terminat cu astea [voturile]”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 80 de

ani), „tot aia e ” (femeie, Şeulia de Mureş, 63 de ani).

- 62 -


3.4. Partea a-III-a

1.Câtă încredere aveţi în:

Figura 4. 22: Câtă încredere aveţi în:...?

După cum se poate observa şi din figura de mai sus, Uniunea Europeană se

bucură de multă încredere din partea locuitorilor celor două sate, obţinând 36,4% din

totalul de 100%, dar o mare parte din oameni au puţină încredere ,înregistrând un

procentaj asemănător (32,7%).

De cea mai multă încredere din partea locuitorilor celor două sate se bucură

preotul, cu 54,4%, foarte multă încredere şi 36,4% multă încredere, fapt ce demonstrează

că, încă, sentimentul religios este adânc înrădăcinat în conştiinţa oamenilor.

- 63 -


Primarul şi profesorii se bucură şi ei de încredere din partea oamenilor,

înregistrând multă încredere în proporţie de 50% primarul şi 49% profesorii.

Nu la fel se poate spune şi de doctori, poliţişti şi oamenii de afaceri, au parte de

puţină încredere, toate cele trei categorii înregistrând un procent de 36,4% lipsă de

încredere din partea oamenilor.

2.Dvs. personal UE va oferă un sentiment de:

Figura 4. 23: Ce sentimente provoacă Uniunea Europeană

Oamenii privesc spre Uniunea Europeană cu speranţă mai mult decât cu

încredere, aproape cu zece procente mai mult, 72,7% speranţă comparativ cu 63,6%

încredere.

Uniunea Europeană provoacă şi nelinişte în rândul oamenilor, ne ştiind ce se va

întâmpla, ce costuri şi sacrificii presupune UE, ce schimbări vor fi necesare şi cum vor

reuşi să tracă peste toate dificultăţile. Sentimentul de nelinişte înregistrează un procent de

54,5%.

Un aspect pozitiv îl reprezintă faptul că oamenii nu sunt neîncrezători şi nici nu

resping ideea de UE, doar 27,3% din persoanele chestionate au afirmat că au un

sentiment de nelinişte şi de neîncredere.

- 64 -


3.Pentru fiecare din afirmaţiile următoare despre UE aţi putea să îmi

spuneţi care dintre ele sunt adevărate şi care sunt false?

Figura 4. 24: Adevărat/fals

La prima afirmaţie „UE e formată în prezent din 27 de state membre”, 81% din

cei chestionaţi au răspuns afirmativ şi 19% au declarat că nu ştiu dacă este adevărat sau

nu şi nu a existata nicio persoană care să răspundă negativ.

La cea de-a doua afirmaţie „membrii Parlamentului European sunt aleşi în mod

direct de către cetăţenii UE”, 59% au răspuns că nu ştiu dacă acest lucru este adevărat sau

nu şi 41% au răspuns că este adevărat.

S-a putut observa că oamenii au ales să răspundă că nu au cunoştinţă despre

veridicitatea afirmaţiei decât să afirme că este fals. Marea majoritate au recunoscut că

habar dacă afirmaţia este adevărată sau falsă şi au dat acel răspuns pe baza unei simple

bănuieli.

Pentru „ UE are propriu imn” 36,4% au afirmat că nu ştiu, 27,2% au apreciat ca

fiind falsă afirmaţia şi 36,4% au afirmat că este adevărat, UE are propriu imn.

- 65 -


În ceea ce priveşte afirmaţia „ultimele alegeri pentru Parlamentul European au

avut loc în iunie 2002, 91% au răspuns că nu ştiu dacă este adevărat sau nu, 9% au

răspuns cu fals şi nincio persoană nu a dat vreun răspuns afirmativ.

Acest lucru demonstrează faptul că oamenii au răspuns la întrebări pe baza unor

bănuieli, fără a fi siguri de adevăr.

4. Cunoaşteţi reglementările legale privind:

Figura 4. 25: Cunoaşteţi reglementările UE?

63,6% au afirmat că au cunoştinţă despre reglementările UE cu privire la

condiţiile necesare obţinerii e lapte şi carne, dar nu au putut preciza cu exactitate care ar

fi acestea.

45,5% din persoane au auzit de reglementările UE privind viile hibrid, dar nici în

acest caz, nu au putut preciza care sunt aceste cu exactitate.

Sursa de informare privind aceste reglementări sunt, în general, reprezentată de

televizor.

- 66 -


5. Aţi fii de acord cu introducerea unor restricţii privind:

Figura 4. 26: Sunteţi de acord cu reglementările UE?

Dacă în cazul reglementărilor europene privind introducerea de condiţii de

igienă privind obţinerea de lapte şi carne, oamenii sunt, într-o oarecare măsură de acord

(45,5%), în ceea ce priveşte introducerea reglementărilor privind viile hibrid, 72,7% sunt

împotrivă.

Marea majoritate care se opune este reprezentată de locuitorii din satul Bord,

pentru care cultura de viţă de vie este importantă, nefiind dispuşi să investească banii şi

timp în vii hibride „care nu produc la fel de bine ca viile noastre, româneşti”.

6. Cum vă aşteptaţi să fie viaţa în localitatea dumneavoastră

după aderarea ţării la Uniunea Europeană

Figura 4. 27: Cum vă aşteptaţi să fie viaţa în localitatea dumneavoastră după aderarea ţării la

Uniunea Europeană?

- 67 -


70% din persoanele care au răspuns la această întrebare, îşi doresc să ducă o

viaţă mai bună în Uniunea Europeană, 20% sunt de părere că lucrurile vor rămâne la fel,

chiar dacă România va adera la UE.

Doar un mic procent de 8% crede că lucrurile se vor înrăutăţi şi 2% au răspuns

că nu ştiu cum va evolua viaţa lor în UE.

7. Credeţi că va fi mai bine ...?

Figura 4. 28: După cât timp credeţi că va fi mai bine?

Oameni cred că situaţia se va îmbunătăţi după ce va trece o perioadă de timp mai

lungă, de la aderarea României la UE. 55% din oameni sunt de părere că lucrurile vor

deveni vizibil mai bune după o perioadă de timp mai lungă de 5 ani. Un număr destul de

ridicat de persoane nu ştiu când va fi vizibilă schimbarea în bine, în România, 27%

răspunzând cu nu ştiu, 10% cred că va fi mai bine chiar după trecerea primului an, adică

anul 2007, iar un procent de 8% din oameni au răspuns că va fi mai bine după 4-5 ani.

- 68 -


8. Credeţi că prin intrarea României în Uniunea Europeană:

Figura 4. 29: Credeţi că prin intrarea României în Uniunea Europeană:

- 69 -


În ceea ce priveşte posibilitatea de a continua să se vândă produse obţinute în

propria gospodărie, marea majoritate a oamenilor, sunt de părere că acest lucru nu va mai

putea fi posibil, 72,7% răspunzând că şansele de a mai realiza acest lucru vor scădea.

Prin intrarea României în Uniunea Europeană, subvenţiile pentru agricultori vor

creşte, în părerea persoanelor chestionate, 63,6% afirmând acest lucru, 8,9% cred că

aceste vor continua să rămână la fel şi 27,5% nu ştiu ce se va întâmpla cu acestea.

Posibilităţile de a pune pe picioare propria fermă agricolă /zootehnică ar creşte,

susţin 63,6% din persoane, 18,2% cred că situaţia va rămâne la fel, iar 19,2% nu ştiu ce

se va întâmpla.

Ce este de remarcat la ultimele două afirmaţii, faptul că nimeni nu a afirmat că

ar existe şanse ca subvenţiile pentru agricultori şi posibilităţile de a pune pe picioare

propria fermă, ar scădea.

54,5% din persoane cred, că prin integrarea României la UE, veniturile

gospodăriei lor vor creşte, 27,3% cred că vor scădea, 18,2% cred că vor rămâne la fel şi

11% nu ştiu ce se va întâmpla cu veniturile lor după integrare.

Şansele tinerilor din sat de a găsi un loc de muncă vor creşte, susţin 63,6% dintre

persoane, 27,5% cred că vor rămâne la fel, 8,9% nu ştiu ce se va întâmpla şi 0% susţin că

vor scădea.

9. Dintre următoarele programe de dezvoltare, de care aţi auzit?

Figura 4. 30: Dintre următoarele programe de dezvoltare, de care aţi auzit?

- 70 -


Toate persoanele care au participat la sondajul de opinie, au auzit de Programul

SAPARD al Uniunii Europene, în schimb, doar 27,3% au auzit de Fondul Român de

Dezvoltare Socială şi 45,5% au auzit de Programul de Dezvoltare Rurală al Băncii

Mondiale.

Televizorul este mijlocul de informaţie de unde oamenii au auzit de aceste

programe, dar natura informaţiei fiind de suprafaţă, puţine persoane, fiind capabile de a

descrie mai detaliat aceste programe şi funcţiile lor.

- 71 -


Concluzii

Această lucrare a încercat să surprindă impresiile oamenilor de la sat cu privire

la Uniunea Europeană, în mare parte, a reuşit acest lucru.

Această nouă provocare, numită Uniunea Europeană, şi-a întins aripile

protectoare şi asupra României. Poate că ţăranul român încă nu simte acest lucru dar cu

siguranţă se va întâmpla în curând.

Din studiul de caz reiese faptul că şi oamenii de la sat au cunoştinţă despre

Uniunea Europeană, ştiu ca nu va fi uşor, dar cu toate acestea o aşteaptă, având speranţa

unei vieţi mai bune şi a unui viitor cu mai multe posibilităţi şi facilităţi pentru tineri.

Încă nu sunt acceptate unele prevederi serioase ale Uniunii Europene, cum ar fi:

condiţii pentru animale sau anestezierea înainte de sacrificarea animalului, condiţii de

igienă pentru obţinerea cărnii sau a laptelui, care adesea devin subiecte de glumă.

Mai există dificultăţi în înţelegerea anumitor lucruri, cum ar fi: Uniunea

Europeană nu „împrăştie” bani, ci oferă bani prin cofinanţare; nu se va băga în casa

omului ca să îi dicteze ce să facă şi cum să facă, ce să mănânce, ce să gândească sau ce să

vorbească.

Acestea sunt doar câteva din neînţelegerile mai des întâlnite în rândul

locuitorilor celor două sate şi a altora în general.

Drumul până la aderarea la Uniunea Europeană s-a încheiat, dar a început un alt

drum, dacă nu la fel, poate mai greu de parcurs. Ţăranul român trebuie să se aventureze şi

pe acesta. În ce fel va reuşi să parcurgă şi acest drum, se va vedea doar odată cu trecerea

timpului. Cert este că singur nu va reuşi, are nevoie de susţinere, de informaţii, de

încurajare. Odată ce acest lucru va fi conştientizat de toată lumea le fel, poate lucrurile

vor evolua spre mai bine.

- 72 -


Anexa

Chestionarul aplicat în cele două localităţi Şeulia de Mureş şi Bord

Partea I

1. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de satul dvs.?

a) Foarte mulţumit(ă)

b) Destul de mulţumit(ă)

c) Nu prea mulţumit(ă)

d) Deloc mulţumit(ă)

2. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de felul în care trăiţi?





3. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de viaţa dvs. socială (relaţiile cu vecinii, familia,

prietenii, colegii)?





4. Cum apreciaţi că sunt veniturile familiei dvs.?

a) Satisfăcătoare

b) Foarte bune

c) Bune

d) Proaste

e) Foarte proaste

- 73 -


5. Cum consideraţi că sunt, în prezent, condiţiile dvs. de viaţă, comparativ cu cele

de acum un an?

a) La fel ca anul trecut

b) Mai bune

c) Mult mai bune

d) Mai proaste

e) Mult mai proaste

6. În familia dvs., dispuneţi de anumite sume de bani ca fonduri de

siguranţă(economii)?

a) Da

b) Nu

c) Nu răspund

7. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de locuinţa dvs.?





8. Unde se află closetul dvs.?

a) În curte

b) În casă

c) Nu avem

9. Care este situaţia locuinţei în care staţi, în privinţa următoarelor utilităţi?

Electricitate

a) Avem

b) Nu avem

Racord la gaze naturale

a) Avem

- 74 -


b) Nu avem

Racord la apă

a) Avem

b) Nu avem

Racord la canalizare

a) Avem

b) Nu avem

10. Aveţi :

Maşină de spălat

a) Da

b) Nu

Frigider

a) Da

b) Nu

Televizor

a) Da

b) Nu

Radio

a) Da

b) Nu

Telefon fix

a) Da

b) Nu

Telefon mobil

a) Da

b) Nu

Calculator

a) Da

b) Nu

Internet

- 75 -


a) Da

b) Nu

11. De unde primiţi informaţii despre ce se întâmplă în ţară şi în lume?

De la televizor

a) Da

b) Nu

Radio

a) Da

b) Nu

Ziare

a) Da

b) Nu

Internet

a) Da

b) Nu

De la vecini

a) Da

b) Nu

12. La dvs. în sat există:

Bibliotecă

a) Da

b) Nu

Cămin cultural

a) Da

b) Nu

Cinematograf

a) Da

b) Nu

Oficiu poştal

- 76 -


b) Da

c) Nu

13. Ce mijloace de transport există la dvs. în sat?

Autobus

a) Da

b) Nu

Maxi-taxi

a) Da

b) Nu

14. Dispuneţi de mijloc de transport particular?

Maşină

a) Da

b) Nu

Căruţă

a) Da

b) Nu

Bicicletă

a) Da

b) Nu

Tractor

a) Da

b) Nu

Altele

a) Da

b) Nu

15. Câte surse de venit aveţi la dvs. în locuinţă şi câte persoane locuiţi?

16. Sunteţi înscrişi la medicul de familie?

- 77 -


a) Da

b) Nu

17. Unde se află cabinetul medicului dvs. de familie?

a) În satul în care locuiţi

b) În altă localitate

18. Practicaţi agricultura?

a) Da

b) Nu

19. Există cineva la dvs. în gospodărie care este asociat(ă), sau are în proprietate o

afacere particulară?

a) Da

b) Nu

20. Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o fermă/exploataţie proprie?

a) Da

b) Nu

21. Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o firmă/afacere proprie?

a) Da

b) Nu

22. În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi familia

dvs.?

Creştere de preţuri

a) Da

b) Nu

Impozite

a) Da

- 78 -


b) Nu

Şomaj

a) Da

b) Nu

Criminalitate

a) Da

b) Nu

23. Credeţi că e important sau nu ca:

Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă

a) Foarte important

b) Destul de important

c) Nu prea important

d) Deloc important

Oamenii care chinuie animalele să fie pedepsiţi?

a) Foarte important



d) Deloc important

Animalele de curte să fie anesteziate înainte de a fi sacrificate?

a) Foarte important



d) Deloc important

24. Cine sacrifică animalele la dvs. în gospodărie?

a) Eu

b) Altcineva din gospodărie

c) Altcineva din afara gospodăriei

- 79 -


Partea a-II-a

În părerea dvs.:

1. Ce este Europa?

2. Cum vă imaginaţi că sunt satele din ţările membre UE?

3. Comparaţi satul dvs. cu un sat european.

4. Cât de european credeţi că e satul dvs.?

5. Care sunt diferenţele dintre România şi ţările membre UE?

6. Cum credeţi că este posibilă schimbarea în România, pentru a putea ajunge la

nivelul ţărilor membre UE?

7. Ce duc românii pozitiv în UE?

8. Cum vedeţi viitorul dvs. în UE?

9. Ce aşteptări aveţi de la UE?

10. Dacă ar fi să votaţi (acum) aderarea României la UE, cum aţi vota? Şi de ce?

a) Aş vota pentru

b) Aş vota contra

c) Nu ştiu

d) Nu aş participa

Partea a-III-a

Bifaţi cu X răspunsul care vă convine cel mai mult.

1. Câta încredere aveţi în :

UE

Deloc

F putina

Putina

Multa

F multa

Nu ştiu

Oamenii de afaceri

- 80 -


Deloc

F putina

Putina

Multa

F multa

Nu ştiu

Poliţiştii din sat

Deloc

F putina

Putina

Multa

F multa

Nu ştiu

Doctorul dvs.

Deloc

F putina

Putina

Multa

F multa

Nu ştiu

Profesorii din sat

Deloc

F putina

Putina

Multa

F multa

Nu ştiu

- 81 -


Preotul dvs.

Deloc

F putina

Putina

Multa

F multa

Nu ştiu

Primarul dvs.

Deloc

F putina

Putina

Multa

F multa

Nu ştiu

2. Dvs. personal UE va oferă un sentiment de:

Entuziasm

Da

Nu

Încredere

Da

Nu

Speranţă

Da

Nu

Nelinişte

Da

- 82 -


Nu

Neîncredere

Da

Nu

Respingere

Da

Nu

3. Pentru fiecare din afirmaţiile următoare despre UE aţi putea sa îmi spuneţi care

dintre ele sunt adevărate şi care sunt false?

Ultimele alegeri pentru Parlamentul European au avut loc în iunie 2002?

Da

Nu

Nu ştiu

UE are propriul imn?

Da

Nu

Nu ştiu

Membrii Parlamentul European sunt aleşi in mod direct de cetăţenii UE?

Da

Nu

Nu ştiu

UE e formată în prezent de 27 state membre?

Da

Nu

Nu ştiu

- 83 -


4. Cunoaşteţi reglementările legale privind:

Condiţiile de igiena privind obţinerea de lapte şi carne

Da

Nu

Viile hibrid

Da

Nu

5. Aţi fii de acord cu introducerea unor restricţii privind:

Condiţiile de igiena privind obţinerea de lapte şi carne

Da

Nu

Viile hibrid

Da

Nu

6. Cum vă aşteptaţi să fie viaţa în localitatea dumneavoastră după aderarea ţării la

Uniunea Europeană?

Sa fie mai buna

Sa se înrăutăţească

Sa rămână la fel

Nu ştiu

7. Credeţi că va fi mai bine ...?

Din primul an

După 4-5 ani

- 84 -


După mai mult de 5 ani

Nu ştiu

8. Credeţi că prin intrarea României în Uniunea Europeană:

şansele tinerilor din sat de a găsi un loc de muncă

Ar scădea

Ar rămâne la fel

Ar creste

Nu ştiu

veniturile dvs. şi ale gospodăriei

Ar scădea

Ar rămâne la fel

Ar creste

Nu ştiu

posibilităţile dvs. de a pune pe picioare propria fermă agricolă /zootehnică

Ar scădea

Ar rămâne la fel

Ar creste

Nu ştiu

subvenţiile pentru agricultori

Ar scădea

Ar rămâne la fel

Ar creste

Nu ştiu

…şansele de a vinde produse obţinute în gospodăria dvs.

Ar scădea

- 85 -


Ar rămâne la fel

Ar creste

Nu ştiu

9. Dintre următoarele programe de dezvoltare, de care aţi auzit?

Programul de dezvoltare rurală al Băncii Mondiale

Da

Nu

Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS)

Da

Nu

Programul SAPARD al Uniunii Europene

Da

Nu

- 86 -


Bibliografie

I. Cărţi şi capitole din cărţi

1. BONCIU, Florin, Paşi spre Europa, vol. I, Universitatea Româno-

Americană,februarie 2005.

2. BONCIU, Florin, Paşi spre Europa, vol. II, Universitatea Româno-

Americană,februarie 2005.

3. Broşura Fii satului Şeulia de Mureş, 2002.

4. BUŢIU, Călina Ana, Satul românesc în spaţiul social al sărăciei,Cluj-Napoca,

Presa Universitară Clujeană, 2006.

5. DĂIANU, Daniel, ”Cum intrăm în UE” in Ce vom fi în Uniune, Iaşi, Polirom, 2006.

6. DĂIANU, Daniel, VRÎNCEANU, Radu, România şi Uniune Europeană, Iaşi,

Polirom, 2002.

7. DOBRE Ana Maria, COMAN, Ramona, România şi integrarea europeană, Iaşi,

Institutul European, 2005.

8. GRIGORESCU, Dan,PĂUN, Nicolae,European Studies Today, Cluj-Napoca,

European Studioes Foundation, 1998.

9. LEISSE, Olaf, LEISSE, Utta-Kristin, Barometru de aderare:România, ed.Domino,

2005.

10. LUŢAŞ, Mihaela, Integrarea economică europeană, Bucureşti, ed. Economică,

1999.

11. JIGĂU, Mihaela (coord.),Rural Education in Romania, Bucureşti, ed.Marlink,

2002.

12. OTIMAN, Ion Păun, Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a României

în vederea aderării la Uniunea Europeană, Timişoara, ed. Agroprint, 2000.

13. PĂUN, Nicolae, Istoria construcţiei europene, Cluj-Napoca, EFES, 1999.

14. PORUMB, Elena Marilena, ”Negocierile de aderare la Uniunea Europeană” in

Teoria şi practica negocierilor, Cluj-Napoca, EFES, 2006.

15. SANDA, Gabriel, Integrarea economiei României în Uniunea Europeană, Târgu-

Jiu, ed. Rhabon, 2003.

- 87 -


16. STÂNGACIU, Anca , România din perspectiva integării în Uniunea

Europeană,Cluj-Napoca, 2005-2006.

17. STÂNGACIU,Anca, România în contextul integrării în structurile Uniunii

Europene. Relaţiile economice româno-italiene, Cluj-Napoca, EFES, 2007.

18. VEDINAŞ, Traian , Introducere în sociologie rurală, Polirom, 2001.

19. VESE, Vasile, IVAN, Adrian, Istoria integrării europene, Presa Universitară

Clujeană, 2001.

20. VOICU, Mălina, VOICU,Bogdan , Satul românesc pe drumul către Europa,

Polirom, 2006.

II. Surse internet

1. BĂDESCU, Ilie, Structuri şi procese socio-demografice în mediul rural,

[www.acad.ro/com/pv1031/badescu.doc]

2. Caiete Social Democrate, [http://www.psd.ro/oldpsd/download/dezvoltare-

rurala.doc]

3. Comisia Comunităţilor Europene, Raport de monitorizare a stadiului pregătirii

României şi Bulgariei pentru statutul de membru UE, Bruxelles, 26.09.2006,

[http://www.insse.ro/]

4. Dezbatere naţională: Satul românesc la răscruce,

[http://www.acad.ro/com2005/doc/LumeaRurala.doc]

5. Fundaţia Pentru o Societate Deschisă România, EuroBarometrul Rural, decembrie

2002, [www.gallup.ro/romana/poll_ro/releass_ro/pr030226_ro/pr030226_ro.htm]

6. Fundaţia Pentru o Societate Deschisă România, EuroBarometrul Rural, Valori

europene în sate româneşti, 2005, [www.osf.ro/ro/publicatii.php?id_cat=4]

- 88 -

http://www.osf.ro/ro/publicatii.php?id_cat=4

http://www.gallup.ro/romana/poll_ro/releass_ro/pr030226_ro/pr030226_ro.htm

http://www.acad.ro/com2005/doc/LumeaRurala.doc

http://www.insse.ro/



http://www.acad.ro/com/pv1031/badescu.doc


7. Fundaţia Pentru o Societate Deschisă, România, 2004, [www.osf.ro]

8. Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Planul

Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală ,2007-2013,

[http://www.maap.ro/pages/dezvoltare_rurala/PNS_octombrie_2006_ro.pdf]

9. Planul Naţional Strategic, 2007-2013, iunie 2006,

[http://www.maap.ro/pages/dezvoltare_rurala/PLANUL_NATIONAL_STRATEGI

C.pdf]

10. VOICU, Mălina, Cât de european este satul românesc?,

[www.dilemaveche.ro/index.hp?nr=173&cmd=articol&id=5792]

11. Ziarul „Satul românesc - sat european”, prima ediţie, mai 2005,

[http://www.infoeuropa.ro/]

12. Ziarul „Satul românesc - sat european”, a doua ediţie, decembrie 2006,

[http://www.infoeuropa.ro/]

13. Ziarul „Satul românesc - sat european”, a treia ediţie, martie 2007,

[http://www.infoeuropa.ro/docs/Satul%20românesc,%20sat%20european%20-

%20martie%202007.pdf]

- 89 -





http://www.dilemaveche.ro/index.hp?nr=173&cmd=articol&id=5792



http://www.map.ro/pages/dezvoltare_rurala/PNS_octombrie_2006_ro.pdf

http://www.osf.ro/

Satul romanesc in Uniunea Europeana

Documents

Transcript of Satul romanesc in Uniunea Europeana