A

Unirea tarilor Romane in timpul lui

Mihai Viteazu Dup domniile marilor principi si voievozi romani,legatura dintre cele 3 state s-a mentinut pe temeiul unitatii geografice,demografice,economice si lingvistice in toata perioada de grele incercari.

Provocata de tentativa lui Petru Rares de a redobandi independenta tarii,invazia lui Soliman Magnificul din 1538 a fost urmata de accentuarea dominatiei otomane exercitate asupra Moldovei.Similar,la S de Carpati,ultimele rezistente ale lui Radu de la Afumati au avut acelasi final:regimul tributar a fost inlocuit cu cel vasalic.Aceasta se deosebea de cel tributar,dominatia politica fiind dublata de cea economica.

Desi respectata,autonomia interna era redusa,iar politica externase subordona Portii.Obligatiile financiare,mult diversificate,cresc in aceasta perioada.Raporturile romano-turcesti sunt reglementate de asa numitele capitulatii care reprezentau diplome de privilegii acordate de sultanii otomani domnitorilor romani.

In conditii in care Ungaria,infranta de turci la Mohacs in 1526,era transformata in pasalacul de la Buda iar transilvania devenea principat autonom sub suzeranitate otomana,sis. De aliante din sec al xv pe care se bazasera domnitorii romani era inevitabil prabusit.din acest moment ideea de cruciada a pierdut din intensitate.la sfarsitul sec al xvi insa ea a fost readusa in actualitate in spatiul romanesc de catre Mihai Viteazu.

Domania lui Mihai a inceput,potrivit obiceiurilor prin confirmarea Portii.ea s-a confruntat inca de la inceput cu agravarea dominatiei otomane si cu sporirea fiscalitatiiimpuse de imperiu.A detinut dfiferite functii in sfatul domnesc.

Cu asentimentul sultanului sprijinit de boieri si de principele Transilvaniei,ocupa tronul T.R.Desi ajutat de sultan si de cei mentionatiel este adeptul politicii antiotomane.

Prin intermediul lui Aron Voda si confruntat cu apresiunea otomanael adera din propria initiativa la Liga Sfantaalaturi de imp habsburgic,celelalte tari romane precum si cateva tarii crestine ca si Spania,Venetia,Toscana etc.

In noiembrie 1594ridica steagul luptei antiotomane.La 13 noi.1594 declansaza o rascoala ocupand toate cetatile din stanga Dunarii inafara Giurgiului.

Poarta conflicte cu turcii la Visterie (1594) infrange o ostire otomana cantonata in Bucuresti,si una tatara care se intorceau din Trans. si ataca raiaua Giurgiu-Braila.

Turcii in frunte cu Sinan Pass incearca recucerirea cetatiilor de la Dunare si pedepsirea lui Mihai.

La 20 Mai 1595 la Alba se ncheie un tratat de suzeranitate intre Mihai si Sigismund Bathory (d-l Trans.in acel an)

Vara in 1595 turcii atacaT.R.condusi de insusi Sinan Pass avand loc batalia de la Calugareni,fiind o batalie decisiva (23 aug.1595).Turcii obin victorie pt. moment iar Mihai de retrage si asteapta ajutoarew de la Sigismund.Primind ajutoare ocupa Targovistea si Buc. Avand loc batalia de la Giurgiu unde pire mii de ostasi otomani iar Mihai obtine o stralucita victorie.Este castigata astfel independenta T.R.

Venirea lui Andrei Bathory pe tronul Trans. Insemna consolidarea amestecului Poloniei in viata politica a tarilor Romane swi anularea cuceriri independentei lor impunandu-se astfel necesitatea unirii tarilor romane sub o singura conducere.

Lipsit de aliati in 1597 ncheie pace cu turcii recunoscandu-le suz.Anul urmator se aliaza cu Rudolf al II-lea conducatorul imp. Habsburgic.

Cu acordul lui Rudolf Mihai a incercat Sa le atraga in alianta pe mold. Si Trans.Mihai trece carpatii,invinge la Selimbar in 28 oct.1599,dieta recunoscandu-l pe Mihai ca principe iar rl introduce boierii munteni in consiliul principatului.Teodosie Runeanu este numit logofat al celor 2 tari.Mitropolia Ortodoxa a Trans. Fiind mutata la Alba.La 1 nov.1599 patrunde in Trans. Se proclama principe al Trans. ,da legi in lb. Romana si ridica biserica la rangul de Mitropolie.

Primavare in anul 1600Mihai patrunde in Moldova si il alunga pe Ieremia Movila ,declarandu-se domn al Mold.Cele 3 tari erau unite acum sub acelasi sceptru.

Unirea infaptuita nu a rezistat insa datorita aliantei cu turciilor,polonezilor, habsb.,precum si a nobilimii maghiare din Trans..care s-au aliat cu George Basta

Mihai fiind invins la Miraslau (18 sept.1600)iar in Mold.readus la trom I. Movila.Mihai pierde Trans. Care intra sub protectia imperiala a lui Rudolf.

Dar Mihai nu renunta si se duce la Curtea de la Praga unde il convinge pe Rudolf Sa-I acorde ajutor.Acesta il impaca pe Mihai cu Basta si obtine o victorie la Guraslau in 3 aug. 1601,recucerind Trans. Totodata Tara Romaneasca este adusa si ea sub controlul domnitorului muntean alungandul pe Simion Movila.

Basta,dominat de ambitii proprii pune la cale asasinarea lui Mihai in tabara de la Turda la 19 aug.1601de oamenii lui Basta.

Unirea celor 3 tarii a fost o puternica sursa de inspiratie pt. istorici si scriitorii epocii romatice animati de idealuri nationale.Marea Unire de la 1 decembrie 1918

A. Revoluia Burghezo - Democratic

din Transilvania (1918)

1.Destrmarea i prbuirea Imperiului habsburgic:

n toamna anului 1918 criza politic din monarhia austro-ungar a atins punctul culminant. n timp ce lupta revoluionar submina din interior Imperiul habsburgic, situaia militar-strategic a Puterilor Centrale pe toate fronturile se apropia de dezastru. La 15 septembrie 1918 armatele Antantei au rupt frontul din Macedonia, oblignd Bulgaria s cear armistiiu, ceea ce a constituit o mare lovitur si pentru Austro-Ungaria.

Ocuparea Bulgariei de ctre armatele Antantei a adus la restabilirea legturii Romniei cu trupele aliate de la Salonic. A fost anulat pacea impus Romniei la Bucureti de Puterile Centrale; Romnia s-a pregtit s decreteze cea de-a doua mobilizare. n Serbia, generalul Franchet dEsperey i deplasa trupele n direcia Ungariei, ceea ce deschidea armatelor Antantei drumul spre sud-estul Austro-Ungariei.

n timp ce deznodmntul rzboiului se ntrevedea, n rile beligerante s-a manifestat cu putere criza revoluionar. Pe fondul dezvoltri social-politice interne, al contradiciilor si conflictelor provocate de rzboiul imperialist, care se desfura de peste patru ani, cu tot cortegiul su de mizerii si suferine, i sub impulsul dat de Marea Revoluie Socialist, care a dus la prbuirea imperiului arist i la instaurarea primului stat socialist din lume, oamenii muncii din lumea capitalist , in frunte cu clasa muncitoare, si-au intensificat lupta mpotriva exploatatorilor i asupritorilor din propria ar, mpotriva imperialitilor, pentru instaurarea pcii, pentru dobndirea de drepturi si liberti democratice, pentru transformarea revoluionar a societi.

ncepnd cu toamna anului 1918, rile capitaliste au fost zguduite de puternice cataclisme sociale: rscoale, revoluii burghezo-democratice si revoluii proletare. Rednd tabloul situaiei revoluionare din toamna anului 1918 din Europa, gazeta ,,Socialismul ,organul central al Partidului socialist din Romnia scria: ,,Sub imboldul foametei, a mizeriei, a anilor nesfrii de rzboi i pildei Rusiei, muncitorimea mondial a nceput s se agite i micarea revoluionar a pus stpnire pe Bulgaria, a descompus Austro-Ungaria ntr-un numr de state naionale i a transformat ntr-un ocean furtunos marea mprie a Germaniei Tronurile se rostogolesc, privilegiile se duc si contagiunea revoluionar se ntinde ameninnd existena regimului capitalist de pretutindeni.

n lunile septembrie-octombrie 1918 ale rzboiului mondial lupta maselor populare n monarhia Austro-Ungar a luat o extindere nemaicunoscut pn atunci. Muncitorii din Austria, Ungaria, Cehia, Transilvania, Bucovina, Croaia, Voivodina, Slovacia, Galiia, etc. au declanat mari btlii de clas, concretizate prin numeroase greve si demonstraii mpotriva rzboiului, pentru ncheierea imediat a pcii, pentru pine, republic, liberti i drepturi democratice. Masele largi de rani de toate naionalitile din imperiu i-au intensificat lupta pentru lichidarea relaiilor semifeudale, ncercnd in mod spontan s intre in posesiunea pmnturilor moerieti. S-au semnalat pe tot cuprinsul monarhiei Austro-Ungariei ncercri de rfuial ale ranilor cu exploatatorii, pe calea incendierii conacelor moiereti i a distrugerii averilor lor.

La 30 octombrie 1918, la Viena, muncitorii au declarat grev general. n ntreaga Austrie au avut loc mari demonstraii sub lozinci republicane. Sub impulsul micrii largi de mas, Adunarea naional provizorie a proclamat la 12 noiembrie 1918 Republica Austria.

Revoluia Burghezo-democratica lichidase monarhia dualista habsburgica. i-a ncetat existenta unul dintre imperiile cu o ornduire birocratic, semifeudal, bazat pe exploatarea popoarelor. Pe ruinele fostei monarhii austro-ungare - ,, nchisoarea a popoarelor s-au format noi state naionale independente: Austria , Cehoslovacia, Polonia i Ungaria, iar altele, cum a fost cazul Romniei i Serbiei, si-au desvrit unitatea lor.

Destrmarea imperiului anacronic, peticit, habsburgic i apariia pe harta lumii a unor state noi, precum i desvrirea statului naional al altora, au constituit un proces legic de o deosebit semnificaie istoric-progresist in dezvoltarea popoarelor din Europa centrala si sud-estic.

rile Antantei au fost puse astfel in faa unui fapt mplinit n momentul deschiderii Conferinei de pace de la Paris, care a consfinit destrmarea Austro-Ungariei, constituirea noilor state si desvrirea unitii celorlalte.

B. Marea Adunare Naional

Constituant de la Alba-Iulia

1.Pregtirea marii adunri naionale constituante a romnilor de la Alba-Iulia:

n cursul lunilor octombrie-noiembrie 1918, n Transilvania revoluia burghezo-democratic se desfura cu repeziciune. Programul revendicrilor cu caracter social pentru care militau forele sociale progresiste, in deosebi micrile muncitoreti i rneti se mpletea strns cu cel al emanciprii naionale, pentru unirea Transilvaniei cu Romnia. Acest act istoric nu putea fi opera maselor largi populare, a ntregului popor romn.

Ideea convocrii unei Adunri Naionale Constituante care s constituie expresia voinei unanime de Unire a Transilvaniei cu Romnia a veni din partea socialitilor.

Pregtirea Marii Adunri Naionale Constituante de la Alba-Iulia s-a fcut ntr-un timp relativ scurt. Ea a constituit momentul de apogeu al luptei naionale a romnilor, a fost un eveniment revoluionar in cursul cruia s-au ridicat marile probleme care stteau n faa poporului romn: desvrirea statului naional unitar roman, nfptuirea reformei agrare democratice, asigurarea egalitii n drepturi pentru naionalitile conlocuitoare, lupta pentru cucerirea unui regim politic democratic.

Anunnd popoarele lumii voina si hotrrea sa, naiunea romn declar prin manifest ca ea ,,din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, este hotrt a pierii mai bine dect a suferii mai departe sclavia i atrnarea. n vederea realizrii acestui deziderat, n ncheierea manifestului se cerea sprijinul ntregii populaii romne din Transilvania, care ,,spera i atepta ca n nzuinele ei pentru libertate o va ajuta ntreg neamul romnesc, cu care una vom fi de aici nainte in veci .Manifestul, opera lui Vasile Goldi, care prin intermediul staiei de telegrafie din Praga a fost difuzat in lumea ntreag a produs consternare in snul unor cercuri aristocratice ungureti.

Marea Adunare Naional, simbol al afirmrii hotrtoare a poporului de a-i hotr singur soarta, a fost convocat pentru ziua de 1 Decembrie 1918. Militanii romni pentru unirea Transilvaniei cu Romnia avea o larg concepie democratic despre unire, care o concepeau nu prin nlocuirea unui jug cu altul, ci prin asigurarea condiiilor prielnice de dezvoltare a romnilor, ct i a naionalitilor conlocuitoare. Acest deziderat l vedeau realizndu-se nu prin for, ci n mod profund democratic, prin afirmarea deschis a voinei ntregului popor. Consiliul naional romn din Ortie populariznd, prin ziarul cu titlul semnificativ ,,Libertatea , convocarea Marii Adunri Naionale de la Alba-Iulia, adaug:,, Aceast adunare este chemat s hotrasc asupra sorii neamului romnesc si s exprime voina nestrmutat a naiunii romne, care pretinde sus si tare unirea naional .

Anunnd programul Adunrii Naionale Constituante a naiunii unite din Transilvania, Comitetul organizatoric adreseaz urmtorul apel: ,,Frai romni, locul cel mai istoric al neamului v ateapt cu braele deschise, venii deci s-l atingei cu pasul vostru, ca s simii fiorul ce l-a micat odat pe marele voievod cu numele de arhangheli, pe martirii Horea, Cloca si Crian, pe craiul munilor, Avram Iancu, i pe toi cei care au nceput i lucrat la realizarea Visului de veacuri pe care noi cei de azi l vedem ca pe rsritul cel mai strlucit al celei mai senine zile a neamului romnesc".

Un deosebit de vibrant apel adresat femeilor romne l fcea Elena Pop: ,,Pn unde strbate graiul nostru dulce, romnii din patru unghiuri vor veni cu toii, invocnd cerul si pmntul ca mrturie s le fie jurinei lor solemne. Grbii-v.

De menionat c numeroi muncitori aparinnd naionalitilor conlocuitoare de pe teritoriul Transilvaniei, considernd justa voin de unire naional a poporului romn, se declarau pentru nfptuirea acestui deziderat pe baze democratice. Astfel muncitorii maghiari din Valea Jiului, alturi de cei romni, discutnd n Consiliul muncitoresc problema unirii Transilvaniei cu Romnia, au fost pentru aceast nfptuire i pentru transformarea rii ntr-un stat democratic. Unul dintre conductorii Consiliului muncitoresc din Petroani, la o adunare convocat la 26 octombrie-8 noiembrie 1918 de Partidul naional romn, declara :,,Nu v punem piedici in calea realizrii unitii voastre naionaleTrecutul care a prdat muncitorimea i care a pus biruri grele pe umerii votri, politica greit fa de naionaliti, s-a sfriti voi ai fost subjugai i jecmnii, pmntul acesta de pe care v-a alungat statul maghiar i capitalismul al vostru a fostDar nu poporul maghiar v-a alungat la marginea pdurii. Nu! Capitalismul v-a alungat statul, aici capitalismul n-are naionalitate. Naionalitatea lui este banul, puterea blestemat care de-o potriv apas pe muncitorul romn i maghiar sau german.

2.Desfurarea marii adunri naionale de la Alba-Iulia (1 Decembrie 1918):

n Transilvania, convocarea, in numele Marelui Sfat al naiunii romane, a Marii Adunri Naionale la Alba-Iulia cetate istorica a neamului nostru, unde pentru prima data s-au unit sub Mihai Viteazu toate provinciile romneti a fost primita cu mare entuziasm de toate cercurile romneti, indiferent de vederile lor politice si sociale. Aceasta convocare a fost in atenia guvernului Krolyi, care voia s-o zdrniceasc.

Planul desfurrii concrete a adunrii de la Alba-Iulia, iniiat si aprobat de consiliul naional central, a fost n amnunime pregtit de dr. I. C. Pop mpreuna cu cpt .Fl. Medrea; ultimul nc de la 15 noiembrie 1918 ,, a nceput luarea masurilor in vederea tinerii adunrii naionale . El cuprindea organizarea propagandei, asigurarea circulaiei, ncartiruirea, alimentarea, ordinea si sigurana nsi a Adunrii naionale. Propaganda a fost ncredinat lui Ioan C. Pop, iar ncartiruirea si sigurana maselor populare participante a fost asigurata pe tot teritoriul judeului Alba. Au fost instituite grzi militare romane in toate grile, s-a asigurat linia ferata, podurile, tunelele si oselele din puntele principale. In acest scop au fost concentrai aproximativ 3.000 de soldai numai de pe teritoriul judeului Alba. La acetia s-au mai adugat formaiunile militare care au sosit din alte judee, dintre care amintim un batalion din regiunea Sibiu, sub comanda capit. Vasile Barbu ; efectivul unei jumti de batalion din Cluj, sub comanda maiorului Cortuiu si a locotenenilor Utalea, Victor Epureanu si Svoze.

Masurile de paza si de sigurana au fost luate deja cu doua zile nainte de ziua adunrii. Ele au constat din urmtoarele:

1. Sigurana in ora , asigurata prin puternice pichete repartizate pe sectoare, apoi plasai pe acoperiurile caselor si turnurilor de biserici de unde se domina.

2. Sigurana in cetate , in primul rnd fiind ocupata sala cercului militar de un puternic detaament militar sub comanda cpitanului Ioan F. Negruiu. Aici urma sa se tina adunarea. Apoi alte masuri de paza luate in diferite puncte ale cetii .

3. Asigurarea circulaiei , prin cordoane armate ; la intrri si ncruciri de drumuri, indicaiunile erau date de ctre ofieri si subofieri.

4. Asigurarea adunri pe cmpia Albei-Iulii , prin pichete, posturi fixe, alimentate de detaamente puternice de la cazrmile apropiate. Cmpia era nconjurata la mari distante d un cordon de soldai prin care nu se putea trece dect in grupuri compacte, ori avnd legitimaie speciala.

5. Pentru a prevenii vreun atac din afara , cldirea Adunrii naionale si a ntrunirii poporului a fost nconjurata cu trei cordoane de avan-posturi, care erau tot mai rzlee spre punctele periferice si al cror cerc extrem era in afara de btaia pustii. In pdurile si dealurile ce mprejmuiesc Alba-Iulia, acestea comunicau intre ele prin telefon si patrule.

Dar pregtirea adunrii si deplasarea delegailor spre Alba-Iulia n-a fost de loc uoara. Ageni ai forelor retrograde s-au dedat la numeroase provocri contra delegailor si a maselor ce doreau sa participe la istoricul eveniment.

Marea Adunare naionala constituanta a romanilor din Transilvania s-a desfurat n deplin libertate. Prin forma sa de organizare, prin participarea larga a maselor, a delegailor alei prin votul unanim al populaiei din ntreaga Transilvanie, Adunarea naional de la Alba-Iulia a cptat un profund caracter plebiscitar, reprezentnd populaia romaneasca majoritara pe aceste meleaguri, care era in drept s hotrasc asupra soartei sale.

In felul acesta, la 1 decembrie 1918 , Adunarea constituanta a romanilor a hotrt in unanimitate unirea Transilvaniei cu Romnia. Factorul hotrtor care a dus la realizarea Unirii Transilvaniei cu Romnia a fost lupta activa a muncitorilor, ranilor, crturarilor.

3.Ecoul marii adunri constituante de la Alba-Iulia:

Actul unirii Transilvaniei cu Romnia pecetluit la Alba-Iulia, a avut un puternic ecou att in tara cat si in strintate.

Pe adresa Marii Adunri naionale de la Alba-Iulia au sosit zeci si zeci de telegrame de la numeroi romani din Transilvania, care i manifestau astfel solidaritatea si adeziunea la hotrrile adunrii.

Astfel Sfatul naional roman din Lupeni scria : ,,Dorim din inima succes. Triasc conductorii . Murean, in numele Sfatului naional roman din Petrila si Petroani trimitea telegramele : ,, Aderam la rezoluiunea Adunrii naionale romane .

Unirea realizata la 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia, pe baza dreptului de autodeterminare a naionalitilor a constituit un act legic, obiectiv. Partidul socialist si Uniunea sindicala din Romnia saluta ,, cu bucurie dezrobirea naionala a poporului roman din provinciile subjugate --- se arata in declaraia Comitetului Executiv al Partidului socialist si a Comisiei generale Provizorie a sindicatelor din Romnia din februarie 1919 - , si se angajeaz sa respecte ,, legmintele de unire hotrte .

1