BEN MACINTYHE

UN SPIONPRINTRE

PRIETENI

KIM PHILBY 9I MAREA TRADARE

rtfr

editura rio

CUPRINS

5. Trei spioni tineri.......... ...-.107

6. Dezertorul german ......-....123'

7. Dezertqrul sovietic.... .......139

8. Stele in ascensiune.....'.........-. -.....-.....'162

9. M[ri furtunoase.. ..............188

10. Odiseea lui,,Homero' .....'....'...... -......213

ll.,,Peach" ........236

PREFHTA

S-au scris foarte multe despre Kim Philby, inclusiv in opera

neprefuitii qi deschizltoare de drumuri a unor scriitori precum

Patrick Seale, Phillip Knightley, Tom Bower, Anthony Cave

Brown qi Genrikh Borovik. lnsi Philby r[mdne penhu mulflcititori enigmatic, la fel ca Rlzboiul Rece, la care se face

deseori trimitere, dar care este foarte pulin infeles. in plus,

in ultimii ani au apirut o serie de materiale secretizate pAnE

acum, precum qi istorii autoizate ale organiza[lilor MI5 qi

MI6, care au pus conflictul respectiv qi rolul jucat de Philbyintr-o luminl noui.

Aceasta nu reprezinti o noui biografie a lui Kim Philby.

E, mai degrab[, o incercare de a descrie un anumit tip de

prietenie care ajucat un rol important in istorie, prezentat

sub form[ de narafiune. Este vorba mai pulin despre poli-tio6, ideologii qi spirit de rdspundere qi mai mult despre

personalitate, caracter qi o relafie tipic britanic[, neexploratipAnd acum. Dat fiind c[ dosarele MI6, CIA qi KGB reman

secrete, multe dintre materialele-surs[ sunt dovezi indirecte,

aduse de terfi, deseori exprimate retrospectiv. Spionii au

un talent deosebit de a-qi aminti trecutul in mod eronat,

10 Ben Macintyre

iar protagoniqtii din aceastd poveste sunt cu tofii vinovafi,

intr-o anumit[ m[sur6, de distorsionarea propriilor amintiri.

Multe dintre ,,datele" dincazul lui Philby fac inc6 subiectul

unor dispute aprinse, iar teoriile, conspirative qi nu numai,

abundS. Cdteva dintre problemele cele mai controversate

sunt prezentate in notele din final. Multe lucruri scrise despre

Philby derivd din amintiri sau specula!1i,frtds[ fie bazate pe

documente; unele sunt nuanfate de propagandd, altele sunt,

pur qi simplu, ficliune. CAtd vreme dosarele oficiale nu vor

fi, prezentatein intregime, evenimentele descrise vor r[m6ne

mereu inv[luite in mister. Pentru istoricul povestitor, acest

lucru creeazd provoclri deosebite. Fiind prezentate prin

relat6ri contradictorii, puncte de vedere diferite qi amin-

tiri divergente, am fost nevoit sd judec singur credibilitatea

diverselor surse Ei s[ aleg dintre numeroasele dovezi pe cele

care ar putea sd se apropie cel mai mult de realitate. Unii

nu vor fi, cu siguranlE, de acord cu opfiunile mele. Nu este

o qtiinld exactl: dar ceea ce trmeazd e o poveste pe atdt de

apropiatd de adevdr pe cdt am putut eu s-o scriu.

Cartea nu se doreqte a fi un ultim cuvdnt despre Kim

Philby. De fapt, incearc[ sd spund povestea intr-un alt fel,

prin prisma prieteniei personale Ei poate chiar sd duc[ la o

nou[ inlelegere a celui mai remarcabil spion al timpurilor

moderne.

INTRODUCERE

Beirut, ianuarie 1963

Doi spioni de v6rstE mijlocie stau inf-un apartament din('aftierul CreEtin, sorbind ceai gi minflndu-se politicos unul

pc celilalt pe mdsurd ce se apropie inserarea. Sunt englezi;

irtiit de englez| inc6t obiceiul de-a fi politicoqi, care-i leagd

;ii-i desparte totodat6, r5mAne de nezdruncinat. Zgomotele

strlzii p[trund pdndla ei prin fereastra deschis6, claxoanele qi

copitele cailor amestecAndu-se cu clinchetul po(elanului

iii cu vocile qoptite. Un microfon, ascuns sub canapea, inre-

gistreazd convorbirea qi o transmite printr-un fir, tras prinf-ogirurd miculd in larnbriu, cdffe camera aldfirati,, unde un al

trcilea bdrbat st5 aplecat peste un magnetofon, chinuindu-se

sir distingd vorbele in cdgtile de bachelitS.

Cei doi suntvechi prieteni. Se cunosc de aproape treizecirlc ani. Dar acum sunt cei mai aprigi dugmani, combatanli inllhcrele opuse ale unui conflict brutal.

Kim Philby Ei Nicholas Elliott au invdfat impreund

rrrcseria de spion in timpul celui de-al Doilea Rdzboi

Morrdial. La sffirqitul rdzboiului, au avansat tot impreunlirr rAndurile serviciilor secrete britanice, impdrlind orice

12 Ben Macintyre

secret. Aparlineau acelora$i cluburi, beau in aceleaSi baruri'

purtau aceleaEi haine bine croite 9i erau insurafi cu femei

din propriul ,,trib". ins6, in tot acel timp, Philby a pdstrat

un secret pe care nu l-a impbrtiqit niciodatd: lucra ca spion

acoperit pentru Moscova, preludnd tot ceea ce spunea Elliott

gi transmildnd informafiile qefilor spionajului sovietic'

Elliott a venit la Beirut ca s5 oblin6 o mlrturisire' A

instalat microfoane in apartament qi observatori la uEi qi

pe strad6. Doreqte s[ ;tie c6!i oameni au murit din catza

faptului cA Philby i-a trddat prietenia' Vrea sd afle c6nd a

inceput s6-qi bati joc de el. Trebuie sd qtie adev6ru1 sau

mdcar o parte din el. $i dup[ ce afld, Philby poate sd fugl

la Moscova, sau s[ revind in Marea Britanie, sau s[ o ia de la

capdt ca agent triplu, sau s5 bea pdni crapd infr-un bar din

Beirut. Elliott iqi spune cd pentru el nu are nicio importan!6'

Philby cunoaqte jocul, pentru cIJ joaci in chip strilucit

de trei decenii. Dar nu gtie cdt de multe cunoaqte Elliott'

Poate cd prietenia il va salva' aqa cum l-a mai salvat qi cu

alti, ocazie. Amdndoi spun c6teva adevSruri amestecate

cu scorneli qi mint cu puterea convingerii cinstite' Strat

peste strat, inainte Ei inaPoi.

Pe m[suri ce se lasl seara, ciudatul duel mortal continuS

intre cei doi bdrba,ti lega{i prin clas6, club qi educa{ie, dar

desp6rlili de ideologie; doi oameni cu gusturi qi educalie

aproape identice, dar cu loialitIli contradictorii; cei mai

intimi dugmani. Pentru cine trage cuurechea, disculia lorpare

extrem de politicoasd, un ritual englezesc strdvechi intr-o

lard strdin6; de fapt, este o lupti necruldtoare, cu pumnii goi'

spasmele morlii unei prietenii ins6ngerate'

1

SPIONUL UCENIC

Nicholas Elliott se afla la hipodromul din Ascot, urm6-

lindu-qi favoritul, pe Quashed, zbwdnd spre linia de sosire

lir scorul de7-2, qi, dintr-odat6, spre uimirea lui, s-a trezitspion. Se int6mpla pe 15 iunie 1939, cu trei luni inainte

dc inceperea celei mai inverqunate conflagralii din istorie.

Avea doudzeci qi doi de ani.

S-a int6mplat la un pahar de qampanie. Tat6l lui John

Nicholas Rede Elliott, Sir Claude Aurelius Elliott, OIB.,era rector la Eton, cea mai mare universitate particulard dinAnglia, un alpinist recunoscut gi un stAlp al nomenclaturii

lrritanice. Sir Claude ii cunoqteape tofi cei care erau cineva, qi

nu cunoqtea nicio persoanl care si nu fi avut insemndtate, iar

printre aceqti numeroqi oameni importanf, se afla qi SirRobert

Vrnsittart, consilier diplomatic qef al guvernului MajestEtii

Stle, care avea legituri sffAnse cu Serviciul Secret de

lrrlbrmafii (SN), cunoscut qi ca MI6, agenlie care rdspundea

' ( )fiJer al Ordinului Imperiului Britanic, ordin cavaleresc al Regatuluit init (n.tr.)

14 Ben Macintyre

de obfinerea de informafii din strdindtate. Nicholas Elliott

a aranlat totul ca sd-l intAlneascd pe ,,Yafl" la Ascot qi, la

un pahar, i-a spus ci se gdndea sd se aldture serviciilor de

informalii.

Sir Robert Vansittart azdmbit qi i-a spus:

- Sunt mu[umit cd mi-ai cerut ceva atdt de uqor'l

,,Aqadar, scria Elliott dupl mulli ani, asta a fost tot'"2

Releaua de recrutare a,,Respectabililof', fogtii colegi din

qcolile exclusiviste, funclionase perfect.

Nicholas Elliott nu p6rea fbcut si fie spion' Rezultatele

academice nu ieqeau in evidenJi' Cunoqtea puline lucruri

despre politica internafionald, cuatAtmai puline despre jocul

periculos qi subtil ftcut de MI6 inainte de rizboi. tntr-adevdr,

nu qtia nimic despre spionaj, dar credea cd sun[ interesant,

important gi exclusivist. Elliott avea incredere in propriile

fo(e aqa cum numai un absolvent de la Eton qi Cambridge,

bine-crescut, bogat qi cu relafiile sociale potrivite putea s5

aibd. Era n6scut sd conducd (deqi nu qi-ar fi exprimat fald

de allii pSrerea despre sine cu atAta lipsd de delicatefe), iar

apartenenla la cel mai selectiv club dinAnglia pbrea cea mai

bund ocazie s5 inceaP6.

Familia Elliott era coloana vertebrald a imperiului; fumi-

zase de generafii intregi ofileri de arrnatil, clerici importanli,

avocafi qi administratori coloniali, care se asiguraseri cd

Marea Britanie continua s5 stdp6neasci valurile Ei o mare

parte din globulpdmdntesc. Unul dinbunicii lui Elliott fusese

locotenent Ei guvemator al Bengalului; celSlalt ocupase

funclii inalte in justifie. Ca multe familii englezegti putemice,

UN SPION PRINTRE PRIETENI 15

lamilia Elliott era recunoscuti penfu excentricitate. Fratele

lrunicului lui Nicholas, Edgar, afrcutun pariu celebru cu un

rrf t ofi1er din armataindiand c5 putea s5 fumeze o ligar6 de foiirraltd cAt el in fiecare zitimp de trei luni, asa c5 a fumatpdndru murit, dupl numai dou6 luni. Despre sora bunicului siu,I i lanche, se spunea cd fuses e ,,trddathindragoste"3 la doudzeci

;i qase de ani, prin urmare a cdz:utlapat, unde a rdmas inrrrrn[torii cincizeci de ani. DupS ferma convingere a mdtuqii

Nancy, catolicii nu aveaudreptul sbaib[animale de companiepcntru cE nu credeau c5 acestea aveau suflete. Familiarlovedea qi o fascinalie profundd, dar deseori fatald, pentru

;rlpinism. Unchiul lui Nicholas, reverendul Julius Elliott, a

cazut de pe VArful Matterhorn in 1869, la pulin timp dupd

cc-l intAlnise pe Gustave Flaubert, care l-a declarat,,inffuchipa-rca unui gentleman englez'A. Excentricitatea este una dinI lirsdturile englezeEti care, la prima vedere, pare o slSbiciune,

rlur care ascunde o putere tainic6: individualism deghizat inciud5lenie.

Cel mai impresionant personaj din copildria lui Nicholasrr lost tatil sdu, Claude, un om cu principii victoriene de

rrcclintit gi cu prejudecSfl feroce. Acesta detesta m'vzica,

liindcd-i provoca indigestie, disprefuia toate formele de

incllzire ca fiind ,decadente'.5 si credea c5 ,,atunci cAnd ai

rlt:-a face cu sfdini, cel mai bun lucru este sd ,tipi la ei int'nglezil'.6 inainte de a deveni rector la Eton, Claude Elliott

lrlcdase istoria la Universitatea Cambridge, in ciuda uneirrt:increderi inverqunate fald de profesori qi a aversiuniilirlr'r de conversa,tiile intelectuale. Dar vacanlele lungi de larrrriversitate ii llsau la dispozi,tie destul timp penfru alpinism.

l)oatc cI ar fi devenit cel mai cunoscut alpinist al generaliei