BECKYCHAMBERS

MIC/\,,FuruonsA

Traducere din limba englezi de

ALEXANDRU VOICESCU

N LUNG'DKUMsPKE-(.)- PLADITIA

s Pli_anl -1

v

HERG BENET

2Or7

ziua 128, anul 306 Standard Ac

TRANzIT

tn timp ce incepea si se trezeascd in micuqa capsul5 de

Inavigare, igi reaminti trei lucruri. Primul: cdlitoreaprin spaqiul deschis. Al doilea: era pe cale sI inceapd onoud slujb[, una de care nu avea voie sd iEi bati joc. A1

treilea: mituise un funcqionar guvernamental ca sd pri-measci o noui identitate. Niciuna dintre aceste informa-

tii nu ii era proaspiti; insi, chiar Ei aga, nu poti spune cisunt gAnduri plScute lingd care sI te trezeEti din somn.

Nu ar fi trebuit si se trezeascd, nu timp de o alti zi, pe

pu(in, dar asta qi se intAmpla rezervind zboruri ieftine.Zboruriiffine insemna o capsuh amdrdti, alimentati de

combustibil amIrAt, cu sedative amirdte menite, chipu-rile, si te adoarmd bugtean. Drept rezultat, oscilase de

mai multe ori de la lansare intre momente de reverie qi

de conqtienqd - o clipe de confuzie, imediat o alta cizAndin adincul somnului, tocmai cAnd era pe cale si inqelea-gd mai exact ce i se intAmpla gi unde se afla. Capsula era

cuprinsi de beznd gi nu existau ecrane de navigaqie care

mScar sd pAlpAie un pic. Nu avusese niciun reper pen-

tru a-Ei da seama cAt timp trecuse intre fi.ecare aceste

semi-treziri sau cit mai exact a cdlitorit, nici mdcar dacd

intr-adevir cildtorea, gi nu stafiona, in fapt. Gindul Ssta

ii produse o stare puternicd de anxietate gi de rIu fizic.

Privirea i se limpezi sufi.cient cAt sI se uite mai atentspre fereastri. Obloanele erau trase, blocAnd orice

10 I UN LUNG DRUM SPRE O PLANETA MICA ;I FURIOASA

posibili sursl de lumini. $tia 9i ci nu aveau de unde sdfie lumini. Se afla in mijlocul nemirginit al spaqiului.Nicio planetd cuprinsd de freamdtul zborurilor, niciopisti de aterizare, nicio sclipire a vreunei nave aflate pevreo orbiti. Doar pustiul, un oribil pustiu umplut cu ni-mic altceva in afara ei gi a unor roci trecitoare.

Motorul se zgudui pregdtindu-se de un nou salt insubstrat. Sedativele igi refdcurd simqitd prezenfa, tr[-gind-o din nou in agitaqia somnului. CoborAnd cltrevise, se mai gdndi o datl la noua ei slujbi, la toate min-ciunile, la chipul funcqionarului privind-o infumuratin timp ce ea ii transfera in cont creditele. Se temuse c[poate nu fuseseri destule. Tiebuia si fi fost. Tiebuia.Pldtise deja mult prea mult penrru greqelile care o urmi-reau fdri vina ei.

Pleoapele i se inchideau. Sedativele o cuprinserd.Capsula - probabil - igi continua drumul.

Ziua 129, anul 306 Standard AC

O NEMULTUMIRE

frditul in spagiu era orice, dar nu linigtit. PdmAnteniiI .r, aveau cum sd se agtepte la aEa ceva. Pentru toqi

cei cresculi la solul planetelor, dura mult timp pdnd ce se

obignuiau cu foqnetele qi hurducliala unei rl?vc, cu rln-bianqa continul ce venea la pachet cu triitul induntrulunei magindrii. Dar penru Ashby astfel de sunete eraula fel de obi$nuite precum propriile batal ale inimii. 19i

putea spune cAnd mai exact era momentul s[ se trezeas-ci doar dupd felul in care Euiera aerul filtrat de deasuprapatului sdu. CAnd rocile loveau inveligul exterior, cu ti-parul lor familiar, gtia deja care puteau fi ignorate gi care

puteau fi problematice. DupI cantitatea de purici poc-nind comunicatorul, putea spune la ce distangd se aflainterlocutorul siu. Astea erau sunetele vieqii spafiale, onotd de subsol a vulnerabilitaqii Ei a distangelor. Erau re-amintiri ale fragilitdqii simplului fapt de a fi viu. insl ast-

fel de sunete insemnau gi siguranqd. Absenla sunetuluiinsemna ci aerul nu mai curge, motoarele nu mai merg,pAnzele progravitatului nu iqi mai menfin tnlpile la po-dea. Linigtea apartine vidului de afari. Liniqtea e moarte.

Mai erau Ei alte sunete, incd, sunete care nu erauproduse de nava in sine, ci de oamenii care o locuiau.Chiar gi pe culoarele infinite ale marilor ferme spatialeputeai auzi ecourile conversatiilor din apropiere, pa.sii pe

pardoselile metalice, bufniturile infundate ale vreunui

12 I UN LUNG DRUM SPRE O PLANETA MICA $r FURTOASA

tehnician coco(at in mantaua perefilor, gata si reparecine gtie ce circuit nevizut.'Wayfarer, nava lui Ashby, erasufi.cient de cuprinzitoare, dar minusculd comparativ cuferma pe care crescuse. CAnd a reuqit sI o cumpere peWayfarer Ei i-a g[sit pentru prima dat[ un echipaj, chiargi el a trebuit sd se obiEnuiascd cu imediata vecindtate a

camerelor de dormit. Totuqi, zumzetul constant al oame-nilor lucrAnd qi rizdnd qi certAndu-se tot timpul in jurullui devenise parte din confortul zilnic. Afar5, in larg, eramult prea mult gol de o parte gi de alta, aga cd pAn[ gi celmai cdlit spafial se putea trezi uneori cd priveqte umil gi

cu veneratie la vidul picurat cu stele ce-l impresoard.Ashby primea cu bucurie zgomotul. Era reconfortant

si gtie cd nu e niciodatl singur pe nav5, mai ales qinAndcont de treaba cu care se ocupa. Construirea gdurilor devierme nu era o profesie strdlucitd. Toate acele coridoareinterspagiale care stribiteau intreaga Adunare Galacticddeveniserd ceva mult prea comun, erau acum ceva de lasine inqeles. Ashby se indoia ci omul obignuit acordarnai mare atenfie stripungerilor decAt unei perechi depantaloni sauunei farfurii cu mS.ncare cald[. insl treabalui ii cerea si fi.e atent la tot ce presupune strdpungeri gi

tuneluri, chiar sd le qind la loc de vazi printre preocupi-rile gdndurilor sale. Dacd gi-ai consuma prea mult timpmintea cu ce desemnau ele mai exact, imaginAndu-qinava in care egti plonjAnd in gi in afara spaqiului, aseme-nea unui ac trigAnd dupd el o a(e... Mna, astea erau genulde idei care ar determina pe cineva si-gi doreascd s[ aibdcdt mai multi companie gdligioasd.

Ashby stdtea in biroul lui, citind fluxul de qtiri, cuo canS de mek al5.turi, cAnd un anume sunet ii atraseaten(ia. Pagi. Pagii lui Corbin. Pagii furio;i ai lui Corbin,venind fix citre uqa sa. Ashby oftd, igi re(inu iritarea qi

reveni la rolul de cdpitan. iqi pdstr[ chipul neurru, cuurechile ciulite atent. S5. vorbeqti cu Corbin cerea mereuo clipe de pregitire gi o detagare considerabild.

BECKY CHAMBERS I 13

Artis Corbin era doud lucruri: un talentat algeist qi

un complet dobitoc. Cea din urmd particularitate eracruciald pe o navd transportor precum'Wayfarer. O dozide combustibil ofilitd spre maro putea face diferenqaintre a ajunge cu bine in port sau a pluti in voia sortii.

Jumitate din puntea inferioard a'Wayfarer era umplutlcu nimic altceva in afara cuvelor cu alge, fiecare dintte ele

avAnd nevoie de cineva care sd le ajusteze obsesiv nivelulde nutrimente qi de salinitate. Asta era singurul dome-niu in care lipsa de graqie sociald a lui Corbin era in faptun beneficiu. Omul prefera si stea toati ziua cu nasul incala algelor, mormiind tot felul de indici, muncind spre

atingerea a ceea ce el denumea ,,condigii optimale". LuiAshby i s-au pdrut mereu suficient de optime condiqiile,dar nu avea de gAnd si se puni in calea lui Corbin cindvenea vorba de alge. Costurile pe care le suporta Ashbypentru combustibil scizuserd cu zece procente de cAndl-a adus pe Corbin la bord, iar pugini algeiqti ar fi accep-tat o poziqie similard intr-o navi de tunelare. Algele erausuflcient de sensibile la un drum scurt, dar sd iti plstrezidozele sindtoase pe un transportor cerea meticulozitategi anduranqd, in ega15 misuri. Corbin ura oamenii, ins[iqi iubea munca, iar la muncd se pricepea de minune. Pe

caietul lui Ashby, asta il fdcea extrem de valoros. O ex-trem de valoroasi durere de cap.

UEa se trdnti de perete, iar Corbin gAgni induntru.Sprdncenele ii erau imbibate cu sudoare, ca de obicei, iarpirul grizonant de pe tample ii era unsuros.Wayfarer tre-buia pdstrat[ cilduroasi tot timpul, ca rdspuns la nevoileNavigatorului ei, insi incd din prima zi Corbin gi-a ficut.publice antipatia faqd de temperatura medie ambientale.Chiar 9i dupd ani la bordul navei, corpul lui a refuzat sise aclimatizeze; se pare cd din puri ciudd.

Obrajii lui Corbin erau gi ei rogii, deqi dac[ asta se

datora dispoziqiei sale sau alergiturii trase pe sciri nuavea nimeni cum si iqi dea seama. Ashby nu a reugit

14 | UN LUNG DRUM SPRE O PLANE]A MrCA fr FURIOASA

niciodatd sd se obignuiasci. cu vederea unei atAt de preg-nante rogeti in obraji. Majoritatea umanilor din ziua deazi erau descendenqi ai Flotei Exodului, care navigase cumult dincolo de limitele Soarelui ancestral. Mulqi, pre-cum Ashby, se ndscuserd in chiar acele nave-ferm6. careaparfinuserd refugiagilor terranieni originari. Buclelesale negre gi dese gi pielea de culoarea ambrei erau re-zultatul generatiilor de intrepdtrunderi qi amestecuri labordul giganticelor nave. Cei mai mulqi umani, fie nds-cufi in spafiu, fie copii ai coloniilor, aveau in comun acelmix exodian fdrd particularitate nationali.

Corbin, pe de altl parte, era fire indoiali vAni de sis-tem Sol, deqi oamenii de pe planetele natale incepuserdde cAteva generatii incoace si semene cu exodienii. Cutoatd invdlmdgeala asta a geneticii umanilor, tot mai api-reau din cAnd in cAnd - prin diverse locuri - tonuri maideschise, chiar Ei in Floti. $i totuqi, Corbin era practicroz. Strdmoqii lui fuseserd oameni de gtiingd, exploratoriitimpurii care construiseri primele sratii orbitale de cer-cetare in jurul lui Enceladus. Au rdmas acolo de seco-le, in continuare vigilengi la dezvoltarea bacteriilor dinoceanele inghegate. Cu Sol o simpld urmi fadd pe cerulde deasupra Saturnului, cercetitorii gi-au pierdut dince in ce mai mult pigmentul, cu fiecare decadd trecutd.Rezultatul final era Corbin, un berbat roz crescut pentrumuncd laborioasd Ei fIrI soare pe cer.

Corbin igi trecu scribul pe deasupra biroului luiAshby. Tableta subqire gi dreptunghiulard tiie pixelii cade ceaqd ai ecranului 9i bufni in faqa lui Ashby. Ashbygesticule inspre pixeli gi ii dispersl. Titlurile gtirilor pla-nAnd in aer se dizolvari in mdnunchiuri colorate. Dupicare pixelii se scufundard ca un roi de insecte minusculein cutiile proiectorului, aflare de ambele laturi ale biro-ului. Ashby privi scribul si isi ridic[ sprAncenele cltreCorbin.

- Asta, zise Corbin ardtAnd cu un deget osos cltre

BECKY CHAMBERS I 15

scrib, n-are cum se nu fie o glumd.

- Stai si ghicesc, remarcl Ashby. Iarigi s-a bigat

Jenks peste notele tale?

Corbin se incruntd 9i igi cldtinl capul. Ashby se con-centrd la scrib, incercAnd sI nu rddl amintindu-gi de

ultima dati cAnd Jenks a umblat neinvitat la scribul luiCorbin, inlocuind noti(ele acestuia cu ni$te trei sute Eai-

zeci gi doui de variaqii ale aceleiagi fotografii, reprezen-

tindu-l pe insugi Jenks, gol ca in ziua in care s-a niscut.Ashby se gAndi cd una in care Jenks purta un stindard cu

Adunarea Galacticl era chiar reugiti. Imaginea avea unfel de demnitate dramatici,luAnd in seamd contextul.

Ashby lud scribul, rotindu-i ecranul cu susu-n jos.

Citre: C6pitanul Ashby Santoso (WaYfarer,licen-t5 de tu-

nelare AC nr. 387 -97456)

Rs: CV pentru Rosemary Harper (certificat administrativ

AC nr. 65-78-2)

Ashby recunoscu frgierul. Era CVu[ noii 1or grefre-

re, care avea sosirea programati a doua zi. Care proba-

bil deja se afla intr-o capsuli de tranzit, sedatl pe duratalungii, chinuitoarei cildtorii.

-De ce imi ardqi asta? intrebi Ashby.

- Ah, deci chiar l-ai citit, zise Corbin.

-Bineinqeles ci da. Vam spus tuturor de un car de

ani si citiqi mesajul, ca sd v5. acomodagi cu cine e pdnd" sd'

ajungi.Ashby rr-ovea nici cea mai vagd idee unde voia

Corbin sd batd, insd era o procedur[ Corbin standard.Fii mai intii nemulqumit gi explice de ce abia dupi.

Rispunsul lui Corbin fu previzibil, chiar inainte sideschidi gura:

-N-am avut timP.

Corbin iqi flcuse un obicei din a ignora atribuqiile

care nu igi aveau originea in propriul laborator.

16 | UN LUNG DRUM spRE o pLANETf, MrcA tr FURIoASA

-La ce dracu'te-ai gindit aducind un copil ca eapeste noi? continud el.

-M-am gindit, zise Ashby, cd am nevoie de un gre-

fier certificat.Nici mdcar Corbin nu ar fi avut cum sI conteste lu-

crul dsta. HArqogdria lui Ashby era un dezastru, gi, invreme ce o navi de tunelare nu avea propriu-zis nevoiede un grefier pentru a-gi plstra licenqa, gulerele albe dela Comisia de Tiansport a AG i-au dat clar de ingeleslui Ashby c[ raportirile lui permanent intArziate nu-icigtigau niciun favor. Sd hrlneascd gi sd pl5teascd unmembru al echipajului in plus nu era deloc ieftin, insdAshby, dupl o atente considerare a situaqiei Ei dupd opo4ie zdrav[ni. de insinuiri din partea lui Sissix, a ce-rut Comisiei sI trimitd pe cineva certificat. Afacerea luiar fi inceput sd aibi serios de suferit pe viitor dacl nuse oprea la un moment dat din a incerca si ducd doudmunci de unul singur.

Corbin igi incrucigi bragele Ei pufni:

- Ai vorbit cu ea?

- Am avut o discugie pe sib-chat decimalul trecut.Pirea in reguld.

- Pdrea in reguld,repete Corbin. incurajator.Ashby igi alese cu mare grijl urmitoarele lui cuvinte.

Avea de a face cu Corbin, in definitiv. Regele semanticii.

- Comisia a aprobat-o. Este pe deplin calificatd.

- Comisia e praf gi pulbere, zise Corbin infigdn-du-gi degetul inspre scrib. Nu are nicio experiengd petransportoare. N-a locuit niciodati in afara lui Marte,bag seamd. E proasplt iegitd de pe poarta universitigii...

Ashby se cdutd printre degete. Era nevoie de doulpersoane pentru jocul ista.

- E calificatl si se ocupe de formularele AG. A lu-crat ca stagiar la o companie de transport de suprafaqS,ceea ce necesitd cam aceleagi aptitudini de bazi precumcele de care am eu nevoie. Vorbeqte fluent hanto, cu tot

BECKY CHAMBERS I 17

cu gesturi $i ce-o mai fi., fapt care ne-ar putea deschidenoud niqte uqi serioase. Vine cu o scrisoare de recoman-dare de la profesorul ei de relaqii interrasiale. $i, cel maiimportant, din puqinul pe care l-am discutat cu ea, pare

cineva cu care pot lucra aiituri.

- N-a fdcut niciodati-nainte treaba asta. Suntem inmijlocul pustiului, in drum spre o strdpungere-n orb, iargie iqi arde sd aduci o pu;toaicd la bord.

-Nu e o pugtoaicd, doar e tAndrd. $i fiecare a avutun prim serviciu, Corbin. Chiar gi tu trebuie s[ fi ince-put pe-undeva.

- $tii care a fost primul meu serviciu? Frecatul pli-cuqelor cu eqantioane in laboratorul tatdlui meu. PAni gi

un animal dresat ar fi fost in stare sI o fac[. Asta ar trebuis[ insemne un prim serviciu, nu... Pot sI-qi reamintesc ce

facem noi aici? continud bolborosind precipitat. Zburdmde colo, colo, perforind giuri - gduri la propriu - prinspa(iu. Nu e genul de serviciu care s[-1i ofere sigurangi.E adevdrat clJenks Ei Kizzy md sperie ca dracu' prin lipsaior de griji, dar sunt experimenta(i. Eu nu pot sd-mi fac

treaba dac[ trebuie si md pdzesc tot timpul de incom-petenfa unui boboc care poate apisa oricind butonulgregit.

Asta era beculegul de avarie, acel beculeq ct nu pot

lucrain asemened condiqiircare semnala momentul in care

Corbin urma sd o ia pe arituri. Venise timpul sI il repu-na pe Eine.

- Corbin, nu va umbla la niciun buton. Nu o si faclnimic mai complicat decat sd scrie rapoarte Ei si comple-teze formulare.

- Si sd qind legitura cu grS.nicerii, 9i cu patruleleplanetare, gi cu clienqii care intArzie plaqile. Persoanele

cu care suntem obligagi sI lucrim nu sunt intotdeaunapersoane amabile. Nu sunt to(i persoane de incredere.

Avem nevoie de cineva care ii poate struni pe ai lui, carepoate ricni la vteun adjunct incepitor ce e convins cd