1974- Timişoara

Instruirea studenţilor în zbor pe AK- 2, primul deltaplan construit şi zburat în Romania, de Kiss Arpad în data de 23 martie 1974, la Arad.

A instruit peste 50 de elevi piloţi din 16 judeţe.

Federaţia Aeronautică Internaţională (FAI) a luat în evidenţă România ca a 13-a ţară în care s-a început zborul cu deltaplanul, ţara noastră fiind invitată la primul Campionat European desfăşurat în Austria.

1974 – Înălţarea deltaplanului “Baby”, la 200 metrii cu ajutorul unui troliu tip “Aero Dacia – 500 cmc”, având un cablu lung de 1200 m, declanşator şi trei sisteme de siguranţă.

Sistem folosit la “Trofeul Aerian I.N.M.T.”, în 3 ediţii.

Tehnică realizată de “Aero Delta Club I.N.M.T.”, Bucureşti

1991 – Chişinău

Primul raid internaţional cu motodeltaplanul „Patriot II” (Bucureşti – Buzău – Vaslui – Iaşi – Chişinău, aterizând pe malul râului Nistru (aerodromul Vadul lui Vodă).Sub deviza „1918- Unire – 1991”, s-a decolat din Piaţa Constituţiei (Bucureşti), la o temperatură de -7 grade celsius ( se întâmpla în Decembrie, de Ziua Naţională), s-au parcurs etapele competiţiei.

Peste oraşul Chişinău zborul era interzis, dar peste Bucureşti fusese aprobat de Ministerul Aparării Naţionale.

1994 – Circuitul Aerian al României, cu motodeltaplanul Patriot II( YR-6101), dotat cu motor de Oltcit – Citroen 1200 cmc avionizat.

Traseul a avut 3200 km, survolând 161 localităţi.În trecere a fost expus la Expoziţia Naţională Bucuresti, iar harta traseului a fost ştampilată de comandanţii aerodromurilor survolate.

1982 – Calugareni (Giurgiu). Prima paraşută de salvare folosită la un deltaplan, realizată de fabrica Condor Bucureşti.A fost prezentată şi la Campionatul European din Ungaria (1986) de către piloţii echipei ţarii noastre.

1992, Bucureşti.

Pilot: Ignat Ioan şi paraşutistă Diaconu Lenuţa.Au executat prima lansare feminină din motodeltaplan, în centrul capitalei, Bucureşti, de la altitudinea de 1200 m.

1992, tot Bucureşti.Pilot: Georges Craioveanu, paraşutist : Florian Lecca, executantul primei lansări a unui paraşutist din România, în prezenţa televiziunii, în Piaţa Casei Poporului ( azi Palatul Parlamentului).S-a sărit de la 1200 m , dintr-un motodeltaplan hand-made, “Patriot” – 80cp.

2001 a fost anul Mondial Brancuşi (UNESCO)

Cu ocazia aniversării a 125 ani de la naşterea sculptorului- artizan modernist de renume mondial, Constantin Brancuşi, piloţii artizani constructori de ULM, l-au omagiat prin zboruri în localitatea natală Hobiţa şi peste „Poarta Sărutului”, „Masa Tăcerii” din Tg.Jiu.

Cartea poştală ilustrată cu aeronava „Vigilent 007” ( YR-6134) pilotată de inginer Florin Dumitru, împreună cu monumentul brâncuşian a fost difuzată de către Poşta Română pe 5 continente.

De asemenea, a fost o surpriză şi pentru delegaţii veniţi la eveniment din peste 23 de ţări.

2000- Aerodromul Clinceni ( Bucureşti)

Motoparapanta- Motodeltaplan “Vigilent 007” convertibilă, pe acelaşi triciclu, pliabil.

Proiectată si construită de Georges Craioveanu.Motor Roming de 24 cp, greutate 38 kg + 5 l combustibilul.A stabilit primele recorduri de distanţă, durată şi înălţime din România.A participat la primele 5 ediţii ale Campionatului Naţional de paramotoare, fiind zburată de 11 piloţi.Acum o puteţi admira la Muzeul Aviaţiei Române, din Bucureşti.

1986- Bucureşti

Deltaplanul de performanţă „Danubius“ (15 mp, 11 m anvergură, aripă cu geometrie variabilă).A fost construit de piloţii echipei României, participanţi la Campionatele Europene desfaşurate în Ungaria (1986).

1982 – Costineşti (Marea Neagră).

Primul zbor de patrulare la pantă ( +35m) în briza mării(4m /sec), cu deltaplanul “Griff- Rom” lucrat artizanal de piloţii din Braşov.

1992 – Bucureşti

Pe stadionul Naţional, mai mult de 60.000 oameni au asistat la concertul mega starului, Michael Jackson.

Concertul a fost susţinut aerian de zboruri publicitare cu motodeltaplanul „Carpaţi II” pe deasupra stadionului.

1993 – Braşov, dealul Bunloc (+545m)

Zbor de omologare a primei parapante „Dudau”, din România, proiectată, construită şi zburată de Laurenţiu Dudau.Suprafaţa de 28.5mp, anvergura de 10.5m, 8.5 kg voalura pentru pilot de 65 -110 kg.Proiectul a fost sponsorizat cu 200$.

1982 – Bucureşti

Deltaplanul de şcoală,” Baby”, (16mp, 25kg, viteză de 35 – 55km/h, demontabil).

Lucrat artizanal în 15 cluburi, în 32 exemplare.Suporta remorcajul la troliu, pentru urcări la 200 m.

A fost folosit în tabere de vară pentru tineret, tabere ale „Aero Delta Club I.N.MT”, Bucureşti.

1978 – Bucureşti

În cadrul defilării sportivilor de Ziua Naţională a României a fost prezentat oficialităţilor un nou sport aviatic – Deltaplanismul, prin aparatul de zbor construit de studentul Mugur Tonescu, ulterior inginer în Aeroclubul României, specialist pe probleme de legislaţie ULM ( brevete şi licenţe).

1979 – Bacău

Deltaplanul “Excelsior” (tradus în Latina “tot mai sus”), în zbor demonstrativ la Fabrica de avioane Bacău.Desenele de execuţie au fost publicate în revista “Tehnicum”(120.000 exemplare), pe parcursul a 6 luni.Revista a constituit un manual de pilotaj, iniţiind înfiinţarea a 64 de Aero Delta Cluburi, în şcoli, universităţi şi centre sindicale.Toate au participat la tabere de pilotaj, în decursul a 5 ediţii anuale.

Deltaplanul a fost perfecţionat în varianta “Baby” de catre “Comoti” – Bucureşti.

1992 – Caracal.

Comandantul Bazei Aeriene, Colonel Valeriu Scrobota, pasager în motodeltaplanul Patriot II, şi alţi 32 ofiţeri piloşi pe MIG 21 au avut placerea zborului pur, pe ULM.

1995 – Bucureşti, Ciolpani.

Biplanul “Girex 001” proiectat, construit şi zburat de studentul, azi inginer, Cristian Girică.Primul ULM în regim de amator din România.Anvergura 6m, greutate 450 kg, motor Limbach1600, 64cp.A zburat la peste 50 air show-uri.S-au instruit 35 elevi-piloţi şi a fost erou de film aviatic, de epocă.

În 1998, constructorul a primit “Premiul Naţional ULM”.

Monumentul Eroilor Aerului

Realizat în memoria celor ce au apărat cerul Patriei, în primul război mondial. Construcţia, având o înălţime totală de 20 m, este compusă din sculpturi de bronz, aşezate pe un postament de piatră.

Deasupra obeliscului este aşezată o sculptură, înaltă de 5 m, cântărind 5 tone, care ilustrează omul zburător, având aripile desfăşurate. La baza obeliscului, de jur împrejurul acestuia, sunt prezentaţi trei aviatori căzuţi.

La aniversări aviatice, ULM-uri cu steagul Naţional, survolează în mod omagial, sub asistenţa oficialităţilor.

1974-2009

În România s-au construit, în regim de amatori aeronave ULM din toate categoriile, de la motodeltaplane, avionete axiale ( mono si biplane), motoparapante, cât şi baloane cu aer cald ( “ROMÂNIA I”) .

Foto : Balonul cu aer cald “România I”, biplanul “Pintilie”, triciclul pliabil “Vigilent 007”, şi avionul de construcţie integral metalică, “Condor”.

2006 – Craiova şi Bucureşti

Primul motodeltaplan fabricat industrial în România în imagine prototip Topo 1, cu motor Rotax 503, 53 cp.

Proiectat, construit şi zburat de inginerul Marian Topologeanu.200 de zboruri test.

Participant la 2 ediţii ale campionatului naţional ULM.

1995 – Suceava ( şi alte 25 oraşe)

Fotoreporterul-pilot ULM Ştefan Petrişcu a realizat primul album de fotografii aeriene ale monumentelor istorice, pe parcursul a 3000 km, însumând 105 ore de zbor, la bordul avionului Geminni şi a motodeltaplanului AirCreation, o premieră pentru ţata noastră.

Sus- 1980, Arad

Cel mai tânăr pilot deltaplanist, în zbor, Ciknaş Alex (11 ani), la bordul unui AK-1

Jos- 2009, Tăriceni, Prahova

Cel mai vârstnic pilot ulm Craioveanu Georges (76 ani), după aterizare, alături de mascota sa „Boby – cuţu”.

Domnul Craioveanu activează la Centrul Naţional Aviatic, AEROFOX ROMÂNIA

1974- 2009

Printre cele 96 de aeronave ULM ( motodeltaplane, paramotoare, triaxiale) şi peste 125 deltaplane construite în regim de amator, conform BCAR-S, sunt şi avioanele “Zodiac”, de construcţie complet metalică, sau “Tempete – Jurcă” , construcţie integrală din lemn.Structurile şi materialele au fost complet compatibile, iar zborurile s-au desfăşurat în confirmitate cu Registrul Aerian Român.

2005 – Constanţa, Lacul Mamaia.

Primul hidromotodeltaplan, Apollo, cu flotoare, decolând de pe Lacul Mamaia sub comanda campionului naţional, Sorin Bochiş.Acelaş Bochiş, care a fost comandant şi pe mig 23 (cu aripa cu geometrie variabilă) şi pe Boeing, la Timişoara.

2009 – Şirna, Tăriceni

Campionatul Naţional ULM, ajuns la a 20-a ediţie nu dovedeşte altceva decât tradiţia şi istoria acestui sport aviatic, ce s-a dezvoltat impetuos în aceşti 35 de ani, fiind chiar printe puţinele ţări din Europa cu o asemenea longevitate şi dezvoltare.Campionatul s-a desfăşurat la Centrul Naţional Aviatic ULM, AEROFOX România, fiind susţinut de sponsori foarte generoşi.

1980- 2000

Deltaplanul “Baby” de şcoala şi antrenament.

Aceste planuri au fost difuzate în triaj, 5000 exemplare în şcoli, facultăţi, cluburi sindicale.

VLAICU II

Replica 1:1 a avionului reconstruit la Institutul De Aviaţie INAV, prezentat la Torino, Italia în cadrul Jocurilor Aeriene Mondiale, de pilotul român, Marinel Chevereşan.

1934- 2006, Bucureşti

Avioneta ULM tip raţă (ampenaj în faţă), proiectată de inginerul Radu Manicatide, în 1934 zbura fără eleroane şi cu un motor „Indian” 12cp.

În imagine, replica aceluiaşi ULM, dar cu un motor de 36 cp şi comenzi cu eleroane.Poate fi vazută la Muzeul Aviaţiei.