35 ANI DE LA ÎNFIIN}ARE – 1974-2009 - Editura MAI Slatina... · st=t=tor din lemn peste Olt....

MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I INTERNELORCENTRUL DE FORMARE {I PERFEC}IONARE

A PREG+TIRII AGEN}ILOR DE POLI}IE“NICOLAE GOLESCU” – SLATINA

– 35 ANI DE LA ÎNFIIN}ARE –1974-2009

- STUDIU MONOGRAFIC -EDI}IA A TREIA REV+ZUT+ {I AD+UGIT+

Editura Ministerului Administra]iei [i Internelor– 2009 –

– 35 ANI DE LA ÎNFIIN}ARE –1974-2009

- STUDIU MONOGRAFIC -

Aceast= scriere este dedicat=tuturor celor care au slujitcu credin]= [i devotamentinstitu]ia de înv=]=mânt.

COORDONATOR:Comisar [ef dr. Cornel NICULAE

COLECTIVUL DE ELABORARE:Colonel (r) profesor Cristian-Doru {TEFAN

Comisar [ef Ion TOMAComisar [ef Iulian T+NASE

Comisar Victor IONComisar Mariana TUDOR

TRADUCERE:Colectivul disciplinei Limbi str=ine

COPERTA:Comisar Victor ION

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT+:Comisar Victor ION

Inspector Carmen TUDORACHE

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Studiu monografic: CFPPAP "Nicolae Golescu" Slatina. - Bucure[ti : Editura Ministerului Administra]iei [i Internelor, 2009ISBN 978-973-745-014-2

351.74(498 Slatina)

CUVÂNT ÎNAINTE

Aniversarea a 35 de ani de activitatea Centrului de Formare [i Perfec]ionare aPreg=tirii Agen]ilor de Poli]ie reprezint= unmoment emo]ionant, înc=rcat desemnifica]ii, în via]a personalului acesteiprestigioase institu]ii de înv=]=mânt, care,de-a lungul vremii, [i-a adus contribu]ia de

suflet la formarea multor genera]ii de profesioni[ti ai muncii de poli]ie.La ceas aniversar avem bucuria de a constata, cu argumente de

necontestat, c= {coala din Slatina a f=cut progrese notabile în organizarea [idesf=[urarea procesului instructiv-educativ, fiind permanent receptiv= lacomanda social= [i diversificându-[i continuu sfera de preocup=ri didactice.Meritul este, f=r= îndoial=, al tuturor oamenilor [colii care, având o bogat=experien]= didactic= [i operativ= au onorat [i onoreaz= cu responsabilitate [imaturitate profesional= îndatoririle ce le revin.

Dovedind un profund sim] al onoarei [i datoriei civice, oamenii deieri [i de azi ai [colii au scris biografia acestei institu]ii pe care, stimatecititor, v= propunem s-o parcurge]i în cele ce urmeaz=. Ve]i constata, cusiguran]=, c= cele afirmate mai înainte, sunt reflectarea adev=rat=, mereupar]ial= [i niciodat= absolut= a activit=]ii unui colectiv harnic [i priceputcare nu [i-a f=cut decât datoria, meritând din plin respectul tuturor.

Comisar [ef dr. NICULAE CORNEL

latina-vatr= secular=

Slatina este una din cele maivechi localit=]i din ]ar=, a[ezat= pemalul stâng al Oltului Inferior, la“frontiera” dintre Muntenia [iOltenia, fiind cunoscut= din timpuristr=vechi. De[i nu se [tie cuexactitate când a fost întemeiat=localitatea, exist= totu[i numeroaseurme de via]= material= [i spiritual=care o atest= ca a[ezare uman=.Astfel, cele mai vechi urme delocuire descoperite în perimetrulactual al ora[ului dateaz= din neolitic(sec. IV – III î.Hr.), în cartierulCri[an II fiind scoase la iveal=vestigii din Epocabronzului [i a fierului [i,mai târziu, din perioadadaco-roman= [i dintimpul migra]iei.

Cele mai vechi urmescrise care pomenesc deora[ul Slatina se pare c=apar]in unui scriitorungur, n=scut înTransilvania, pe numele lui latinizatL A U R E N T I U S

TOPELTINUS, care a tr=it în secolulal XVI-lea. Acesta, amintind decoloni[tii romani din Daciaconsemneaz= în cronica sa, printrealtele, urm=toarele: “(…) pe la anul800 d.Hr., locuitorii din Slatina [i dinjurul ei purtau cojoace lungi de oaie[i c=ciuli drepte în cap, iar în picioareopinci”.

Nicolae Iorga consemneaz= [i elîn lucrarea “Istoria Românilor închipuri [i icoane”, c= pe la anul 1360,voievozii din Arge[ st=pâneau, pelâng= alte ]inuturi [i ora[ul Slatina.

Ast=zi se apreciaz= unanim c=prima men]iune documentar= aora[ului Slatina dateaz= din 20 ianuarie 1368, aceasta fiindconsemnat= în tratatul de pace [i decomer] încheiat între Vladislav I(Vlaicu) Basarab, domnul ]=riiRomâne[ti [i Ludovic de Anjou,regele Ungariei, publicat înîntregime în “FEJER CODEX

5 Studiu Monografic - 35 de ani

DIPLOMATICUS HUNGARIAE”,aflat, în original, în limba latin= înarhivele municipiului Bra[ov, în carese consemneaz= [i urm=toarele:“…mai pe deasupra scutim pe to]inegu]=torii din provincia Bra[ovuluide plata noului tribut stabilit înSlatina”.

Asupra originii cuvântului

Slatina s-au emis de-a lungul

timpului foarte multe ipoteze. Dintre

toate se pare c=, este acceptat= aceea

care sus]ine originea slav= a

cuvântului. În etimologia slav=

cuvântul Slatina deriv= din cuvintele:

SLAM (s=rat) [i TINA (p=mânt).Aceast= ipotez= este sus]inut= de

argumente, precum:1. în apropiere de Slatina

exist= comuna Dobrotinet, cuvânt deorigine slav= DOBRO (bun) [iTINET (p=mânt), adic= p=mânt bun;

2. istoricul A.D. Xenopol,vorbind despre slavi ca popula]iemigratoare sublinia c=“între anii 500-600, slaviilocuiau în regiunileînconjur=toare mun]ilorDaciei pe dinafar= (seîn]elege c= pân= la Slatinasau [i mai jos….)”;

3. atât în ora[, cât [iîn împrejurimi exist= zone

[i localit=]i cu nume slave: Obrocari(azi strada Tudor Vladimirescu),Dealul Gr=di[tea, Clocociov,Brebeni, Milcov, Teslui, Sopot etc.

Situat la confluen]a vechilordrumuri comerciale (pe valea Oltului[i pe linia Bucure[ti-Craiova) –drumurile “cerii”, “oilor” sau al“bu]ilor” – ora[ul s-a dezvoltatcontinuu ajungând de la stadiul dea[ezare agricol= la cel de târg, devam= [i apoi de ora[. El a devenit uncentru comercial printre cele maivestite din ]ar= [i chiar din Orient,având leg=turi stabile cu Bizan]ul,Bra[ovul [i Sibiul.

Transformat, cu timpul, dincentru vamal în centru de schimb [ide produc]ie s-a sim]it nevoia construirii unor pun]i de leg=tur=peste râul Olt. Astfel, în 1845 subdomnia lui Gheorghe Bibescu seîncepe construirea primului podst=t=tor din lemn peste Olt.

Studiu Monografic - 35 de ani 6

El a fost terminat în 1847, iarinaugurarea sa, în prezen]adomnitorului, a fost pentru sl=tinenio mare s=rb=toare. Din p=cate, el afost înghi]it de apele râului, în anul1864.

Nevoia de comunicare rutier=între Muntenia [i Oltenia adeterminat construirea unui alt pod,de data aceasta din fier, între 1865 [i1867.

Nici acest pod, de[i mult mairezistent decât primul, nu a avuteficien]a scontat=, drept pentru careîn 1889, sub conducerea ingineruluiDavidescu, se începe construireaunui alt pod, tot din fier, în lungimede 400 de metri, cu patru picioare dinpiatr=, bolt= [i arcuri, lucrareterminat= în 1892.

Din secolul al XIX-lea pân= înprimul deceniu al secolului al XX-lea, imaginea ora[ului nu s-aschimbat prea mult. Diversepersonalit=]i ale culturii române[ti,aflate în tranzit prin localitate, auv=zut Slatina aproape la fel,diferen]ele fiind minime, de[iperiplul acestora s-a petrecut, ladistan]= de decenii. În anul 1815,conform descrierii f=cute de BucuraDumbrav= în cartea sa “Haiducul”,Slatina ar=ta astfel: “Ora[ul eraa[ezat pe dâmburi în mijloc degr=dini, cu care erau îmbr=catev=g=unile ce slujeau drept uli]e. Pemarginea gr=dinilor erau garduri,

cele mai multe pornite la vale.Slatina înf=]i[a o paragin=, ca oriceora[ în care turcii avuseser= înnenum=rate timpuri conace”.

În 1842, poetul GrigoreAlexandrescu întreprinde, împreun=cu Ion Ghica o c=l=torie pe lamân=stirile din Oltenia. În cartea“Descrieri de c=l=torie”, elconsemneaz= urm=toarele: “Pe laamiaz= sosir=m la Slatina, ora[vechi, dar cel mai anevoie de vizitatce am v=zut vreodat=. Risipit pecoastele dealurilor ce-l înconjoar=,ora[ul înf=]i[eaz= o vedereîmpestri]at= [i poate mul]umi priviriide departe; îns= cele mai multe case,dup= pozi]iunea lor, sunt un fel debaterii, care trebuie s= le ei cu asalt,în pericol de a-]i frânge gâtul, dac=din întâmplare vei avea acolo vreunamic pe care s=-l dore[ti a-l vedea”.

În 1904 imaginea Slatinei,v=zut= de Nicolae Iorga nu seschimbase prea mult: “La Slatinaajung noaptea. E grozav de urât [i des=lbatic. Un lung drum printrefelinare strâmbe, chioare, stinse,rupte. În dreapta [i în stânga, nimic:p=mânt gol, ars, pe ni[te muncele.”

Cu toate acestea, Slatinaajunsese în secolul al XIX-lea o urbedestul de dezvoltat= raportat= la altelocalit=]i. În 1836-1837 figurau înregistrele de meserii 57 de bresla[i(cojocari, cizmari, croitori, oamenicare se ocupau cu arg=situl pieilor [i


cu boiangeria). Ca urmare, [i ariaora[ului s-a extins, el num=rând, în1863, 7 cartiere [i 42 de str=zi.

Recens=mântul din anul 1899indica pentru Slatina o popula]ie de8.028 de locuitori (inclusiv cele 200de familii din Clocociov), din care4.563 b=rba]i [i 3.465 femei.

Încet, dar sigur, ora[ul [i-aorganizat structura administrativ=,juridic= [i cultural-spiritual=. Înc=din anul 1797 Slatina a avut unspital, înfiin]at de omul de bine [ifilantrop recunoscut, Iona[cuCupe]u. În 1894 se construie[te unnou spital cu 30 de paturi.

Nevoia de oameni instrui]i adeterminat [i apari]ia de [coli cudiferite profile. Prima [coal= afunc]ionat pe lâng= biserica MaicaDomnului [i dateaz= din anii 1760-1763.

A doua a fost [coala Iona[cu,înfiin]at= de acela[i Iona[cu Cupe]uîn anii 1799-1800.

Printre dasc=lii de prestigiu ai acestei [coli a figurat [i Gheorghe Ardelean (c=s=torit cujupâneasa Constantina-U]a), tat=l lui P.S. Aurelian.

Timp de secole, aceste ]inuturiau dat }=rii Române[ti domnitori [iconduc=tori care s-au dovedit a fiadev=ra]i patrio]i [i f=uritori de ]ar=.De aici sunt originari Vlad Vintil=(1532-1538), Matei Basarab (1632-

1654), Constantin Brâncoveanu(1688-1714), fra]ii Buze[ti, ilu[tric=pitani ai voievodului întregitor de]ar=, Mihai Viteazul (1593-1601).

În secolul al XIX-lea, la Slatinas-au scris ilustre pagini de istoriena]ional=: Tudor Vladimirescustabile[te Centrul de concentrare ao[tirii de panduri [i punctul deplecare spre Bucure[ti, în 1821; îniunie 1848, to]i sl=tinenii întâmpin=cu entuziasm Guvernul provizoriu,ales la Izlaz, printre ace[tia aflându-segeneralul Gheorghe Magheru, Popa{apc=, Ion Iona[cu [i mul]i al]ii; în1877-1878, tot ]inutul a fost al=turide armata român=, ce s-a acoperit deglorie în R=zboiul de Independen]=.Ea a traversat Dun=rea pe podul depontoane de la Sili[tioara – Corabia.

Dac= secolul al XIX-leamarcheaz= începutul procesului deindustrializare în Slatina, secolul al XX-lea transform= vechiul târgîntr-un centru industrial puternic, overitabil= capital= a aluminiuluiromânesc. Dup= 1989, în noulcontext economic social [i politic,“civiliza]ia industrial=” a fosttransformat= treptat într-un climat deafaceri propice dezvolt=rii post-industriale cu accent pe servicii,comer], transporturi [i turism.


Începutul secolului al XXI-lea,asigur= ora[ului dezvoltarea sa [i cacentru universitar-cultural. Colegiilena]ionale “Radu Greceanu”, “Carol I”,“Ion Minulescu”, “NicolaeTitulescu”, “P.S. Aurelian”, Liceulcu program sportiv etc. asigur= obaz= material= puternic=, un corpdidactic de elit= [i elevi de excep]iecare s-au remarcat la Olimpiadelena]ionale [i interna]ionale, ducând,mai apoi, ca studen]i, numelemunicipiului nostru la prestigioaseuniversit=]i din lume. Aici au f=cutstudiile sau [i-au început carieraEugen Ionescu, Ion Minulescu,Nicolae Titulescu [i multe altepersonalit=]i de seam= ale vie]iicultural-[tiin]ifice [i artisticeromâne[ti.

Via]a cultural= a municipiuluiSlatina este întregit= de existen]a [ifunc]ionarea unor prestigioaseinstitu]ii muzeale. Printre acesteafigureaz= Muzeul Jude]ean Olt,fondat în 1952, care prezint= unpatrimoniu bogat în colec]ii,valorificat în trei sec]ii: arheologie –istorie, art= modern= [icontemporan= [i etnografie. Celepeste 25.000 piese (documente [iobiecte colec]ionate timp de optdecenii) sunt specifice pentru cultura

[i civiliza]ia Oltului, multe fiindunicate, apar]inând patrimoniuluina]ional cultural.

Fostul Palat administrativ(monument istoric, specificarhitecturii urbane sl=tinene)construit în 1887, restaurat [ireorganizat, prezint= publiculuisec]ia de art= [i sec]ia de istorie [icultur= a municipiului Slatina,expunând de la m=rturii originale ceilustreaz= specificul [i evolu]ialocalit=]ii de-a lungul vremii, pân= lacolec]ii de picturi, desene [i ilustra]iiapar]inând unor str=luci]i arti[tiromâni ca: Octav B=ncil=, AlexandruCiucurencu, Dumitru Ghea]=, HenriCatargi, Ion Popescu-Negreni, SpiruVergulescu, Nicolae Tru]=, IonPacea [i mul]i al]ii.

Sec]ia de etnografie de]inecolec]ii structurate pe domenii:obiceiuri, ceramic=, textile, ]es=turi,metale, lemn, port popular; deremarcat sunt cojoacele de V=dastra,renumitele scoar]e oltene[ti, colec]iade ceramic= (de Oboga, Corbeni [iRomâna) [i colec]ia de ou=încondeiate de Oboga.

Municipiul Slatina, vechere[edin]= de jude], este ora[ul în carede la 1 mai 1974 fiin]eaz= {coala dePoli]ie. Suferind inevitabile


metamor fozedup= Revolu]iadin Decembrie1989, aceast=unitate deî n v = ] = m â n t ,transformat= în1996 în Centrude Formare [iPerfec]ionare a

Preg=tirii Agen]ilor de Poli]ie [ipurtând numele ilustrului nostruînainta[ Nicolae Golescu î[i aducepermanent, de la înfiin]are,contribu]ia ei de suflet [i cultur= lazestrea municipiului Slatina cu carese identific= [i pe care concitadiniino[tri o recunosc [i o respect=.

n nou începutLocul de a[ezare – o fericit= alegere

Locul amplas=rii viitoarei {colide Poli]ie de la Slatina are o istoriecare aminte[te de cei care, prinactivitatea prestat=, au l=sat un semnal trecerii lor.

Cu totul întâmpl=tor sau poatea[a a fost s= fie, înainta[ii no[tri aufost militari. Astfel, începând cu 1 aprilie 1868, cazarma a fost re[edin]aCompaniei 1, plasa Mijlocu,comandat= de maiorul M=l=leanuAlexandru, subunitate ce f=cea partedin Batalionul de Mili]ie Olt.

În conformitate cu LegeaOrganiz=rii Puterii Armatei dinRomânia acelor timpuri, batalionulera format din mili]ieni [i rezervi[tiai armatei permanente. Reglemen-t=rile de atunci impuneau preg=tirearezervi[tilor în localit=]ile lor, câtedou= ore duminicile [i de s=rb=tori,


activit=]i ce erau conduse demili]ieni, care erau, de fapt,instructori militari. Chiar etimologiaacestui cuvânt vine în sprijinul celorprezentate mai sus. Militia-militiae,cuvânt latinesc, plurisemanticsemnific= serviciul militar, slujb= laoaste, armat=, spirit militar, bravur=.

La 25 octombrie 1871, prinÎnaltul Decret Regal nr. 1945,Batalioanele de mili]ie [i-au schimbatdenumirea în Regimente deDoroban]i. Drept urmare, în jude]ulOlt s-a format un singur regiment,sub denumirea de Regimentul 3Doroban]i – Olt, comandat de colonelLogadi Ioan.

În conformitate cu Înaltul DecretRegal nr. 2195 din 1 februarie 1877,la comanda Regimentului a fostnumit locotenent-colonelul GorjanAugustin.

Prin Înaltul Decret Regal nr. 787din 28 martie 1877, Regimentul 3Doroban]i – Olt, cu un efectiv de1.680 oameni, completat ulterior [icu rezervi[ti, a fost mobilizat învederea particip=rii la R=zboiul de Independen]=. Pentru faptele devitejie s=vâr[ite pe câmpurile de lupt=, numero[i solda]i, subofi]eri[i ofi]eri au fost decora]i cu ordine [imedalii de r=zboi. De asemenea,subunit=]i componente aleRegimentului au fost r=spl=titepentru eroismul lor, primind Crucea

“Sfântu Gheorghe”, iar Drapelulunit=]ii a fost decorat, la 8 octombrie1878, cu Crucea “Trecerea Dun=rii”.

Dup= încheierea r=zboiului [icâ[tigarea Independen]ei de stat,Regimentul 3 Doroban]i – Olt seîntoarce în ]ar=, având în continuare,re[edin]a la Slatina.

Anul 1914 a fost un punct dereferin]= pentru întreaga omenire: aînceput Primul r=zboi mondial. Dup=2 ani de neutralitate, România aintrat, în august 1916, în vâltoarear=zboiului de partea Antantei, avândun unic [i m=re] scop – reîntregireateritoriului [i f=urirea statuluina]ional unitar.

Regimentul 3 Doroban]i – Olt,asemenea întregii o[tiri române afost mobilizat [i puternic însufle]it deProclama]ia adresat= Armatei dec=tre regele Ferdinand I. S-a pus înmi[care în ziua de 20 august 1916,având un efectiv de 70 de ofi]eri [i3.489 subofi]eri [i solda]i.


Participant la luptele dinDobrogea din toamna anului 1916,precum [i la cele de la M=r=[ti,M=r=[e[ti [i Oituz din vara anului1917, Regimentul 3 Doroban]i-Olt asuferit pierderi deosebit de grele.Astfel, la 10 noiembrie 1918, cu o ziînainte de încheierea Armisti]iului [iîncetarea ostilit=]ilor pe toatefronturile, unitatea mai num=ra doar49 de ofi]eri [i 594 subofi]eri [isolda]i.

Intrarea ]=rii noastre în r=zboiulantisovietic ca aliat= militar= aGermaniei, la 22 iunie 1941,reclamat= de obliga]ia moral= [ipatriotic= de a recupera provinciilede r=s=rit, ocupate samavolnic, îniunie 1940, de c=tre UniuneaSovietic=, a g=sit Regimentul 3Doroban]i-Olt gata de a-[i face dinnou datoria fa]= de patrie. Unitatea aparticipat la luptele pentru eliberareaBasarabiei [i Bucovinei de Nord [i lacele de dincolo de Nistru, pân= laCotul Donului, dovedind vitejie [ieroism.

23 August 1944, data ie[iriiRomâniei din r=zboiul antisovietic [iînscrierea ei cu întregul poten]ialmilitar [i material, în coali]iaantihitlerist=, g=se[te parteaoperativ= a Regimentului 3 Doroban]iîn Moldova, iar partea sedentar= îngarnizoan=, la Slatina. Unitatea a fost

alarmat= în seara zilei de 23 august,participând la luptele pentrunimicirea trupelor germanesta]ionate în Slatina [i înîmprejurimi. Ulterior, ea a participat,al=turi de alte for]e, la luptele pentrueliberarea Capitalei [i a întreguluiteritoriu al ]=rii, distingându-se, înmod deosebit, în opera]iunile defor]are a Mure[ului, precum [i înluptele din zona Dealului Sângeorz.În luptele pentru eliberareateritoriului ]=rii, regimentul a pierdut30 de ofi]eri, 22 de subofi]eri [iaproape 1.000 de solda]i, mor]i,r=ni]i [i disp=ru]i.

Regimentul 3 Doroban]i-Olt s-aacoperit de glorie [i în luptele pentrueliberarea Ungariei [i Cehoslovaciei,9 mai 1945 g=sind unitatea departede ]ar=, undeva în Mun]ii Tatra dincentrul Europei.

Revenind în ]ar= dup= încheiereacelui de-al doilea R=zboi Mondial,Regimentul 3 Doroban]i-Olt asta]ionat un timp la Oradea, unde aprimit [i ordinul de desfiin]are. A[a aluat sfâr[it istoria de aproape optdecenii a acestei brave [i eroiceunit=]i militare care [i-a f=cut cuprisosin]= datoria fa]= de ]ar= [ipopor.

În perioada 1945-1974, fostacazarm= a Regimentului 3Doroban]i-Olt a devenit, sediul mai


multor unit=]i militare [i civile, dup=cum urmeaz=:

1945-1950 – Comandament altrupelor sovietice sta]ionate în ora[;

1950-1952 – Centru dePerfec]ionare a Subofi]erilor deMili]ie;

1952-1955 – Centru de Preg=tirea Subofi]erilor [efi de posturi mili]iecomunal=;

1955-1962 – Sediu al ServiciuluiMilitar “MANUTAN}A” ceaproviziona cu alimente unit=]ilemilitare din ora[;

1962-1965 – Unitate de pompieri;1965-1968 – Depozit alimentar

[i de mobil=; dormitoare pentrumuncitorii din sectorul construc]ii;

1968-1972 – Sec]ie a Peniten-ciarului Slatina;

1972-1973 – Batalion al trupelorde securitate;

1973-1974 – Subunitate aTrupelor de Securitate din BatalionulDr=g=[ani; sec]ie a PenitenciaruluiSlatina.

La 1 mai 1974 – ia fiin]= {coalaMilitar= pentru Preg=tirea Subofi-]erilor de Mili]ie, ce va duce maideparte tradi]iile glorioase alepredecesorilor, îmbog=]indu-le cunoi con]inuturi.

coala Militar= pentruPreg=tirea Subofi]erilorde Mili]ie – Slatina

În anii 1972-1973 devenise clar=necesitatea unor standarde noi depreg=tire profesional=, militar= [i decultur= general= a subofi]erilor demili]ie. Spre a se conforma cerin]eloracestui imperativ, comanda Mili]ieiRomâne a reu[it s= conving=conducerea de atunci a Ministeruluide Interne, precum [i pe [efulstatului, c= o temeinic= preg=tireprofesional= impune m=rirea durateide [colarizare a viitorilor subofi]eri.

Ca urmare, începând din anul deînv=]=mânt 1973-1974, {coalaMilitar= de Subofi]eri de Mili]ie dinCâmpina, înfiin]at= în 1968, a trecutla preg=tirea subofi]erilor princursuri cu durata de 2 ani. În acela[iscop, prin Decret preziden]ial s-adispus înfiin]area {colii Militarepentru Preg=tirea Subofi]erilor deMili]ie Slatina.

Astfel, la data de 1 mai 1974 seemite Ordinul ministrului de internenr. 04214 prin care intra în vigoare


statul de organizare al [colii,prev=zut cu 175 de func]ii.

Articolul 1 al acestui ordinprevedea urm=toarele: “Cu dataprezentului ordin intr= în vigoarestatul de organizare al {colii Militarepentru Preg=tirea Subofi]erilor deMili]ie Slatina, prev=zut cu 175posturi, din care: 63 ofi]eri, 40mai[tri militari [i subofi]eri [i 72 desalaria]i civili, precum [i Tabela deînzestrare cu armament, tehnic= delupt= [i materialele necesare.

Unit=]ii i se atribuie indicativulnumeric U.M. 0310 Slatina.

Odat= cu emiterea Ordinului deînfiin]are a [colii au fost numi]i înfunc]iile de comandant, loc]iitorpentru înv=]=mânt [i [ef al birouluipersonal oameni cu experien]= în[colile militare ale Ministerului deInterne, c=rora li s-a cerut s=selec]ioneze personalul necesar[colii (ofi]eri, subofi]eri [i salaria]icivili), s= le asigure preg=tireapsihopedagogic= [i metodic=necesare în vederea desf=[ur=riiactivit=]ii didactice, s= asigurerealizarea investi]iilor prin carecazarma fostului Regiment 3Doroban]i-Olt s= se transforme în[coal= militar=, încât la 15septembrie 1974 s= înceap= procesul

de înv=]=mânt cu 600 de elevi în anulI de studiu.

Prin Ordinul ministrului deinterne nr. II/1345 din 01.05.1974 lacomanda unit=]ii a fost numit maiorGROAP+ GHEORGHE, devenitprimul comandant al [colii.

Prin Ordinul adjunctuluiministrului de interne nr. 139/01.05.1974 au fost numi]i [iloc]iitorii comandantului [colii:maior {ERBAN IOAN, maiorLUCA ION [i c=pitan OLTEANUVIOREL.

Articolul 2, alineat 2 din Ordinulde înfiin]are al [colii transfera îninteresul serviciului de la unit=]ileteritoriale primele cadre militare:c=pitan Radu Laz=r, sergent majorGoiceanu Mircea, sergent majorBurcheci Marin [i salariat civil Tri]=Ilie.

Tot cu data de 1 mai 1974 avenit în [coal=, transferat în interesulserviciului de la InspectoratulGeneral al Mili]iei, [i lt. maj. CosmaConstantin.

În cursul lunii mai 1974 au maivenit în [coal= 31 de cadre, în lunaiunie alte 33, iar în perioada iulie-septembrie, înc= 34.

Atât organizarea [colii, cât [iapropiata sosire a candida]ilor laexamenul de admitere, solicitau


spa]ii de cazare [i de [colarizare.Pavilioanele existente, ca [i anexele[i dependin]ele r=mase de la fosteleunit=]i militare se dovedeau a fiinsuficiente [i improprii raportate lanoile necesit=]i.

De aceea, concomitent cuactivitatea de selec]ie a personaluluis-a desf=[urat o intens= munc= derealizare a unor noi construc]ii.Astfel, într-un timp record, au fostridicate cele dou= pavilioane careservesc ca dormitoare elevilor,blocul alimentar [i platoul mare.Erau condi]ii minimale de demararea primului an de înv=]=mânt [i ainstruirii primei promo]ii din seria1974-1976.

În aceste condi]ii au fost primi]i,la începutul lunii iulie, primii 412candida]i la examenul de admitere,alte câteva sute sus]inând acela[iexamen în perioada 1-10 august,acela[i an. La 15 septembrie 1974, înconformitate cu Ordinul ministruluide interne s-au deschis cursurileanului I pentru cei 604 elevi declara]iadmi[i.

Ca oric=rei unit=]i militare, [i[colii nou înfiin]ate i s-a acordat, prinDecretul preziden]ial nr. 191 din 23septembrie 1974, Drapelul de lupt=.

În temeiul Decretului prezi-den]ial, prin Ordin al ministrului de

interne a fost emis [i “Brevetulpentru acordarea Drapelului delupt=” nr. 518 din 11 octombrie1974.

Ceremonialul înmân=rii Drapelului

de lupt= a avut loc în ziua de 26

octombrie 1974.

Cu aceste importanteevenimente s-a încheiat o prim=mare etap= în organizarea [ifunc]ionarea {colii de la Slatina.Activitatea asidu= desf=[urat= deprimele cadre sosite în [coal=,implicarea acestora în tot ceea ce s-aînf=ptuit în acea scurt= perioad= detimp, zilele [i nop]ile de trud= au datrezultatele a[teptate. Stau m=rturie înacest sens nu numai avansarea de lagradul de maior la gradul delocotenent colonel, înaintea expir=riistagiului minim, a primuluicomandant al [colii, ci [i realiz=rileconcrete pe care to]i cei veni]i în[coal=, cu diferite prilejuri, le-auv=zut [i apreciat. A fost o adev=rat=


etap= strategic=, f=r= de careînceputul acestei [coli ar fi fostimposibil.

A urmat o a doua mare [iimportant= etap= din via]a [colii –organizarea procesului instructiv-educativ, în vederea form=rii decadre competente, capabile s= seadapteze rapid pentru a face fa]=schimb=rilor sociale, îndeosebi celorînregistrate în dinamica fenomenelor[i faptelor antisociale. Era nevoie demili]ieni con[tien]i c= sunt înserviciul ]=rii [i al cet=]enilor ei,receptivi la cererile popula]iei, învederea oferirii protec]iei la careaveau dreptul.

În realizarea acestui scop,pornindu-se de la rolul fundamentalal compartimentelor de înv=]=mântîn instruirea [i educarea viitorilorsubofi]eri, în noiembrie 1974 s-atrecut la organizarea catedrelor [i asubunit=]ilor de elevi. Începând cuaceast= lun= [i pân= în anul urm=torau fost numi]i în func]ia de [ef decatedr= urm=torii ofi]eri: c=pitanDinu]= Spiridon – la Catedra de[tiin]e social-politice, c=pitanCiobotea Dumitru – la Catedra depreg=tire de specialitate, maiorDragu Petre – la Catedra de drept [icriminalistic=, maior Jiga Marcel – laCatedra de preg=tire militar= [i fizic=(din 27 octombrie 1975), care a

îndeplinit [i func]ia de [ef de statmajor pân= la 31 decembrie 1975,când în aceast= func]ie a fost numitmaior Dragu Petre.

În acela[i timp, s-a trecut [i laorganizarea subunit=]ilor de elevi,ordinea acestora [i încadrarea lorfiind urm=toarea:

Batalionul 1 – locotenentcolonel Olaru Ilie – comandant,locotenent V=duvan Marius –comandantul Companiei 1,locotenent B=]=u[ Constantin –comandantul companiei 2,locotenent Cârlea Ion – comandantulcompaniei 3.

Batalionul 2 – maior JigaMarcel – comandant; locotenentDumitru Dumitru – comandantulcompaniei 1; locotenent StanaConstantin – comandantul companiei2; locotenent Paltin Gheorghe –comandantul companiei 3.

Batalionul 3 – c=pitan Darva[Eugen – comandant; locotenentPopescu Ion – comandantulcompaniei 1; locotenent Stanca(Teac=) Florea – comandantulcompaniei 2; locotenent Pa]a Cornel– comandantul companiei 3.

Batalionul 4 – locotenentcolonel Monea Andrei – comandant;locotenent Tufeanu Nicolae –comandantul companiei 1;locotenent Vâlceleanu Ion –comandantul companiei 2;


locotenent Barbu (Caraliu) Ion –comandantul companiei 3.

Acesta a fost începutul, cu multedificult=]i, perioad= care îns= a fostdep=[it= cu succes prin elan [ientuziasm tineresc. Evolu]iaulterioar= a [colii avea s= confirmec= acest nou început a fost ocontinuare, în linie ascendent=, atradi]iilor celor care înaintea noastr=,pe acela[i loc, [i-au f=cut datoria,ap=rând cu cinste valorile perene aleacestei unit=]i.

etamorfoze

În Ordinul ministrului de internenr. 04214/1974, unitatea deînv=]=mânt ce lua fiin]= la Slatinaîncepând cu data de 1 mai 1974 purtadenumirea de {coala Militar= pentruPreg=tirea Subofi]erilor de Mili]ie.Aceast= denumire se va p=stra timpde 15 ani, respectiv, pân= în 1989.

În acest interval, sub aceast=denumire, {coala a preg=tit 15promo]ii de absolven]i ai cursuluipreg=titor, din care 12 serii cu duratade 2 ani, o serie de 1 an [i 2 serii de6 luni, însumând 7.134 de subofi]eri.

Schimb=rile petrecute însocietatea civil= dup= 1989,eforturile generale pentruconstituirea statului de drept, precum[i implementarea reformelor înstructurile de rezisten]= ale societ=]iiromâne[ti au determinat modific=ride substan]= [i la nivelulMinisterului de Interne. Era necesar=raportarea acestuia, dar [i a tuturorstructurilor din subordine, la noilerealit=]i socio-economice [i politice.Una din schimb=rile majorepetrecute la nivelul Ministerului deInterne era [i aceea de revenire ladenumirea tradi]ional= a institu]ieice asigura ordinea [i lini[tea intern=– POLI}IA ROMÂN+. Aceast=schimbare s-a repercutat [i asupradenumirii unit=]ii noastre care de laacea dat= s-a numit {COALAMILITAR+ PENTRU PREG+TIREASUBOFI}ERILOR DE POLI}IE –SLATINA.

Acolo unde oamenii î[i fac cuprisosin]= datoria, sfin]ind prinstr=dania lor locul unde muncesc,timpul se scurge foarte repede. A[as-a ajuns la anul 1994, an memorabil,când [coala urma s= s=rb=toreasc= 20de ani de la înfiin]are, dou= deceniide istorie.

Un asemenea eveniment nuputea fi l=sat s= treac= neobservat. Caurmare, înc= de la începutul anului1993, comandantul ei de la acea dat=,colonel Moga Victor, a dispus o serie


de m=suri pentru s=rb=torirea a[acum se cuvine a acestui jubileu.Astfel, prin Raportul nr. 7843/30.11.1993 se solicita conduceriiMinisterului de Interne aprobareaorganiz=rii unor activit=]i specificepentru marcarea acestui evenimentimportant din via]a [colii.

Un demers la fel de important afost [i cel legat de atribuirea numelui“Nicolae Golescu”, {colii Militarede Poli]ie, Slatina. Întocmireadocumenta]iei, precum [i contactulcu conducerea Ministerului deInterne au avut ca rezultat aprobareademersului întreprins. În acest fel, afost emis Ordinul ministrului deinterne nr. II/1562/01.04.1994, careprevedea: “Cu prilejul anivers=rii a20 de ani de la înfiin]are [i pentrucinstirea memoriei lui NicolaeGolescu, personalitate istoric=afirmat= în timpul Revolu]iei românede la 1848, când a fost ministru deinterne în Guvernul provizoriuinstaurat la Bucure[ti, ca [i înmi[carea unionist= [i în perioadadomniei lui Al.I. Cuza“;

În temeiul art. 1 din decretul-lege nr. 100/1990 privind atribuireasau schimbarea de denumiri [i art. 13alin. 2 din Legea nr. 40/1990, privind

organizarea [i func]ionareaMinisterului de Interne,

O R D O N:

Art. unic – Începând cu data de1 Mai 1994 se atribuie numeleNICOLAE GOLESCU {coliiMilitare pentru Preg=tireaSubofi]erilor de Poli]ie Slatina,urmând ca aceasta s= poartedenumirea de {coal= Militar= deSubofi]eri de Poli]ie “NICOLAEGOLESCU” Slatina.

Ministru de Interne,

Doru-Ioan T=r=cil=

În Ordinul de zi al ministrului deinterne, emis cu acela[i prilej, sepreciza, între altele, c= aceast= dat=constituie un moment aniversar cusemnifica]ii deosebite în via]a [iactivitatea personalului din unitatecare, cu înalt profesionalism, pasiune[i ata[ament a contribuit la formarea[i perfec]ionarea multor genera]ii desubofi]eri de poli]ie.

F=când bilan]ul celor dou=decenii de activitate, se poate afirma,cu deplin temei, c= [coala a parcursun drum ascendent, marcat de


succese însemnate în perfec]ionarea[i modernizarea procesuluiinstructiv-educativ, asigurândînsu[irea cuno[tin]elor [i formareapriceperilor [i deprinderilor necesareviitorilor subofi]eri în raport despecialitatea pentru care au optat.Ziua mult a[teptat= a fost 23 aprilie1994, ziua Sfântului Mare MucenicGheorghe. Invita]i de frunte au fostministrul de interne, domnul Doru-Ioan T=r=cil= [i [eful Poli]ieiRomâne, general de divizie, azi înrezerv=, Ion Pitulescu, precum [i al]idemnitari: Ghiciu Pa[cu, secretar destat în Ministerul de Interne [igeneral de divizie (post mortem)Bunoaica Ion, comandantul Trupelorde Jandarmi. Al=turi de domniile lor,printre cei care au onorat invita]iacomenzii, s-au aflat reprezentan]i aiadministra]iei publice locale, [efi depoli]ii jude]ene [i mari unit=]i dejandarmi, comandan]i de [colimilitare. Grupul mare de invita]i,prezen]i la aniversare, care a num=ratpeste 500 de persoane, cuprindea peto]i fo[tii colegi de munc=, cei ce audorit s= fie al=turi de noi la acesteveniment.

Cu acest prilej, a fost prezentat=lucrarea biografic= “Nicolae Golescu– O via]= de om” realizat= prinstr=dania domnului colonel {tefan

Doru Cristian. Volumul de peste 250de pagini [i 25 de fotografiiomagiaz= via]a [i activitatea acestuimare om politic [i de stat, pe careistoria na]ional= l-a p=strat în galeriapersonalit=]ilor de frunte aleneamului românesc.

Dup= un an, la 3 noiembrie1995, a avut loc un alt evenimentmemorabil: dezvelirea bustului luiNicolae Golescu, amplasat în fa]apavilionului central, devenit patronulspiritual al [colii.

Tot cu aceast= ocazie, a fostdezvelit= [i o plac= de marmur=,montat= la intrarea în pavilionulcentral pe care sunt înscrisecuvintele: <<Ca o recunoa[tere ameritelor în formarea subofi]erilorde poli]ie, {colii i se atribuie numele“Nicolae Golescu” – 1 Mai 1994>>.

Schimb=rile [i reorganiz=rileunit=]ii continu=. Înc= din primelezile ale anului 1996, sub conducereanemijlocit= a Ministerului de Interne,[coala a fost angrenat= într-o ac]iunede anvergur=, care va schimbafundamental profilul activit=]ii deinstruire: transformarea în Centru deFormare [i Perfec]ionare a Preg=tiriiCadrelor Ministerului de Interne.

Pe data de 01.08.1996, prinOrdinul ministrului de interne nr. I/07050, [coala noastr= a primitdenumirea: Centrul de Formare [iPerfec]ionare a Preg=tirii CadrelorMinisterului de Interne “Nicolae


Golescu”–Slatina, având în structur=90 de ofi]eri, 11 mai[tri militari, 59 de subofi]eri [i 99 salaria]i civili.Pentru prima dat=, luau fiin]= dou=catedre, ce aveau s=-[i dovedeasc=ulterior func]ionalitatea [i eficien]aîn procesul de înv=]=mânt: Catedrade intenden]= [i Catedra de limbistr=ine.

Prin Decret preziden]ial nr. 112/14.03.1997, semnat depre[edintele României, s-a acordatCentrului de Formare [iPerfec]ionare a Preg=tirii CadrelorMinisterului de Interne “NicolaeGolescu” Slatina, noul DRAPEL DELUPT+.

Brevetul nr. 100/24.05.1997,semnat de ministrul de interne GavrilDejeu, precum [i Drapelul de lupt=au fost înmânate, în cadrul festivit=]iiorganizate cu acest prilej, de c=tre

domnul Emanuel Albu, secretar destat în Ministerul de Interne, [ef alDepartamentului Rela]ii Publice.Drapelul de lupt= a fost sfin]it de unsobor de preo]i în frunte cuprotopopul Popa Nicolae [i a fostîncredin]at comandantului Centrului,domnului colonel Pa]a Cornel.

Conducerea Ministerului deInterne a considerat ca, pentrucre[terea eficien]ei procesuluiinstructiv-educativ, s= intervin=iar=[i în structura de organizare aCentrului. Astfel, prin OrdinulMinistrului de Interne nr. I/07241/1.09.1997 se aproba noul stat deorganizare al Centrului, prev=zut cu155 de posturi: 58 ofi]eri, 8 mai[trimilitari, 35 de subofi]eri [i 54personal civili.

Tot în acest Ordin se prevedeaînfiin]area, în aceea[i cazarm=, aBatalionului 70 Jandarmi – Slatina,în structura Brig=zii 44 Jandarmi –Craiova. În noua configura]ie,întregul patrimoniu r=mânea înadministrarea Centrului, Batalionul70 Jandarmi, actualmenteComandamentul Jude]ean deJandarmi Olt, urmând s= beneficiezede toate serviciile (hr=nire,cazarmare [i înzestrare) din parteaCentrului.

O nou= schimbare în structuraCentrului se produce la sfâr[itulanului 1999. Prin Ordinul ministrului


de interne nr. I/01050/1999,începând cu data de 01.12.1999,Centrul a func]ionat în structuraInspectoratului General al Poli]iei.Noul stat era prev=zut cu 158 defunc]ii: 54 ofi]eri, 7 mai[tri militari,42 subofi]eri [i 55 personal civil.

La 23 aprilie 2002 a intrat învigoare Legea nr. 218 – privindorganizarea [i func]ionarea Poli]ieiRomâne, iar la 24 august 2002 aintrat în vigoare Legea nr. 360privind Statutul poli]istului. Erafiresc ca aceast= nou= schimbare s=se reflecte [i în titulatura [colii. Caurmare, în momentul de fa]=institu]ia de pe strada Caz=rmii nr. 40se nume[te Centrul de Formare [iPerfec]ionare a Preg=tirii Agen]ilorde Poli]ie “Nicolae Golescu” –Slatina.

icolae Golescu –patronul spiritual al {colii

Pentru a cunoa[te mai bine via]a[i activitatea marelui înainta[prezent=m, în continuare, cele maiimportante aspecte din biografia sa.

Nicolae Golescu, al treilea copilal lui Constantin Dinicu Golescu [i aldoilea dintre Fra]ii Gole[ti, s-an=scut la Câmpulung Muscel în1810. Copil=ria [i-a petrecut-o cup=rin]ii, primind înv=]=tura dat=, îngeneral, fiilor de boieri.

În 1826, în ultima din cele treic=l=torii succesive în Europa,


Constantin Dinicu Golescu îl trimitepe Nicolae, împreun= cu fratele s=u{tefan la Universitatea din Geneva –Elve]ia, pentru des=vâr[irea studiilor.

Reîntors în ]ar= în 1829, NicolaeGolescu a intrat în cadrele armatei caofi]er, cu gradul de c=pitan. Dup=numirea, în 1834, a lui AlexandruDimitrie Ghica ca domn al }=riiRomâne[ti, Nicolae Golescu ajungeaghiotant domnesc [i este avansat lagradul de maior, iar în 1839 la cel decolonel.

Printr-o instruc]ie aleas= [i otemeinic= educa]ie patriotic=,Nicolae Golescu avea s= devin=democrat convins, militant împotrivaprivilegiilor feudale. P=r=sindinteresele clasei din care f=cea parteprin descenden]=, Nicolae Golescu aaderat, dup= 1840, la ideile liberaleale burgheziei aflat= în ascensiune.Ca urmare, el demisioneaz= dinarmat= [i, al=turi de fratele s=u{tefan, devine opozant aldomnitorului Al. Dimitrie Ghica [i alregimului s=u.

În calitate de Director alDepartamentului de Interne, NicolaeGolescu a avut posibilitatea s=cunoasc= [i mai bine nedrept=]ilesociale [i nemul]umirile popula]iei,fapt care l-a determinat s= se apropie[i mai mult de cei ce preg=teaurevolu]ia.

Izbucnirea Revolu]iei de la1848 din }ara Româneasc= l-a g=sitpe Nicolae Golescu în Bucure[ti,unde, în dup=-amiaza zilei de 11 iunie, în fruntea mul]imii, s-aal=turat celorlal]i revolu]ionari.Numit ministru de interne în noulguvern, ales dup= demisiadomnitorului Gheorghe Bibescu, el amilitat pentru transpunerea înpractic= a hot=rârilor revolu]ionare.Astfel, el a participat la elaborarea [iaplicarea unor decrete de mareînsemn=tate pentru mersul revolu]iei,cum au fost, de pild=, cele pentruînfiin]area Drapelului tricolor,desfiin]area rangurilor civile [i acenzurii, constituirea g=rziina]ionale, desfiin]area pedepsei cub=taia, precum [i a pedepsei cumoartea.

Reprimarea sângeroas= aRevolu]iei a determinat arestarea [iexilarea celor mai mul]i dintre par-ticipan]i. Nicolae Golescu a luat [i eldrumul str=in=t=]ii, stabilindu-se,împreun= cu fratele s=u {tefan, încapitala Fran]ei.

În preajma deschideriiCongresului de pace de la Paris din1856, românii afla]i în exilintensific= propaganda pentru unire,cauza poporului român fiind dejacunoscut= în ]=rile vest-europene.

În urma efortului pe plandiplomatic are loc amnistierea


general= a exila]ilor români. NicolaeGolescu se reîntoarce în ]ar= în iulie1857. Îndelungatul exil n-a reu[it s=-i altereze convingeriledemocratice ci, dimpotriv=, s= leamplifice în intensitate, s= leconsolidase. Integrat în mi[careaunionist= intern=, Nicolae Golescu afost ales pre[edinte al BirouluiAdun=rii Electorale [i deputat înAdunarea ad-hoc din parteaCapitalei. Popularitatea lui ajunseseatât de mare, încât în preajmaalegerilor [i-a depus candidaturapentru domnia }=rii Române[ti.

În seara zilei de 23 ianuarie1859, deputa]ii Partidei Na]ionale audecis, în unanimitate, alegerea lui Al.I. Cuza ca domn al }=rii Române[ti,Nicolae Golescu renun]ând lacandidatur= din partea grup=riiliberale.

În timpul domniei lui Al. I. Cuza,Nicolae Golescu a ocupat func]ia deministru de interne în perioadaianuarie – martie 1859. Reintrat înarmat= cu gradul de colonel de statmajor, el va demisiona dup= scurt=vreme. Între func]iile ocupateulterior au figurat aceea de prim-ministru într-un guvern care va duranumai 40 de zile [i pre[edinte alComisiei Centrale, func]ie din careva demisiona la 25 ianuarie 1862.

Dup= aceast= dat=, ca urmare apozi]iei sale liberal-radicale, NicolaeGolescu se îndep=rteaz= treptat dedomnitorul Al. I. Cuza, situa]ie carese va men]ine pân= la detronareaacestuia la 11 februarie 1866.

Acela[i Nicolae Golescu vacontribui, la consolidarea Unirii [i astatului na]ional român modern învremea domnitorului Carol I. Înperioada domniei acestuia, el vaîndeplini importante func]ii în via]apublic= [i politic=, între care cea maiimportant= a fost aceea de inspectorgeneral al G=rzii Civice dinRomânia, între anii 1866-1868,având gradul de general.

O alt= func]ie important= a fostaceea de prim-ministru în guvernulnumit la începutul lunii mai 1868.Adept al c=ii revolu]ionare deob]inere a independen]ei de subsuzeranitatea otoman=, acest guvernprezidat de Nicolae Golescu anemul]umit Poarta, ceea ce adeterminat înlocuirea sa din func]iela 16 noiembrie 1868.

În ultimii ani ai vie]ii, o boal=cumplit= l-a imobilizat la pat. De[iaflat în aceast= situa]ie, el se bucuraînc= de mare popularitate, cet=]eniiCapitalei adresându-i rug=mintea dea candida, din partea lor, la alegeriledin vara anului 1876.

Grav bolnav, Nicolae Golescu aîncetat din via]= la 10/22 decembrie1877, la pu]in timp dup= victoriao[tirii române de la Plevna, despre


care, probabil, luase cuno[tin]= dinpresa vremii.

Elogiindu-i meritele, în [edin]aCamerei din 12 decembrie 1877,Mihail Kog=lniceanu, ministru deexterne, comunica moartea generalului,propunând, în acela[i timp,organizarea de funeralii na]ionale.

La 15 decembrie 1877 a avut locceremonia funerar= din Bucure[ti, lacare a participat o mul]ime imens=.Trupul neînsufle]it a fost transportat,apoi, la Gole[ti, unde, în bisericu]aconstruit= de str=mo[ii acestei familiia avut loc ceremonia înhum=rii.

Ca multe alte personalit=]i careau servit cu devotament [i credin]=acest popor, Nicolae Golescu a intratireversibil în con[tiin]a neamuluiromânesc. Cu admira]ie [irecuno[tin]=, întreaga na]iunecinste[te ast=zi memoria marelui eiînainta[, figur= luminoas= de militantneobosit pentru rede[teptarea [iregenerarea na]ional=.

omandan]ii [i Directorii

În evolu]ia [colii, un rol de mareînsemn=tate l-au avut ofi]erii care auîndeplinit func]ia de comandant.Pentru ca unitatea s=-[i poat=îndeplini sarcinile [i misiunile ce i-au revenit de-a lungul anilor,fiecare din comandan]i a îmbog=]itpatrimoniul material [i spiritual al[colii. Învingând greut=]i [iobstacole, multe dintre ele nepre-v=zute, promovând întotdeauna noulîn domeniul instruc]iei [i educa]iei,ei au reu[it s= dep=[easc= prejudec=-]ile [i conservatorismul. La încheiereamandatului, fiecare a l=sat în [coal= oparte din via]a [i personalitatea sa,impunând tehnici [i modalit=]ispecifice de rezolvare a problemelor[i de îndeplinire a misiunilor.

Colonel (r) GHEORGHEGROAP+, primulcomandant al [colii, acondus unitatea între 1 mai 1974 – 15 februarie1979. Con[tient desarcinile foarte grele


ale începutului, el a stabilitpriorit=]ile pentru realizarea cadruluiambiental necesar desf=[ur=riiprocesului de înv=]=mânt, asigurândcondi]ii de cazare [i hr=nire pentruîntregul efectiv de elevi, precum [ispa]iile necesare activit=]ilorinstructiv-educative. De[i, în cea maimare parte, personalul militarprovenea de la unit=]i teritoriale, f=r=experien]= didactic= [i de comand=,în scurt= vreme s-a reu[it formareaunui valoros corp de profesori [icomandan]i de subunit=]i, iarrezultatele în instruirea [i educareaelevilor au fost pe m=suraa[tept=rilor. Stagiile de practic=,misiunile foarte grele de înl=turare aefectelor inunda]iilor din vara anului1975, precum [i pe cele alecutremurului din 4 martie 1977 aueviden]iat calit=]ile profesionale [imorale de excep]ie ale primuluicomandant al [colii.

Din nefericire, în anul 2007Gheorghe Groap= trecea în nefiin]=,l=sând în urm= regretele celor carel-au cunoscut [i i-au fost apropia]i,ale colaboratorilor, împreun= cu carea pus bazele noii unit=]i deînv=]=mânt, confirmând pe deplinîncrederea cu care a fost \nvestit deconducerea de atunci a Ministruluide Interne.

General de brigad=(r) CONSTANTINMECU, a îndeplinitfunc]ia de comandant

în perioada 15 februarie 1979 –5 aprilie 1985. De[i, pân= la datanumirii sale la comanda unit=]ii de laSlatina lucrase numai în [coli deofi]eri, la venirea sa a fost pl=cutsurprins de calit=]ile colectivului deofi]eri, subofi]eri [i salaria]i civili, debuna lor preg=tire profesional=.

În activitatea de comand=, aacordat aten]ie cuno[tin]elorpsihopedagogice ale cadrelordidactice [i s-a str=duit s= eliminestresul în rela]iile dintre profesori [icomandan]i, pe de o parte, dintreprofesori [i elevi, pe de alt= parte.Progresele ob]inute au fost deosebite,nivelul acumul=rilor dobândite deabsolven]ii cursurilor preg=titoare de2 ani fiind, în unele cazuri, mairidicat decât cel al unora dinabsolven]ii [colilor de ofi]eri.

O preocupare constant= a fostcrearea unor facilit=]i, pentru cei maibuni dintre absolven]i, de a urma fie[coala de ofi]eri, fie cursurile uneiinstitu]ii de înv=]=mânt superior. Dinp=cate, propunerile f=cute în acestsens [i înaintate conducerii de atuncia M.I. nu au g=sit în]elegereanecesar=, ele r=mânând un dezideratpentru mai târziu.


Prezen]a sa permanent= în[coal= l-a ajutat în instaurarea uneidiscipline regulamentare liberconsim]ite, în cunoa[terea proble-melor personale ale cadrelor [ielevilor, în stabilirea m=surilorpentru rezolvarea acestora, ca ocondi]ie fundamental= în preg=tireasubofi]erilor la cote superioare deexigen]=.

Din p=cate, în anul 2007 [i acestal doilea mare comandant al [colii atrecut în eternitate l=sând un golimens în inimile fo[tilor subordona]i.În semn de adânc= recuno[tin]=pentru profesionalismul cu care acondus mai bine de [ase ani destinul[colii, la 30 iunie 2007, o delega]iede poli]i[ti din cadrul Centrului,condus= de domnul comisar-[efHiric= Mihai a participat la funeralii,aducând un ultim omagiu celui carene-a fost mentor pe drumulperfec]ion=rii m=iestriei noastrepedagogice.

Colonel (r)C O N S T A N T I NBOR}OI a condus[coala în intervalul 5aprilie 1985 – 13octombrie 1988. În

timpul mandatului s=u, [coala acontinuat s=-[i îndeplineasc= cusucces rolul de formare [i preg=tire asubofi]erilor. Au fost depuse eforturi

deosebite pentru îmbun=t=]ireacondi]iilor de cazare [i hr=nire aelevilor, de desf=[urare a activit=]ilorde înv=]=mânt.

General de divizie(r) – Prof. univ. dr.VASILE DOBRINOIUa condus [coala înperioada 13 octombrie

1988 – 7 februarie 1990. La numireaîn func]ie avea suficient= experien]=în activitatea didactic=, îndeplinindpân= atunci func]ia de loc]iitor alcomandantului pentru înv=]=mânt la{coala de Subofi]eri Câmpina.

{i-a propus înc= de la începutca, prin îmbog=]irea conduceriiîntregii activit=]i, prin ridicareanivelului calitativ al activit=]iididactice, {coala Slatina s= ajung= peun loc frunta[ în rândul institu]iilormilitare de înv=]=mânt din cadrulMinisterului de Interne.

În timpul mandatului s=u s-aurealizat schimb=ri importante peplanul îmbun=t=]irii procesului deînv=]=mânt [i în ceea ce prive[tebaza material= a [colii, au fostini]iate [i finalizate noi s=lidocumentare func]ionale [i eficiente,s-au amenajat terenuri de fotbal,handbal, tenis, iar practicareaexerci]iilor fizice a devenit oprioritare.


Evenimentele dramatice dindecembrie 1989 au putut fi dep=[itedatorit= bunei preg=tiri profesionale,fizice [i psihice a tuturor cadrelor[colii care s-au comportat ca oadev=rat= familie, dar [i a modului încare comandantul a colaborat cuunit=]ile militare ale MinisteruluiAp=r=rii Na]ionale din garnizoanaSlatina.

Putem aprecia, a[adar, c= [i subcomanda domniei sale [coala a f=cutprogrese importante, deoarece, la felca [i predecesorii s=i, s-a implicat îndestinele ei cu toat= capacitatea,priceperea [i d=ruirea.

Colonel (r)VICTOR MOGA s-aaflat la comanda [coliidin 7 februarie 1990pân= la 31 octombrie1996. La numirea în

func]ie, domnia sa avea 15 anipetrecu]i numai în [coal=, fapt ce i-apermis s= cunoasc= foarte binecapacit=]ile, aptitudinile [i tr=s=turilede personalitate ale tuturor cadrelor.Acest lucru l-a ajutat în conducereaacestui mare colectiv de oameni, cupersonalit=]i diferite, dar dornici de ase afirma în activitatea profesional=.

S-a implicat total în actul decomand=, creând condi]ii favorabilede munc= [i de via]= pentru cadre [ielevi. A încurajat manifestarea

spiritului de ini]iativ=, fiindpermanent receptiv la introducereanoului [i la îmbun=t=]irea activit=]iiîn fiecare compartiment de munc=,cu prioritate în domeniul instructiv-educativ.

A acordat o aten]ie deosebit= [iîntregul sprijin loc]iitorilor s=i,[efilor de catedr= [i comandan]ilorde batalioane, cu care a colaboratpermanent la îndeplinirea sarcinilor[i a misiunilor ce au revenit [colii înperioada în care s-a aflat la comandaei. Împreun= cu \ntreg colectivul decadre, pe care l-a condus cudeosebit= competen]=, a reu[it s=realizeze progrese importante,ridicându-se la nivelul cerin]elor [iexigen]elor timpului s=u.

Colonel (r)DUMITRU-GEORGESTAICU, loc]iitor alcomandantului pentruînv=]=mânt, a fost

împuternicit, de c=tre conducereaMinisterului de Interne, la comandaunit=]ii în perioada 1 noiembrie1996 – 28 februarie 1997.

În lungul “mandat” de loc]iitorpentru înv=]=mânt, 11 ani, colonelul(r) Staicu Dumitru-George a adunatmulte f=ptuiri cu inciden]= pozitiv=asupra procesului instructiv-


educativ. Lipsa spa]iului face s=men]ion=m doar câteva dintre elecare ni s-au p=rut mai semnificative.

În primul rând s-a documentat [ia realizat documentele de organizarea înv=]=mântului necesare dup=1989, a organizat cursurile deformare a subofi]erilor de intenden]=,poli]ie de frontier=, perfec]ionare acuno[tin]elor de limbi str=ine [i deformare a ofi]erilor de poli]ie înrezerv=.

A propus [i s-au realizatcatedrele de specialitate – intenden]=[i de limbi str=ine, precum [icabinetul de informatic=. S-apreocupat de selectarea de personalcompetent [i a încurajat crearea demijloace didactice eficiente cum arfi: filmele didactice – care sprijineausubstan]ial preg=tirea cursan]ilor [i aelevilor.

A promovat tinerii dup= ce le-averificat priceperea [i m=iestriapedagogic= trimi]ându-i în docu-mentare pe cei cu experien]= redus=în munca de poli]ist.

A înt=rit rolul Consiliuluiprofesoral, proiectând un regulamentnou aprobat de conducerea ierarhic=.A f=cut prima propunere pentrurealizarea însemnului heraldic alCentrului, promovând mai intens [ipe aceast= cale imaginea [colii.

A fost, cum îl numea un fostsubordonat, din plin, un “poli]ist de[coal=”.

Colonel (r)CORNEL PA}A a fostcomandant al Centruluide Formare [i Perfec-]ionare a Preg=tirii

Cadrelor M.I. “Nicolae Golescu“Slatina de la 1 martie 1997 pân= la 30noiembrie 2002.

S-a bucurat de privilegiul de acunoa[te [coala [i o bun= parte dincadrele ei, deoarece mai lucrase aicimai bine de un deceniu. De aceea, larevenirea în [coal=, a cunoscutdirec]iile principale de ac]iune. Înacest context, a [tiut s= materializezeîn realiz=ri concrete, aptitudiniledeosebite [i puterea de munc= alecorpului profesoral. M=rturie staumodernizarea bazinului de la sala desport, schimbarea instala]iilor ceconduce agentul termic în toatepavilioanele din unitate, precum [imodernizarea s=lilor de specialitate[i a celor destinate înv=]=rii limbilorstr=ine.

Comisar-[ef dr.STANCA FLOREA,comandantul CentruluiSlatina în perioada 1decembrie 2002 – 31

decembrie 2005, obiectivele de baz=


ale acestuia au fost: realizarea pelinie logistic= a unor condi]ii cât maibune de via]= [i înv=]=mânt pentrucursan]ii care urmeaz= diverse formede preg=tire [i perfec]ionare;gestionarea mai eficient= a resurselorumane în vederea realiz=riicompeten]elor necesare pentrufiecare categorie de preg=tire,atingându-se astfel standardul optimal performan]ei instructiv-educative;intensificarea activit=]ii de cercetare[i de elaborare de cursuri [i manualenecesare procesului de înv=]=mânt;realizarea condi]iilor logisticenecesare pentru începereaactivit=]ilor didactice în domeniulcomunica]iilor [i informaticii;stabilirea unor leg=turi strânse cupoli]iile unor ]=ri din Europa de Vestpentru realizarea unor schimburi deexperien]=; continuarea la un nivelmai înalt a cooper=rii cu direc]iile despecialitate din Inspectoratul Generalal Poli]iei Române [i MinisterulAdministra]iei [i Internelor pentrurealizarea de seminarii, cursuri etc.

Îndeplinirea acestor deziderate adeterminat eficientizarea procesuluiinstructiv-educativ.

Începând cu data de06.03.2006, conducereaCentrului a fost preluat=de comisar-[ef dr.NICULAE CORNEL,

care anterior ocupase func]ia de

director adjunct pentru înv=]=mânt.Înc= de la învestirea sa în

func]ie, noul director [i-a propusobiective majore pentru continuamodernizare a Centrului [i cre[tereaeficien]ei procesului de înv=]=mânt.În acest cadru, au prioritate acelem=suri care vizeaz= transformareainstitu]iei într-o unitate deînv=]=mânt de tip european, poli]istulromân trebuind s= se ridice lastandardele poli]istului din ]=rileUniunii Europene. Astfel, începândcu anul 2007 ca urmare a ader=riiRomâniei la Uniunea European=, s-au pus bazele înv=]=mântuluipoli]ienesc centrat pe module,competen]e [i credite recunoscute pepia]a muncii venind în concordan]=cu legea de organizare aînv=]=mântului în România.

Moderniz=rile din sectorullogistic în ceea ce prive[te condi]iilede cazare [i hr=nire a cursan]ilor,transform=rile din s=lile de clase,acum mai mult ca oricând sunt denatur= s= ofere posibilitateapoli]istului – cursant sau elev – venitla cursuri s=-[i perfec]ionezepreg=tirea profesional=.


n memoriam

Din nefericire, Timpul nu cerne cu m=suri egale. Destinul nemilos,

i-a l=sat pe unii dintre colegii [i prietenii no[tri la “vatr=” etern=, rezema]i

cu t=cutele frun]i de umerii stelelor.

Cum nu exist= drum de întoarcere trebuie s= nu-i l=s=m s= scape din

j=ratecul sufletului nostru, s= ne aducem aminte de ei mereu [i mereu, cum

[i al]ii, poate, nu ne vor da uit=rii pe noi, cei r=ma[i aici pe Golgota muncii

[i a datoriei fa]= de ]ar=.

Neconsola]i orice am face, lipsi]i de ajutorul [i experien]a lor când

ne este greu, noi le mul]umim în pozi]ie de drep]i pentru tot ce au înf=ptuit

pentru Poli]ia Român=, pentru România, de pe baricadele acestei unit=]i

de înv=]=mânt.


rocesul instructiv-

educativ

Deoarece am considerat c= nueste necesar= prezentarea în detaliu ainfrastructurii întregului proces deînv=]amânt, ne-am oprit asuprarezultatelor acestuia, concretizate întipurile de cursuri urmate de celecâteva zeci de mii de absolven]i [icadre, care au c=lcat pragul acesteiprestigioase unit=]i de înv=]=mânt.

În cei 35 de ani de la înfiin]are,în [coal= au func]ionat numeroasetipuri de cursuri, cele cu durata ceamai mare, respectiv de 6 luni, 1 [i 2ani fiind cursurile de formare desubofi]eri de poli]ie. Conform

tradi]iilor [colilor militare, pentru ceimai merituo[i dintre absolven]i,respectiv pentru [efii de promo]ii, afost rezervat= o plac= de onoare, pecare sunt încrustate numele [iprenumele acestora, precum [i anulabsolvirii. Ne face pl=cere în areaminti celor de azi cine au fostpremian]ii de alt= dat=: sergent majorSavin Vasile – 1976; sergent majorSelea Ionic= – 1977; sergent majorGroza Vasile – 1978; sergent majorRobotin P. Petru – 1981; plutonierLovi[teanu M. Mihai – 1982; sergentmajor Marian I. Valer – 1983;sergent major Stoica I. Marian –1984; sergent major Gazdovici A.Tiberiu C=lin – 1984; sergent majorMoldovan St. {tefan – 1985; sergentmajor Milea Ioan – 1985; sergentmajor Sovar T. Constantin – 1986;sergent major Boti[ V. Gheorghe –1987; sergent major Radu {tefan –1988; sergent major ZamfirescuLiviu – 1989; sergent major Tibil I.Ioan – 1989; sergent major GheorgheI. Nicolae – 1990; sergent majorMatei N. Marian – 1990; sergentmajor Urucu D=nu] – 1994; sergentmajor Costea T. Ionu] – 1995;


sergent major Ioni]= St. Florian –1996; sergent major Renich R.Robert – 1997; sergent majorDumitru A. Vasile-Viorel – 1999;sergent major Simion V. Florin-Cristian – 2000; sergent major B=lanV. Marinel – 2001.

Odat= cu activitatea de formare,un rol important în via]a [colii l-aavut [i perfec]ionarea preg=tiriisubofi]erilor de poli]ie, ce a inclusaproape toate specialit=]ile.

În timp, [coala [i-a diversificatactivitatea, organizând [i desf=[urând[i alte cursuri: formare subofi]eripoli]ie de frontier=, formaresubofi]eri de intenden]=, formareofi]eri de poli]ie în rezerv=,perfec]ionarea preg=tirii personaluluiîn domeniul limbilor str=ine (englez=[i francez=), cursuri de capacitate învederea ob]inerii gradului de colonel(comandor), examene de grad pentrumai[tri militari [i subofi]eri.

În prezent, misiunile institu]ieinoastre sunt: cursuri de formareagen]i de poli]ie cu durata de 2 ani,cursuri de ini]iere în carier=,perfec]ionarea preg=tirii orispecializ=rii agen]ilor de poli]ie,schimbarea specialit=]ii, formarea [iperfec]ionarea cuno[tin]elor ofi]erilor[i agen]ilor de poli]ie în domeniullimbilor str=ine.

În cele ce urmeaz= prezent=m îndate tehnice tipurile de cursuri [inum=rul absolven]ilor fiec=rei serii,

începând din 1976 [i pân= la31.12.2008.

Cursul de formare subofi]eri depoli]ie cu durata de 6 luni, 1 an [i 2 ani, în perioada 1974 – 1976:

– 10.543 absolven]i la care seadaug= 622 transfera]i la {coalaCâmpina;

Curs de formare subofi]eri depoli]ie de frontier= cu durata de 1 an,în 1997:

– 34 de absolven]i;Cursuri de formare subofi]eri de

intenden]= cu durata de 1 an [i 2 ani,în perioada 1997 – 2001:

– 151 absolven]i; Cursuri de formare subofi]eri

(agen]i) de poli]ie “încadra]i direct”– ini]iere în carier=, cu durata de 3 luni, în perioada 1990 – 2008:

– 14.416 absolven]i;Curs de formare subofi]eri de

poli]ie de frontier= “încadra]i direct”,cu durata de 3 luni, în anul 1993:

– 141 absolven]i;Cursuri de perfec]ionare a

preg=tirii subofi]erilor (agen]ilor) depoli]ie, de specializare sau deschimbare a locului de munc=, înperioada 1978 – 2008:

– 28.920 absolven]i;Cursuri de formare agen]i de

poli]ie (M.A.C.), în perioada 2005;– 613 absolven]i;Cursuri de ini]iere sau de

perfec]ionare în cunoa[terea limbilor


str=ine (englez= [i francez=), cudurata de 6 [i 3 luni, în perioada 1997 – 2008:

– 822 de absolven]i;Cursuri de capacitate în

perioada 1997 – 2008: – 9.839 de absolven]i;Cursuri de formare a ofi]erilor

de poli]ie în rezerv=, cu absolven]i aiinstitu]iilor de înv=]=mânt superiorde lung= durat= care executau stagiulmilitar cu termen redus, în perioada1997 – 2003:

– 3.172 de absolven]i.Curs de formare a agen]ilor de

poli]ie cu durata de 2 ani 2008 -2010, aflat în desf=[urare:

– 394 elevi.Din 1976, anul primei promo]ii,

pân= la finele anului 2008, au trecutprin [coal=, urmând diferite cursuride formare [i de perfec]ionare apreg=tirii profesionale, un num=r de69.667 ofi]eri [i subofi]eri/agen]i dincadrul ministerului.

ervicii didactice auxiliare

BIROUL”Metodic=, planificare, biblioteci”

Este un compartiment de munc=cu importan]= major= în domeniulorganiz=rii, planific=rii [i eviden]eiînv=]=mântului, precum [i înrealizarea unor sarcini privind

perfec]ionarea preg=tirii psiho-pedagogice [i metodice a cadrelordidactice. Acest birou [i-a adus de-alungul celor trei decenii [i jum=tate ocontribu]ie important= la realizareaobiectivelor de baz= ale [colii.

Astfel, au fost elaboratedocumentele de organizare adiferitelor cursuri care au corespunscomenzii sociale din diferite etape.De asemenea, în colaborare cu


catedrele, acest compartiment aelaborat o planificare judicioas= aactivit=]ilor de înv=]=mânt, fapt ce aconferit eficien]= procesului deinstruire [i educare a elevilor [icursan]ilor.

O preocupare important= aacestui compartiment a fost [i aceeade modernizare a înv=]=mântului,prin elaborarea unor culegeri de actenormative, ajunse la volumul 20, aunor cursuri, precum [iconfec]ionarea diferitelor mijloaceintuitive ce au venit în sprijinulpreg=tirii elevilor.

Cele dou= biblioteci – Bibliotecadocumente secrete [i Bibliotecageneral= – au contribuit la întregireacuno[tin]elor generale [i despecialitate, ajutând elevii [icursan]ii s=-[i formeze un nivel depreg=tire corespunz=tor.

În eviden]a Bibliotecii generalese afl= 25.733 volume cu valoarenominalizat= (48 mil. lei),reprezentând literatur= beletristic= [ide specialitate, 6.418 volume primitecu titlu gratuit, reprezentând c=r]i de

specialitate [i 1.840 c=r]i editate în[coal=.

În eviden]a Biblioteciidocumente clasificate se afl= 6.067volume de literatur= [i despecialitate, 2.574 de ordine [iinstruc]iuni de linie, 1.334 h=r]itopografice [i 2.187 materiale deînv=]=mânt (buletine informative [i de documentare, planuri [iprograme).

Experien]a acumulat= de-alungul vremii a eviden]iat ideea c=orice activitate este perfectibil=, maiales aceea din domeniul organiz=rii,planific=rii [i eviden]ei înv=]=-mântului, lucru demonstrat deadaptabilitatea de care a dat dovad=Centrul, în organizarea cursului deformare a agen]ilor de poli]ie cudurata de 2 ani, repartiza]i prinDispozi]ia inspectorului general alInspectoratului General al Poli]ieiRomâne nr. 54 din 11.09.2008, de la{coala Câmpina, începând cu15.09.2008.

Un auxiliar didactic pre]ios îlconstituie s=lile documentare,cabinetele [i laboratoarele.


Catedra de poli]ie: Cabinetul“Post de poli]ie rural=“ prezint=documente referitoare la organizarea[i func]ionarea unui post de poli]ie

rural= cu dotarea standard ,Saladocumentar= privind aspecteinformativ-operative ale muncii depoli]ie, prezint= panouri ce con]indocumente referitoare la Organizarea[i Func]ionarea Poli]iei Române,Statutul Poli]istului, m=surilepoli]iene[ti, sanc]iunile contraven-]ionale conform Legii nr. 61/1991republicat= [i modificat=, caracte-risticile bancnotelor române[ti,prezentarea nominal= a drogurilor [ia efectelor acestora.

De asemenea, în sal= mai suntexpuse documente referitoare lacunoa[terea situa]iei operative dinzona de responsabilitate, activit=]idesf=[urate de poli]i[ti pentruprevenirea infrac]iunilor [i a altorfapte antisociale, eviden]e specificeunit=]ilor de poli]ie, metode [imoduri de operare folosite deinfractori pentru s=vâr[irea

diferitelor genuri de infrac]iuni,falsuri de bancnote, arme [i muni]iide diferite tipuri.

Catedra de preg=tire juridic=dispune de o sal= documentar=, unlaborator foto de criminalistic=,

laborator de expertize criminalistice[i unul de informatic=. Saladocumentar=, folosit= [i ca sal= depredare-înv=]are, reactualizat= decurând, cuprinde opt panouri cuaspecte din practica judiciar= [i dinactivit=]ile principalelor institu]ii aleDreptului penal, Dreptului procesualpenal [i Criminalisticii. Alte dou=panouri sunt rezervate prezent=riidrepturilor [i libert=]ilor funda-mentale ale omului.

Pentru dezvoltarea aptitudinilorpractice ale cursan]ilor, a fostamenajat= o sal= de lucr=ri practicece realizeaz= condi]ii optime [i realecu care se pot întâlni agen]ii depoli]ie în activitatea operativ=.

Catedra de [tiin]e sociale [ilimbi str=ine. Dispune de un cabinet,,Poli]ie de Proximitate’’ în care se


desf=[oar= orelede formare [iperfec]ionare aagen]ilor depoli]ie dinstructurile des i g u r a n ] =

public=, dotat cu aparatura necesar=,documente de lucru [i materiale deprevenire. Totodat=, aceast= catedr=mai dispune de o sal= de studiuautodirijat (Self - Acces - Centre)pentru studiul limbilor str=ine,realizat în colaborare cu ConsiliulBritanic, având aparatur= audio-video [i acces la internet prinintermediul celor [ase sta]ii de lucru.

Catedra de logistic= [iinformatic= de[i nou înfiin]at=, are îndotare pentru desf=[urareaactivit=]ilor de înv=]=mânt, pentru

cursurile de logistic=, financiar –contabilitate [i informatic= o sal= deinternet, dou= laboratoare deinformatic= dotate cu 60 sta]ii delucru [i o sal= documentar= cu unnum=r de 50 locuri.

Cabinetul Psihopedagogic, prinstructura sa [i modul de prezentare,constituie un loc util pentru

sus]inerea activit=]ilor de instruire,preg=tire metodic= [i analiz= aactivit=]ilor didactice. În cursulanului 2008 a fost reabilitat primindo tripl= func]ionalitate, respectiv:cabinet de psihopedagogie, sal= deconsiliu profesoral [i sal= de consiliual îndrum=torilor de clas=.

În realizarea procesului deînv=]are [i educare, se folose[te [iPavilionul Cultural al Centrului.

În Sala tradi]iilor, component= aacestui pavilion î[i g=sesc loculbusturi ale unor personalit=]imarcante ale istoriei na]ionale,portrete [i fresce care ilustreaz=aspecte cu profund= rezonan]= în

devenirea na]iei române, precum [i oexpozi]ie fotografic= cu trecutulCentrului în imagini.

Din aceast= incint= se trece, înSala de predare nr. 1 care, pe lâng=rolul s=u în procesul de înv=]=mânt,asigur= [i spa]iul pentru derulareaprincipalelor activit=]i la care suntconvocate cadrele Centrului.Ambientul este realizat cu panouri ceprezint= no]iuni de interes în AnalizaTranzac]ional=, programe [i proiecte


specifice Poli]iei de Proximitate [i,nu în ultimul rând, elemente deinteres general privind UniuneaEuropean=. Sala dispune de unnum=r de 120 locuri, fiind dotat= prinfonduri Phare (mobilier [i completmultimedia).

Sala de festivit=]i este cel de-al

treilea obiectiv al pavilionului [ipoart= denumirea ilustrului dramaturg[i p=rinte a teatrului absurdului,,EUGEN IONESCU“, ca orecunoa[tere a meritelor pe care acestmare dramaturg le-a avut înpromovarea culturii [i bunului gust,precum [i a faptului c= [i-a satisf=cutstagiul militar la începutul anilor ‘30ai secolului trecut, în aceast= cazarm=.

Are dubl= întrebuin]are,respectiv sal= pentru activit=]ididactice (expuneri, conferin]e [iîntâlniri cu reprezentan]ii direc]iilorde specialitate), cât [i pentru activit=]icultural-educative (spectacole,simpozioane, evoc=ri), asigurând unspa]iu generos [i primitor specificunor astfel de ac]iuni. {i aceast= sal=este dotat= cu aparatur= audio-video

în m=sur= s= asigure standardeletehnice necesare unei preg=tiricorespunz=toare în domeniulpoli]ienesc.

Cl=direa mai g=zduie[te sediul

Clubului cu sal= de biliard [i sta]ie deradio amplificare.

Asigurarea unei preg=tiriconforme cu standardele profe-sionale europene în domeniulpoli]ienesc a presupus [i presupuneacumularea de noi cuno[tin]e dindiferite domenii de activitate. Putemspune în acest sens c= participareareprezentan]ilor direc]iilor despecialitate din M.A.I. [i I.G.P.R.,precum [i a reprezentan]ilor vie]iicivile, respectiv Direc]ia pentruOcrotirea Minorilor Olt, Parchetul [iJudec=toria Olt, Direc]ia Sanitar= Oltau contribuit, în mod pozitiv, laasigurarea unui bagaj de cuno[tin]enecesare desf=[ur=rii în bune condi]iia activit=]ii specifice de c=treabsolven]ii institu]iei noastre deînv=]=mânt.


ealiz=ri \n domeniullogistic (1974-2008)

Organizarea [colii militare,primirea candida]ilor pentrusus]inerea primului examen deadmitere din istoria [colii în 1974 [i,apoi, încazarmarea celor admi[i învederea începerii cursurilorpresupuneau nu doar încadrareaposturilor cu personal de specialitate,ci [i amenajarea de spa]ii de cazare [i[colarizare.

Ca întotdeauna, au fost greut=]i.Lipsea aproape totul. În afara unorcl=diri degradate [i a unui spa]iuunde s-ar fi putut amplasa altele, numai era nimic. Nimic, în afaratinere]ii microgrupului didactic înformare, voin]ei tinerelor cadrecomandate de un om energic [ipriceput în persoana primuluicomandant al [colii, GheorgheGroap=.

Trebuie spus c= profesori [ielevi ai primei promo]ii s-auconstituit entuziast pentru a da via]=unui nou plan de construc]ii, precum[i celui de recondi]ionare,redimensionare [i reamenajare acelor existente.

Era un program infernal: ziua lacursuri, dup=-amiaza [i noaptea pe


[antier. A[a a prins contur, încetul cuîncetul, dar sigur, campusul militar.

În numai câ]iva ani au fostconstruite [i date în folosin]= o seriede utilit=]i absolut necesare pentruinstruire [i educare: sala de preg=tirefizic=, garajele [i atelierul mecanic,pavilionul administrativ, bazasportiv=, centrala termic=, poligonulacoperit de tir.

Evolu]ia [colii a reclamatimperios necesitatea realiz=rii altorobiective. Odat= intrate în folosin]=aceste dot=ri s-a putut trece, înperioada urm=toare, la cre[tereacalitativ= a actului de înv=]are. Acestproces a început odat= cu cel de-aldoilea comandant al unit=]iiConstantin Mecu, un experimentatconduc=tor de [coal=, care a aplicatun program de perfec]ionare amuncii profesorilor, cât [imodernizarea s=lilor de predare [idocumentare, a cabinetelor [ilaboratoarelor care au fost dotate cutehnic= [i aparatur= modern=.

Men]ion=m unele realiz=rideosebite, între care, construirea prinfor]e proprii a unui teren de tenis cutribun= [i suprafa]= de joc de nivelcompeti]ional, construirea la G.A.Z.G=neasa a dou= ad=posturi pentrucre[terea [i îngrijirea animalelor.

Perioada în care la comanda

[colii s-a aflat domnul ConstantinBor]oi a fost însemnat= de:reamenajarea lacului natural dinincinta fermei, construirea unui lacde acumulare pe pârâul Negri[oara [iregularizarea albiei acestuia prinbetonare, pân= la v=rsarea lui încanalul de iriga]ii.

Un nou impuls a fost imprimatde domnul Vasile Dobrinoiu, care areu[it s= capaciteze întregul colectival [colii în dou= direc]ii principale:restructurarea s=lilor documentare [isporirea caracterului lor practic-aplicativ, acestea fiind apreciate, ladata respectiv=, ca cele mai modernedin sistemul de înv=]=mânt al M.A.I.[i extinderea bazelor sportive,zestrea acestora îmbog=]indu-se cunoi realiz=ri: un teren de fotbalgazonat, cu pist= de zgur= [i tribun=,un bazin de înot în aer liber, precum[i unul acoperit [i o saun=, aflate înincinta s=lii de preg=tire fizic= [isport, o instala]ie cu du[uri în incintastadionului, un teren de tenis, unul dehandbal [i altul de minifotbal, toateamenajate pe zgur=.

În timpul cât a de]inut comanda[colii domnul Victor Moga, sprijinulfinanciar pentru dot=ri [i logistic= afost mai mic. A reu[it totu[imen]inerea în stare de func]ionare adot=rilor existente. Alte realiz=ri au


vizat: conversia centralei termice dela combustibil solid la gaze naturale,construc]ia unei s=li de baie pentruelevi, acoperirea cu tabl= a unuipavilion de dormitoare, amenajareaunui grup social [i a unei maternit=]ianimale la G.A.Z. G=neasa,realizarea unui nou cabinetstomatologic [i construirea uneicamere frigorifice. Transformarea[colii în 1996 în Centru de Formare [iPerfec]ionare a Preg=tirii Cadrelor M.I.a determinat necesitatea îmbun=t=]iriiradicale pe linie logistic=. Subconducerea domnului Pa]a Cornel [icu sprijinul compartimentuluilogistic, în prima jum=tate a anului1997 au fost modernizate mai multespa]ii de înv=]=mânt [i un studiovideo în perspectiva înfiin]=rii [i

func]ion=rii unui post TV cu circuitînchis.

În prezent, sub directaîndrumare a domnului cms. [ef. dr.Niculae Cornel [i a directoruluiadjunct pentru logistic= domnul cms.Pipin Ion s-au demarat lucr=ri de

reabilitare a spa]iilor de cazare [i deînv=]=mânt, dotarea cu aparatur=audiovideo a s=lilor de clas= [i as=lilor de predare, realizarea unuiproiect de reamenajare a unuipavilion de dormitoare sub aspectulrealiz=rii unor garsoniere, iar pentruasigurarea unei bune petreceri atimpului liber cât [i men]inereacondi]iei fizice, cu ajutorul C.N.P. afost dat= în exploatare, în 2007, salade fitness. Pentru asigurarea unorcondi]ii optime de servire a mesei afost reabilitat= sala de mese acursan]ilor ocazie cu care aceasta afost zugr=vit=, dotat= cu mobilier

nou, o linie de autoservire pentruhr=nirea cursan]ilor [i aparaturanecesar= preg=tirii hranei [iigieniz=rii spa]iilor.

De asemenea, au fost ref=cuteinstala]iile de insonorizare, iluminare[i aerisire a poligonului din incintaCentrului [i s-a realizat reamenajareacomplet= a s=lilor documentare. S-auexecutat lucr=ri de repara]ii capitalela centrala termic= pentru preparareaagentului termic de înc=lzire [i ap=


cald= menajer= [i a re]elei detransport a agentului termic.

În prezent, baza material= [i delogistic= a Centrului ofer= ocapacitate de [colarizare maxim= de600 de locuri în 16 s=li de clas=dotate cu mobilier nou, aercondi]ionat, televizoare color,parchetate, tâmpl=rie din P.V.C.,tabl= magnetic= [i jaluzele verticale,11 cabinete, 1 laborator, 3 s=lidocumentare, 1 teren pentru educa]iefizic= [i sport, 1 sal= de sport, 1 sal=de fitness, 2 biblioteci, 3 s=li demese, dou= pavilioane de cazare cuun num=r de 115 dormitoare.

Cerin]ele noi privindcomunicarea au dus invariabil laconectarea Centrului la re]eauaIntrapol [i cea de telefonieMetropolitan=, astfel încât se asigur=o informare operativ= a personaluluididactic, cât [i o comunicareeficient= cu structurile operative despecialitate.

Toate aceste realiz=ri pe linielogistic=, dot=rile [i autodot=rilef=cute de-a lungul anilor [ieviden]iate aici, precum [i cele deperspectiv= vor face în continuareposibil= desf=[urarea în bune condi]iia procesului instructiv-educativ lanivelul cerut ast=zi tinerilor care auîndr=git meseria de poli]ist.

tagii de practic=,

aplica]ii, misiuni

Formarea subofi]erilor nu puteaavea [anse de reu[it= deplin= f=r= opermanent= leg=tur= cu activitateaunit=]ilor teritoriale de poli]ie.

Ca urmare, stagiile de practic=,cu durata cuprins= între 30 [i 65 dezile, au constituit un capitol deosebitde important în procesul de formare

a subofi]erilor de poli]ie. Acestestagii încheiate, pentru mareamajoritate a elevilor, cu calificativul“foarte bun”, au îmbog=]it [iconsolidat cuno[tin]ele [ideprinderile acestora.

În fiecare an de studiu, cursulpreg=titor efectua, alternativ, un


stagiu de practic= în sta]iunile de pelitoral [i altul la unit=]ile teritorialede poli]ie. Înso]i]i de profesori [icomandan]i, elevii au avut uncomportament meritoriu, ajutând lamen]inerea ordinii [i lini[tii publiceîn localit=]ile respective, precum [i laprinderea unor infractori, unii dintreei deosebit de periculo[i, pentru carese emisese ordin de urm=riregeneral=.

Activitatea desf=[urat= de elevi[i cadrele care i-au înso]it a fostr=spl=tit=, de multe ori, prin scrisoride mul]umire adresate comenzii[colii atât de unit=]i de poli]ie, cât [ide persoane particulare. Numero[ielevi au fost r=spl=ti]i pentru modulcon[tiincios în care [i-au f=cutdatoria, folosindu-se toat= gama derecompense prev=zute de regu-

lamentele militare.Aplica]iile practice au constituit,

al=turi de stagiile de practic= atât unmijloc de verificare a cuno[tin]elor

teoretice acumulate de elevi la orelede clas=, cât [i a rezisten]ei fizice [ipsihice în condi]ii reale. Primaaplica]ie a fost f=cut= în zilele de 23-25 mai 1975, la vest de localitateaIzvoru, com. G=neasa, jud. Olt, lacare au participat 450 de elevi [i 62de cadre, serviciile [colii asigurândbaza tehnico-material= pentrutransport [i hran=.

În acest context, s-au înscristab=ra militar= organizat= în aceea[ilocalitate, în toamna anului 1978, [iaplica]ia din toamna anului 1989 dinP=durea Sarului la care a luat partetoat= [coala.

Practicile executate de elevii [isubofi]eri de la cursurile deperfec]ionare, la sfâr[it des=pt=mân=, la Poli]ia MunicipiuluiSlatina, au constituit, un prilej de

completare a cuno[tin]elor teoreticeatât prin posibilitatea de a lucraefectiv în munca operativ=, al=turi desubofi]eri cu experien]=, cât [i de a


cunoa[te starea infrac]ional= dinzon=. Acest gen de practic= a fostrealizat periodic la poli]iilemunicipale, or=[ene[ti [i comunaledin jude]ul Olt, precum [i în centrelede re[edin]= ale jude]elor limitrofe:Arge[, Dolj [i Vâlcea.

Misiunile executate de eleviicursului preg=titor [i de subofi]eriicursurilor de perfec]ionare au fostnumeroase [i, nu de pu]ine ori, cugrad sporit de dificultate. Acestemisiuni, ordonate de e[aloaneleierarhice superioare sau de comanda[colii au fost îndeplinite cuprofesionalism [i responsabilitate dec=tre fiecare participant. Ele au fostdiversificate, mergând de la misiunide paz= [i asigurare a ordinii [ilini[tii publice, pân= la cele executateîn campaniile agricole de var= [itoamn=, de strângere [i depozitare arecoltelor, de prevenire a infrac-]iunilor cu specific agricol.

Între cele mai importantemisiuni executate de elevii [i cadrele[colii, figureaz= urm=toarele:

– s=rb=torirea “Zilei recoltei” dela Alexandria [i Pite[ti în 1977 –1978;

– misiunea “Vest 1977”;– misiunea “Revelion 1978” – în

perioada 28.12.1977 – 03.01.1978 în

[apte centre re[edin]= de jude]:Timi[oara, Arad, Sibiu, Craiova,Pite[ti, Rm. Vâlcea, Slatina;

– misiunea “Borna 1979” înjude]ele Timi[ [i Cara[-Severin;

– misiunea “Prim=vara 1980” [i“Dun=rea 1980”;

– “Maraton 1981” – misiune depaz= [i ordine prilejuit= dedesf=[urarea “Universiadei” de laBucure[ti;

– 14-15.09.1981 – misiunea“Bucegi 1981” executat= în jude]ulDolj [i municipiul Craiova;

– 20 aprilie 1983 – misiunea înmun. Craiova la meciul de fotbalUniversitatea Craiova - BenficaLisabona;

– misiunea “Oltul“ 1985.Din galeria acestor activit=]i nu

trebuie uitate o serie de evenimente[i misiuni de excep]ie.

Un astfel de eveniment a fostconstituit de inunda]iile din varaanului 1975, determinate de ploileabundente c=zute în zilele de 2-7iulie. Întreg efectiv al [colii a fostmobilizat, iar o bun= parte a acestuia,în principal, profesorii [icomandan]ii de subunit=]i auparticipat, al=turi de elevi, laînl=turarea efectelor inunda]iilor.Pentru modul exemplar în care [i-auîndeplinit misiunile, un num=rimportant de cadre [i elevi au fost


cita]i prin ordin de zi pe unitate sauau fost r=spl=ti]i cu recompense.

Un alt eveniment de excep]ie lacare [coala a reac]ionat cupromptitudine a fost cutremurulcatastrofal din seara zilei de 4 martie1977. Educa]i în spiritul sprijiniriicelor afla]i la nevoie [i suferin]=,cadrele [colii s-au prezentat launitate, f=r= un ordin prealabil, întimpul cel mai scurt, fiind gata s=execute misiuni [i sarcini, oricât degrele ar fi fost acestea. De[i nu a fostsolicitat s= intervin= în ac]iunile desalvare a sinistra]ilor, în zileleimediat urm=toare, efectivul [colii aexecutat misiuni, de natur= a asiguraordinea [i lini[tea public=,integritatea bunurilor [i valorilor,împreun= cu efective ale Mili]ieiMunicipiului Craiova.

Ac]iunile umanitare întreprinseatunci în întreaga ]ar= au avut ecou [iîn unitatea noastr=. Astfel, numero[ielevi au donat voluntar sânge necesarsalv=rii de vie]i omene[ti [i s-aconstituit la nivelul [colii o comisiepentru centralizarea contribu]ieicadrelor în vederea ajutor=riisinistra]ilor.

Un eveniment unic în via]atuturor cadrelor [i elevilor unit=]iinoastre a fost cel tr=it în zilele [inop]ile Revolu]iei din Decembrie1989. În]elegând importan]a crucial=a evenimentului ce a avut loc în 22 Decembrie [i în zilele urm=toare,

cadrele [i elevii [colii, condu[i cucompeten]= [i tact de comandaunit=]ii, nu s-au hazardat în ac]iuniriscante, fapt ce a determinat evitareaunor evenimente cu consecin]enegative pentru [coal= [i chiar pentruîntregul ora[. La aceasta a contribuitconsensul intervenit între comanda[colii [i comandantul garnizoaneiSlatina.

Acest mod de ac]iune a permisunit=]ii noastre s= execute misiuniimportante: înt=rirea dispozitivuluide paz= [i ap=rare a unit=]ii militarede artilerie, elevii intrând în serviciulde gard= al=turi de militarii întermen; preluarea pazei depozitelorcu alimente ale întreprinderii deprofil de atunci; participarea cusubofi]eri cursan]i în serviciul deordine public= al=turi de agen]iiPoli]iei municipale Slatina;transportul unei însemnate cantit=]ide sânge în Capital= [i depunerea debani în contul “Libertatea”.

Evenimentele ulterioare Revolu]ieidin Decembrie 1989, au confirmatîn]elepciunea [i juste]ea m=surilorluate în acea perioad=.

Una din primele misiuniimportante de dup= Revolu]ie a fostparticiparea efectivelor unit=]ii laprimele alegeri libere din România,asigurând paza [i ordinea în sec]iilede votare din mai multe jude]e ale]=rii.


O misiune mai deosebit= a fost[i cea executat= în Bucure[ti, înperioada 29 mai - 25 iunie 1990, deofi]erii [i subofi]erii [colii în dou=serii de câte 14 zile: 29 mai -11 iunie[i 11 iunie - 25 iunie.

Cea de-a doua serie a tr=itevenimentele petrecute în Pia]aUniversit=]ii din zilele de 13-15iunie, îndeplinind sarcini derestabilire a ordinii [i lini[tii publice.

Tot un eveniment deosebit a fostparticiparea la s=rb=torirea, pentruprima dat= dup= 1989, a zilei de 1 Decembrie, proclamat= drept “ZINA}IONAL+”. Astfel, [coala aexecutat o misiune deosebit deimportant= la Alba Iulia, unde, la 1 Decembrie 1991, în prezen]apre[edintelui României [i aParlamentului ]=rii, precum [i a unorfrunta[i ai partidelor politice, al=turide alte for]e de ordine, a contribuit ladesf=[urarea în condi]ii bune amanifest=rilor dedicate ZILEINA}IONALE A ROMÂNIEI [iîmplinirii a 73 de ani de la UnireaTransilvaniei cu România [iîncheierea procesului de formare astatului na]ional unitar român.

ctivit=]i de perfec]ionarea preg=tirii personalului

Activitatea de perfec]ionare apreg=tirii cadrelor didactice [icomandan]ilor de subunit=]i a fostorganizat= [i s-a desf=[urat pe bazadispozi]iilor [i planurilor tematice.Una din formele de perfec]ionare apreg=tirii a fost cea de la locul demunc=, ce a cuprins, în principal,urm=toarele modalit=]i: studiulindividual, participarea la activit=]ilede preg=tire anual= de specialitate,psihopedagogic= [i de limbi str=ine,finalizat= cu examene de sfâr[it de an[i cu acordarea de calificative;convoc=ri metodice de înv=]=mânttrimestriale; schimburi de experien]=între catedre, lec]ii deschise,interasisten]e, dezbateri, preg=tireametodic= interdisciplinar=.

Alte forme folosite în procesulde perfec]ionare continu= a preg=tiriipersonalului au fost: practicapersonal= cu durata de 3-6 luni la unciclu de 4-6 ani; document=ri la


unit=]ile centrale [i teritoriale depoli]ie [i la institu]ii civile, de unde afost culeas= o bogat= cazuistic=,folosit= în procesul de înv=]=mânt;participarea la convoc=ri organizatede organele centrale ale Ministeruluide Interne [i de c=tre MinisterulEduca]iei [i Înv=]=mântului; cursuride preg=tire psihopedagogic= laGr=di[tea, jude]ul Giurgiu [i la{coala de Perfec]ionare a Cadrelorde Poli]ie Bucure[ti, precum [iparticiparea unui num=r de 24 ofi]eriprofesori la cursurile post-universitare ale Universit=]ii dinPite[ti, în domeniul psihopedagogic;cooptarea unor ofi]eri în colectiveleorganizate de Inspectoratul Generalal Poli]iei Române pentru efectuareacontroalelor de fond la unit=]ileteritoriale de poli]ie; absolvirea decursuri postuniversitare; participareala examenul pentru ob]inereagradului de colonel; ob]inerea titluluide doctor.

În cursul anului 2007, ca urmarea cre[terii cerin]elor de preg=tire, afost inaugurat= sala de E-learning cunou= sta]ii de lucru, care constituie oform= modern= de preg=tire ladistan]=, cât [i una de evaluare acuno[tin]elor în mod eficient. Pentrupreg=tirea cursan]ilor [i accesul la

informa]ie a acestora, a fost realizat=o re]ea intern= de calculatoarespeciale pentru înv=]=mânt constândîntr-o baz= de date [i sta]ii de lucru lafiecare clas=, cât [i la bibliotecadocumente clasificate, iar pentruofi]erii profesori o re]ea intern=(po[ta Centrului) ce permiteschimbul de informa]ii întrecompartimente, în timp optim.

O modalitate de perfec]ionare apreg=tirii de specialitate a constituit-o[i organizarea unor stagii cu durat=limitat=, în unele ]=ri europene.Astfel, în cadrul programului“Romanian police programme”, doiofi]eri din unitatea noastr= – domnulMoga Victor, comandantul [colii [idomnul Ureche Dumitru, [efulCatedrei de criminalistic= – auparticipat la un curs de perfec-]ionare în Anglia, în perioada 18-28.04.1995.

Un alt ofi]er, domnulTeodorescu Viorel Stelian Ioachim, a participat, în perioada 8-19februarie 1999, la un stagiu deperfec]ionare în domeniul limbiifranceze [i de formare ainstructorilor la Institutul Na]ional deFormare a Poli]iei Na]ionale dinClermont Ferrand - Fran]a .

În perioada 15-22 iunie 2002,al]i doi ofi]eri din centrul nostru


domnii Buda Gheorghe [i Mi[uLeonard au participat la un programde instruire formatori în domeniulAnalizei Tranzac]ionale la Centrulde Perfec]ionare a Poli]iei Elve]ienedin localitatea Schwartzenburg.

În cadrul Programului“Dezvoltarea func]iunii de instruire[i asisten]= tehnic= pentru institu]iilede înv=]=mânt“ cu tema ,,Formareaformatorilor“, domnii cms. [efStanca Florea [i scms. TudorMariana au fost în vizit= de studii la{coala Na]ional= de Poli]ie de laSaint Malo-Fran]a.

Doamna scms. {tefan Leti]ia,profesor de limba englez= înperioada 14-18 noiembrie 2005, aparticipat la Atelierul de lucru peprobleme de testare organizat deConsiliul Britanic cu concursul,,Peacekeeping English Project”, înPolonia.

Includerea Centrului ,,NicolaeGolescu“ – Slatina în programul decolaborare cu {coala de poli]ie dinHahn – Landul Renania-Palatinatpentru 2006 – 2007 a condus laparticiparea mai multor ofi]eri dinconducere, ori corpul profesoral laseminarii pe teme de ,,Administrareaunui centru de formarepoli]ieneasc=“, ,,Preg=tirea practic=profesional= în Poli]ia Landului

Renania – Palatinat“, “Comunicareaintercultural=“. La aceste activit=]i auparticipat: cm. [ef Niculae Cornel,cms. [ef Toma Ion, cms. [ef T=naseIulian [i cms. R=doi Ion.

Anul 2007 a inclus [iparticiparea scms. Mandache lacursurile pentru formareainstructorilor de tir din cadrul {coliide poli]ie din Ungaria.

Ca urmare a perfec]ion=riicontinue a preg=tirii personale,cadrele didactice [i-au îmbog=]itcuno[tin]ele teoretice [i practice, auc=p=tat experien]= în muncanemijlocit= cu elevii [i cursan]ii,reu[ind s= formeze an de an poli]i[tifoarte bine preg=ti]i.

În prezent, to]i ofi]erii au studiisuperioare, au absolvit forme depreg=tire postuniversitare, au ob]inutgrade didactice în înv=]=mântul civil,s-au specializat în diferite domeniiale muncii de poli]ie. Centrul“Nicolae Golescu“ Slatina se poatemândri cu faptul c= are un doctor înfilozofie - cms. [ef dr. NiculaeCornel [i doi doctoranzi în“Psihologie [i [tiin]ele educa]iei” [i“Preg=tire fizic= [i sport“ în persoanacms. [ef dr. Niculae Cornel [i scms. Crângu[ Nicolae.


ctivitatea cultural-[tiin]ific=

Acest gen de activitate aconstituit un auxiliar extrem depre]ios al procesului instructiv-educativ din [coal=, în sensul c=,acumulând cuno[tin]e noi în diferitedomenii, profesorii [i comandan]iile-au putut insera în programeleanalitice [i în planurile tematice,transmi]ându-le, ulterior, elevilor [icursan]ilor.

În cei 35 de ani de activitateneîntrerupt= au avut loc numeroaseactivit=]i cultural-[tiin]ifice. Printrecele mai importante [i reu[ite s-auremarcat urm=toarele:

– simpozioane care aurememorat importan]a deosebit= aunor date din istoria noastr=na]ional=;

– sesiunea de comunic=ri [ireferate, cu participarea unor invita]ide la celelalte [coli ale Ministeruluide Interne, prilejuit= de aniversarea,la 9 mai 1977, a centenarului

Independen]ei na]ionale a României;– simpozionul organizat în luna

octombrie 1990, cu participarea unorinvita]i din re]eaua [colar= aMinisterului de Interne, precum [i a unor juri[ti [i psihologi, care adezb=tut delincven]a juvenil= [i modalit=]ile de prevenire [icombatere a acesteia;

– numeroase întâlniri [tiin]ifice,la care au fost invitate personalit=]ide prestigiu ale lumii [tiin]ificeromâne[ti, precum: prof. univ. dr. docent Dumitru Tudor [i prof. univ. dr. Paul Popescu-Neveanu, ambii de la UniversitateaBucure[ti;

– întâlnirea cadrelor [i elevilor[colii, în 1985, cu colectivul Brig=zii“Magazin”, în cadrul c=reia au vorbitprof. Dorel Dorian, dr. MioaraMincu [i primul cosmonaut român,Dumitru Prunariu;

– o serie de activit=]i, prinparticiparea unor oficialit=]i [ispeciali[ti locali, conduc=tori deinstitu]ii [i de întreprinderi locale,ingineri [efi, directori de muzee,speciali[ti de la Arhivele Na]ionale -Direc]ia Jude]ean= Olt.

În cadrul Festivalului [colilormilitare ale Ministerului de Interne“Prim=vara 1998”, din perioada 21-24 mai 1998, s-a desf=[urat, în


incinta Muzeului “Nicolae Iorga” dinV=lenii de Munte, sesiunea decomunic=ri cu tema “Mijloace [imetode de modernizare [iperfec]ionare a procesului instructiv-educativ în institu]iile militare deînv=]=mânt ale Ministerului deInterne”. {coala noastr= a participatcu dou= referate: “Cerin]e [inecesit=]i ale educa]iei morale înînv=]=mântul militar al Ministeruluide Interne”, sus]inut de colonelDumitru Dumitru [i “Orient=ri [itendin]e în dezvoltarea metodologieide instruire”, sus]inut de c=pitanIacob Florian.

În perioada 19-20 ianuarie 2001,domnul Staicu Dumitru George aparticipat la seminarul cu tema“Conducerea fundamentat= peprincipii. Importan]a caracterului”,care a avut loc la Centrul de studiipostuniversitare din Bucure[ti,sus]inut de c=tre exper]i din cadrul Institutului “POINTMANLEADERSHIP” din S.U.A.

Tot în cadrul activit=]ilor[tiin]ifice se integreaz= [iparticiparea Centrului, reprezentat=de colonel B=rbu]i Gheorghe, lasimpozionul cu tema “Concep]ia deac]iune în slujba comunit=]ii [ipentru asigurarea ordinii publice”, ce

s-a desf=[urat la Poiana Bra[ov, înzilele de 18-19 octombrie 2001.

O activitate [tiin]ific= cu totulremarcabil= a constituit-o seminarulintitulat “Conducerea colabora-torilor, motiva]ie, comunicare”,organizat prin grija Funda]iei“HANS SEIDEL” [i desf=[urat laMangalia în zilele de 26-28 iunie2002. Seminarul a fost onorat deprezen]a unor cadre cu func]ii deconducere, reprezentând întreagainfrastructur= a Ministerului deInterne. Din partea [colii noastre aparticipat actualul director alCentrului, comisar-[ef dr. StancaFlorea.

În tematica extrem de generoas=a seminarului s-au reg=sit problemede maxim= însemn=tate, între care:tipologia motiva]iei [i consecin]e înplanul eficien]ei, modelemotiva]ionale; motiva]ia [imanipularea; func]iile comunic=riimanageriale; comunicarea ca mijlocde interven]ie poli]ieneasc=; serviciulpublic de poli]ie; principii decompeten]=; comunicarea [i stilul deconducere; formele comunic=riimanageriale etc.

În cadrul activit=]ilordeterminate de cerin]ele societ=]iimoderne în perioada 03-04.05.2007,Centrul Slatina a organizat încolaborare cu Direc]ia General= de


Informare [i Rela]ii Publice dinminister [i cu sprijinul ConsiliuluiNa]ional pentru Combaterea

Discrimin=rii, Asocia]ia RomaniC.R.I.S.S. seminarul cu tema,,Poli]ia Român= în rela]iile cuminorit=]ile“ ac]iune care s-a bucuratde un real interes [i a reprezentatmodalitatea de deschidere c=trecomunicare a unit=]ii noastre.

La data de 14 noiembrie 2008,institu]ia noastr= a fost gazda meseirotunde cu tema ,,Etica poli]istului însocietatea româneasc= – istorie [iactualitate“.

Manifestarea a fost organizat=cu sprijinul Centrului Cultural alM.I.R.A. în parteneriat cu Direc]iaManagement Resurse Umane,Academia de Poli]ie ,,Al. I. Cuza’’ [i{coala de Agen]i de Poli]ie ,,VasileLasc=r’’ – Câmpina.

Au fost sus]inute comunic=ri dec=tre reprezenta]ii institu]iilorimplicate, moderate de profesorGheorghe Constantin.

|n cadrul desf=[ur=rii ,, ZilelorEugen Ionescu“ la Slatina, Centrulde Formare s-a implicat înorganizarea acestei manifest=ri,ocazie cu care, în prezen]aoficialit=]ilor locale [i culturale aleRomâniei a fost inaugurat= Sala“Eugen Ionescu’’ [i a fost dezvelit=placa comemorativ= cu numeleilustrului dramaturg.

Organizarea de expozi]ii depictur= are ca principal exponentcunoscutul pictor, profesor doctorGeorge P=unescu cu expozi]ia“Lumin= [i culoare“, dar [i prezen]apoli]istului caricaturist {u]= AurelianIulius ({AI) cu tema “Iubirea nu severniseaz=” [i ,,Codul penal înimagini“ .

În cadrul activit=]ii cultural-[tiin]ifice un loc important l-a avutcercetarea [tiin]ific= la nivelulcadrelor [colii, care a dat na[tereunei adev=rate mi[c=ri de inven]ii [iinova]ii.

Printre cele mai reu[ite realiz=ri


din acest domeniu, apreciate foartebine la vremea respectiv= au fost:

1. Ordonan]a guvernului nr. 2/2001 – privind regimul juridical contraven]iilor (comentariu).Extrase din diferite acte normative ceconfer= competen]e în materiecontraven]ional= a poli]i[tilor deordine public=;

2. Contraven]ia între teorie [ipractica judiciar=;

3. Fundamentele aplic=riidreptului în materie contra-ven]ional=;

4. Chestionar de drept penal;5. Antologie de texte de limba

francez= din via]a cotidian= [i depoli]ie;

6. Traficul de fiin]e umane.Metode de s=vâr[ire [i modalit=]i decombatere;

7. Activit=]i informativ-opera-tive desf=[urate de poli]ie pentruprevenirea [i descoperirea sus-tragerilor de carburan]i dinconductele petroliere;

8. Îndrumar cu norme eticenecesare în activitatea poli]i[tilor;

9. Poli]ia de proximitate.Culegere de lec]ii;

10. Etic= profesional=. Culegerede lec]ii;

11. Mic dic]ionar lexicalfrancez-român de termenipoli]iene[ti [i juridici.

O activitate laborioas=

desf=[urat= lun= de lun=, apoitrimestrial, a fost [i aceea legat= deeditarea revistei [colii intitulat= “Prodidactica”, care în anul 2007 aîmplinit 10 ani de existen]=. În acestdeceniu de apari]ii, în paginilerevistei [i-au împ=rt=[it gândurileoameni de seam= din conducereaministerului, dar [i ai vie]ii cultural-artistice din ]ara noastr=.

Cuprinzând articole [i scrieri cucaracter psihopedagogic [i despecialitate, având rubricipermanente cu participareacursan]ilor [i elevilor, prezentândcomunic=ri [i [tiri inedite,împ=rt=[ind din experien]a catedrelor[i dezb=tând evenimente de ultim=or= din via]a [colii [i a ministeruluide resort, revista [i-a adus ocontribu]ie important= la cunoa[tereaîndeaproape a celor mai importantemomente din via]a Centrului. Caurmare a cre[terii necesarului depreg=tire continu= a personaluluiCentrului, \ncepând cu anul 2005,apare un supliment al acestei revistecu titlul “Idei, Atitudini, Sinteze“care are un con]inut bogat îninforma]ii de specialitate realizate decorpul didactic.


În urma coresponden]ei dintreinstitu]ia noastr= [i I.G.P.R.,referitoare la utilizarea însemnelorheraldice la unit=]ile din cadrulministerului, institu]ia noastr= atrebuit s= refac= însemnul heraldic.

Dup= consultarea specialistuluiîn heraldic= din cadrul ArhivelorNa]ionale – Direc]ia ArhivelorNa]ionale Istorice Centrale –Serviciul Arhive Feudale,Personale [i Colec]ii,domnul consilier superiorLauren]iu {tefanSzemkovics, a fostrealizat un proiect deînsemn heraldic distinctcare s= poat= fi folosit deinstitu]ia noastr=.

Acesta a fost analizat deconducerea Centrului [i apoi aprobats= fie înaintat spre dezbatere [iavizare de c=tre Comisia de ÎnsemneHeraldice a M.I.R.A. {edin]a delucru a comisiei a avut loc în data de14.11.2008, în sala “Marin Preda” aCentrului Cultural din M.I.R.A.,unde institu]ia noastr= a fostreprezentat= de subcomisar IonVictor. Fiind prev=zut= pe ordinea dezi a comisiei, propunerea f=cut= deCentrul Slatina a fost luat= îndezbatere [i a fost avizat= favorabil,

iar ofi]erul a fost felicitat pentrumodul responsabil cum a realizatînsemnul heraldic.

Însemnul heraldic al Centruluide Formare [i Perfec]ionare aPreg=tirii Agen]ilor de Poli]ie“Nicolae Golescu” Slatina din cadrulInspectoratului General al Poli]ieiRomâne se prezint= dup= cumurmeaz=: scut francez medieval,

triunghiular, cu marginilerotunjite, albastru, înc=rcat

cu un leu rampant, cucoada ridicat=, limbat,aprins [i armat ro[u,]inând în laba dreapt=

anterioar= un pumnalpozi]ionat în pal [i cu vârful

în sus, iar în cea stâng= o cartedeschis=, totul de aur.

Sub scut, deviza scris= cu literemajuscule de culoare neagr= pe oe[arf= alb=: SEMPER DISCAMUS(S+ ÎNV+}+M MEREU).

În exerg=, între dou= cercuriliniare aurii, legenda scris= cu literemajuscule, de aur, pe fond albastru: * POLI}IA ROMÂN+ * CENTRULDE FORMARE {I PERFEC}IONA-RE A PREG+TIRII AGEN}ILORDE POLI}IE “NICOLAEGOLESCU” SLATINA.

Semnifica]ia elementelorînsumate:


a) leu de aur – putere, autoritate,for]=, curaj, inteligen]=, energie înserviciul binelui;

b) limba, ochii [i ghearele ro[ii –for]a Centrului;

c) pumnalul – justi]ie [i onoare;d) cartea deschis= – înv=]=mânt,

cultur=, individualizând menireaunit=]ii.

i[carea sportiv= [i artistic=

Aceste dou= tipuri de activit=]is-au împletit de-a lungul timpului,ele constituind un tot unitar. Unexemplu în acest sens l-au constituit,de pild=, spectacolele de mareamplitudine oferite cu generozitateinvita]ilor [colii, în fiecare an, dec=tre promo]iile de absolven]i, cuprilejul festivit=]ilor de avansare lagradul de sergent major.

Au fost îns= [i destule situa]ii încare s-au desf=[urat strict în limitelede competen]= ale fiec=ruia dintreele.

Competi]iile sportive auconstituit, dincolo de titlurile [itrofeele ob]inute, un prilej decunoa[tere [i de consolidare a


spiritului de echip=. Mul]i dintreelevii participan]i la diferite genuri [icategorii sportive au ob]inut rezultatedeosebite [i locuri meritorii lafinalele pe ]ar= ale Ministerului deInterne, înainte de 1989:

– locul III la s=ritura în lungime– Baia Mare, 1982;

– Locul II la judo – Arad, 1983;– Locul III la judo – Târgu-

Mure[, 1984.La fel de meritorii au fost [i

rezultatele ob]inute de cadrele [coliila finalele unor competi]ii peMinisterul de Interne. Printre celemai bune performan]e s-au num=raturm=toarele:

– Handbal – calific=ri pentrudivizia B, anii 1982 [i 1983;

– Locul I – aruncarea grenadei –Baia-Mare, 1986, domnul BlagaFlorin, dup= ce în 1983 [i 1984ocupase locurile II, respectiv III;

– Locul I – tir – 1986, 1987 [ilocul II – 1988, domnul DumitruGheorghe;

– Locul I – volei la niveljude]ean – 1986 [i 1987.

– Locul III – CampionatulNa]ional de orientare sportiv= înM.I.R.A, categoria peste 45 ani,organizat la Jibou-S=laj – 2007,domnul cms. [ef Buda Gheorghe.

– Locul III – CampionatulNa]ional de orientare sportiv= înM.I.R.A, orientare turistic= sportiv=,categoria pân= în 35 de ani organizatla Jibou-S=laj – 2007, doamna ag. R=dulescu Maria.

– Locul III – CampionatulNa]ional al Federa]iei Române detenis de câmp pentru veterani, Curteade Arge[ – 2008, domnul cms.Z=rnescu Nicolae.

Participarea sub egida ,,Alearg=pentru s=n=tatea ta“ a unui num=r de84 cursan]i, la data de 07.06.2007,la Crosul Municipiului Slatina,organizat de Academia Olimpic=Român=, Direc]ia de Sport ajude]ului Olt [i Consiliul Jude]eanOlt, unde Centrul Slatina a primitdiplom= pentru num=rul mare departicipan]i.

Festivit=]ile de premiere au fostmomente de bucurie [i satisfac]ie nunumai pentru sportivii prezen]i pepodiumurile de concurs, dar [i pentruîntreaga [coal=, care nu putea s= nuse mândreasc= cu asemenea oameni.

Ne este greu s= aducem în fa]=toate rezultatele [i titlurile ob]inute,pentru c= ele sunt foarte multe. Deaceea, vom enumera, în continuare,cele mai bune performan]e ob]inuteîn ultimii ani.


În perioada 9-11 mai 1996,efectivele [colii au participat la dou=importante manifest=ri cultural-sportive organizate de Direc]ia deCultur= [i Sport a Ministerului deInterne: Festivalul cultural-sportiv alstuden]ilor [i elevilor din institu]iilede înv=]=mânt ale MinisteruluiAdministra]iei [i Internelor“Prim=vara 1996” [i Cupa [colilormilitare din M.A.I.

În cadrul Festivalului“Prim=vara 1996”, de un succesremarcabil s-a bucurat standul demanuale, culegeri de lec]ii [i actenormative, bro[uri pe diverse temedin domeniul preg=tirii elevilor [icursan]ilor. În centrul aten]ieiparticipan]ilor la sesiune a stat [iunul din mijloacele de înv=]=mântdin dotarea [colii noastre, pistolul cuspot luminos pentru înv=]areapreciziei în executarea tragerii.Rezultatele bune [i foarte buneob]inute de cadrele [i elevii [coliinoastre la numeroasele [i dificileleprobe ale Festivalului, concretizateîn diplome [i locuri frunta[e aupermis domnului Staicu Dumitru-George, loc]iitor al comandantuluipentru înv=]=mânt, conduc=toruldelega]iei de elevi, s= urce pepodiumul premia]ilor, unitateanoastr= clasându-se a treia peminister.

Între 18-20 martie1998, la finalape M.I. a Campionatului de tenis demas=, desf=[urat la Craiova, unde aufost prezen]i circa 100 de participan]ide la toate armele, colonelul GavreaVasile a ocupat un merituos loc IVdin cei 23 de concuren]i la categoriapeste 45 de ani.

S=rb=torile cre[tine[ti deprim=var= au coincis, în anul 1998,cu aniversarea a 630 de ani deatestare documentar= a municipiuluiSlatina.

Unitatea noastr= a fostreprezentat= la o parte dinmanifest=ri de domnul comandantcolonel Pa]a Cornel. Cele maiimportante diplome [i trofee sportivecâ[tigate de elevii [i cadreleCentrului de-a lungul timpului aufost prezentate în cadrul uneiexpozi]ii organizate de MuzeulJude]ean de Istorie [i Art= Olt,vernisat= în ziua de 23 aprilie.

Cu ocazia depunerii jur=-mântului de credin]= fa]= de ]ar= dec=tre militarii cu termen redus dinseria 22.04-22.10.1998, care a avutloc în ziua de 16 mai 1998, primarulmunicipiului Slatina, domnulGheorghe P=unescu, a dat citireHot=rârii Consiliului Local deacordare institu]iei noastre aDiplomei [i Medaliei Jubiliare“Slatina 630”. Cu acela[i prilej,comandantului Centrului, i s-aînmânat [i un fanion reprezentând


Stema Municipiului Slatina, precum[i lucrarea “Istoricul ora[ului Slatina,în documente, 1368–1978”, volumulI, autori: profesor Gheorghe Mihai [iprofesor Badea Geauc=.

În perioada 6-8 mai 1998, laZal=u s-a desf=[urat FinalaCampionatului de orientare sportiv=pe Ministerul de Interne. Din parteaCentrului, la categoria elevi [istuden]i, militarul cu termen redusPop C=lin Cristian a ocupat locul alII-lea pe minister, ob]inând medaliade argint. Pe echipe, Centrul a ocupatlocul I, Cupa concursului fiindprimit= de c=pitanul Buda Gheorghe.

În perioada 21-24 mai 1998, unlot de 29 de elevi [i militari cutermen redus, înso]i]i de 5 ofi]eri, aparticipat la ac]iunile cultural-sportive desf=[urate în localit=]ileDrajna [i V=lenii de Munte dinjude]ul Prahova, în cadrulFestivalului institu]iilor militare de\nv=]=mânt ale Ministerului deInterne “Prim=vara 1998”. CentrulSlatina a ocupat locul al II-lea dup=Academia de Poli]ie “Al. I. Cuza“Bucure[ti.

În perioada 8-12 iunie 1998, laAcademia de Poli]ie s-a desf=[urat aV-a edi]ie a Cupei institu]iilormilitare de înv=]=mânt din Ministerulde Interne. Echipa Centrului nostru,reprezentat= de 12 cadre s-a situat, înfinal, pe locul I. Rezultatele notabileob]inute de lotul Centrului, parte

component= a Asocia]iei sportive“Oltul 0310” Slatina, au fostmediatizate în presa local= [i lapostul local de televiziune.

La a IV-a Edi]ie a FestivaluluiConcurs de umor “Oltenii [i …restullumii”, organizat de ConsiliulJude]ean Olt, Centrul de crea]ie,Prim=ria Municipiului Slatina,Inspectoratul pentru cultur=, Muzeulde etnografie, Biblioteca jude]ean=“Ion Minulescu” [i Asocia]iaNa]ional= a caselor de cultur= alesindicatelor, între 11 [i 13 noiembrie1998, grupul satiric al Centrului aob]inut din nou, pozi]ii frunta[e carene onoreaz=.

De[i au avut la dispozi]ie numai7 zile, membrii grupului “SANCHI”,având în componen]= opt militari cutermen redus din seria de încorporare29.10.1998 – 29.04.1999, în regiadomnului P=cal= Viorel-Silviu (carea fost [i textier), au ob]inut locul aldoilea la sec]iunea “Interpretare” dincinci grupuri satirice înscrise. Demen]ionat c= premiul I nu s-aacordat, iar dup= noi, pe locurileurm=toare, s-au situat forma]ia Caseide Cultur= a municipiului Craiova [icea a Casei armatei din municipiulLugoj.

Acela[i loc merituos a fostocupat de militarul cu termen redusIstrate Dan la interpretare umorcazon – individual din 40 deconcuren]i, în situa]ia în care nici la


aceast= sec]iune nu s-a acordatprimul loc.

Centrul nostru s-a implicat activ[i în via]a cultural-artistic= amunicipiului Slatina. Printre celemai reu[ite particip=ri sunt celelegate de s=rb=torirea, în fiecare an, azilelor “Eugen Ionescu”, mareledramaturg n=scut la Slatina în 1909,p=rintele de necontestat al teatruluiabsurdului. De asemenea, Centrulnostru a fost prezent mereu lamanifest=rile prilejuite des=rb=torirea primei atest=ridocumentare a ora[ului Slatina,precum [i la cele organizate în cadrulFestivalului de umor “Oltenii [i…restul lumii”.

În anul 2001 am participat la altemanifest=ri: “Anul Brâncu[i”, zilele“Ion Minulescu” – 120 de ani de lana[terea poetului, Programul “MihaiViteazul” – 400 de ani de la moarteamarelui voievod.

De asemenea, o participaremeritorie a fost cea din anul 2002 laac]iuni legate de “Anul Caragiale”,organizate de Biblioteca Jude]ean=“Ion Minulescu”, cu prilejulîmplinirii a 150 de ani de la na[tereamarelui dramaturg.

– activitatea cultural= aCentrului a înregistrat un real succesîn cursul anului 2007, prinparticiparea grupului artistic formatdin cms. Buda Gheorghe, cms.Dobre Cerasela, cms. Pârvu Traian,scms. Tonescu Petre [i subinspectorNicolae Iulia în etapa final= a

emisiunii concurs, realizat= de Postulde televiziune Romantica –,,Departamentul vedetelor’’.

{i, poate, în finalul acestuicapitol, nu este lipsit de interes s=amintim c= trei din ofi]erii Centrului,domnii: cms.-[ef dr. Niculae Cornel,cms. P=cal= Viorel-Silviu [i cms.Z=rnescu Nicolae, primul estescriitor de poezie, iar ceilal]i doisunt membri fondatori ai Clubuluide Umor “Pa[aport de Oltean”, \[idesf=[oar= activitatea în cadrulCentrului Cultural “Oltul” [i suntmembri ai Uniunii Epigrami[tilor dinRomânia. Tot ei sunt autorii a maimultor volume de versuri [iepigrame ap=rute la mai multeedituri. Pot fi enumerate în acest senslucr=rile: “Rezerva]ia de îngeri“autor cms. [ef dr. Niculae Cornel,“Plutonul de execu]ie” [i “Târgul defelinare” autor cms. P=cal= Viorel,precum [i lucr=rile “Clipa regal=“ [i“Cu toporul printre epigrami[ti“,autor cms. Z=rnescu Nicolae, volumece s-au bucurat de aprecierea criticiide specialitate locale, na]ionale [iinterna]ionale.


.

izite de lucru

Un element insolit intervenit înactivitatea [colii noastre l-a constituitvizitele întreprinse de colegii dinpoli]iile altor state. Acestea s-auconstituit în adev=rate schimburi deexperien]= pe probleme poli]iene[ti,ce au condus la o mai bun=cunoa[tere reciproc=, determinândconsolidarea rela]iilor de colaborare[i cooperare în beneficiul procesuluiinstructiv-educativ.

Astfel, în aprilie 1984 s-a aflatîn [coala noastr= domnul Jean PierreGrasse, ofi]er de leg=tur= cu ]=rilebalcanice afiliate la O.I.P.C. –INTERPOL pentru combatereatraficului ilicit de droguri.

În luna decembrie 1990 ne-avizitat unitatea ComandantulAcademiei de Poli]ie din Chi[in=u –Republica Moldova.

În luna martie 1992, oaspete al[colii a fost domnul WilliamWebber, superintendent al For]ei dePoli]ie din Dewon [i Cornwell -Anglia. La 26 ianuarie 1995, domniasa a vizitat pentru a doua oar= în[coala noastr=, de data aceasta în

calitate de func]ionar la Ministerulde Externe britanic, în cadrul“Romanian police programme”.

În zilele de 18 [i 19 octombrie1995, o delega]ie a Poli]iei Francezecompus= din domnii Tarrin Bernard,consilier în cadrul Ministerului deInterne francez [i Demadre Antoine,directorul, {colii Na]ionale de Poli]ieChatel Guyon din regiunea ClermontFerrand, s-a întâlnit cu un colectiv deofi]eri din [coal=.

În baza aprob=rilor date deDepartamentul Rela]ii Publice dinMinisterul de Interne în perioada 22-25 septembrie 1997 a fostorganizat= o vizit= a unei delega]iireprezentând Poli]ia ora[ului Salonic(Grecia) la Inspectoratul Jude]ean dePoli]ie Olt. Programul delega]ieielene, condus= de domnul KakerisPantelis, [eful Sec]iei Centrale dePoli]ie din Salonic a cuprins [i oîntâlnire la Centrul nostru,considerat= a fi un valoros schimb deexperien]=. Urmare a acestei vizite,conducerea ministerului a aprobatdeplasarea unei delega]ii aInspectoratului Jude]ean de Poli]ieOlt în ora[ul Salonic, colectiv dincare a f=cut parte [i comandantul deatunci al Centrului, domnul Pa]aCornel. Vizita în Grecia s-adesf=[urat în perioada 13-17octombrie 1997.


În ziua de 22 octombrie 1997, odelega]ie de poli]i[ti din Ucraina,venit= în schimb de experien]= laI.P.J. Olt a vizitat [i Centrul nostru.Din delega]ie au f=cut parte colonelTanasenco V.M., [ef al Direc]ieiGenerale de Combatere a CrimeiOrganizate din Ministerul de Interne,colonel Masenco M.M., adjunct al[efului Direc]iei Poli]iei Criminale [icolonel Trofimenco S.O., [ef alServiciului de Combatere aTraficului ilegal de droguri dinregiunea Nicolaev.

În perioada 1-4 aprilie 2003,domnii Horst Ritthaler [i {tefanLindner, ofi]eri din Poli]ia german= –BKA au participat la un seminarorganizat de Centrul nostru cu tema“Combaterea crimei organizateprivind traficul interna]ional deautovehicule furate”. În ultimeledou= zile a participat [i doamnaBarbel Engerer, ofi]er de leg=tur= alAmbasadei Germaniei la Bucure[ti.

Pe baza programului anual decooperare încheiat între Ministerulde Interne al Landului Renania –Palatinat [i Ministerul de Interne din]ara noastr=, în zilele de 20-21.05.2003, domnii L.P.D. KlausWerz [i Kd. Rudolf Berg, ofi]eri încadrul {colii de Poli]ie a LanduluiRenania Palatinat au f=cut o vizit= delucru în [coala noastr=.

În ziua de 18.09.2003, a sosit în[coala noastr=, într-o scurt= vizit=,domnul Pedro Martin, reprezentantal Uniunii Europene pentru sprijinulPoli]iei Române. Cu aceast= ocazie aavut loc o rund= de convorbiri peprobleme privind obiectivele actuale[i de perspectiv= ale procesuluiinstructiv-educativ, ce vizaupreg=tirea, specializarea [iperfec]ionarea agen]ilor de poli]ie,precum [i modernizarea bazeitehnico-materiale.

În perioada 22-26.09.2003, odelega]ie a Centrului nostru, format=din cms. [ef de poli]ie dr. StancaFlorea – director [i cms. [ef depoli]ie Samoil= Marian – directoradjunct pentru logistic= au efectuat ovizit= de lucru la {coala de Poli]ie aLandului Renania – Palatinat. Cuaceast= ocazie, cadre din conducerea{colii de Poli]ie din Renania –Palatinat au f=cut inform=ri, auprezentat materiale privindorganizarea Poli]iei, a {colii dePoli]ie a Landului [i form=rii [iperfec]ion=rii preg=tirii poli]i[tilor.

În zilele de 6-7 octombrie 2003,domnii Georges Guillermou [iBernard Tarrin, exper]i pe termenmediu ai Republicii Franceze înRomânia, reprezentan]i ai UniuniiEuropene în cadrul Proiectului deînfr=]ire institu]ional= au efectuat o


vizit= la Centrul Slatina. Cu aceast=ocazie s-au purtat discu]ii, la care auparticipat cadre didactice [i cursan]i,referitoare la o serie de problemeprivind organizarea [i func]ionareaCentrului, îmbun=t=]irea [imodernizarea preg=tirii [iperfec]ion=rii agen]ilor de poli]ie.

Cooperarea cu Consiliul

Britanic în România a stat la bazamai multor vizite de lucru din parteabritanic= prin reprezentan]ii s=iDomnul Mark Roberts [i doamnaEsther Hay, cooperare ce s-adesf=[urat pe parcursul a trei ani2004-2007, în cadrul programului cutema, “PEACE – KEEPINGENGKISH PROJECT“. Acestevizite au vizat cu preponderen]=modul de preg=tire a poli]i[tilor înlimba englez=, dar [i dotareacabinetelor de înv=]are a limbiiengleze.

Cu ocazia desf=[ur=rii înunitatea noastr= a seminarului cutema ,,Dezvoltarea m=surilor de

anticorup]ie în cadrul M.I.R.A.“, înziua de 20.05.2005, a participat încalitate de consilier de preaderare,domnul Stephen Foster.

La data de 02.10.2007, CentrulSlatina a fost gazda delega]ieiturkmene format= din: domnul ToyliAshirov – [eful punctului vamalAltyn Asyr, domnul MyratBayhanov – [eful departamentuluiresurse umane din cadrul Serviciuluivamal na]ional [i doamna LyudmilaKolyhova – translator.

În data de 24.03.2008, odelega]ie format= din ofi]eri dincadrul Poli]iei Bulgare a vizitatCentrul Slatina în cadrul colabor=riidintre Poli]ia Român= [i Poli]iaBulgar=. Delega]ia a fost format=din: cms. Ognian Asenov –directorul Direc]iei regionale depoli]ie Vidin, inspector general{tefan Ivanov – [eful Poli]ieiJudiciare Vidin [i cms. de poli]iePlamen Ivanov Pavlikianov –directorul Direc]iei Regionale dinPleven.

În cadrul programului de schimbAgis CEPOL pentru ofi]erii superioride poli]ie [i personalul de preg=tireîn domeniul poli]ienesc, în data de03.10.2008, Centrul de Formare [iPerfec]ionare a Preg=tirii Agen]ilorde Poli]ie “Nicolae Golescu” Slatina,


a fost vizitat de o delega]ie format=din:

– Domnul MATTI MALKIA –reprezentant al Colegiului de poli]iedin Finlanda;

– Domnul ANTONI MAIA –reprezentant al Institutului Superiorde {tiin]e Poli]iene[ti din Portugalia;

– Domnul comisar de poli]ieB+DICEANU CRISTINEL – tutoreîn cadrul Programului Agis CEPOL.

Vizita a constituit un schimbimportant de informa]ii cu privire laorganizarea sistemului poli]ienesc înFinlanda, Portugalia [i în România.O aten]ie deosebit= a fost acordat=modului de organizare a institu]iilorde înv=]=mânt din ]=rile men]ionate,precum [i desf=[ur=rii procesuluieducativ cu specific poli]ienesc îninstitu]iile de înv=]=mânt dinFinlanda, Portugalia [i România.

ervicii administrative

Este un nonsens s= te gânde[ti c=o unitate [colar= de talia Centruluide la Slatina ar putea func]iona f=r= oserie de servicii administrative. Deaceea, nu putem încheia prezentalucrare f=r= s= le amintim m=carnumele, expunând în acela[i timp, pescurt, contribu]ia fiec=ruicompartiment în parte la bunul mersal activit=]ii.

Faptul c= trat=m aceste sectoarede munc= la sfâr[itul lucr=rii, nuînseamn= nici pe de parte c= sunt peultimul loc în aceast= ierarhie autilit=]ilor. Nici nu se poate vorbi deun clasament al acestora, deoareceactivit=]ile desf=[urate în unitate, dela comand= [i pân= la ultimulcompartiment sunt atât de strânslegate între ele, atât de interferente,încât este imposibil de stabilit oanume ordine a importan]ei fiec=ruiadintre ele.

Exist=, a[adar, o inter-dependen]= între înv=]=mânt [icelelalte compartimente, în sensul c=în aceast= ecua]ie fiecare presupuneexisten]a [i activitatea celuilalt.

Iat= de ce, acum, la finalulacestei lucr=ri, ne facem datoria de a


prezenta, pe scurt, obiectul munciiacestor compartimente, cusublinierea expres= c= a[a cum î[iîndeplinesc ast=zi sarcinile deserviciu, tot a[a au f=cut-o,con[tiincios [i cu profesionalism, de-alungul celor trei decenii jum=tate devia]= a acestui l=ca[ de cultur=, ce-[ianiverseaz= ast=zi jubileul.

COMPARTIMENTUL O.M.O.C.A.Asigur= îndeplinirea atribu]iilor

pe linie de organizare, mobilizare,opera]ii, protec]ie civil= [i cifru destat, serviciul interior, colaborând peorizontal= cu celelalte comparti-mente din structura organizatoric= [ipe vertical= cu structuri similare.

Redacteaz= dispozi]ii de zi peunitate, înregistreaz= coresponden]a,întocme[te diverse situa]iicentralizatoare de uz intern,organizeaz= arhiva unit=]ii [i asigur=primirea în audien]= a cet=]enilor.

Pe plan local colaboreaz= cuCentrul Militar Jude]ean Olt,Inspectoratul de Poli]ie Jude]ean Olt,Inspectoratul de Protec]ie Civil=,Autoritatea Teritorial= de OrdinePublic=.

BIROUL MANAGEMENT RESURSE UMANEAici se realizeaz= selec]ia,

încadrarea [i cunoa[terea persona-lului [i face propuneri pentru numiri

[i definitiv=ri în func]ii, promov=ri,acordarea unor drepturi personalului.

Întocme[te rapoarte, situa]iistatistice [i nominale privind starea[i practica disciplinar=, dinamica depersonal, rezolvarea peti]iilor [idosarelor de pensionare ale cadreloretc.

COMPARTIMENTUL FINANCIARCONTABILITATEAsigur=, gestioneaz= [i folose[te

fondurile alocate conformclasifica]iei bugetare. Efectueaz=plata drepturilor de personal [idecont=rile cu furnizorii [i alte ter]epersoane.

Desf=[oar= activit=]i deorganizare [i ]inere a eviden]eicontabile dup= metoda cantitativ-valoric= [i asigur= eviden]ami[c=rilor patrimoniale pentru toatebunurile mijloace fixe [i obiecte deinventar.

BIROUL TEHNICConcur= la derularea în condi]ii

optime a procesului de înv=]=mânt,prin asigurarea tehnico-material= a[edin]elor de instruc]ia tragerii.

Efectueaz= controlul tehnicii dela subunit=]i [i asigur= func]ionareaîn bune condi]ii a sta]iilor deradioficare [i de amplificare,receptoarelor TV, re]elei CATV [icentralei telefonice.


Asigur= în totalitate nevoile detransport ale unit=]ii.

BIROUL INTENDEN}+Asigur= hr=nirea calitativ= [i

cantitativ= a cursan]ilor Centrului [ielevilor, precum [i a re]inu]ilor [iaresta]ilor de la Inspectoratul dePoli]ie al Jude]ului Olt.

Asigur= repararea îmbr=c=min]ii[i înc=l]=mintei cursan]ilor, precum[i igienizarea s=pt=mânal=.

BIROUL CAZARMAREPrin activitatea desf=[urat=

permite func]ionarea optim= a altor compartimente, cât [i condi]iiambientale pentru cazareacursan]ilor.

Aprovizioneaz= unitatea cumateriale [i piese de schimb [i,totodat=, execut= repara]ii deîntre]inere a construc]iilor [iinstala]iilor aferente, precum [i lucr=ri de zugr=veli [i vopsitorii.

ens sana...

Serviciul de asisten]= medical=este un sector de o factur= special= [ide mare utilitate public=, ce a fostorientat, cu preponderen]=, chiar dela înfiin]area [colii, pe profilaxiaîmboln=virilor, pe depistarea,diagnosticarea [i tratarea precoce a

cazurilor de îmboln=vire, urm=rind,în acela[i timp, recuperareacapacit=]ii de munc= a cadrelor [ielevilor care au avut de suferit.

La selec]ia candida]ilor pentruadmiterea în [coal=, obiectivulexamin=rilor medicale l-a constituitintroducerea, în aparatul poli]ienesc,


a unor persoane cu calit=]i biologice[i psihologice superioare, capabile s=fac= fa]= deosebitelor solicit=ri înmunca noastr=.

Desf=[urat= pe principiilemedicinei moderne a omului s=n=tos,activitatea cadrelor medicale ale[colii s-a integrat armonios încomplexitatea problemelor deinstruc]ie [i educa]ie ale elevilor.

Colaborând eficient cu unit=]ilesanitare locale [i cu cele aleMinisterului Administra]iei [iInternelor, cabinetul medical al [coliia rezolvat integral, de-a lungulanilor, nevoile de asisten]= medical=ale unit=]ii. Chiar dac= serviciulmedical nu mai este, în prezent, partecomponent= a structurii adminis-trative a Centrului, fiind integrat într-o alt= structur=, el ac]ioneaz= încontinuare pentru asigurarea st=rii des=n=tate a întregului efectiv al [colii,punând în folosul acestuia toatecomponentele [i posibilit=]ile de caredispune.

rezentul la timpul viitor

Pentru cei implica]i cu pasiune,d=ruire [i pricepere în tot ceea ceîntreprind, timpul pare întotdeaunas= se opreasc=, ei refuzând ideeatrecerii acestuia. Pentru ei exist=numai viitor.

Aceea[i p=rere o au [i oamenii[colii noastre. Având o mareexperien]= didactic= [i pedagogic=,cu o maturitate deosebit= în gândire[i ac]iune, cu responsabilit=]i [isarcini de excep]ie, pentru ei timpulverbului nu se poate conjuga doar laprezent, ci [i la viitor.

Timpul prezent îi g=se[te peoamenii [colii implica]i în aceea[isfer= de preocup=ri. Pentru ei,prezentul este la fel de simplu [imodest: instruiesc, educ=, modeleaz=caractere, perfec]ioneaz= cuno[tin]e,adaug= altele noi. Sunt oameni ai[colii a c=ror imagine teimpresioneaz= pl=cut, oameni c=li]iîn procesul înv=]=rii, oameni care aumuncit întotdeauna în prezent


gândindu-se la viitor, oameni cu unînalt sim] al datoriei [i onoarei.

Sunt oameni gata [i azi, caîntotdeauna, s=-[i îndeplineasc=misiunile încredin]ate, preg=ti]ipermanent pentru sacrificii înnumele datoriei, oameni pentru carenu exist= satisfac]ie mai mare decâtaceea de a r=spunde prezent, ori decâte ori va fi nevoie.

Ei, oamenii [colii, sunt cei careau construit, cu trud= [i migal=blazonul acestei institu]ii [i tot eisunt cei hot=râ]i s=-l apere încontinuare. Ei sunt cei chema]i s=dea viitorului consisten]=, iar unit=]iilor, o nou= dimensiune [i o str=lucireperpetu=.

Iat= de ce, pentru ei timpul numai este de mult o unitate de m=sur=.Atunci când nu a existat decâtpreocuparea de a-[i identifica via]acu propria profesiune pe care autransformat-o, la rândul ei, într-oprofesiune de credin]=, timpul nu aredecât dimensiunea prezentului [i aviitorului.

De aceea, oamenii [colii vor figreu de convins c= institu]ia lor vaîmplini curând trei decenii [ijum=tate de existen]=. Chiar [i a[a,pu[i în fa]a unui fapt împlinit, ei voraprecia c= cei 35 de ani, nu

reprezint= decât succesiunea unorclipe prezente perpetuu, simplu,obi[nuit, în care nu [i-au f=cut decâtdatoria.

Pentru simplitatea [i modestialor, pentru redimensionarea timpuluiîntr-un prezent continuu, s= leacord=m cu generozitate, ceea cemerit= din totdeauna – respectulnostru.

{i pentru c= este vorba de ceicare vor duce mai departe, prin timp,f=clia instruirii [i educ=rii celor cevor p=[i, în continuare, pragul acesteiunit=]i, nu gre[im dac= prezent=m, înfinalul acestei lucr=ri, numele lor.Sunt cei care vor face tot ce depindede ei pentru ca biografia acesteiunit=]i s= fie scris=, [i de acumînainte, numai la superlativ:

Comanda Centrului – NiculaeCornel, Toma Ion , Pipin Ion.

Ofi]eri – Anghel Niculae, BudaGheorghe, B=lu]= Marian, B=lanNicolae, Cucu Nicolae, Dr=gu[inCornel, Dumitrache Cristian,Gherghe Petre, Hiric= Mihai,Iordache Gheorghe, Leulescu Ilie,Mi[u Leonard-C=t=lin, Nec[oiuConstantin, P=cal= Viorel-Silviu,Pîrvu Traian, T=nase Iulian,Teodorescu Viorel-Stelian-Ioachim,


Tican Marian, Turlea Ion-Cristinel,Bran Bogdan-Gabi, Dobre Elena-Cerasela, Gongea Nicolae, GulinDorin-Marian, Iacob Florian, JunoiuGheorghe, Mandache Virgil-Sorin,Militaru Marius-Gabriel, Mo]atuNicu, Nu]= Viorel, R=doi Ionel,R=duic= Georgeta, Sîrbu Marcel,Tudor Mariana, Vasile George,Z=rnescu Nicolae, Crîngu[ Nicolae,Enu[oiu Gheorghe, Iancu Dumitra,Ion Victor-Ion, L=craru Marin, PredaMarin-Gabriel, Safta Opri[or, SanduElena, {tefan Leti]ia-Marilena,Tonescu Petric=, Ionescu Adrian,Olteanu Lucian-Emil, Petrescu Alin-R=zvan, Seder Ionu]-Lucian, BaciuLiviu, P=l=[tea M=d=lin-Andrei,Vizantie Cristian-Marius, BarbuIonu], Costea-Calofir Remus,Dumitru Florin-Alin, Ghi]= Iulian,Nicolae-Opri]escu Iuliana, P=duraruTeodor, Munteanu Narcis-Ionel.

Agen]i - Alecu Stelian, DogaruFlorian, Ene Victor, Fota Jane, HanetViorel-Marius, Oan]= Constantin,Preda Ilie, Ro[u Mariana, Sandu Ion,Scarlat Florea, Tudor Ion, B=ducaIlie, B=lan Marian, Biolaru Costel,Cîrstea Stancu-Dan, Cismaru Aurel,Cîrciumaru Iulian, C=l=ra[u Maria,Dragu Ioan, Dumitru Ion, Ducu

Gabriel, Gegzi Orlando,

Ghencea Dan, Ionel Constantin,Ionescu Ilie, Militaru Sebastian,Neac[u Marius, Popa Mircea, RaciuIonel, {erban Anghel, {tef=nu]iCorina, Tican Constan]a, TomaIleana, Vasile Nicolae, V=t=[oiuBadea, Voicu Adrean, Filip Cristian-Florin, B=l=[escu Florin, GhenceaRoxana, Mitran Gheorghe, P=truLiviu, T=t=ranu Marius-Daniel, Tru]=Dan-Dumitru, C=lin Fani, M=ndic=Cristian-Nicu[or, Datcu Gigi, Albu,Ion-Cosmin, Burcea Ionel, IlieAlexandru, Negru Constantin,Onescu Augustin-Mari, B=descuDan, Manea Ionu]-Lucian, NicuIonela-Ramona, P=duraru Ciprian,R=dulescu Maria, Sterie Sorin-Arin.

Personal contractual – AlbuLucre]ia, Andrei Marian, B=d=r=uCornelia-Elena, Bîzoi Iulia, BreazuAna, Ciobanu Felicia, CiobanuIulian, Chivu Lumini]a, Co[oiAdriana-Cristina, Cre]u Mariana,Dancea Ilie, Dobroiaca Florea, Du]uGrigore, Feran Dumitru, FircoiuIoan, Florea Lenu]a, Gogo] Aurel,Gogo] Elena, Guran Florea, Hiric=Lumini]a-Marinela, Iancu Elena-Rodica, Ionel Mariana, IonescuFlorina-Lidia, Ioni]= Alexandra,Ioni]= Ion, Iordache Maria-Florentina, Ivan Mina, Joi]a


Spirache, Luca Constantin,Marinescu Georgeta, MilitaruAgatia, Mitran Ion, Mu[uroiu Elena,Nec[oiu Dorina, Nica Gheorghe,Nistoroiu Ion, Petric= Cecilia, PîrvuCristina, Pîrvu Nicolae, PopaMarcel, Preda Ioana, R=dulescuMarin-Gheorghe, R=dulescu Ioana,R=dulescu Valeric=, ReleaAntoaneta, Ricman F=nic=, Ro[uElena, Sanda Georgeta, Stan Aurelia,Stegaru Elena-Corina, Stoica Eugen,{erban Florina, {erban Florentina,T=nase Doina, Tudora Valer,Ungureanu Gheorghe.


n loc de încheiere

Aici se opre[te, stimate cititor, drumul nostru în c=utarea timpului

trecut din istoria acestei unit=]i. Convingerea noastr= este c=, de[i nu poate

fi numit= exhaustiv=, lucrarea de fa]= v= ofer=, totu[i, posibilitatea de a

cunoa[te momentele de referin]= din via]a [i activitatea unor oameni care [i-

au f=cut cu prisosin]= datoria [i care, prin str=dania lor, au des=vâr[it

timpul, obligându-l s= contribuie nu numai la scoaterea din anonimat a unui

loc uitat de lume, ci [i la cre[terea gradului s=u de civiliza]ie. C=ci f=r=

aceast= unitate de înv=]=mânt, locul ar fi r=mas, poate, în continuare, pu]in

cunoscut [i cu o istorie s=rac=, despre care, nimeni nu s-ar mai fi încumetat

s= vorbeasc=.

A[adar, stimate cititor, s= ne bucur=m împreun=, acum la ceas

s=rb=toresc: noi c= am avut posibilitatea s= v= vorbim despre împlinirile

acestei institu]ii, iar dumneavoastr=, pentru [ansa de a cunoa[te, oameni [i

fapte legate de istoria ei. C=ci ce altceva ajung faptele oamenilor, decât

istorie. {i poate nu este numai întâmplare c= noi, cei trec=tori, am scris [i

scriem, de trei decenii [i jum=tate istoria continu= a acestui spa]iu de suflet.

{i via]a merge mai departe…. Al]i oameni, alte fapte [i întâmpl=ri,

una mai deosebit= decât cealalt=, dar, cu certitudine, aceea[i istorie.


R E Z U M A T

Municipiul Slatina, situat pe malul stâng al Oltului inferior, este unadintre cele mai vechi localit=]i ale ]=rii, men]ionat= pentru prima dat= într-un hrisov din anul 1368.

Ora[ul în care s-a n=scut Eugen Ionescu, p=rintele teatrului absurdului,P.S. Aurelian, cunoscut economist, care l-a g=zduit în vacan]ele [colare pepoetul Ion Minulescu [i care i-a plimbat pe str=zile sale pe Dinu Lipatti,Nicolae Titulescu [i Nicolae Iorga se mândre[te, de asemenea cu numeroaseinstitu]ii: Muzeul de istorie [i art= al jude]ului Olt, Muzeul de etnografie,Colegiul Na]ional “Radu Greceanu”, fondat în 1884 [i Colegiul Na]ional“Carol I” – prima [coal= de agricultur= din zona Olteniei, înfiin]at= în 1883.

Aici func]ioneaz= de trei decenii [i jum=tate, Centrul de Perfec]ionare aPreg=tirii Agen]ilor de Poli]ie “Nicolae Golescu”, înfiin]at la 1 mai 1974 subtitulatura de {coala Militar= pentru Preg=tirea Subofi]erilor de Mili]ie –Slatina. Suferind inevitabile metamorfoze dup= Revolu]ia din decembrie1989, aceast= unitate de înv=]=mânt, transformat= în 1996 în Centrul pentruPreg=tirea [i Perfec]ionarea Cadrelor Ministerului de Interne, iar din 1 decembrie 1999, în Centrul de perfec]ionare a preg=tirii subofi]erilor depoli]ie î[i aduce permanent contribu]ia lui de suflet [i cultur= la zestrea mainou= [i mai veche a municipiului Slatina, cu care adesea se identific=.

Cum orice loc are o istorie a sa, evident c= nici cel de pe strada Caz=rmiide la nr. 40 nu putea face excep]ie.

Începând cu 1 aprilie 1868, aici s-a format Batalionul de Mili]ie Olt,compus din 4 companii (plase): Mijlocul, Vedea, Oltul [i Dr=g=ne[ti.

În conformitate cu Legea organiz=rii puterii armate din România,batalionul era format din mili]ieni [i rezervi[ti ai armatei permanente.Reglement=rile din acea vreme impuneau preg=tirea rezervi[tilor înlocalit=]ile lor, câte dou= ore duminicile [i de s=rb=tori, activitate ce eracondus= de mili]ieni care erau, de fapt, instructori militari.

Chiar etimologia acestui cuvânt vine în sprijinul celor prezentate maisus. Mili]ia – militiae, cuvânt latinesc, plurisemantic, semnific= serviciulmilitar, slujb= la oaste, armat=, spirit militar, bravur=.


La 25 octombrie 1871 s-a schimbat denumirea unit=]ii în Regimentul 3Doroban]i – Olt, titulatur= sub care a func]ionat pân= în toamna anului 1945,când a fost desfiin]at.

În perioada cuprins= între anii 1945 – 1974, fostul sediu al regimentuluia fost re[edin]a mai multor unit=]i militare [i civile.

Istoria mai nou= a acestei unit=]i de înv=]=mânt a început s= fie scris= înprim=vara anului 1974, când, prin Ordin al ministrului de interne intr= învigoare Statul de organizare [i func]ionare a {colii Militare pentrupreg=tirea Subofi]erilor de Mili]ie – Slatina.

Cu ocazia s=rb=toririi a 20 de ani de existen]=, {colii i s-a atribuitnumele “Nicolae Golescu”, personalitate istoric= afirmat= în timpulRevolu]iei române de la 1848, când a fost ministru de interne, ca [i înperioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Schimb=rile petrecute în societatea civil= dup= 1989 au determinatmodific=ri de substan]= [i la nivelul Ministerului de Interne.

În aceast= perioad=, institu]ia a primit pentru [colarizare, în afaraelevilor de la cursul preg=titor arma poli]ie, cursuri de formare asubofi]erilor de poli]ie de frontier= [i pa[apoarte, intenden]= [i cursuri deformare [i perfec]ionare în domeniul limbilor str=ine (englez= [i francez=), cudurata de 6 [i respectiv 3 luni, cursuri ce se afl= acum la a 26-a serie.

O nou= schimbare în structura Centrului se produce la sfâr[itul anului1999. Prin Ordinul ministrului de interne nr. I/01050/1999, începând cu datade 01.12.1999, Centrul a func]ionat în structura Inspectoratului General alPoli]iei. Noul stat era prev=zut cu 158 de func]ii: 54 ofi]eri, 7 mai[tri militari,42 subofi]eri [i 55 personal civil.

La 23 aprilie 2002 a intrat în vigoare Legea nr. 218 – privindorganizarea [i func]ionarea Poli]iei Române, iar la 24 august 2002 a intratîn vigoare Legea nr. 360 privind statutul poli]istului. Era firesc ca aceast=nou= schimbare s= se reflecte [i în titulatura [colii. Ca urmare, în momentulde fa]=, institu]ia de pe strada Caz=rmii nr. 40 se nume[te Centrul deFormare [i Perfec]ionare a Preg=tirii Agen]ilor de Poli]ie “NicolaeGolescu” – Slatina.

În numai câ]iva ani au fost construite [i date în folosin]= o serie deutilit=]i absolut necesare pentru instruire [i educare: sala de preg=tire fizic=,


garajele [i atelierul mecanic, pavilionul administrativ, baza sportiv=,centrala termic=, poligonul acoperit de tir. Pe parcursul anilor, a fostrealizat= [i modernizarea mai multor spa]ii de înv=]=mânt: înc=peri pentrulaboratoare fonice, studio-video, au fost restructurate complet fostele s=lidocumentare dându-li-se o alt= utilizare care s= r=spund= noilor nevoi deinstruire.

În cursul anului 2007, ca urmare a cre[terii cerin]elor de preg=tire, afost inaugurat= sala de E-learning cu nou= sta]ii de lucru, care constituie oform= modern= de preg=tire la distan]=, cât [i una de evaluare acuno[tin]elor, în mod eficient. Pentru preg=tirea cursan]ilor [i accesul lainforma]ie a acestora a fost realizat= o re]ea intern= de calculatoare specialepentru înv=]=mânt constând într-o baz= de date [i calculatoare la fiecareclas= cât [i la biblioteca documente clasificate, iar pentru ofi]erii profesori ore]ea intern= (po[ta Centrului) ce permite schimbul de informa]ii întrecompartimente, în timp optim.

În prezent, baza material= [i de logistic= a Centrului ofer= o capacitatede [colarizare maxim= de 600 de locuri în 16 s=li de clas= dotate cu mobiliernou, aer condi]ionat, televizoare color, parchetate, tâmpl=rie din P.V.C.,tabl= magnetic= [i jaluzele verticale, 11 cabinete, 1 laborator, 3 s=lidocumentare, 1 teren pentru educa]ie fizic= [i sport, 1 sal= de sport, 1 sal=de fitness, 2 biblioteci, 3 s=li de mese, dou= pavilioane de cazare cu un num=rde 115 dormitoare.

Cerin]ele noi privind comunicarea a dus invariabil la conectareaCentrului la re]eaua Intrapol [i cea de telefonie Metropolitan=, astfel încât seasigur= o informare operativ= a personalului didactic, dar [i o comunicareeficient= cu structurile operative de specialitate.

Un alt punct important în istoria Centrului l-a constituit primireaprimului contingent de militari cu termen redus, la data de 14 octombrie1997, absolven]i ai unor institu]ii civile de înv=]=mânt superior, preg=ti]i caofi]eri de poli]ie în rezerv=, curs care s-a derulat pe parcursul a opt serii.

Un element nou intervenit în activitatea [colii a fost cel referitor lavizitele întreprinse în institu]ia noastr= de c=tre colegi din poli]iile altor state,respectiv Fran]a, Marea Britanie, Germania, Spania, Grecia, Bulgaria,Ucraina [i Republica Moldova care au constituit adev=rate schimburi deexperien]=.


Din anul 2008, institu]ia de pe strada Caz=rmii nr. 40 are un însemnheraldic distinct, care s= o reprezinte în colaborarea cu celelalte institu]ii, [ise prezint= dup= cum urmeaz=: scut francez medieval, triunghiular, cumarginile rotunjite, albastru, înc=rcat cu un leu rampant, cu coada ridicat=,limbat, aprins [i armat ro[u, ]inând în laba dreapt= anterioar= un pumnalpozi]ionat în pal [i cu vârful în sus, iar în cea stâng= o carte deschis=, totulde aur.

Pentru cei implica]i cu pasiune, d=ruire [i pricepere în tot ceea ceîntreprind, timpul pare întotdeauna s= se opreasc=, ei refuzând ideea treceriiacestuia. Pentru ei exist= numai viitor.

Aceea[i p=rere o au [i oamenii [colii noastre. Având o mare experien]=didactic= [i pedagogic=, o maturitate deosebit= în gândire [i ac]iune,responsabilit=]i [i sarcini de excep]ie, pentru ei timpul verbului nu se poateconjuga doar la prezent, ci [i la viitor.

Timpul prezent îi g=se[te pe oamenii [colii implica]i în aceea[i sfer= depreocup=ri. Pentru ei prezentul este la fel de simplu [i modest: instruiesc,educ=, modeleaz= caractere, perfec]ioneaz= cuno[tin]e, adaug= altele noi.Sunt oameni ai [colii a c=ror imagine te impresioneaz= pl=cut, oameni c=li]iîn procesul înv=]=rii, oameni care au muncit întotdeauna în prezentgândindu-se la viitor, oameni cu un înalt sim] al datoriei [i onoarei.

Sunt oameni gata [i azi, ca întotdeauna, s=-[i îndeplineasc= misiunileîncredin]ate, preg=ti]i permanent pentru sacrificii în numele datoriei, oamenipentru care nu exist= satisfac]ie mai mare decât aceea de a r=spunde prezent,ori de câte ori va fi nevoie.

Ei, oamenii [colii sunt cei care au construit, cu trud= [i migal= blazonulacestei institu]ii [i tot ei sunt cei hot=râ]i s=-l apere în continuare. Ei sunt ceichema]i s= dea viitorului consisten]=, iar unit=]ii lor o nou= dimensiune [i ostr=lucire perpetu=.

Iat= de ce, pentru ei timpul nu mai este de mult o unitate de m=sur=.Atunci când nu a existat decât preocuparea de a-[i identifica via]a cupropria profesiune pe care au transformat-o, la rândul ei, într-o profesiunede credin]=, timpul nu are decât dimensiunea prezentului [i a viitorului.

De aceea, oamenii [colii vor fi greu de convins c= institu]ia lor va împlinicurând trei decenii [i jum=tate de existen]=. Chiar [i a[a, pu[i în fa]a unui


fapt împlinit, ei vor aprecia c= cei 35 de ani nu reprezint= decât succesiuneaunor clipe prezente perpetuu, simplu, obi[nuit, în care nu [i-au f=cut decâtdatoria.

Pentru simplitatea [i modestia lor, pentru redimensionarea timpului într-un prezent continuu, s= le acord=m cu generozitate ceea ce merit=dintotdeauna – respectul nostru.


P R E S E N T A T I O N

The town of Slatina, lying on the left bank of the Inferior Olt river is oneof the oldest towns of the country, mentioned for the first time in a documentin 1368.

It was Eugen Ionescu's native town, father of a new literary trend: thetheatre of absurd; it also hosted P.S. Aurelian, a famous economist, the poetIon Minulescu during their holidays. Dinu Lipatti, Nicolae Titulescu andNicolae Iorga also used to take long walks along its old streets. The towntakes pride in various institutions such as: The History and Art Museum of theOlt County, The Ethnography Museum, "Radu Greceanu" National College,founded in 1884 and "Carol I" National College , the first agricultural schoolof Oltenia region, founded in 1883.

The Center for Training and Further Training of the Police AgentsInstruction has been working here for three decades. The Center was foundedon May 1st 1974 as The Military School for Training the Militia Non-Commissioned Officers.

Ailing unavoidable changes after the Revolution from December 1989this educational institute changed in 1996 into The Center for Training andFurther Training of the Ministry of Interior Personnel Nicolae Golescu -Slatina, and since the 1st of December 1999 into the Center for FurtherTraining of the Non - Commissioned Police Officers, this establishment hasbrought its own permanent contribution to the former and actual culturaltreasure of Slatina, with which is often identified.

As every place has its history, it is clear that the one located in 40Cazarmii Street couldn't make an exception to this rule.

Beginning with April 1st 1868, on this place the Olt Militia Battalion wasestablished, being made up of 4 companies: Mijlocu, Vedea, Oltul andDraganes.ti.

In accordance with the Law of the Military Forces Organization, thebattalion was made up of militiamen and reservists of the permanent army.


The orders of that time imposed the training of the reservists in their ownvillages, 2 hours on Sundays and on season holidays, and that particularactivity was led by militiamen amployed as military instructors.

Even the ethimology of the word Militia - Militiae, a Latin word,illustrates its multiple meanings: military service, enrollment, army, militaryspirit, bravery.

On the 25th of October 1871 the name of this military institute waschanged into 3 Foot Soldier Regiment. It functioned under this name until theautumn of 1945, when it was abolished.

Between 1945-1974 the former headquarters of the regiment was theresidence for more military and civil institutes.

Since then, the written history of this institute has changed a lot. On thatdate the statute of organization and working of the Military School as aninstitute for training non-commissioned police officers came into force,according to the order of the Minister of Interior.

On the occasion of celebrating 20 years of existence, the school got thename Nicolae Golescu, from a historic personality, who acted during theRomanian Revolution in 1948, when Nicolae Golescu was the Minister ofInterior. He also had a great contribution to the history of our country duringthe reign of Al. I. Cuza.

The transformations which took place in the civil society after 1989caused substantial changes inside the Ministry of Interior.

The Center has received for schooling students for the followingservices: Police Preparatory course, Passports and Border Police,Intendance. It also received the students for the first course on ForeignLanguages Improvement - English and French. Each course lasts for 3months and we are now training the 17th series.

On August 1 st 1996, by Order of the Minister of Interior, the school gota new title : “Nicolae Golescu Center of Training and Further Training of theMinistry of Interior Personnel“ - Slatina.

Beginning with the 1 st of September 1997 by Order of the Minister ofInterior no. 1/01241, our educational institution was reorganized again. Itwas ordered that a part of the Center's patrimony should go under theadministration of Olt Gendarmes County Headquarters, which carries on itsactivity in the same barracks.


Since December 1 st 1999, by Order of the Minister of Interior no. 1/01050/1999 our Center has been carrying on its activity in the structureof The General Inspectorate of the Police.

TEACHING DIMENSIONS AND ASPECTSAccording to its "Organization and Working Regulations" our Center is

an educational institution subordinated to the General Inspectorate of theRomanian Police, having as a main task the police agents further training.

All the students are trained and educated to promptly serve the citizenand the local community interests. We aim at building up a mentality shapedto European values and that requests competence and ethics, respect forhuman rights and his fundamental rights.

EDUCATIONAL OFFERAt present our Center organizes and carries on the following activities

with a didactic profile:- initiation in career for the police agents;- further training of the instruction in the following branches: public

order, organized crime, criminal investigations, judiciary police, etc.;- courses for beginners and advanced students on foreign languages for

police agents and police officers;- specialization of police agents in public order, organized crime,

criminal investigations etc.;- “capacity“ courses for rank promotion of police chief agent;- courses for changing the work profile;- further training of the instruction improvement for the following

branches: public order, organized crime, criminal investigations, judiciarypolice.

CO-OPERATION- Mutual exchanges of experience with the Police School from HAHN

-GERMANIA.- Experience exchanges with the representatives of the Police

Departments from U.S.A., France, Greece, Republic of Moldavia, Germany,England.

- Participation in international seminars and training courses fortrainers in Switzerland, Germany and France.


The thirty years of experience that our Center will reach and celebrateon the first of May 2009, mark important headways and significant evolutionsin organization and development of the educational-instructive process, beingalso responsive to the community demands expressed by the Ministry ofAdministration and Interior.

EDUCATIONAL OPPORTUNITIES- PAVILION 7 - 6 classrooms - 117 seats - PAVILION 8 - 6 classrooms -178 seats- PAVILION 9 - 6 classrooms -132 seats (1 hall of computers, a

vacant classroom)- PAVILION 13 - 7 classrooms - 118 seats ( 4 vacant classrooms)

LECTURE HALLS- Hall 1 - 120 seat- Hall 2 - 156 seat- Hall 3 - 114 seat- Hall 4 - 60 seatMess hall - currently 460 seats available- With a possibility of having 500 seats more available.

THE COOKHOUSEThe kitchen of our institution prepares meals for the students of our

school, the employees of the County Gendarmes Headquarters and the peoplewho are in the custody of the County Police Inspectorate which sum up to1.200 indicators a day. The teaching staff:

The number of teaching positions is 38, of which:- 1 deputy commander of education;- 3 heads of departments;- 12 senior teachers;- 8 deputy teachers;- 6 teachers;- 2 commanders of battalion;- 6 heads of courses.They are organized into 2 departments : The Department of Specialized

Police Training (general police training, informative police training, criminallaw, penal code, human rights, criminology and self-defence tactics) and TheDepartment of Social Sciences and Foreign Languages.

- 2 senior teachers have got their Ph.D.s.


THE AVAILABLE EDUCATIONAL FACILITIES: a) the actual lecture halls:- one lecture hall for national security;- one lecture hall for criminology and criminal law;- one lecture hall for further police training;- one lecture hall for informative police training;- one lecture hall for logistics;- one lecture hall for psychology and pedagogy;- one hall of computers;- one shooting range;- one covered gymnasium;- one auditorium.b) halls which are needed:- the transformation of the logistics hall into a hall for informative police

training;c) the supply of bibliography sources .The General Library contains a number of 24.655 books whose nominal

value is of 29 million lei; they are books of literature and of specializedinterest; 5.904 books are received free of charge and their titles belong to thespecialized literature; 1.773 books have been printed by the School itself.

The Secret Library contains :- 5.600 books of police literature on military and specialized topics;- 1.834 orders and provisions of the General Inspectorate of the

Romanian Police and The Ministry of Administration and Interior;- 1.324 topographical maps;- 1.784 educational materials.The books and titles that can be found both at the General and Secret

Library can support the further training of the courses provided. Yet, wesometimes fail to get the latest stipulations issued by the specialized PoliceServices and Departments on time.

d) The physical education facilities:- there is one covered gymnasium that facilitates the performance of

self-defence tactics classes and volleyball, lawn-tennis, table-tennis trainings,working with 2 groups of students simultaneously;

- sports grounds - a football ground with the standard sizes (87-47 m)with course for athletic events, with turf and track which can be applicable;

- one tennis court and basketball ground covered with rubber plates;- one covered swimming pool, of a reduced size (9/5 m);


- an open-air swimming pool ( 9/20 m)- a sauna;- a fitness hall.A new change within the Center occured at the end of 1999. By Order of

the Minister of Interior nr. 1/01050/1999, since 1.12.1999 the Centre hasfunctioned under the command of the Police General Inspectorate. The newstatute comprises 158 positions: 54 officers, 49 non-commissioned officersand 55 civilians.

In June after taking the necessary steps, the heraldic distinguishing markof the Center "SEMPER DISCAMUS" (Let's Always Learn) came into being.

On the 23 rd of April 2002 Law 218 refering to organisation and workingof the Romanian Police entered into force. On August 24 th came into forceLaw 360, regarding the statute of the law enforcement officials.

Normally, these facts caused new changes seen in the title of our school,too. In this way the establishment in no. 40 Cazarmii Street is now calledCenter of Training and Further Training of Police Agents Instruction NicolaeGolescu- Slatina.

Within a few years a series of necessary facilities were built and madeavailable: the sports hall, the garages, the mechanical workshop, theadministrative pavilion, sports grounds, the thermic power station as well asthe shooting range. In time, the modernization of more rooms intended toinstruction like rooms for phonetical laboratories, the video studio, most ofthe classrooms; the former reference halls were also entirely restructured,and so were given another utility, which to match with the new demands of amodern training.

Another turning point in the history of our Center was represented by thereceiving of the first conscripted soldiers contingent, on the 14th of October,1997. They graduated high civil education institutes and were trained tobecome police reserve officers. Eight series of reserve officers were trained inour Center.

It seems that for all those people deeply involved with passion,abnegation and ability in everything they have embarked upon, time hasstopped forever, they simply refusing the idea of its passing by. They only thinkof future.

The people working in our Center have the same opinion. Having a greatdidactic and teaching experience, an exquisite maturity in thinking andacting, assuming complex tasks and responsibilities, they just can't conjugate


the tense of the verb only at present, but also at future. Every present day isfor them a step in preparing the future.

All the staff of the Center is nowadays involved in the same sphere ofconcerns. They keep teaching, educating, modelling characters, brushing upstudents' knowledge.

There are people in the Center whose image may impress somebody in avery pleasant way, well-trained teachers, people who have always workedhard in the present thinking of the future, people with a high sense of duty andhonour.

There are people who are ready today, as they have always been, to carryout their missions, always ready for sacrifices in the name of duty, and to beof help when they are needed.

The people of the Center are those who have gained the fame of thisinstitution and they are firm to do so from now on, too. They are responsiblefor making the future bright and for giving to their working place a newdimension.

As they have identified themselves with their own profession time meansnothing but present and future. On these grounds, the people of the school willhardly be persuaded that their institution will reach three decades ofexistence. Even so, things being considered, they will appreciate that the 35years passed is nothing but a succession of present moments with themcarrying out their daily duties. As a tribute to their modesty and simplicity aswell as to their attempt of dealing with time only as an endless present, let usgive them with generosity what they deserve-our respect.

THE INTERNATIONAL RELATIONSHIPS THAT OUR CENTER HASHAD AND THE BENEFITS THAT HAVE EMERGED.

The School was included for participation in 2 programs of cooperationwith similar institutions from abroad (Switzerland and Germany). Some of theteaching personnel participated in courses of specialization or professionalexchanges in UK (2), France (1), Switzerland (2), Germany (1).

Since 1990 our School has been visited by delegations from UK,Republic of Moldavia, France and Greece.


R É S U M É

Situé sur la rive gauche de l'OIt Inférieur, le municipe Slatina est une deplus anciennes localités du pays, attestée pour la première fois dans unparchemin datant de 1368.

La ville qui a rendu à l'Humanité Eugène Ionesco, le fondateur du théâtrede l’absurde et P.S. Aurelian, économiste connu; qui a reçu pendant lesvacances le poète Ion Minulescu; la ville à travers laquelle se sont promenésdes noms célèbres tels: Dinu Lipatti, Nicolae Titulescu, Nicolae Iorga est enmême temps fière de ses nombreuses institutions: Le Musée d'Histoire et d'Artdu departement de l'OIt, le Musée Ethnographique, le Collège National:"Radu Greceanu", fondé en 1884 et le Collège National "Carol I" - lapremière école d'agriculture de l'Olténie, créée en 1883.

Dans ce foyer d'une vieille civilisation se trouve depuis trois décennies leCentre pour la formation et le perfectionnement de la préparation des agentsde police "Nicolae Golescu", fondé le 1 mai 1974 sous le nom de l'Ecolemilitaire pour la préparation des sous-officiers de milice - Slatina. Tout ensubissant des changements inévitables après la Révolution de décembre 1989,cette unité d'enseignement, transformée en 1996 en Centre pour lapréparation et le perfectionnement du personnel du Ministère de l'lntérieur età partir du premier décembre 1999 en Centre pour la formation et leperfectionnement de la préparation des sous-officiers de police, apporte enpennanence sa pierre a l’enrichissement culturel et sentimental de la ville àlaquelle s'identifie souvent.

Comme chaque lieu a sa propre histoire, évidemment que celui de 40, rueCazarmii ne pouvait pas faire exception.

Le 1 avril 1868 on y formait le Bataillon de Milice Olt avec ses 4compagnies: Mijlocul, Vedea, Oltul et Draganesti.

Conformément à la Loi de l'organisation du pouvoir armé en Roumanie,le bataillon comprenait des miliciens et des réservistes de l’armée permanente.Les règlements de ce temps-la imposaient la préparation des réservistes dansleurs communes, deux heures tous les dimanches et les fêtes, activité conduitepar des miliciens ayant aussi la qualité d'instructeurs militaires.

Même l'étymologie de ce mot exprime très bien cela: Militia - Militiae,mot d'origine latine, plurisémantique, signifie service militaire, armée, espritmilitaire, bravure.


Le 25 octobre 1871 la dénomination de l'unité a changé en "Regiment 3Dorobanti" - Olt, nom sous lequel avait fonctionné jusqu'à l'automne del'année 1945, quand il a été supprimé.

À partir de 1945 jusqu'à 1974, l'ancien siège du régiment est devenu larésidence de plusieurs institutions militaires et civiles.

L'histoire récente de cette unité d'enseignement a commencé à être ecritele printemps de l'année 1974 quand, par l'Ordre du Ministre de l'lntérieurentrait en vigueur Le Statut d'organisation et de fonctionnement de l'Écolemilitaire pour la formation des sous-officiers de milice Slatina.

L'anniversaire des 20 années d'existence a été pour l’ ecole l'occasion derecevoir le nom "Nicolae Golescu" - personnalité historique affirmée pendantla Révolution roumaine de 1848, quand il a été ministre de l'lntérieur,fonction qu'il a détenue aussi pendant le règne d'Alexandru Ioan Cuza.

Les changements de la société civile après 1989 ont imposé desmodifications radicales, même au niveau du Ministère de l'Intérieur.

Dans cette période le Centre a reçu, en vue de la formation, au surplusdes élèves du cours préparatoire de "Police", "Passeports et police defrontière", "Logistique", le premier cours de perfectionnement dans ledomaine des langues étrangères, anglais et français, ayant la durée de 3 et 6mois, cours qui se trouvent à presént à la XVIII e série.

Un nouveau changement dans la structure du Centre s'est produit à la finde l'année 1999. Par l'ordre du Ministre de l'Intérieur no. 1/01050/1999 apartir du 01.12.1999, le Centre a fonctionné dans la structure de l'InspectoratGénéral de la Police. Le tableau du personnel était prévu avec 158 fonctions:54 officiers, 7 contremaîtres militaires, 42 sous-officiers et 55 personnel civil.

Au mois de juin 2001, après plusieurs démarches, on a obtenul'approbation de l'enseigne héraldique du Centre.

Le 23 avril 2002 est entrée en vigueur la Loi no. 212 relative à l'organisationet au fonctionnement de la Police roumaine et le 24 août 2002 la Loi no. 360relative au Statut du policier. Ce nouveau changement a du se réfléter dans le titrede l'école. Par conséquence, à présent, l'institution qui se trouve 40, rue Cazarmiis'appelle Centre pour la formation et le perfectionnement de la préparation desagents de police Nicolae Golescu Slatina.

En quelques ans seulement, ont été construites et mises en service desutilités absolument nécessaires pour l'instruction et l'éducation: la salle depréparation physique, les garages et l'atelier mécanique, le pavilionadministratif, la base sportive, la centrale thermique, le polygone couvert. Aucours des années, on a réalisé aussi la modernisation des plusieurs espacesd'enseignement: pièces pour les laboratoires phoniques, le studio vidéo, on areaménagé les anciennes salles documentaires en leur donnant une autreutilisation qui réponde mieux aux nouveaux besoins d'instruction.


Un autre point important dans l'histoire du Centre a été marqué parl'accueil du premier contingent de militaires à terme réduit (MTR) (officiers depolice de réserve), le 14 octobre 1997, cours qui s'est déroulé pendant 8 séries.

Un élément de nouveauté dans l'activité de l'école a été la visite descollégues policiers de France, Angleterre, Allemagne, Espagne, Grèce,Ukraine, Moldavie, qui s'est constituée dans de véritables échangesd'expérience.

Pour ceux qui s'impliquent avec passion, dévouement et abilité dans leuractivité, le temps semble s'arrêter pour toujours parce qu'ils refusent l'idée deson passage. Pour eux c'est seulement le futur qui compte.

Les gens de notre école ont la même opinion. Ils possèdent une vasteexpérience didactique et pédagogique, une maturité particulière de la penséeet des actions, des responsabilités et des taches d'exception, ils accordentimportance au moment présent pour accomplir les promsses du futur.

Le temps présent trouve les gens de l'école impliqués dans la mêmesphère de préoccupations. Pour eux le présent est à la fois simple et modeste:ils instruisent, éduquent, modèlent des caractères, perfectionnent desconnaissances. Il y a des gens d'école dont l'image impressionne d'unemanière agreable, des gens endurcis dans le procès de l'enseignement et quiont toujours travaillé à présent en pensant au futur, des gens d'un sens élenédu devoir et de l'honneur.

Ce sont des gens prêts toujours à accomplir les missions confiées,préparés en permanence à faire des sacrifices au nom du devoir, des genspour lesquels la plus grande satisfaction est celle de répondre "present"quand on a besoin d'eux.

Les gens d’école comme eux ont construit avec grand effort et minutiel'emblème de cette institution et ce sont toujours eux, décidés la défendre sanscesse. Ils donnent au futur de la consistance et à leur unité une nouvelledimension et un eclat perpétuel.

Voilà pourquoi le temps ne représente pour eux qu'une unité de mesure,parce qu'ils ont eu toujours la préoccupation d'identifier leur vie avec leurprofession qui est devenue à son tour une profession de foi. Ce temps n'a quela dimension du présent et du futur.

C'est le motif pour lequel c'est très difficile de convaincre les gens del'école que leur institution accomplira bientôt trois décennies d'existence.Pour eux, les 35 années ne représentent que la succession des momentssimples mais précieux quand ils ont fait seulement leur devoir.

Pour leur compétence et leur modestie, pour la transformation du tempsdans un présent continu, il faut leur accorder avec générosité ce qu'ilsméritent depuis toujours - notre respect!


35 ANI DE LA ÎNFIIN}ARE – 1974-2009 - Editura MAI Slatina... · st=t=tor din lemn peste Olt....

Documents

Transcript of 35 ANI DE LA ÎNFIIN}ARE – 1974-2009 - Editura MAI Slatina... · st=t=tor din lemn peste Olt....