iim—nnur» ~Z!AR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINJEI ” !îi

PUBLICE DiN JUDEŢUL CLUJANUL. II, NU. 191

MARŢI 28 AUGUST 1990 1 PAGINI 1 LKU

COMUNICAT

Birourile permanente ale A- clunâriî Deputaţilor şi Senatu­lui convoacă cele. două came­re ale Parlamentului în şe­dinţă 'comună în ziua de miercuri, 29 n.ugust, orele17,00. Ia .sediul Adunării De­putaţilor, in legătură cu îm- 'plinirea1 a 50 de ani de la Dic­tatul de îa Viena.

DEMOCRAŢIA'BUNULUI PLAC

amiază „la drumul mâre“ şi încep' ..să parceleze bulevardele .şi sn tragă garduri ca în bătătura -pro­prie,'^decreiînd 'că pe acolo „nu se trece", atacfnd pur 5.! simplu maşinile ce le nesocotesc' apucatu­rile transplantate din codru. Trebuie să le admi­răm zilnic isprava începută, nu prea dusă la ca-

• păt, dar cu stăruinţă reluata, fiindcă se desfăşoară in numele, democraţiei?

> . . Poate că pe unii îi amuză (fiindcă oamenii di-Cred că puţine noţiuni suportă astăzi o mai - rect lezaţi; indignaţi de circul cotidian stradal, nu

variată încărcătură Semantică, ai cărei termeni .ştiu să fi trecut ei înşişi la coiitrâmăsuri), dar sînt adeseori în-totală cpnţradicţie, subordonaţi u- aici e ceva mult mai grav decît punerea în discu- nor interese imediate, decît noţiunea mereu invO*" ţie a drepturilor pe care ţi le dă sau pecăre ţi le cată de democraţie. Dacă lin gi up oarecare ma- iei singur-prin democraţie. Majoritatea populaţi nifesteazăin faţa sediului unui partid din opoziţie ei s-a pronunţat.nu numai la 20 mai, se pronundereglîndu-i activitatea, âmeninţînd securitatea membrilor săi.,faptul e denunţat zgomotos ca un atentat la libertatea politică şi lâ democraţie. Da­că acelaşi grup ocupă zi de zi strada suspendînd cu de la sjnfe putere circulaţia, âgresînd ocupan­ţii vehiculelor ,perturbîndu-le desfăşurarea înde­letnicirilor: şi strigînd la hesfîr.şit cîteva lozinci trase la xerox, fapta e văzută (de unii) ca o fi­rească expresie a democraţiei. A cărei democra-

• ţii? N ;;' Sub ochii noştri consternaţi (şi,, fireşte, şi sub

. aceia plini ele interes ăi unor reporteri şi agenţi _. de presă străini care, între două evenimente , din

zona Golfului, din Liberia sau bantiKtantele sud- 1 africane-- găsesc timp să azvîrle o privire şi în o-

ţă şi acum optînd pentru'stabilitate, pentru con­diţii normale de redresare economică.-.şi nu pen­tru destabilizarea urmărită de forţe ostile în .fond democraţiei. Unora nu le-au fost suficiente eve­nimentele din -13—IŞ - iunie,- vor cu orice preţ o repetare a-lor, atraşi de „câştigurile* vizate de pescuitorii în- ape. tulburi, ignorind că' lezează grav interesele majorităţii. 'Creditul- României ce a atins incredibile cote inferioare cu 'două luni în urmă, trebuie să sufere o nouă scădere în Ochii potenţialilor noştri' susţinători din afara graniţe­lor acum, cînd marea noastră dorinţă e : să-l ve- - dem redresîudu-se? • • -. Nu poliţia şi:celelalte' ' - forţe- de ordine, nici gu­vernul sau. preşedintele nu sînt cu adevărat sfidaţi

gi’adâ .noastră), capitala ţării sodă iarăşi în spe'c- - de turbulenţii ce înţeleg' prin democraţie proce- tacol. Nu toată capitala, evident, dar eficienţa -deele bunului rplac, ci întregul! popor român dor- unui spectacol n-o asigură aţît numărul 'particip nic de linişte, de viaţă demnă şi progres economic, pariţilor, cît insistenţa cu care se repetă respee- viaţă obţinută prin efort propriu, priri libertate şi tivul spectacol^ Cîteva sute de bucureşteni şi de democraţie autentică. •.inşi,'pripăşiţi «prin Bucureşti, ies în.fiecare după- <■ Dan BEBBEANU.-

APEllll „Vflffil

SI C R E U » 0 1 JOflUL CIUJ

Calendar saptămînal

X ă 30 august sc îirspîinesc 50 tle ani dc la cotropirca păniînHi- lui româucsc -de către Ungaria liortliystă prin semnarea acelui trist şi odios Diktat de la Viena. Atunci, în urmă cu 50 de am, au fosJ iiruncaţi în braţele suferin­ţei şi "pierzaniei milioane de ro­mâni ardeleni care au suspinat îndelung după soarele sîînt al libertăţii naţionale.- Astăzi, Dumnezeu a adus ia­răşi seninul albastru peste cerul

-binccuvintat al patriei noastre, -redmdu-nc putinţa şi tăria d e ' a cinsti în pace eroii şi martirii neamului românesc. Clipa dure­roasă a ruperii unei părţi din Transilvania, Banat, Maramureş' şi Crişana de-' la patria mamă a umplut de lacrimi şi suferinţe poporul român. Fie ea această pioasă aducere aminte să însem­ne izbăvirea întregului neam dc rănile şi fărădelegile atîtor vea­curi de asuprire naţională şi so­

cială. Atrocităţile şi ororile co­mise pc pămîntul Transilvaniei în urmă cu 50 de ani. n-au reu­şit să ne ucidă sufletele, graiul strămoşesc, limba şi credinţa străbune, chiar dacă cotropitorii ne-au luat păminturilc şi ne.-au însîngerat amarnic trupurile., Ziua de 30 august este şi va rămîne o zi îndoliată în istoria' neamului românesc. In memoria victimelor Diktatului de la Vie­na, Uniunea Vatra Komânească susţine şi organizează următoa­rele acţiuni comemorative:

1. îii ziua de 30 august a.c. îtt- cepînd cu orele 12, toate clopo­tele bisericilor româneşti din lo­calităţile judeţului Cluj vor bate continuii timp dc 10 minute pen­tru a se auzi pînă departe strigă­tul dc durere al neamului ro­mânesc; . . -

2. t a orelo 16. în cursul acele­iaşi zile, la Catedrala română or- 1 todoxă din municipiul Ciuj-Na-'

poca se va oficia o-slujbă de po­menire în memoria eroilor şi martirilor neamului. Slujba de pomenire va fi oficiată în faţa

■ Catedralei Ortodoxe Române din Piaţa Victorioi. Fiecare român’ are datoria civică • şi patrio­tică de a aprinde o luminare pen­tru pomenirea sufletelor fraţilor, surorilor şi părinţilor - dispăruţi în urmă cu 50 de ani pe pămîn­tul Transilvaniei; . :

3. După încheierea slujbei reli­gioase, în Piaţa Victoriei din mu­nicipiul Cluj-Napoca o companie militară va prezenla onorul ar­matei române;

4. In ziua . de 30 august a.c., drapelul tricolor va fi arborat în bernă pc înlrcg teritoriul judeţu­lui Cluj,

• UNIUNEA'' -'■VATRA ROMÂNE ASCA

FILIALA CLUJ

'. Săptămina. începută ieri 27 au­gust şi care se va încheia dumi­nică -2 septembrie are înscrise o şerie.de; aniversări^ respectiv e- venimente si contacte diploma­tice. Le supunem atenţiei, . înco- pînd cu prima zi a săptămîni! curente: ,

• LUNI 27 AUGUST. ,220 ani de la naşterea filozofului - Georg Wilhelrii. Friedrich Hegel • S-a născut," în ' urmă cu .1.00 - de' ani,"" pictorul american Man Ray • în anul 1910 <150 de ani) s-a născut Maria .Tereza,- originară d in 'Iu ­goslavia, soră a Ordinului, Cato­lic, laureată a Premiului Nobeî pentru.pace pe anul 1979 ® La Havana,a început al 8-lea-Con­gres al Naţiunilor Unite asupra Criminalităţii--'.avînd ca temă ge­nerală.; Cooperarea ,internaţiona­lă în domeniul .prevenirii crimei

-şi al justiţiei penale în secolul al XXI-lea -• .La Geneva, au inr ceput lucrările reuniunii Comite-- tului special'pentru'investigarea practicilor Israelului care; afec­tează drepturile: uhianeMii, teri­toriile ocupate/ ; i ® MARŢI 2S AUGUST: Azi în­cepe vizita oficială a..primului ministru britanic, Margaret Tbat- cher, în Finlanda, (vizita va dura pînă joi 30 -august) • La Praga, începînd de azi si pînă în 5 sep­tembrie, se desfăşoară a.XXH I-a Adunare generală ă Uniunii- ra- dio-.ştririţifice* internaţionale cre­ată în anul 1913 la Bruxelles * , r.;i Damasc se deschide azi Tîr- gul internaţional. ' -

• vAIIERC URI- 29 AUGUST: în anul 1780 s-a născut pictorul irancez Jean-Ăuguste-Dominique Ingi'es (210 ani) • La Geneva vă începe a 7-a' conferinţă interna­ţională a- organizaţiilor neguver­namentale privind Palestina • Preşedintele Franţei, Franeois Mitterănd, va fi oaspetele Islan- dei, la Reykjavik, ; -' ■

' ■» JOI '30 Al-GUST: La Hel­sinki, va începe - reuniunea de două zile ă Uniunii Democratice Europene • La Viena vă avea loc sesiunea i'inală a negocierilor de dezarmare' convenţională. Cu a- cest- prilej' ministrul- vest-germau de externe, Hans-Dietrich Gens- chef', va ţine o alocuţiune.

VINERI 31 AUGUST: Sărbă­toarea naţională a.Mălayeziei (3î de ani 'de la proclamarea inde­pendenţei in, 1937) • O altă săr-, bătoare naţională, a\ Republicii' 'frinhia'd -Tobagp'.'(28 de ani de la proclamarea-' independenţei îu 19G2) 9, L a ' Indianapolis (S.U.-A.) va începe corcursul internaţional al violoniştilor (întrece.re.ce va dura pînă în 10 septembrie) ••A' 10-â -aniversare’ a. creării la Gdănsk ' „SoHdărităţii11,-

® S lM B A T A a, SEPTEMBRIE: In...'Creta,- cu prilejul aniversării- a 450 de ani ^ e : Ia naşterea'pic- - torului spaniol de origine greacă,.

î-Domenikos Thedtokopoţilos — 'EI ' - Greco, — ' se deschide o . expoz;- .. 'ţie.-.. închinată .marelui' pictor •» 'fii .1940. a fost creată .Agenţia de .- Presă - Austriacă (A l ’ .A ) ^-iua,-'. naţională ă Marii Jamahirii Ara- ' be Libiene (21'de ani de la înlă­turarea monarhiei) ® Ziua neali­nierii • începe, turneul african al Papei. Ioan Paul al,11-lea (pri.m,v etapă Tanzania). -. . - .-

-'-^•-•'DUMINICA: \2 -■? SEPTEM­BRIE:1 Intră în vigoare „Conven­ţia privind drepţurile copilului*• A luat fiinţă Agenţia de presă „Norsk Telegram i3rraă“ : (Norvc-

. «ia, ÎS'J’ ̂ O Sărbătoarea naţio--'" nală â R.S.'Vietnam (45 de ani d e . la proclamarea independen­ţei) 45 de ani de la sfirşitui

-, celui de al doilea război mondial - pi-iri semn area actului pri vind capitularea necondiţionată a Ja­poniei • Intre 2 şi 8 septembi-ie are loc Tîrgul intrehaţional teh-

' nic de la I.eip/ig. ’

* Preşedintele U.R.S.S., Mihail Gorbaciov, va efectua o vizită oficială în Franţa în cursul lu-

’ nii octombrie, a declarat minis-. trul francez al afacerilor externe, Roland Dumas, la sfir.şitul unei întrevederi avute la Moscova cu şeful statului sovietic!

• A luat sfîrşit cea de-a .zecea .ediţie a Festivalului internaţio­nal al filmului de comedie de la Vcvey (Elveţia).. După cum in­formează agenţia France Prese, marele premiu aî festivalului — Trestia de aur — a fost decernat filmului britanic „Nuns ori the ruh“ ‘ de Joiiathan Lynn.

7 . y . 7 i [ . v s a ^ VINOVATVA fi DOAR GUVERNUL ?

. Am auzit destui oameni poli­tici (in devenire) declarind, îna­inte de 50 mai: „Nici hu vrem să ciştigăm" alegerile,. îi lăsăm pc

. F,S:N.-işti să-şi frîngă gîtul". Propoziţiile erau rostite de cei care .ştiau sigur,că nu vor obţine multe voturi. Totuşi, participau la alegeri cu înflăcărarea pe-ca-

, re ţi-o dă sentimentul că adevă­rul e dc partea ta şi, de aici, dreptul de a afişa acest senti­ment. Desigur, unii dintre cei care vorbeau astfel ar fi meritat să întrunească votul alegătorilor .şi să facă parte, acum, din Paria-

. inentul României. După cum, la fel de adevărat este şi că’ unii dintre cei;aleşi, doar pentru eă

au făcut parte dintr-o anume formaţiune politică, nu merită să stea în rîndul parlainenlărilor. In astfel de momente, cumpăna dintre raţional 'şi emoţional poa­te înclina rapid spre al doilea termen. Adevărul, pentru un om, spunea cineva, nu este ceea cc poate verifica, ci ceea ce co­respunde nevoii sale de a .crede la un moment dat. Intr-o măsu­ră mai mică sau mai mare, alegă­torii români ou fost împinşi spre urnele de la 20 mai de sentimen-

Valcr CMORK/VNU

(Continuare' i q , pag* II)„Al{U!A. .B /Vi'RlNA... AKIPA TI VA BA” .

\ •' ">xDisc-n de ftlihai «ACOC1U &!iv.ro“i'.:c;A nv" ■ '

-WNlV.-’ !

• Puternicul - incendiu care a. izbucnit pe. muntele Athos, unde frăifese 1.300 de călugări greci în circa 20 de mănăstiri, continua să facă. ravagii, în_pofida efortu­rilor depuse de: echipele de pom­pieri pentru a-1 pune sub con­trol. Pînă în prezent flăcările aU distrus peste 3.000 ha de culturi şi pădure, dar mănăstirile nu au fost încă afectate. .Guvernul vest- german a trimis în'zonă două e- licoptere militare speciale îtt sprijinul celor 2.000 militari şi pompieri greci, care încearcă' să stingă cel mai catastrofal incen­diu cunoscut aici în ultimul se­col, -şi care a izbucnit la 14 au­gust, din motive necunoscute.

C O M U N I C A TUNIUNEA CONSULTATIVA

INTKRSIXDICALA CLUJ U.C.I.C.

invită, pentru *iua de 28 august 1990, ora 13, în sala mare do şe­dinţe a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, toate sindicatele in­teresate pentru a purta discuţii de larg interes cetăţenesc cii re­prezentanţi ai primărie», prefec­turii, senatori, precum şi cu di­rectorul I.C.R.A.L», G.l.G.C.L. şî" A.P.S. Discuţiile se vt)r purta pc lingă alte subiecte si pc tenia modului- de repartizare a locU- ' inţelor, gospodăriei şi igenizării O- raşului, întreţinerii străzilor şi parcurilor etc.

PRECIZAREtn materialul cu titlul „APEl<

I.A RESl-ECr Şl OMENIE", a Iost omis din mulţumirile traus- misc din partea familiilor dece- duţiior şi răniţilor .în Revoluţie

(cauza: greşeală daelilagraiie). Serviciul Paşapoarte Mr. 1‘op.i. Danciu, d-ra Daniela. ’

. ‘ Cu scuze si respect l.ivUv BOUŢia i

UDEVÂRUt - IN LIBERTATE ^AGiNA 2

C O M U N I C A TRĂNIŢII Şi FAMILIILE DECE­

DAŢILOR în Revoluţie, gr. I ru­denie, sînt rugaţi să se prezinte: la sediul ASOCIAŢIEI PENTRU ADEVARUL REVOLUŢIEI din. jud. Cluj, în vederea eliberării LEGITIMAŢIILOR de membri ai asociaţiei.

Vor prezenta următoarele:— 2 poze tip 3'4 ' . „— cotizaţia de 10 lei plătitălu-

nar .Răniţii:— Act de constatare medico-;

Vgal din care să rezulte că a fost rănit prin împuşcare

— Act medico-legal din care să rezulte gradul de invaliditate

— Declaraţie scrisă asupra par­ticipării la evenimentele din De­cembrie 1989.

Familiile eroilor decedaţi şi răniţilor:

— Acte din care să rezulte gradul de rudenie Ccertificat de căsătorie, certificat de naştere).

Programul de eliberare a legi­timaţiilor este următorul:

— Marţi, miercuri, joi — .între orele 10—12, la seinul asocia­ţiei; B-dul 22 Decembrie nr. Sil, telefon 1-G4-16 int. 2:53.

Membrii ASOCIAŢIEI PEN­TRU ADEVARUL REVOLUŢIEI din jud. Cluj carc au solicitat tratament în străinătate, sînt ru­gaţi să-şi completeze dosarul cu copie după foaia dc observaţie medicală pentru programarea de urgenţă Ia Comisia Medicală Specială pentru răniţi formată în Policlinica II, cu program marţi

. şi vineri, orele 12.Preşedinte,

Liviu BORŢIG ^

AG EN D A• AL 7-LEA CONTINENT (8; 10; 12: 14; 16; 18; 20) —

— Republica • RĂZBUNAREA PANTEREI ROZ (8; 10; 12; 14; 16; 18; 20) • DESENE ANIMATE (8,30) • POLICE PYTHON. seriile I şi II (11; 13,30; 16; 18,30) — Dacia • OIvIUTi PĂIANJEN SE ÎNTOARCE (8; 10; 12; 14; 16; 18;. 20) • NOVACEŞTIF (9; U ; 13) • EXISTA JOr (15; 17; 19)— MărSst» • I SE SPUNEA .BULDOZERUL" (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Victoria • MR. MAJESTYK (8,30; 10,30: 12,30; 14,30; 10̂ 30; 18,30; 20,30)— Arta • LANŢUL AMINTIRILOR, seriile I şi II 8;.11; 14; 17; 20) — Muncitoresc • BOBBY DEERFIELD (8; 10; 12; 14; 16:18; 20) — 23 August • UIMITOARELE AVEN­TURI ALE MUŞCHETARILOR (8) • UNORA L15 PLA­CE JAZZUL (10; 12; 14; 18; 20) — Timpuri noi • O- MUL m a RIO (13? 15; 17; 19) — Steaua roşie.

VINOVAT VA FI DOAR GUVERNUL ?(Urmare,din pag. I)

te, abia In al doilea rînd inter­venind raţiunea.

E sigur Insă că lucrurile nu. se vor afla în aceeaşi ecuaţie şi Ia ' viitoarele alegeri. Chiar dacă răs­timpul de doi ani nu este lung şi nu- poate verifica şi da , verdicte în termeni categorici, alegătorii vor avea o şansă în plus de a vedea care dintre viitorii candi­daţi oferă mai multe garanţii. Teoretic, actuala conducere este. handicapată din acest punct de vedere. Pentru că ţara se găsea la începutul acestui an într-o situaţie care, chiar dacă nu pu­tea fi caracterizată ca dezastru­oasă, numai înfloritoare nu era. 'De fapt, fn momentul de vîrf al vieţii politice — alegerlie de Îs 20 mai — era mai puţin vizibil faptuL că oamenii nu sînt foarte preocupaţi de ceea ce ar trebui să facă fiecare, cît de necesitatea ce o resimţeau de a cîştiga' cît mai mult, dacă se poate, cu mun­că mai puţină. Nu toţi, evident,- întotdeauna, deci -şi acum, există indivizi care cred că locul lor' în viaţă este exact acela pe care îl ocupă şi că a face mai bine treaba pe care o ai de făcut este lucrul esenţial. De atunci, de la alegeri, situaţia economică a ţă­rii s-a înrăutăţit,. in unele sec­toare chiar simţitor, afectînd cîş- tigurile unor salariaţi şi, poate, nivelul de viaţă al familiilor a- eestora. Unele întreprinderi pro­duc mai puţin decît şi-au propus, dcterminînd, într-un adevărat lanţ. goluri In producţia altora şi aşa mai departe. In dorinţa de a-i găsi pe vinovaţi, unii oameni arată cu degetul spre guvern. Care are un program de guver­nare foarte liberal,, realist — au apreciat majoritatea comentatori­lor, dar se pare câ accst lucru nu este şi nu va fi hotârîtor pentru depăşirea greutăţilor întîmpinate In economie şl nu numai. Apro- piindu-se data viitoarelor alegeri, degetele acuzatoare , îndreptate' spre guvern vor fi, probabil, tot mai, multe. Se vor găsi destui oameni polit'ci care să facă asta din dorinţa 'de a cîştiga adeziu­nea viitorilor alegfitori. Sînt şi acum oameni care cred că este •îeajuns să critice guvernul pen­tru,i.obţine popularitate. Fără a încerca să afle care sînt toate ce­

lelalte cauze ale acestei situaţii, ei pun totul, pe seama conducerii, a puterii în general. Acuzaţia are1 şansele ei de credibilitate, pen­tru că este adevărat că guvernul şi alte organe ale administraţiei

’ au sarcina expresă de a rezolva problemele ivite în diferite sec-

. toare de activitate umană.Intervine Insă aicL un element,

aparent neînsemnat în momentul de faţă, dar care poate să aibă o importanţă foarte mare atunci cînd alegătorii vor fi puşi să de-

• cidă pe cine votează. Element care ţine de; psihologia maselor şi pe care un bun om politic nu-1 poate neglijct Este foarte probabil ca în preajma vii-

. toarelor alegeri, cînd campania electorală va fi în punctul de vîrf a r desfăşurării sale, cetăţenii să-i întrebe pe cei ce le vor vorbi do la diferite tribune prezentîh- du-şi programul: „Bine, ai drep­tate-, aşa s-a întîmplat cu guver­nul, dar dumneata ce ai făcut In toată această perioadă, ea acum să te cred?“ Iar acei politicieni care nu vor putea răspunde decît cu afirmaţii generale vor fi puşi în situaţia de a constata că pe alegători îi vor interesa foarte puţin vorbele lor. Un asemenea scenariu are şanse să se înfăptu­iască întocmai, deoarece situaţia; ţării nu este cea mai bună, ast­fel că a nu participa la efortul de-

: a o îndrepta numai - pentru că eşti în opoziţie cu guvernul, iar opoziţie înseamnă a te opune, nu

' a contribui, ar putea să fie con-• siderat ca lipsă de interes pentru

binele public şi preocupare stăruitoare. pentru bunăsta­rea personală. Probabil că în cumpăna dintre raţional şi emo­ţional va- predomina, spre deose­bire de alegerile trecute, primul termen. Ceea ce înseamnă că va fi apreciat mai mult efortul şi nu tendinţa şi actul 'de negare cu orice preţ a efortului altora. Cînd

. s-a spus, în preajma alegerilor de la , 20 mai, că victoria în ale­geri trece prin Transilvania, prea puţini oameni politici au ţinut seama de accst avertisment. Şi

.au plătit această, . să-i spunem neglijenţă, pierzînd zeci şi sute de mii de voturi. La viitoarele alegeri s-ar putea întîinpla ca a*, cei care fşi fac calcule că actuala putere Îşi va frînge gîtul să nu cîştige tocmai pentni că au mizat doar pe accastă premisă. '

Divizia i,Ă“ «Ie foibal

■ ■ • SÎMBĂTĂ s-a disputat, pe „Ghencca“, partida dintre Stea­ua şi Progresul Brăila (restanţă din /etapa a Il-a). Formaţia vice-

. campioană, Steaua, a cîştigat c u , un scor categoric 6—0 (2—0). Brăilenii au opus o oarecare re­zistenţă doar în prima' repriză, In a doua cedînd la un scor net. Punctele steliştilor au fost mar­cate de Dan Petrescu (3), I. Stan şi I. Pumitrescu. In urma. acestei victorii. Steaua a preluat şefia clasamentului, cu 5 puncte, la egalitate cu Rapidul dar cu go­laveraj superior (+8 faţă de +7). - O „rocadă* a avut Ioc şi ta coa­da clasamentului, „lanterna-roşie" fiind preluată de Progresul Bră­ila (zero puncte şi —8 faţă de~ zero puncte şi —7 din dreptul « -

’ chipei F.G. Bihor, ocupanta locu­lui 17).'

•■CONFORM clasamentului, după trei etape au fost marcate un total de 67 de goluri. în rea­litate numai 64 (3 adăuglndu-se prin acel 0—3 din prima eta­pă eu care a fost „gratificată" formaţia- _orădeană F.@. Bihor, sancţionată cu suspendarea peo etapă pentru părăsirea te­renului în campionatul trecut, fn partida de la Ploieşti cu Pe­trolul, înainte de expirarea ce­lor 90 minute de jo c regulamen­tare). în altă ordine de idei, din cele 64 de goluri reale, 62 au -

RESTANŢA. . . GOLGETERII . . . DISCIPLINĂ

Cea de a doua etapă nu a fost lipsită de surprize: în seria I» de exemplu, C.S.M. Suceava după ce în prima etapă cîştigase în depla-, sare, pe teren propriu a trebuit să se mulţumească doar cu o „re- miză“, la fel ca ş t Olimpia Rm. Sărat; în seria a doua, fosta divi­zionară „A “, Chimia R nv Vilcea a suferit-a doua înfrîngere — pri­ma în etapa I în. deplasare, a doua duminică; . . acasă. Avalan­şă de goluri în seria â III-a cu un total de 34, din. care 26 mar­cate de echipele Igazdă, victorioa­se în linie. Iată rezultatele com­plete ale etapei a l l -a : .. • SERIA I: Olimpia fim. Să­rat —. Ceahlăul P. Neanţ 0—0, „PoliaIaşi — Prahova Ploieşti 2—0, Şiretul Paşcani —- Fortus Iaşi 2—0, C.S.M. Suceava — - C.S.M. Bor- zeşti 1—1, Steaua Mizil — Gloria CFR Galaţi 2—0. Foresta Fălti­ceni •— Unirea Focşani 5—0, Uni-

fost trecute îri dreptul echipelor învingătoarei sau învinse, 2 fi-

. ind . . . autogoluri (marcate de Călugăriţa de la Jiul în favoa­rea Rapidului, respectiv Gîlcă de la F.C. Argeş în favoarea Faru­lui). Pe lista celor, 62 de marca- , tori . . . autentici figurează 45 de jucători. Cu cîte 3 goluri la activ

' Caciureac (Rapid), Ilie Dumitres- <;u şi Dan Peţrescu (ambii de la Steaua) şi Scînteie (S.C. Bacău). Au înscris cîte 2 goluri: Ciurea (Univ. Craiova, ambele din 11 metri). Constantinovici şi ' Dră- ghici (ambii de ia Rapid), Gers- tenmayer (F.CJM. Braşov), Han- gariu (Corvinul), Mateuţ {Dina­mo), Dinu Moldovan (Gloria), Ilie Stan (Steaua). Sumudică (Sp. Stud.), Văsîi (F.C. Inter) şi Gîlcă (E.C Argeş, din care unul auto­gol). Doar două din echipe nu au nici un jucător pe lista golgeţe- rilor, nereuşind să înscrie în trei etape nici un gol;. „U" şi Pro­gresul Brăila, Pe cînd , spargerea gheţei* şi Ia „U“ ?

• DISCIPLINA lasă de dorit, chiar foarte mult, în primele , trei etape arbitri împărţind #3 de cartonaşe, din care 81 galbene şi 2 roşii (în calculele statistice ne-am folosit de datele trecute în 'casetele tehnice ale ziarului „GAZETA SPORTURILOR", la ' fel ca şi In cazul golgeterilor, excepţie la capitolul „disciplină" făcînd partida restantă Steaua —

Divizia ,,B“ de fotbal

Fotbal feminin, divizia „B1*MUCART CLUJ-NAPOCA -

■ O premieră,, duminică, in spor­tul clujean: pe stadionul Motor- IRA din cartierul Gheorgheni s-a disputat, după ani de ezitări şi aşteptări, primul meci oficial de fotbal feminin. Evenimentul a fost prilejuit de inaugurarea campio­natului naţional divizia „B“, la care participă şi echipa Mucart dar care, de fapt, reuneşte in ju­rul nucleului de jucătoare de la întreprinderea „sponsor" şi tinere din alte cîteva întreprinderi clu­jene şi mai ales, multe eleve.

Din păcate, spectacolul fotbalis­tic nu a fost urmărit decît de un număr redus de spectatori. Moti­vele? Diverse. în primul'rînd in­suficienta popularizare a partidei. Locul de desfăşurare şi mai ales ziua — duminică la ora 1 1 — sînt alte inconveniente. Oricum, cei prezenţi la meci n-au ce regreta. Meciul a fast frumos presărat cu multe faze interesante, cu goluri dar şi cu imense ratării• Evident, multe concluzii nu se pot trage in urma acestui prim med, In care adversara clujence- lor a fost, şi ea, tot în postura de debutantă într-o competiţie ofi­cială, echipă, dcci, fără „carte de vizită*. . ; .

De remarcat, totuşi, pofta de gol a atacului Rareona Cocu Szabo. Nuţi Floare — autoare, fieciire, a- cîte două goluri şi Sil­via Bota, ripipa de energie a mij­locaşelor Camelia Cîmpean şi Ca­melia Macingo şi. mai ales, sigu­ranţa si dîrzenia în apărare a Claudiei Săbăduş şi a Elenei Pie­

rea Slobozia v— -Aripile Bacău1—0, Oţelul G alaţi-----CallatisMangalia 2—1, Gloria Buzău' — Poiana Cîmpina-4—0. Fe primul lo c ; Sn clasament Gloria Buzău cu 4 puncte (golaveraj 5—0) urma­tă tot cu 4 puncte de Oţelul 'G a­laţi /golaveraj 4—1/.

• SERIA A II-A: A.S. Drobeta Tr. Severin '—ţ Progresul Şoimii Bucureşti 2—0, Tractorul Bra­şov — Şoimii IPA Sibiu 1—0, Gaz Metan Mediaş — ICIM Braşov4—J, Chimia Rm. Vîîcea — Elec- troputere Craiova 2—3, Flacăra Moreni — Metalurgistul Slatina3—0, Autobuzul Bucureşti — F.C.M. Caracal 3—1, Mecanică Fină Bucureşti, , Sportul „30 De­cembrie 1—0 *la acest scor parti­da sa întrerupt, arbitrul consta- tînd lipsa asistenţei medicale -la teren', Gloria Pandurii Tg. Jiu —

MOBITEX HOREZU 4-1 (3-1)cup. Să mai amintim că, pe banca de rezerve, antrenorul Virgil Bo- cioacă, mai are o mulţime d e . speranţe, pe care, în etapele ur­mătoare, la nevoie, le poate tri­mite în focul luptei.

Dar, oricît de mari ar fi ambi­ţiile fetelor de la Mucart (şi este bine că, încă de pe acum se gin- desc serios' la promovarea . Şn. . . „A"), nu trebuie să uite că, în fond, fotbalul e un sport, în care se folosesc doar mijloacele spor­tului. Spunem asta gîridindu-rie la gestul Elenei Precup, căpitanul echipei, care, faultată, si-â . . . „jignit" adversara, fiind prompt şi pe merit eliminată din joc, în­că la începutul reprizei a" doua. . . După cum a jucat şi-după perspec­tivele ce i se întrevăd echipei, ar fi cum nu se poate mai binevenit, un sprijin real, substanţial, din partea celor care iubesc sportul clujean în general şi fotbalul în special, mal al<?s în condiţiile-în care evoluţia şî rezultatele fetelor pot nduce satisfacţiile pe care bă-

. ieţii, d c ' cîţiva ani buni Intîrzie să le aducă . . . Poate programarea meciurilor „Muoartului* în des­chiderea unor înttlnlri oficiale masculine, chiar ale lui „U~, ar aduce avantaje şi de o parte şi de alta. Oricît entuziasm ar avea proaspetele divizionare „B“ , sin­gur nu poate fi suficient pentru un „marş triumfal" spre divizia „A", mai ales că drumul trece prin Arad, Ttrgu-Murcş. Braşov, Bala-Mare Satu-Mare, ctc.

Iată şi tmsprezecelc aliniat du-

— progresul _ Brăila . disputată sîmbătă trecută). „Recordul in materie de . .. —indisciplină îl deţin, după trei etape, Universi­tatea Craiova (6 cartonaşe galbe­ne şi unul roşu) şi Steaua (3 galbene). Urmează Jiul (5 gal­bene şi unul roşul şi. S.C. Bacău (6 galbene). Au fost înregistraţi

■ şi primii .-. recidivişti în mate­rie de cartonaşe galbene: Boar

; (F.C. Inter, primite în etapele I şi a Il-a, fapt pentru care în cea de a Hl-a a . . . „stat"), Ov. Lazăr (Steaua). Hodină (S.C. Ba­cău), Matei (Petrolul) şi Gristea. (Jiul), toţi aceştia din urmă a- cumiUînd cartonaşe galbene în etapele I—III sau II—III, deci în etapa a IV-a vor . . ,3ta“ pe tu­şă cu cîte o etapă suspendare! Acordînd i> penalizare de —5 puncte pentru cartonaş galben şi —10 pentru cel roşu rezultă ur­mătorul clasament al disciplinei- după 3 etape (cu sublinierea de rigoare referitoare la partida res­tantă Steaua—Progresul Brăila):F.C. Bihor, Farul şi Rapid (cîte —15 puncte penalizare), F.G. Ar­geş, FX^M. Braşov, Dinamo, Glo- ria. Petrolul, JPoli", ‘ Progresul şi „U“ (cîte 20), Corvinul, F.G. Inter şi Sportul Studenţesc (cîte 25), S.C. Bacău (30), Jiul (35), Steaua şi Universitatea Craiova (cîte 40). „Bilanţul1* de pînă a- . cuma trebuie să dea de gîndit!

Victor MOREA -

Montana Sinaia 3—0, Minerul Motru —» C.S. Tîrgovişto 0—0. în clasament pe primul loc Electro- - putere cu 4 puncte, urmată d e - C.S. Tîrgovişte cu 3 . puncte. •

• SERIA A IU-A: Gloria Reşi­ţa — Armătura Zalău 2—1. O- limpia Satu-Mare — C.I.L* Sighet2—0, ASA Progresul Timişoara — ’ Aurul Brad 4—0, Chimica Tîraă- veni —C5.M. Reşiţa 2—0, U.T. A- rad — AJS.A Tg.-Mureş 2—0, F.C. Maramureş Baia-Mare — Meta­lurgistul Cugir 4—2, Metalul Boc- . şa — Vulturii Lugoj 4—1, C.S.M. Vagonul Arad — Strungul Arad4—1, Unirea Alba lulia — CFR Timişoara 4—1. Pe- primul loc în clasament CS.M. Vagonul cu 4 : puncte. Cu cîte 3 punote urmează Unirea A. lulia. Chimica Tîmâ- veni, U.T. Arad ■ şi F.C- Maramu­reş. . ■ ' ■ .

minică de antrenorul „Mucartii- lui", Virgil Bocioacă.şi el un îm­pătimit al fotbalului: Anca Bleo- ca — Lenuţa Plesariu, . Rodica Luca, Elena Precup, Claudia Să- băduş — Minerva Ispas (înlocui­tă în prima repriză cu Mariana . Movilă), Camelia Macingo, Ca­melia Cîmpean — Iiamona Cocu- Szabo. Silvia Bota. Nuti Floare.

. ' L. EMILRUTINA — ELANUL 3—3

Tradiţionala întîlnire anuală, şi-a consumat a 35-a ediţie. Locul întîlnirii? parcul sportiv al Uni­versităţii. încă un amănunt: dis-' puta a avut loc şi în acest an tot îri 24 august, între foştii purtă­tori ai tricourilor cu însemnele „U". Deşi anii au lăsat urme, în privinţa culorii părului, a gaba­ritului şi sprintenelii, puţinii spectatori (păcat; na putut, to­tuşi, gusta vechea aciuau ţe teh- • nică a unora, clarvi/.iuriea altora sau ambiţia tuturor. Drept ur­mare, cele două reprize, deşi re­duse, ca număr de minute volens- nolens au trecut repede. Mai tre­buie adăugat că'deşi la „apel" au< răspuns prezent circa 35 de foşti

. jucători — printre ei enumerîn- du-i pe II. Moldovan, Ţegeari, Bungărdeari, Matei, Gabor, Tatu şi alţii — au lipsit, motivat sau nu, destui — Nicoară, Moguţ, Grăjdeanu, Marcu ţi Crişan ea să dau cîteva nume. Poate la a- nul vor fi totuşi de faţă, simţin- du-se din nou tineri, reamin- tindu-şi de năzdrăvănii)^ buclu­caşului balon rotund p*. care l-au Iubit, la fel ca însemnul ,.U*.

I. LESrUO

PAGINA 3 ADEVĂRUL - IN LIBERTATE

CÎND DOI S E C E A R T A , S U F E R Ă ... C U M P Ă R Ă TO R U L

Vineri, la Prefectura judeţului5-a discutat o temă de maximă actualitate şi importanţa: apro­vizionarea populaţiei cu carne şi preparate din came, lapte şi pro- duse din lapte, pîine, legume şi fructe. Situaţia este aşa cum o vedem în fiecare zi — uneori tună, alteori '. . .

Nu se mai poate face nimic pentru îmbunătăţirea situaţiei? Sigur, nU trebuie neglijate anu­mite cauze obiective In această perioadă (insuficienţa resurselor), (Jar oare întreprinderile din in- . (jgstria alimentară şi cele comer­ciale, precum’ vşi „Avicola" şi JS.CJ.P. Bonţida au ajuns la li­mita posibilităţilor lor? Nu, nu ai ajuns! Printr-un' plus de in­teres, de iniţiativă .aproviziona­rea se poate îmbunătăţi.

Am asistat la un adevărat jiaixn verbal" Intre industrii şl comerţ, fiecare apărîndu-şi iun pnnete de vedere fragil. Am sim- ţit în ambele „tabere" 6 fugă de răşwndere şi nn dorinţa unei cooperări pentra o mai bună a- provizionare. A fost, vizibilă ten­dinţa de dezvinovăţire eu orice preţ şi d e a acuza partea ad­versă. , :.

iVu aşa, domnilor directori! In. funcţiile pe care le aveţi sînteţi obligaţi să. vâ. zbateţi pentru ca activitatea să se desfăşoare cît nai' bine; nu să aşteptaţi ..indi­caţii V io la ţ ii ^ intervenţiile fo­ntilor superioare.

Probabil -că lacrînd în comerţ, reşjectivîn industria alimentară, domniile lo r nu simt, pe propria piele starea .actuală a aprovizio­nării ca produse alimentare d e strictă necesitate. Noi le reamin­tim că nu este corespunzătoare ţi că sînt, pe bună dreptate, răs­punzători d e această situaţie iţă de locuitorii judeţului.

Sigur că unele verigi care se’ interpun între producător şi cum­părător nu numai că sînt inu­tile, dar se dovedesc a se fi cons­tituit îii frîne. Le mai ţinem sau aşteptam să vedem ce ne spune Guvernul? ',

Ne putem aştepta la o mai bu­nă -aprovizionare cu produsele la care ne-am referit? Da, cu condi­ţia ca cei plătiţi să conducă între­prinderile răspunzătoare de apro­vizionare să-şi facă datoria, -să dea dovadă de mai multă iniţiativă.

• Fireşte, • comerţul poate pune în vînzare atîta marfă c ît îi oîo- ră industria. Iar nivelul şî struc­tura producţiei industriale de­pind de ce şi -cîtfi materie primă,i -se oferă. De aici rezultă cît se poate de simplu concluzia că fără creşterea «fectivelor de porci şi păsări — în special —, dar şi de oi şi Vite precum şl a pro­ducţiilor acestora nu se poate îmbunătăţi aprovizionarea.

După-opinia noastră, în aceas­tă direcţie trebuie să acţioneze prioritar şi de tusenţă Prefectu­ra judeţului prin Direcţia agri­colă şi primăriile comunale.

.Aveia in judeţ'crescătorii de porci şi păsări, îngrfişătoiii de taurine. Dar - capacitatea lor este insuficientă. Poate că dacă ar fi dublată ar asigura un necesar

. rezonabil de carne. Nu ştinJ dacă ele se vor construi aşa -cum le cunoaştem pe cele existente ori se vor găsi alte soluţii. Dar pînă atunci ar trebui să sprijinim pe cei care vor .-să crească porci {în special) prin vînzarea la-preţuri convenabile de purcei şi furaje— şi - atunci cu siguranţă situa­ţia -se va îmbunătăţi. Chiar după numai un an d e zile.

Este o soluţie nu doar de mo- / ment, ci chiar şi pentru, “viitor. O mai practică,, cu bune rezulta­te, şi alţii. Ion GGIA

Deoarece sîntem împo- triva violenţei — induşi* din punctul de vedere al lim bajuluivă propunem schimbarea titlului rubricii „C otarea" cu „A p a Sîmbe-

' tei*. - ' . ,Privilegii pierdute, privilegii

regăsite. Poporul român, cu xe- cunoşcutu-i -simţ. al umorului, _ a sancţionat în felul lui oportunis­mul: „Pleacă-ai noştri / Vin ai neştri t Eu nu fac cum fac toţi .proştii” . In decembrie „nomenc­latura4* (o pun în ghilimele pen ­tru că nici azi nu ştiu prea bine rit se întinde această mult vehi­culată noţiune) a lăsat fotoliile libere. împreună cu fotoliile din încăperile spaţioase şi bine mo­bilate au mai rămas şi telefoane­le, maşinile, bufetele, personal la dispoziţie, servilismul „colabora­torilor". Domnii care le-au suc­cedat tovarăşilor, înfierînd abu­zurile fostei nomenclaturi, au re­nunţat la aceste modeste privile- îii?- Nici pomeneală. Baza ma-' terială ţ i parţial umană a , ciu­mei roşii* a fost şi este utilizată !n continuare. Mai mult, demo­craţia este păzită eu străşnicie de oameni fn uniformă. Noii con­ducători nu se expun ' riscului. Dacă ar intenţiona cumva să afle cum circulă cu I.J.T.L.~ul, .cum se aprovizionează din magazinele comerţului de -stat, cît costă pia­ţa liberă, cît de greu e să Tămîi In afara sîerei de influenţă n persoanelor alese, cum se des­curcă financiar omul de -rînd, ar afla lucruri neplăcute, şi-ar stri­ca liniştea, confortul spiritual cu necazurile poporului. .^Aleşii" şi .numiţii” noştri, indiferent de cu- toaiea politică, ar trebui să tră­iască precum cetăţenii obişnuiţi. Altfel, din confortul „foştilor* şi cu lefuri de miner vor dovedi prea multă Înţelegere pentru cei de sus şi prea puţin respect pen*. tru cei de jos.

Contramnnifestaţil — o soluţie originală. Dacă romSnii nu sînt primii «are aplică soluţia contra-;,Manifestaţiilor, ' sistematice, au

măcar meritul de a fi sistematici în aplicarea acestei reţete, la ianuarie, cînd am văzut Ia tele­vizor manifestaţia copiilor la Pa­latul Pionierilor şi i-am auzit scandînd „Şi copiii au eroi V Vrem Palatul înapoi", am rîs ţcu amărăciune). Campania electora­lă ne-a oferit suficiente specta­cole cu manifestaţii simultane. Ulterior alegerilor, metoda s-a a- plicat cu -sfinţenie: dacă un grup d e manifestanţi începea să strige ceva, alt -grup il huiduia şi «tri­şa altceva. Şi, pentru ca spec­tacolul să fie complet, taberele se iau la bătaie pentru Idei pe care nici ei nu le pricep foarte bine. Soluţia contramanifestaţii- lar s-a dovedit a i i cea mai proastă. Suficient să ne amintim de ordinea minerilor şi de conse-

• cinţele internaţionale ale aces­teia. Ne îngrijorăm noi. deve­nim vedete în presa occidentală, întărim teza că poporul româneş­te aşa cum este şi pierdem doar noi, în favoarea altora.

Criza de sinceritate. Dintre toate crizele care bîntuie ţara, cea mai cumplită îm i pare a fi criza de sinceritate. Minciuna ne-a deocheat şi nu put era scăpa nicicum de ea. Facem cum fa­cem şi îmbrobodim lucrurile pentru a nu i i nici albe, nici ne­gre. _ Realitatea e una şi adevărul oficial este altceva. „Raţiunile superioare" blochează informaţia, sub motivul consecinţelor dra­matice pe care le-ar avea dezvă­luirea’ faptelor brute. Intre in­formaţiile contradictorii (consis­tent interpretate de pe poziţii partinice) lumea este frustrată de ceia ee-i lipseşte cel m ai xnuW: accesul la realitatea brută, liede- formată de poziţia partinică. De nici confuzia generală, nesigu­ranţa, teama, neîncrederea. Par­că nu ar fi fost suficientă lecţia de dinainte, riscul imens de a spune neadevăruri! Să nu ştie lu­mea eă valoarea politică supremă— democraţia — se bizuie pe nu­mărul de adepţi ai unei doctrine politia:?... Ori nu mai interesează pe nimeni ceea cc .vrea omul po­litic, oricare ar fi acesta? „Elita politică**, oricît de valoroasă ar fi ea, are misiunea de a lumina, de a convinge electoratul despre via­bilitatea concepţiilor lor, iar nu

- de a se substitui alegătorilor., , ..... ...... Maria SANGEOKZAN

** «f*

+ * s « - # *r * '* * ' «d* ** IM '

A \A

--s v

k .>*&» •y*^ 7 y»

W'

fa

ÎYIaşîni spălate In Someş sau «grija** onora faţă «Ie.— poluare

Şi ia „Libertatea” chinurile facerii sint mari..,Caracterizată prin convulsii fireşti, trecerea la

economia de piaţă nu e lentă nici la întreprinde­rea de prelucrare a lemnului din Cluj-Napoca. Şocul cel mai mare, aşa după -cum ana reţinut din sublinierile domnului inginer Mihai Nedfezki, di­rectorul unităţii, este provocat d e descentraliza­rea aprovizionării. Nu pentru că măsura ar i i inadecvată, ci fiindcă aceasta hu a fost însoţită

: de -reglementări Juridicei corespunzătoare. Din această cauză, furnizorii pretind preţuri superioa­re uneori duble faţă de cele practicate anterior, promisiunile asumate nu mai sînt respectate, se dovedeşte multă lipsă de solicitudine faţă de ce­rerile adresate.

Dată cu unităţile forestiere, îndeosebi cu I.F.E.T. Cluj, colaborarea este bună, posibilităţile de aprovizionare cu materiale de finisaj sînt in­certe, livrările au devenit sparadipe, calitatea re­surselor respective lasă de dcsrit.

InJenziitenţele din. aprovizionare s-au răsfrlnt însă asupra producţiei, determinînd goluri în de­rularea acesteia, capacităţi incomplet folosite. In­tervenţia factorilor de conducere, experienţa co­lectivului au permis, totuşi, ca în parte, inconve­nientele să fie depăşite, fapt ce a creat posibili­tatea ca. in comparaţie rai anul trecut, realizările raportate la o 2 i de lucru îă fie mai; m ici cu nu­mai 5 Ja sută. Bilanţul pe 1990 ar f i fost şi mai favorabil dacă nu ar fi existat şi «jazuri de neim- plicare suficientă a unor .salariaţi.

Chiar dacă a avut de făcut faţă unei situaţii care a ridicat destule probleme, colectivul între­prinderii nu a scăpat din vedere cerinţa ce stă în faţa industriei româneşti în 'această perioadă,, şi anume trecerea la economia de piaţă.-Ce s-a în­treprins !n acest scop? -

■— Noi — ne-a' precizat domnul director — am îmbrăţişat ideea constituirii *mei societăţii mixte, cu o firmă franceză. Aceasta ne va asigura uti­lajele de cane avem nevoie pentru retehnologiza- re, iitilaje a căror valoare va fi compensată în

•timp, prin livrări de mobilier . Utilajele pe eare le. vom primi vor fi achiziţionate de la o firmă italiană, de către partenerul nostru.'

Interesîndu-ne în ce stadia se află acţiunea iniţiată, am aflat'că, îri principiu, formele sînt perfectate. De notat că pentru a se asigura cer­titudinea livrării produselor, societatea mixtă ce se va înfiinţa va avea hu numai caracter produc­tiv ci şi de desfaeere. Pînă la constituirea unor structuri proprii,' care să efectueze desfacerea. se va conlucra cu întreprinderile de comerţ exterior specializate. : - (

Deşi maxima ,-Cine nu riscă nu poate <3şttga!“ a devenit la modă, nu din lipsă de curaj, ci pentru a se , evita hazardul. în prima etapă formula so­cietate mixtă va viza numai platforma Industria­lă din Cluj-Napoca. Dacă experimentul se va în­cheia cu rezultatel'e scontate (nu există nici un dubiii în acest sens. Insă o anumită precauţie se impune totuşi), soluţia se va generaliza. In caz contrar se va apela la o altă variantă. - v :

Cum, pentru a se trage concluziile de rigoare, nu e -nevoie de .prea mult timp, înşeasană că du­rata perioadei de tranziţie propusă de guvern na va f i depăşită în întreprindere.~ Că în materializarea programului la care ne-ana referit vor. apare şî surprize, nimeni nu se îndo­ieşte. Tocmai de aceea conducerea. întreprinderii a propus unor unităţi de profil realizarea unui „cartel", mal exact a unui pact, în cadrul eăreiă, prin acţiuni de protecţie reciprocă, să fie evitate consecinţele unor feomene. ce pot apărea în peri­oada d e tranziţie, a căreî complexitate nu este bine cunoscută. Nu se ştie cum va Xi primită Ini­ţiativa clujeană, dar ea este bine venită în con­textul în care, la un moment dat, transformările economice .o iau înaintea reglementărilor juridice. Păcat tă riti există mai multe conduceri de în tre­prinderi ca asemenea iniţiative benefice.

1. CONSTANTINESCU

Cînta un gondolierDuminică dimineaţa m-am luat hai-bui, mai mult

hui decît hai, prin oraş. Şi nu atît prin oraş, cît de-a lungul Canalului -Morii, de la izvoare pînă'a- proape de vărsare. Dacă oraşul arată cum arată;- de ce n-ar arăta şi canalul tot aşa.- Am făcut un • inventar al celor văzute: animale gata împăiate cu şi de aluviuni ^(şoareci, şobolani, pisici, cîini), res­turi menajere, cutii, resturi vegetale, unelte, crati- ţe, thaine, naoloz şi lista ar putea fontinua ld ne- sfîrşit. Grijă pentru canal se vede şi se face simţi­tă zilnic. în sona străzii Pavlov s-a pornit o acţiu­ne de consolidare a pereţilor canalului Veniţi şi vedeţi ce-au lăsat în'urmă. Curată bătaie de joc.

Bănuim că există soluţii. Noi nu vom dă dedt tina, tocmai pentru a nu fi acuzaţi că le luăm pli­

nea de la gură. Noi propunem următoarele: adîn- cim albia, construim'trei, patru, debarcadere, lan­săm, gondole angajăm ffondolieri, ridicăm locuinţe lacustre, angajăm trubaduri şi truveri şi s-auzi a-: tun ci, în fapt de seară. O, sole mio, Santa Lucia, şi vom trece tandri pe sub poduri şi punţi, vom orga­niza şi regate, cum ar f i intre echipajele A.P.S.,G.I.G.C.L. şi O.G.A, pe maluri vor prinde rădăcini adinei privatizările.-. - v

Prin oraş, nimic 0 0 a €eva, ceva tot este: au în­ceput să cadă coşurile de gunoi, mai ales In Piaţa Libertăţii, dar şi în alte locuri. Veneţia este scăl­dată de ape. Noi ne afundăm în murdărie. Tot e ceva. ,

Demostcne ŞOFRON

CiND LA TRAP, CÎND LA... GALOP!34 de salariaţi.aivCombinatului metalurgic din

Cîmpia Turzii, locuitori ai satului -Copăceni şi ai municipiului Turda, deci navetişti, în scrisoarea a- dresată «iarului „Adevărul în libertate", susţin:

„După ultima majorare a preţului . biletelor 'de autobuz şi a abonamentelor, conducerea întreprin-' derii de transport local a hotârît(?ţ) ca pe traseul Turda — Cîmpia Turzii şi retur, să se circule c u . . . două abonamente Primul abonament lîn valoare de 62 lei pe lunăl este valabil din cartierul Turda Nouă pînă în Microraionul TÎI Oprişani. A l doilea (costul 71 lei) este valabil din -centrul civic al mu­nicipiului şi pînă în Cîmpia Turzii. •'

Deoarece noi luăm primai autobuz din Turda. Nouă şi pe al doilea din centrul civic, practic, dls- , tanţa din centru şi pînă la Oprişani o parcurgemo singură dată, n i un singur autobuz, dat o plătim • de . . . două ori! > -■■ Altă faţetă a lucrurlion de regulă, după -orele 23.

cînd schimbul II îşi încheie activitatea tn combi­

nat ,din centru nu mai săsim autobuze spre Turda Nouă. Deşi acest traseu noi l-am plătit, D par- eurgem . . . . perpedes.Doar «u i li mai dfi mîna să scoată un. abonament şi pentru. . . hotel?

Datorită acestei curioase^ „optici" a condutcriiI.T.L. ,ca să nu spunem altfel, noi cei ce plătim două abonamente dar nu beneficiem de nici unul în totalitate, călătorim clnd „călare", -cînd pe jos. etnd la trap, cînd l a . . . galop! Şi ne gîndit», a- vînd în vedere iarna care se apropie, că vom fi ne­voiţi să mai adăugăm .m elodiei" şi tropa, tropa. t r o p ... că gerul nu iartă pe nimeni şi din centru pînă-n Turda Nouă e s te .o bună cale de străbătut!

La toate acestea ar trebui să mediteze conduce­rea A.T.L. cînd. înainte să caute temeinic pentru a găsi cele mai eficiente soluţii. întreprinde nseme* nea măsuri care sînt tn detrimentul nostru, al -ce­lor mulţi". . , ,< , ... .

ren tru conlormitate, IonCORDOţ;

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PA6JNA3

C.P.Î. „ClUJANA

încadrează: ’•' • ECONOMIŞTI PrtlNCIPALIIa• serviciul export,- conform prevederilor Legii nr. 12/1971. ..

Concursul va avea loe la dala de 29 august 1990, ora 9, la sediul unităţii. •

Relaţii suplimentaro, la telefon 3-15-01. (2019)

HERGHELIA BONJiDA ; ;. cu sediul în comuna Jucii, judeţul. Cluj

Organizează,. In data de .15 septembrie 1990, concurs pen­tru ocuparea postului cte:

• RESPONSABIL ECONOMICînscrierile se-Jqc la sediul unităţii pînă Ia data de

5 septembrie 1990. -Condiţiî: studii superioare şi 5 ani vechime sau studii

medii şi 8- ani vechime. (1671G)

■3â

• Vînd „Dacia" 1300, motor , franţuzesc, stare foarte bună, Te- .!. leton 4.-27-79; după ora 17. (.10998) •!’ • -Vind‘-„Peugeot* 309 „Cho- ; rus“ data fabricaţiei 11 iunie ,1990, culoare albii, capacitatea : 1700 cm eubi. Telefon 1-34-92. (17001))

• Cumpăr casă centrală. .T e­lefon 1-46-78, înainte de masă'., (Î7015) ,

• Vînd. Volvo 214 DL: -stare■ perfectă .şi video recorder japo­nez ia preţ convenabil.’ Informa­ţii .telefon 7-7C-55, după oră '16. (1G991)

• Vînd pentru pretenţioşi r$- diocasetofon. JVC excepţional. Telefon 1-73-48. (10568) '

® Vînd Trabant COI, stare. bu­nă şi Cordarone, Lidocain, alte medicamente pentru boli de ini­mă. Telefon 1-05-71, seara. .■ ' (16474)‘ • Vînd convenabil instalaţie completă recepţie satelit, receî- ver şi decoder filmnet. Telefon6-91-70, după orele 17., (1G520) .; ® Vînd televizoare color marca ‘Saba şi -Nord M.ende cu te leco ­mandă. Telefon 9GF3-G4-92:(16530) . :■

• Vînd loc niormint în . curtea bisericii. din-Munăştuiv Infonrţa- ‘ţii'telefon' 7-23-72. (16336)! •, Vind:, Dacia , 1300,. in. lei si,’ Mercedes Srt valută sau lei. Tele- * fon 8-73-30, (ICulG) • '< •, • Vînd 150 de oi. Familia Is­pas, satul Cămăras, nr.- 458, ju d .' Cluj, telefon 8-63-92. (16625).

® Vînd Aro: 10 pa benzina, Ford Taunus şi Opel Record. Te­lefon 1-38-90.- (16B70)

® Vind 160 oi.-Telefon 2-81.(16633'A)

• Vînd apartament două ca­mere, pivniţă, confort I.- cartier " Gheorgheni, micro II şi cumpăr similar Grigorescu. - Eventual schimb. Telefon 8-52-82. (1GG68)

• Vind frigider „Frificro lux1' mare. Telefon G-14-23 (16323)• • Vîrid casă cu grădină. Str. Spătar Milescu nr. 8, telefoa 8-68-43, orele 17—20. (16721)

• Vînd apartament cu 2 camc- re, parter, cartier Grigorescu. Te­lefon G-90-5C. (10947). ■ • Casă de vînzare compusă din una .cameră, bucătărie, cămară de alimente. Informaţii telefon it-73-83, între orele 13—15 şi 19—21. (1G722) •

Vînd cameră video Panaso­nic A 1 cu video portabil Pana­sonic N.V. 180. Telefon 1-32-89. (1G741)-- • Vind medicament Pyassan. Telefon 3-41-28. (10944)

• Vind canapea si fotolii. Te­lefon 2-49-82. (16979)

• Cumpăr calculator personal . compatibil Spectrum, preferabil

nou. Telefon 5-30-13. (16835)• €umpăr maşină de tricotat

cu cartelă, pat simplu. Telefon4-14^92. (1G958) ..............

• Cumpăr garsonireă. Telefon3-53-59. (1GG72)

• Cumpăr casă particulară singur în curie, bicicletă sdrai- cut-3ă Ucraina, biciclete vechi, defecte orice tip. Telefon 5-77-73, (tGC'JO)

• Schimb apartament trei ca­mere. proprietate, de stat. Cluj-', • Napoca, str. Dunării nr. 25, ap.5, situat excepţional, cu-aparta­ment sau locuinţă proprietate de stat cu patru sau mai multe ca-;

, mere în . Cluj-Napoca. Relaţii; zilnic după orele 20. (16630)

• Schimb • locuinţă ultracen­tral 3 camere, confort, etaj I, Bu­cureşti cu asemănător în Cluj. Tejefon 5-13-76. (169.45): • Ofer la schimb apartament3 camere decomandate, pivriiţi}, in. Sibiu cu similar Cluj-Napoca. Accept şi alte. variante. Telefon Cluj-Napoca 6-71-10,■* între. orele

: IC—21; Sibiu 4-74-62, orele 10— ,23. (10970) . . ' ,

® Schimb garsonieră confort mărit, situată pe Buievardul 22 Decembrie cu 2 camere, bloc-nou. ■ Suport cheltuielile. Vînd Volks­wagen 120.0. cu 'motor,'1300,nece- sitind mici reparaţii sau pentru ■. piese de schimb. Informaţii în-

Mre.orele 17—19,1a telefon 3-40-52. (16526)' . . ,

• Schimb apartament ICRAIj2 camere' confort I îmbunătăţit mare cu intrare separată, zonă centrală; cer 2 garsoniere ccm-

. fort I. Informaţii la telefon7-7,7-89. (16537) .

• Schimb locuinţă 1 cameră14 mp, bucătărie, 4 mp, parchet, teracotă. Doresc asemănător. 0 Martie 24, Cluj,- Seserman, după ora 18. (16598).'

• Ofer apartament proprietate central, etaj II, 2 camere, con-».' fort, încălzire gâze. Solicit 2—3 camere, central, parter şi curtc pentru maşină. Telefon 1-31-69 sau 4-14-35, orele 21. (16639'A) .

b sk îX:■BIERDERT.iSSM

• Duminică între orele 17— 20,30, în zona I.acului de la Casa Tineretului am pierdut o percche do ochelari dc vedere cu lentile groase de plastic. Cine i-a găsit ; este rugat să sune ; la telefonul:5-52-38. Recompensă foarte mare. (17066) ; . ,

• Pierdut 720 ruble ' centru Cluj-Napoca. 22 august. Anun­ţaţi telefon • 1-17-34 orele 10—14 sau Poliţia Găsitorului . recom­pensă. (10715'A) ' .

• Cumpăr foto Practicii MTL 3, teleobiectiv 80, 100, 135, ramă mărit 13X18, parăsolar M 52, Fil­tru M 52, blitz- SL 4. Telefon4-35-50. (1CG20) ' ̂ ’

• Cumpăr garsonieră central. Zorilor. Telefon 4-85-98 seara. (1GG00) ■

: • Cumpăr 2 camere confort .sau garsonieră confort miri!: pro­prietate Mănăştur. • Telefon3-35-32. (16615) ' ■ , '

• Cumpăr curs practic în .lirfi-J- ba italiană; voi; I—II. -Telefon8-79-53,. după masă. (16538) -

• Gumpăr: parchet. Telefon .1-87-77. (17108) ' '; « Cumpăr butelio de 'aragaz.

• Telefon 2-72-83. (17100) ■, ,0 - Vind' criptă 4— 6 locuri. Preţ convenabil; Informaţii. Turda,

Lstr. Mărului .13, telefon 1-22-76. :

• Ofer pentru închiriat casă confortabilă, formată din 7 încă­peri. Informaţii suplimentare la telefon 8-19-35, zilnic între orele18—20. (15990)

• Dau în chirie apartament neniobilat, pe. termen lung. Car-

• tierul Mănăştur, bloc T 1, strada Parîng, etaj 3. Informaţii telefon7-83-93. (1GG81)

. _• Soţ, soţie • intelectuali, cău­tăm pentru închiriat apartament2 camere sau garsonieră. Telefon ; 952'4-19-57, după ora 21. (16930)

IES

î »

•••'© Cu sufletele îndurerate, la numai t» luni de la despărţirea d e scum pa noastră m am ă,. anunţăm stingerea d in 'v ia ţă a tatălui «o s - tru , drag F.ENEŞAN NICOLAE,' în vîrstă de 68 ani, pensionar, fost angajat al Fabricii de porţelan „ îr is « . înm orinînlarea va avea loc .joi, 30 august, ora 1*00, în cim i­tirul Crişan.. Dorm i iu pace tă­ticule drag. JFiiceie Lcnuţa F ccior şi Ica M erca, fiii Gliiţă Fencşan şi Nicu Fencşan cu familiile» *

• Ne despărţim cu durere In suflet de iubitul nostru soţ, tată şi frate MARIN TURE A m*v;vstă. de 60 ani. Imaginea lui va ră­m îne veşnic vie in inimile noas­tre. Inm ormintarea va avea loc azi, 23 august 1930, ora 13.1a c i­mitirul din strada Crişan. Dum­nezeu să-l odihnească in pace. Familia. (17023)

• Cu durere in suflete anun­ţăm încetarea din viaţă a scum ­pei noastre m ame, soacre, bunici şi străbunici IRIN A ’ PETRUŢ în vârstă, de 83 ani, după o grea su­ferinţă. Inmormintarea va avea l o c : m iercuri 29 august 1990, ora 13 in localitatea Coruş. d e 'la nr. 7C. Familia îndoliată. (176.11)

# Cu inimile îndoliate anunţăm treccrca. in eternitate a Imnului şi inegalabilului nostru tată, preotul IOAN CORDOŞ, in virstâ de 8S ani. Cliipul şi exemplul lui de aleasă frumuseţe u.wană vot rămîne vcşnic v ii în inimile noastre. Inmormintarea va avea loc -miine, orele .11 din capela m are a cimitirului Central. Fam i­lia Îndurerată. (17023)

# Fiica injj. Crişan Maria a- nunţă cu adîncă durere * decesul mamei sale VALEKICA CUIŞAN. Inmormintarea în 23 august’, ora 13 din capela m ate a cimitirului Central. (17033)

• Cu durere in suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru sof, tată şi bunic ALEXA AIvMAŞAN în virslă de 56 ani, născut îu Vulturcni, fost gestio­nar in cadrul I.C.S. M etalo-chimi- cc. Inmormintarea va avea loc? m iercuri 23. august, ora 15 din capela notiă a ‘ cimitirului Mă- năţtur. Soţia Olga, fiica Gabi, ne- poVi şl. ginerii. (17073)

• HegretAm profund dispariţia omului de aleasă om enie şi bu ­nătate DIONISIE PAI,ACE, fostul contabil şef al întreprinderii noastre. Sincere condoleanţe fa - ţniliei îndurerate. Colcctivul O fi­ciului de Calcul lntr. „Unirea°« .(nocî) ■. * '

• Cu adincă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o scur­tă suferinţă a celui care a fost soţ, tată, bunic, socru, frate, cum ­nat, unchi N1COI.AU IRfMlEŞ, In vîrstă de 62 ani. tnmormîntareu va avea loc îu ziua dc 29 august 1390, ora 13 în cimitirul Mănăş­tur. Familia îndoliată* (L7107)

• Sincertf condoleanţe familiei G iv ciobau u la tre^ rea in n e fi­inţă 9 nw m ci dragi. Familia Gioarcă, Văleanu jşl Băltan. (17032) . . , . -

ÎNTREPRINDEREA „TEHNOFRIG14cu sctliul în Cluj; str. Fabricii de.chibiuturj nr. 5—11

organizează concurs';pentru ocuparea următoarelor posluriT : ' ’ • ...........

» ECONOMIŞTI• IVIL’JÎCKOJ.OG /

penirti .serviciul aprovizionare ,Concursul va* avea loc in 2iua 5 septembrie

ora 11, 3a sediul unităţii.Condiţii: domiciliul stabil în- municipiul Cluj. (2021)

• Cu adincă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o , lungă şi ’grea suferinţă a scum pei noas tre mame şi bunici EL1SABETA GOJLDFRIED IKA. Inmormintarea va avea loc în 30 august, ora li din capela mare a cimitirului Central. lulia şi Tam ara, (17114)

Q împărtăşim tjurerea familiei Gh. Ciobanu la pierderea- mamei dragi. Sincere condoleanţe. Fam i­liile Criveanu, Robescu şi Mircea- (17032/A) ,

• Niciodată nu va f i ştearsă din suflet durerea pricinuită dc moartea scum pului nostru soţ,

tată, socru şl bunic ROMAN 1ACOB. Inmormintarea va avea loc marţi, 28 august 1990, ora 12,30, în localitatea Gherla din str. Primăverii nr». 3» Te vorji pîîngc toată viaţa. Soţia IHarta şi cc i 3 copii cu familiile. Dumnezeu să-l odihnească. (17016)

# După o scurtă şi grea sufe­rinţă a închis ochii peniru vecie cel care a' fost cel m ai bun soţ, tată, socru, bunic şî străbunic

VASILE PAPUC de 61 de ani. Chipul lui blihd şi bunătatea su­fletească ne vor fi exem plu dc neuitat; Inmormintarea vă avea Ioc marţi, 28 august 1990, ora 13 de la cimitirul ; Cordoş. _ Odih- nească-şe în pace* Soţia Lucrcţia, copiii Vasile, Ovidiu şi aiaria, g i­nerele Lîviu, nurorile Ana şi Mi- reia, nepoţii Claudia, ' Mihăifâ, lîogdan, Anca şi Camelia.

0 Cit durere Sn suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului

nostru soţ, tată şi bunic ALEXANDRU C£«OPvEAN

îh vîrstă de G8 ani. Inmorminta- rea va avea loc m iercuri, 29 au­gust 1990, ora 13 în localitatea ţUuniş. Familia îndoliată.- (16985)

6 C uv durere in suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic, frate, so­cru , cumnat şi cuscru DIONISIE PALAGE in .virstă de G3 ani. In- mormînţarea va avea Ioc în da­ta de 28 august, ora 12 din capela mare a cimitirului Central. Fa­milia îndurerată. (17002)

9 Ultim . omagiu REGHIXEI ILIES şi condoleanţe familiei din partea colegilor de la Laborato- rul C.N.D. — C.U.G. (17003)

® Stingindu-se lumina vieţii noastre, deschisu-ni-s-a larg poar­ta durerii. A plecat fără a se mai întoarce lăsîndu-ue a o aştepta şi căuta o viaţă întreagă "pe scumpa noastră m ămică şi prea

iubită soţie REGHIN A ILIEŞ, născută RElîREANU, de 31 ani. Firave flori pe o creangă. despi- cată-n două: fiicele Ilenuţa 8 at\i şi Dianca 1 an şi 2 luni şi soţul Nicu.. Inmormintarea azi 23 au­gust, ora 12 în localitatea Flo- reşti, judeţul Rishiţa-Năsăud. Dorm i in pace, suflet bun şi drag. (16980)

O Prezent mereu in ginduriie şi inimile noastre, acum la 2 ani de la dureroasa despărţire de iu­bitul nostru soţ, tată, socru şl bunic NICOLAE FINTA li adu­cem im cald omagiu de dragoste şi recunoştinţă. Soţia şi copiii cu fam iliile. (17000)

# Consiliul dc administraţie al întreprinderii „Unirea** Cluj- Napoca îşi exprim i nemărginita durere la încetarea fulgerătoare

din viaţă a distinsului cc. DIONISIE FALAGE, fost contabil şef al întreprinderii. întreaga noastră compasiunc sinceră fa ­m iliei îndurerate. (17001)

• Sintem alături de colegul n ostru Stelian Turea în marca durere datorată pierderii tatălui drag.. Sincere condoleanţe. Cole­gii dc la Grădina „ l!o cm a “ . (U93f.) ' '

# Cu , sentimente de com pasiu­ne sintem alături de familia

Vasile papuc In marca durere pricinuită dc decesul tatălui drag. S inccrc .condoleanţe familiei în ­durerate. Familia Llviu Ruda. (1̂ 99.1)

% Sîntem alături de ing. Petec Pal la~ marea durere pricinuită dc m pariea tatălui drag. Sindi­calul I.R.E.C. (17008) '

9 Sintem alături de mătuşa şi verişorii noştri In marea durere pricinuită de moartea fu lgeră­toare a unchiului nostru drag VASILE PAPUC, Cumnata V ero- nica, Doina, Nelu, Dorel şi M a­riana Neluţu şl Alirela, lu liau. (17003)

• Au trecut 6 săptămîni triste de cind buna noastră m am ă

VERONICA RACIIIXA ne-a p ără­sit pentru ■ totdeauna. îndureraţi şi resemnaţi împreunăm m îm ile în form ă de rugăciune către c re ­ator, udind cu lacrimi sfin tu l m orm înt în -ca re se odihneşte draga noastră mamă* Fiul Ioan cu familia şi fiica luîiana cu fa ­milia. (16893)

• Cu acccaşi nemărginită d u re­re om agiem * memoria dragului nostru ROMUL OCOLIŞAN d e la a cărui trcccre în eternitate se Împlinesc patru ani. Familia* (16903) . •.' ; 1 .__________

• S c . îm plinesc 6 săptămîni de cind a plecat din m ijlocul n o s -

. tru dr. ALMA MOHORA POPOV1CIU. .. Mulţumim tuturor celor, care au fost şi sint m ereu alături de noi. Familia. (16G97)

# Readticcm in memoria celor care i-au ^cunoscut că se îm p li­nesc G săptămîni de îa încetarea din viaţă a dragilor noştri EMIL Şi ExMILIA TKUŢA. Fam ilia şi prietenii. (16738) ;

• Sinlem alături de colegu l nostru JASKO FERENC în m area durere ' datorată pierderii tatălui drag. Colegii „d in . staţia p ilot şi secţia cercetare preparări dinI.C.P.M.S.N. Cluj. (16993)

# Azi, cţnd ar fi trebuit să-l 6pun£ dragului nostru FAXICA, la cei 38 de ani „L a mulţi ani"*, soarta , ne face să-i spunem ^Fie-ţi ţărîna uşoară^ Familia îndurerată. (16991)

| Aducem un ultim omagiu c o ­legului nostru JÂSKO FR.\NCISC, care u c-ă părăsit printr-o m oarte fulgerătoare. Sintem alături de familia greu încercată. Colegii de la L iceu l' industrial „G . Coşbuc44. (16965) • __________•

♦ Sintem alături de % colegul nostru inginer Mihai Fontu şi întreaga familie in marea durere pricinuită de disparţia tragică şi

prematură a fratelui PETRE FONTU, şef de rubrică la secţia culturală a 'S tu d iou lu i teritorial dc radio Tirgu Mureş. Prietenii de la î.C.C. Farmaceutice Cluj. (16973) ‘ ‘

0 Sintenj alături de colegul nostru Sziiagy râu l şi familia sa în aceste clipe grele cind sc des­parte de mama lui dragă. S ince­re condoleanţe. Colegii de m uncă secţia 400 ^„Tehnofrig". (1SI69)

• A trecut un an da lacrimi şi durere de cînd n e - a părăsit pentru totdeauna iubitul nostru soţ şi tată VASILE CICEU. Chipul lui drag va rămîne veşnic în inimile noastre. So­ţia Nul ica Şi fiicele Alina şi Anca. (17007)

• Tristă a fost şi va râmine ziua de 2« augu-sl 1989, cind moartea ne­miloasă l-a smuls din mijlocul nos­tru pe cel mai bun sot Şi tată. Nici lacrimile, nici timpul şi nimic din frumuseţea acestei, vieţi nu pot min- gîla sutleiuî nostru trist şi Îndure­rat la îm plinirea unui an de la de­cesul iubitului nostru soţ, tată. fiu*

frate, unchi şi cumnat TEODOR NACIU din Turda. Sufletul său bun şi dragostea cu care\ne-a Înconjurat nu le vom uHa niciodată. Familia în­durerată. (16916)

• Sîntem alături de familia ing- Fonlu în marea durere pricinuit*de moartea tragică a redactorului

PETllE FONTU, om de aleasă cultură. Colectivul Al- creaţie I.T. „Som eşul11. (16943) t

• Sincere condoleanţe • familie* tchim, Oficiul de calcul I.E.î.A. (16978) ,

eOf.EUlL'L DE REDAOŢIE> Ule «Han (redactor Sen, Dan Rcbrcunu (fcdacloi jei adjunct). Traian Bara (se-, crfla/ gpjiifal de rodncţlf). Vale; Chiorcnnn. Emil Luea, Ion Ra«.

’ BEBA0ŢlAi fiu], str Sa poca nr. »#• (TELEFffiANE: 1-16-32 (redactor şcf)i 1-T3-07 (redactor se i adjuhet şî secreta rla tu] de redacţia)! 1-7J-1» (secţia culturală)! 1-73-07 (secţia probi a ras social- econom!ce)t 1-71-DO (secţia probleme celăţeneîti)) I-Î3-M (atlrninistraţia eiarulul). Mica publi­

citate sa prlmest» totr» orei» 10—16, *t». Hapocs nr. 19 (la parter). Sîmbăta $1 duminica închis.