MM] „SOCIETATEA ZIARIŞTILOR DIN...

4
ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEJUl CLUJ ANUL II. NIt. 111 MARŢI 8 MAI 1990 4 PAGINI 30 HAVI v După dezbateri îndelungate: S-A MM] „SOCIETATEA ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA” La sfîrşitul săptămînii trccute s-a des- făşurat, îa Poiana Braşov, primul Con- gres al „Societăţii ziariştilor din Româ- nia", 180 de reprezentanţi din toate ju- deţele ţării au adoptat Statutul unei societăţi de tip sindical, menit să apere interesele tuturor jurnaliştilor, indife- rent de culoare politică, orientare, crez religios, naţionalitate sau apartenenţă etnică. ' Iată secvenţe din , PRIMA ZI A LUCRARILOU Fenomenul de mare explozie jurnalis- tică de după Revoluţie şi-a găsit expre - sia^ în împuternicirea unor delegaţi ca- re "s-au constituit şi afiliat în sindicate la diferite nivele, atît în teritoriu, cît şi în municipiul Bucureşti. Lume multă, opinii diferite, nu de puţine ori diver- gente, care'şi-au găsit însă consensul după dezbateri îndelungate. Foarte plastic, domnul Florin Crisbăşan, pri- marul judeţului Braşov, a urat, în des- chiderea lucrărilor Societăţii, îndemnul la desfăşurarea «ostilităţilor* sub „sem- nul bradului". „Acest lucru este inevi- tabil — a spus domnia sa — pentru că aici, în Poiană, bradul este regele nem- ţilor*. Pînă la urmă aşa a şi fost, bra- dul aducînd în inimi sentimentul de tî- năr şi, mai ales de veşnic tînăr, în aşa fel încît Societatea, căreia i s-au pus baze, sperăm temeinice, să fie un orga- nism viabil, care să se adapteze tuturor voinţelor şi dorinţelor într-ale jurnaliş- ticii. Statutul s-a dezbătut punct cu piinct şi după opinia multor participanţi şi Parlamentul nou creat ar avea ce să înveţe* Adicâ cum, f domnilor, . şă-.'.fie u nanîmitatc? — câ 'atunci e ceauşism, manipulare, şi altele de acest soi. Mo- . dificări, reveniri,' tribunişti, microfomşti au-luat pauză, s-au sfioşit la vodcă,, pepsi, bere, au vmîncat aperitive „pipă- rate" şi au fumat o ţigară după altele din acelaşi pachet. Şi au reuşit. S-a a- doptat un statut după care poate să funcţioneze adevărata apărare a drep- turilor gazetarilor din România. . Am răsuflat uşuraţi. De gînduri, bi- neînţeles. / A DOUA ZI A LUCRĂRILOR s-a desfăşurat sub semnul încordării. In cadrul Societăţii s-au format diferite asociaţii, uniuni etc., iar arura ar fi trebuit să se constituie şi să se adopte Statutul Uniunii Ziariştilor Profesionişti S-a început de la punctul 1.. aliniatul 1., litera I. Pe feliuţe. Tocat mărunt. „Că- ruţa*' mergea din ce în ce mai greu, scîrţîiau fălci (tinere şi foarte), mîrîiau cei • de la diferite vîrste (în sus) şi BUUUUB!!! Explozia s-a produs la punctul 7. Atestatul. Dădeau unii către alţii tot felul de argumente, dreapta era stîngace, stînga n-avea degete şi, să fim serioşi, domnilor!, cei nou veniţi au vrut să fie atestaţi genii. S-a propus o sta- giatură, cît de mică, dar să fie. Nu^ şi nu. (Opinii din pauză: „Mă duc, dom’le, la medici, că şi euştiu să recomand ul- cerotrat cînd aijhiper în aciditate. Pro- fesionist mă fac, de ce să plîngă Hipo- ,crat pe umărul vecinei*. „Păi aşa mă_ pot duce şi io pe ogoarele patriei, mă fac ţăran onorific. Că am mai avut unul şi ce de cifre minunate am auzit de la el*). i Pe scurt, ziarişti de după, vroiau să se facă ziarişti de dinainte. Şi cum cea- sul (normal) merge numai înainte ... nu s-a adoptat .nimic. Vom vedea la prima Conferinţă. ' Obstrucţie şi la votarea noului co- mitet Că nu-s-listele cu candidaţi, au apărut tot felul de ziarişti anunţaţi prin ... neparticipare. Au venit şi lis- tele s-a făcut tîrziu/ oamenii au votat, iar 25 de membri (12 din presa nebucu- reşteană. restul din presa de capitală) vor conduce destinele Societăţii. Apoi, un spectacol cu diferiţi cîntăreţi, grupul „Glissando* şi vestimentaţie nb prea au făcut să rie amintim tot de conu’ Iancu, sâracu: „Pupat toţi dar nu chiar în cafine că era bar de noapte- care se ... desfăşoară pînă-n zi. A TREIA ZI A LUCRĂRILOR La micul; dejun,-mofturi, CS nu-i-aşa, că sigur e pe dincolo. Unii au avansat ideea că se afiliază, între timp, la o mişcare nevăzută din Uagadugu. Noroc cu conferinţa de presă a dom- nului Mircea Manole, ministrul turis- mului. Om cu' vederi deosebit de largi, care a captivat asistenţa. A jalonat di- recţii, a fixat obiective ce au impresio- nat prin realismul şl onestitatea expo- zeului. - Dar despre aceasta vă va relata un alt coleg de al meu. Radu VIDA In acesl P.S. vrem să vS informăm că" domnii Sergiu Andon, Cristian Topescu şi Grigore Marian, au fost aleşi preşe- dinte, respectiv vicepreşedinţi'ai Socie- tăţii ziariştilor din România. Intre «cei 25“ a fost ales şi d-1 Emil Luca de la ziarul nostru. CU PRIVIRE LÂ COMEMORAREA ZILEI INDEPENDENŢEI Şl VICTORIEI Micrcuii. 9 Mai 1990, cu prilejul Zilei Independenţei şi Victoriei, în municipiul Cluj-Napoca se va desfăşura ^festivitatea depunerii de coroane şi jerbe de flori. Ceremonia oficială, onorurile militare şi slujba reli- gioasă vor avea Ioc la cimitirul eroilor cu înccpcrc de Ia ora 10,00. La cimitirul eroilor români şi al eroilor Revoluţiei dc la 22 Decembrie 1989 vor depune coroane: C.P.U.N. (Ju- deţ şi municipiu), primăriile (judeţ şl municipiu), M.Ap.N., Regionala C.F.R., Direcţia sanitară. Inspectora- tul- şcolar, U.J.COOP. şi întreprinderea poligrafică Pot depune coroane sau jerbe şi partidele politice, a- sociaţlile sau sindicatele care dispun de fondurile ne- cesare, precum şi alte întreprinderi şi instituţii. In dimineaţa aceleiaşi zile vor fi depuse coroanc şî jerbe do flori şi în alte puncte din municipiu. BIROUL EXECUTIV Al. C.P.U.N. AL JUDEŢULUI IN ACEST NUMĂR: INCERTITUDINE f ş< ni i.Ui-. • MUZICA — domeniu al libertăţii de expri- mare artistică • AFLAM DE LA GRUPUL DE POM- PIERI AL JUDEŢU- LUI CLUJ • Notă: DISTRACŢIE PENTRU... 500 l.EI (pagina a III-a) • Rubrica: SPORT (pagina a II-a) PRECIZARE Articolul .Ministerul dc Interne şi Ministerul Apărării Naţionale în spatele cortinei de fier*, din revista „ATLAS — CLUJUL LIBFR", nr. mai 'semnat 4* Vasile Cata, no are niri o legătură cu dl. col. (r.) Vasile Caia. REDACŢIA «ATLAS — CLUJUL LIBER* Profund impresionaţi de umanismul Operaţiunii „SATELE ROMANEŞTI*, locuitorii satului Nădăşel şi ai comunei Gîrbău, judeţul Cluj, aduc pe această cale cele raai calde mulţumiri locuitorilor comunei BEUIîOING din BELGIA pentru ajutoarele umani- tare constînd într-o mare cantitate de medicamente, materiale sanitare, cărţi pentru şcoli şi cadouri pen- tru elevi, oferite prin cei 8 reprezentanţi veniţi In România. Locuitorii comunei îşi exprimă, totodată, speranţa în adîncirea şl întărirea relaţiilor de cola- borare cu comuna belgiană. MULŢUMIM BELGIAI LITUaGHIE ARHIEREASCĂ în viitorul Parc al Primăverii din car- tierul Mănăştur s-a desfăşurat duminică o impresionantă slujbă arhierească, la care au participat mii de credincioşi or- todocşi din municipiul Cluj-Napoca, re- prezentanţi ai organelor şi instituţiilor centrale şi locale. Sfîntă liturghie a fost oficiată de înalt Prea Sfinţitul Arhiepis- cop Teofil Herineanu, împreună cu Prea Sfinţitul Episcop Vicar Iustinian Chira Maramureşanul al Arhiepiscopiei .Orto- doxe Române a Vadului, Feleacului şl Clujului şi un sobor de preoţi. Cu acest prilej s-a aşezat şi s-a sfinţit piatra do temelie â unei noi şî monumentale bise- rici ortodoxe cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel*, aparţinînd Parohiei or- todoxe Mănăştur-II. Evenimentul ars deosebite semnificaţii în contextul situa- ţiei actuale, oferind un răspuns concret întrebărilor pe care şi le pun mii şi mii de oameni dezorientaţi de neînţelegerile şi contradicţiile care caracterizează viaţa social-politiră şi spirituală a ţării. Cre- dinţa în Dumnezeu să fie farul călăuzi- tor al minţilor şi sufletelor noastre este îndemnul adresat de biserică, româ- nilor. (c.v.) ~ Ce s-a întîmplat cu semnăturile greco-catoliciior ? ln prima duminică de după Revoluţia din De- cembrie, mai mulţi, eno- riaşi greco-catolici , am participat la slujba reli- gioasă de lâ biserica din strada Universităţii. La sfîrşitul sfintei liturghii a apărut doamna Doina Cornea (Iuhas) şi ne-a pretins să ne înscriem pe nişte coli albe, aduse de dînsa, numele, prenumele şi adresa, spunîndu-ne că vrea le folosească > pentru aflarea numărului de enoriaşi români greco- catolici din Cluj. Dorim ştim dacă semnăturile noastre au fost folosite pentru acest scop sau au avut o altă destinaţie, întrucît noi nu am fi, sub nici o formă, de acord ca în numele nostru să se facă politică. Sîntem oameni credincioşi şi nu susţinători ai - vre - unui partid sau altul. ' Un gţup de credincioşi greco-catolid Promisiuni ale viitoarei societăţi de consum Abia am ieşit din întu- necimea fără speranţă a „anilor de aur*, şi ne lă- săm mîngîiaţi de zorii lu- minoşi iai epocii de consum. Iată cîteva argumente. Nu de mult, la Televiziune am putut admira eleganţa în vorbe şi, comportare a unui reprezentant al companiei independente LAR, in timp ce, în fundalul imaginilor, se profilau siluetele inte- resante ale unor avioane şi elicoptere. Despre unele din ele am aflat că au fă- cut parte din vestita flotilă prezidenţială. Cum au â- juns, împreună cu alte ae- ronave, la compania inde- pendentă LAR, nu ni s-a spus. Nici nu-i atît de im - portant. Esenţial rămine faptul că, de acum înainte, vom putea călători noi eu acele avioane şi elicoptere. Oamenii de afaceri străini, în primul rînd, dar ş» ro mâni — carp deocamdată nu prea există. Şocul a ve- nit însă la aflarea preţului viitoarelor călătorii. Din a- titudinca personajului in- tervievat am dedus, cu o clipă înainte de rostirea vorbelor, că preţul călăto- riilor este cam piperat. Iar cînd vorbele au ieşit din gura Iui a venit şl şocul: la elicoptere, ora de zbor cos- tă 11 mii lei. Adică un preţ absolut inaccesibil pentru călătorii-români. Am încercat o coasobrs cîteva seri mai tîrziu, cînd Televiziunea ne-a prezen- tat „alţi emisari* ai epocii de consum, adunaţi într-o expoziţie de aparate radio şi televizoare străine. Mărci dintre cele mai ves- tite pot fi admirate în ex- poziţia respectivă. La afla- rea preţului, aceeaşi lovi- tură.dură: un aparat de ra- dio costă de la 10.000 lei în sus (ce sus o fi şi ăsta), iar un televizor color — de la 20.000 spre 30.000 sau 40.000 lei. Desigur, avem alterna- tiva consolării cu gîndul că nu-i obligatoriu să călă- torim cu avioanele şi eli- copterele companiei inde- pendente LAR sau să cum- părăm aparate de radio ori televizoare color cu aseme- nea preţuri. Dar nu putem să nu ne întrebăm cine va beneficia de ele. Cel puţin deocamdată (ar fi un răs- puns), doar cei care au a- vut bani şi pînă acum. A- ceeaşi care, aşa cum arăta un economist, vor putea să cumpere şi acţiuni ale vii- toarelor societăţi industria- le, comerciale, de turism etc. Sâ nu uităm însă liber- tatea cuvîntului scris sau spus. Prima treaptă spre libertatea adevărată, după care am tînjit atit în ae- rul el luminos ne scăldăm ca în mult rîvnitele ape a- le mărilor Sudului. Orici- ne poate spune ce şi undo doreşte. Chiar dacă se is- că certuri aprinse întră susţinătorii unui partid şi aderenţii altuia. în Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca, de exemplu, s-au produs unele altercaţii intre gru- puri de tineri cate dogesc lucruri diferite. Să sperăm că tinerii resp“';tvi ,e vor limita la argumente ver- bale şi nu vor tre<x la al- tele, m ai... contondente. Pot urma exemplul elegant al gazetarilor, care se în- jură în cuvinte scrise pe hîrtia răbdătoare cu toată lumea. Un nrăin în trecere prin oraşui nostru spunea: în Apus nimeni nu te în- treabă cu cine votezi şi cîţi bani cîştigi. Am putea şi noi să ne o-rcidentalizăm mai repede, evitînd- în dis- cuţiile cu prieteni, iubite, simple cunoştinţe, să între- băm cu cine vor vota. Par- tea a doua a întrebării t#i e cazul să o mai punem. Gei care trăiesc din salariu cîştigâ cam tot atît ca pî- nă arum. Ceea ce nu în- seamnă că nu putem discu- ta altceva şi. mai ales, făuri planuri extraordina- re. Libertatea cuvîntului este ea o baie în apelo calde ale mărilor Sudului, văzute acum şi probabil mulţi ani de aici înainte doar în filmele pe caro aş- teptăm să le transmită Te- leviziunea Română Liberă, Vaier CIIIOKEAÎţî* //

Transcript of MM] „SOCIETATEA ZIARIŞTILOR DIN...

Page 1: MM] „SOCIETATEA ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA”dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64798/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1990... · ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEJUl CLUJ

ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI

PUBLICE DIN JUDEJUl CLUJ

ANUL II. NIt. 111

M ARŢI8 MAI 1990

4 PAGINI 30 HAVI

v După dezbateri îndelungate:

S-A MM] „SOCIETATEA ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA”La sfîrşitul săptămînii trccute s-a des­

făşurat, îa Poiana Braşov, primul Con­gres al „Societăţii ziariştilor din Româ­nia", 180 de reprezentanţi din toate ju ­deţele ţării au adoptat Statutul unei societăţi de tip sindical, m enit să apere interesele tuturor jurnaliştilor, indife­rent d e culoare politică, orientare, crez religios, naţionalitate sau apartenenţă etnică. '■ Iată secvenţe din ,

PRIM A ZI A LUCRARILOU

Fenomenul de mare explozie jurnalis­tică de după Revoluţie şi-a găsit expre­sia ̂ în împuternicirea unor delegaţi ca­re "s-au constituit şi afiliat în sindicate la diferite nivele, atît în teritoriu, cît şi în municipiul Bucureşti. Lum e multă, opinii diferite, nu de puţine ori diver­gente, care 'ş i-au găsit însă consensul după dezbateri îndelungate. Foarte plastic, domnul Florin Crisbăşan, pri­marul judeţului Braşov, a urat, în des­chiderea lucrărilor Societăţii, îndemnul la desfăşurarea «ostilităţilor* sub „sem­nul bradului". „Acest lucru este inevi­tabil — a spus domnia sa — pentru că aici, în Poiană, bradul este regele nem ­ţilor*. Pînă la urmă aşa a şi fost, bra­dul aducînd în inimi sentimentul de tî­năr şi, mai ales de veşnic tînăr, în aşa fel încît Societatea, căreia i s-au pus baze, sperăm temeinice, să fie un orga­nism viabil, care să se adapteze tuturor voinţelor şi dorinţelor într-ale jurnaliş- ticii. Statutul s-a dezbătut punct cu piinct şi după opinia m ultor participanţi şi Parlamentul nou creat ar avea ce să înveţe* Adicâ cum, f dom nilor, . şă-.'.fie u nanîmitatc? — câ 'atunci e ceauşism, manipulare, şi altele de acest soi. M o- . dificări, reveniri,' tribunişti, m icrofomşti au -luat pauză, s-au sfioşit la vodcă,, pepsi, bere, au vmîncat aperitive „pipă­rate" şi au fumat o ţigară după altele din acelaşi pachet. Şi au reuşit. S-a a - doptat un statut după care poate să funcţioneze adevărata apărare a drep­turilor gazetarilor din România. .

Am răsuflat uşuraţi. De gînduri, bi­neînţeles. /

A DOUA ZI A LUCRĂRILORs-a desfăşurat sub semnul încordării. In cadrul Societăţii s-au format diferite asociaţii, uniuni etc., iar arura ar fi trebuit să se constituie şi să se adopte Statutul Uniunii Ziariştilor ProfesioniştiS-a început de la punctul 1.. aliniatul 1., litera I. Pe feliuţe. Tocat mărunt. „Că­

ruţa*' mergea din ce în ce mai greu, scîrţîiau fălci (tinere şi foarte), mîrîiau cei • de la diferite vîrste (în sus) şi BUUUUB!!! Explozia s-a produs la punctul 7. Atestatul. Dădeau unii către alţii tot felul de argumente, dreapta era stîngace, stînga n-avea degete şi, să fim serioşi, domnilor!, cei nou veniţi au vrut să fie atestaţi genii. S-a propus o sta- giatură, cît de mică, dar să fie. Nu ̂şi nu. (Opinii din pauză: „M ă duc, dom ’le, la medici, că şi e u ştiu să recomand ul- cerotrat cînd aijh iper în aciditate. Pro­fesionist mă fac, de ce să plîngă Hipo- ,crat pe umărul vecinei*. „Păi aşa mă_ pot duce şi io pe ogoarele patriei, să mă fac ţăran onorific. Că am mai avut unul şi ce de cifre minunate am auzit de la el*).

i Pe scurt, ziarişti de după, vroiau să se facă ziarişti de dinainte. Şi cum cea­sul (normal) merge numai înainte . . . nu s-a adoptat .nimic. Vom vedea la prima Conferinţă.

' Obstrucţie şi la votarea noului co ­m itet Că nu-s-listele cu candidaţi, că au apărut tot felul de ziarişti anunţaţi prin . . . neparticipare. Au venit şi lis­tele s-a făcut tîrziu/ oamenii au votat, iar 25 de membri (12 din presa nebucu- reşteană. restul din presa de capitală) vor conduce destinele Societăţii. Apoi, un spectacol cu diferiţi cîntăreţi, grupul „Glissando* şi vestimentaţie nb prea au făcut să rie amintim tot de conu’ Iancu, sâracu: „Pupat toţi dar nuchiar în cafine că era bar de noapte- care se . . . desfăşoară pînă-n zi.

A TREIA ZI A LUCRĂRILORLa micul; dejun,-m ofturi, CS nu-i-aşa,

că sigur e pe dincolo. Unii au avansat ideea că se afiliază, între timp, la o mişcare nevăzută din Uagadugu.

Noroc cu conferinţa de presă a dom­nului Mircea Manole, ministrul turis­mului. Om cu' vederi deosebit de largi, care a captivat asistenţa. A jalonat di­recţii, a fixat obiective ce au impresio­nat prin realismul şl onestitatea expo­zeului. -

Dar despre aceasta vă va relata un alt coleg de al meu.

Radu VIDA

In acesl P.S. vrem să vS informăm c ă " domnii Sergiu Andon, Cristian Topescu şi Grigore Marian, au fost aleşi preşe­dinte, respectiv vicepreşedinţi'ai Socie­tăţii ziariştilor din România. Intre «cei 25“ a fost ales şi d-1 Emil Luca de la ziarul nostru.

CU PRIVIRE LÂ COMEMORAREA ZILEI

INDEPENDENŢEI Şl VICTORIEIM icrcuii. 9 Mai 1990, cu prilejul Zilei Independenţei

şi Victoriei, în municipiul Cluj-Napoca se va desfăşura ^festivitatea depunerii de coroane şi jerbe de flori.

Ceremonia oficială, onorurile militare şi slujba reli­gioasă vor avea Ioc la cimitirul eroilor cu înccpcrc de Ia ora 10,00.

La cimitirul eroilor români şi al eroilor Revoluţiei dc la 22 Decembrie 1989 vor depune coroane: C.P.U.N. (Ju­deţ şi municipiu), primăriile (judeţ şl municipiu), M.Ap.N., Regionala C.F.R., Direcţia sanitară. Inspectora­tul- şcolar, U.J.COOP. şi întreprinderea poligrafică

Pot depune coroane sau jerbe şi partidele politice, a- sociaţlile sau sindicatele care dispun de fondurile ne­cesare, precum şi alte întreprinderi şi instituţii.

In dimineaţa aceleiaşi zile vor fi depuse coroanc şî jerbe do flori şi în alte puncte din municipiu.

BIROUL EXECUTIV A l. C.P.U.N. AL JUDEŢULUI

IN ACEST NUM ĂR:

INCERTITUDINE fş< n i i.Ui-.

• MUZICA — domeniu al libertăţii de expri­mare artistică

• AFLAM DE LA GRUPUL DE POM ­PIERI AL JUDEŢU­LUI CLUJ

• Notă: DISTRACŢIE P E N T R U ... 500 l.EI

(pagina a III-a)

• Rubrica: SPORT(pagina a II-a)

PRECIZARE Articolul .Ministerul

dc Interne şi Ministerul Apărării Naţionale în spatele cortinei de fier*, din revista „A TLAS — CLUJUL LIBFR", nr.

mai 'semnat 4* Vasile Cata, no are nirio legătură cu dl. col. (r.) Vasile Caia.

REDACŢIA «A TLA S— CLUJUL LIBER*

Profund impresionaţi de umanismul Operaţiunii „SATELE ROMANEŞTI*, locuitorii satului Nădăşel şi ai comunei Gîrbău, judeţul Cluj, aduc pe această cale cele raai calde mulţumiri locuitorilor comunei BEUIîOING din BELGIA pentru ajutoarele umani­tare constînd într-o mare cantitate de medicamente, materiale sanitare, cărţi pentru şcoli şi cadouri pen­tru elevi, oferite prin cei 8 reprezentanţi veniţi In România. Locuitorii comunei îşi exprim ă, totodată, speranţa în adîncirea şl întărirea relaţiilor de cola­borare cu comuna belgiană. M ULŢUMIM BELGIAI

LITUaGHIE ARHIEREASCĂîn viitorul Parc al Primăverii din car­

tierul Mănăştur s-a desfăşurat duminică o impresionantă slujbă arhierească, la care au participat mii de credincioşi or­todocşi din municipiul Cluj-Napoca, re­prezentanţi ai organelor şi instituţiilor centrale şi locale. Sfîntă liturghie a fost oficiată de înalt Prea Sfinţitul Arhiepis­cop Teofil Herineanu, împreună cu Prea Sfinţitul Episcop V icar Iustinian Chira Maramureşanul al Arhiepiscopiei .Orto­doxe Române a Vadului, Feleacului şl

Clujului şi un sobor de preoţi. Cu acest prilej s-a aşezat şi s-a sfinţit piatra do temelie â unei noi şî monumentale bise­rici ortodoxe cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel*, aparţinînd Parohiei or­todoxe Mănăştur-II. Evenimentul ars deosebite semnificaţii în contextul situa­ţiei actuale, oferind un răspuns concret întrebărilor pe care şi le pun mii şi mii de oameni dezorientaţi de neînţelegerile şi contradicţiile care caracterizează viaţa social-politiră şi spirituală a ţării. Cre­dinţa în Dumnezeu să fie farul călăuzi­tor al minţilor şi sufletelor noastre — este îndemnul adresat de biserică , româ­nilor. (c.v.) ~

Ce s-a întîmplat cu semnăturile greco-catoliciior ?ln prima dum inică de

după Revoluţia din De­cembrie, mai m ulţi, eno­riaşi greco-catolici , am participat la slu jba reli­gioasă de lâ biserica din strada Universităţii. La sfîrşitul sfintei liturghii a apărut doam na Doina Cornea (Iuhas) şi ne-a pretins să ne înscriem pe

nişte coli albe, aduse de dînsa, numele, prenumele şi adresa, spunîndu-ne că vrea să le folosească > pentru aflarea numărului de enoriaşi români greco- catolici din Cluj.

Dorim să ştim dacă semnăturile noastre au fost folosite pentru acest scop sau au avut o altă

destinaţie, întrucît noi nu am fi, sub nici o formă, de acord ca în numele nostru să se facă politică. Sîntem oameni credincioşi şi nu susţinători ai - vre­unui partid sau altul.

' Un gţup de credincioşi greco-catolid

Prom isiuni a le v iito a re i s o c ie tă ţi d e consum

Abia am ieşit din întu­necimea fără speranţă a „anilor de aur*, şi ne lă­săm mîngîiaţi de zorii lu­minoşi iai epocii de consum. Iată cîteva argumente. Nu de mult, la Televiziune am putut admira eleganţa în vorbe ş i, comportare a unui reprezentant al companiei independente LAR, in timp

■ ce, în fundalul imaginilor, se profilau siluetele inte­resante ale unor avioane şi elicoptere. Despre unele din ele am aflat că au fă­cut parte din vestita flotilă prezidenţială. Cum au â- juns, împreună cu alte ae­ronave, la compania inde­pendentă LAR, nu ni s-a spus. Nici nu-i atît de im­portant. Esenţial rămine faptul că, de acum înainte, vom putea călători noi eu acele avioane şi elicoptere. Oamenii de afaceri străini, în primul rînd, dar ş» ro mâni — carp deocamdată nu prea există. Şocul a ve­nit însă la aflarea preţului viitoarelor călătorii. Din a- titudinca personajului in­tervievat am dedus, cu o clipă înainte de rostirea vorbelor, că preţul călăto­riilor este cam piperat. Iar cînd vorbele au ieşit din gura Iui a venit şl şocul: la elicoptere, ora de zbor cos­tă 11 mii lei. Adică un preţ absolut inaccesibil pentru călătorii-rom âni.

A m încercat o co a so b rs

cîteva seri mai tîrziu, cînd Televiziunea ne-a prezen­tat „alţi emisari* ai epocii de consum, adunaţi într-o expoziţie de aparate radio şi televizoare străine. M ărci dintre cele mai ves­tite pot fi admirate în ex­poziţia respectivă. La afla­rea preţului, aceeaşi lovi­tură.dură: un aparat de ra­dio costă de la 10.000 lei în sus (ce sus o fi şi ăsta), iar un televizor color — de la 20.000 spre 30.000 sau 40.000 lei. Desigur, avem alterna­tiva consolării cu gîndul că nu-i obligatoriu să călă­torim cu avioanele şi eli­copterele companiei inde­pendente LAR sau să cum­părăm aparate de radio ori televizoare color cu aseme­nea preţuri. Dar nu putem să nu ne întrebăm cine va beneficia de ele. Cel puţin deocamdată (ar fi un răs­puns), doar cei care au a- vut bani şi pînă acum. A- ceeaşi care, aşa cum arăta un economist, vor putea să cumpere şi acţiuni ale vii­toarelor societăţi industria­le, comerciale, de turism etc.

Sâ nu uităm însă liber­tatea cuvîntului scris sau spus. Prima treaptă spre libertatea adevărată, după care am tînjit a t it în ae­rul el luminos ne scăldăm ca în mult rîvnitele ape a- le mărilor Sudului. Orici­ne poate spune ce şi undo

doreşte. Chiar dacă se is­că certuri aprinse întră susţinătorii unui partid şi aderenţii altuia. în Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca, de exemplu, s-au produs unele altercaţii intre gru­puri de tineri cate dogesc lucruri diferite. Să sperăm că tinerii resp“ ';tvi ,e vor limita la argumente ver­bale şi nu vor tre<x la al­tele, m a i . . . contondente. Pot urma exemplul elegant al gazetarilor, care se în­jură în cuvinte scrise pe hîrtia răbdătoare cu toată lumea. Un nrăin în trecere prin oraşui nostru spunea: în Apus nimeni nu te în­treabă cu cine votezi şi cîţi bani cîştigi. Am putea şi noi să ne o-rcidentalizăm mai repede, evitînd- în dis­cuţiile cu prieteni, iubite, simple cunoştinţe, să între­băm cu cine vor vota. Par­tea a doua a întrebării t#i e cazul să o mai punem. Gei care trăiesc din salariu cîştigâ cam tot atît ca pî­nă arum. Ceea ce nu în ­seamnă că nu putem discu­ta altceva şi. mai ales, făuri planuri extraordina­re. Libertatea cuvîntului este ea o baie în apelo calde ale mărilor Sudului, văzute acum şi probabil mulţi ani de aici înainte doar în film ele pe caro aş­teptăm să le transmită Te­leviziunea Română Liberă,

Vaier CIIIOKEAÎţî*

/ /

Page 2: MM] „SOCIETATEA ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA”dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64798/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1990... · ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEJUl CLUJ

PÂGîMA 2

Xln nou puncl preţios pierdut pc tem i propriu

„ L T - F . C . M . B R A Ş O V 0 - 0

De fapt, acest egal pe te­ren propriu în'faţa echipei din Braşov poate fi consi-

.derat un nou insucces a lui „V ", avînd în vedere si­tuaţia ei precară din clasa­ment. ' Cauzele sint rnai multe, . rinele cunoscute mai demult, dar, din păca­te, nereţolvate încă. Con­ducerea tehnică a echipei poate invoca faptul, şi pe bună dreptate, că tn acest meci nu a putut: trimite în teren cea mai bună forma­ţie, datorită absenţelor din compartimentul defensiv, fiind obligată să-l foloseas­că pe Suciu, jucător cu o tehnicitate deosebită, cere­bral, excelent dispecer ţi cu abilitate in finalizare, în apărarea imediată şi nit in faţă, pentru a limpezi şi da consistenţă ofensivei e- chipel sale. In fine, intr-o oarecare măsură, se poate invoca ţi lipsa de. şansă, mai ales dacă avem în v e ­dere bara din min. 88 a

' l u i Biro, care putea închc- ia definitiv conturile. Dar, dacă e să fim drepţi — şi trebuie să fim — „U “ nu. s-a arătat cu nimic superi­oară partenerei sale de î n ­trecere ţi după desfăşura­rea de ansamblu a meciu­lui acest egal ni se pare cel-puţin echitabil. Pentru că, aşa cum spuneau mulţi

- din cei care au Ia inimă a-- ceasta echipa studenţească

de mare tradiţie in fotba­lul românesc, ca să c îştiffi mai trebuie să şi joci fot­bal. Ori, dacă avem in ve ­dere faptul că într-un in­terval de timp foarte scurt „V “ se află la al treilea an­trenor, ne putem da lim­pede scârna că ea nu '• are, la ora actuală, o concepţie clară, personală de joc, că iot ce poate fi trecut în contul reuşitelor se dato- reşte elanuluii, 'sclipirilor . de moment ale unor jucă­tori sau şansei. Duminică, din toate acestea, am văzut prea puţin sau, , fn orice iaz, insuficient pentru o victorie in faţa unei echi­

pe superioare din toate a- ceste puncte de vaiere. ca­rc, zicem noi, îşi confirmă locul in clasament şi m:ii ales faptul că antrenorul ■ Anescu, fie în calitate ite secund, fie în cca de prin­cipal, ca şi acum, se «Hă de atîţia ani în preajma acestei echipe. . .

Clujenii au început moi decişi acest meci şi. în niin.5 Biro a expediat primul şut pe poartă, pentru ca peste un minut Muntean să obţină şi primul corner al echipei sale şi al parti­dei, ambele rămase fără rezultat. Tot Biro va în­cerca în două rînduri (min. 11) vigilenţa portarului braşovean, pentru ca .apoi să facem şi prima consta­tare privind modul in ca­re încep să decurgă ostili­tăţile: ritm lent din partea

: lui „U “, fără acele demar­cări carc se impuneau pentru dislocarea apărării oaspeţilor, carc, dc altfel, stau cu întregul bloc „îa

■cutie", pentru a specula posibilitatea unui contra­atac tăios sau o greşeală a defensivei clujene. Şi <x* ceasta le-o oferă, am zice,eu destulă generozitate: inmin. ÎS Nedelceanu a re­luat peste poartă o minge respinsă dc Prunea tn faţa careului de 16 m ; în ruin. 20, în urma unei lovituri de pe partea stîrigă a atci-, cului braşovean executată de Barbu, portarul clujean a fost obligat să respingă în c o rn e r ... Clujenii simt pericolul şi: in min. 24 - a- sistăm la prima .fază cu adevărat frumoasă: contra^ atac,clujean pe partea stin­gă purtat de Dochia, cen­trare impecabilă a acestuia

i pe partea dreaptă şi Kadar. reia în bară. Finalul repri­zei aparţine, insă braşove­nilor, care în min. 29 şi 30 au posibilitatea să modifi-

• ce tabela de marcaj, mai întîi prin Ghergu, care a şutat senzaţional dar, prin­tr-o robinsonada asemănă-.

dK-

<1 d ebll- CU (lidiVtn

toarc. Primea a-returnat, fi ap'ji prin Andraşi, carc fi şutat năpraznie în bara! Braşovenii ifi mai trec . in cont o bună ocazie, în. maj. 35, cînd' slalomul lui Dra­gon fl fost stopat mare greutate de apărarea

■ jeană.Repriza d ‘ doua

Uit, ca şi prima clujene, Comuncscu reu­şind cu destulă diiicvltate să .sedată..balonul de pe li­nia porţii (min. 4C>), Gy'jr- fi iroseşte şi el c bună oca- ' zie in min. 53, ca şi l ar.nr, care. a reluat pe lingă dţn- tr-o excelentă poziţie (min. 57). pentru ca jocul să se echilibreze, ba rnai mult, să ne aducă în prim- plan. echipa oaspete, mai ordonată tactic, mai proas­pătă din punct de vedere fizic.' tn acest context Barbu ratează o imensă o- cazie (cap de la numai cîţ'- va metri, dar Prunea reu ­şeşte să reţină pe linia.

■ porţii)- Studenţii forţează, totuşi, Suciu■ vine mereu in 'faţă şi asta se vede prin două ocazii ratate de „U", pentru ca meciul să aibă un final dramatic, ne gîn­dim, desigur, la amintita bară a lui Biro din min. 88. Şi meciul se termină nedecis, iar situaţia lui „17“ devine un pic şi mai dramatică. Să sperăm, totuşi, pentru că aşa ne-am

■ cam obişnuit de la o vre­me . . .

Brigada de arbitri con-■ dusă de Adrian Moroianu

(Ploieşti), G. Enescu (Bucu­reşti) şi V. Banu (Zalău) a condus corect; următoarele formaţii: Prunea:— Jenei, ' Neamţu, ~~ Suciu,

- G y S r f i— R. Sabo, Zanc,. Biro. — Kadar, Muntean,

Dochia -; (Corpodean, min. 75); F ,C .M .-BR A ŞO V : San­ta, - - ' . Comânescu, Mgldd- van, Patru, Ghergu ■—■ Bar-

.- bu, Nedelcearu, Drăgan —1 j •• ir'ti__*?/>!

C.S.Ş. Viitorul Cluj — campioană naţionafă Fotografia: Ioan I.ESPUC

Andraşi (Cigan, .min. Văidewi, Selmeşi.

70),

Traian BARA

Succcs, dc prestigiu al basehetbaliştilor juniori

C.S.Ş. VIITORUL CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ• Gheorghe Mureşan — coşgeler şi cel mai bun pivot

Săptămîna trecută, de miercuri pînă duminică, Sala sporturilor a fost gazda turneelor finale ale campionatelor na­ţionale de baschet rezervate junorilor I (fete .şi băieţi), la care au participat cele mai bune şase echipe, calificate în ur­ma fazelor de zonă. Spectatorii prezenţi la aceste atractive şi disputate întreceri, au urmărit cu un interes aparte compe­tiţia masculină, în care erau antrenafi sportivii clujeni, reprezentanţi ai C.S.S. Viitorul, cu şanse reale în lupta pentru titlu. Mai mult, în rîndul lor evolua pi­votul Gheorghe Mureşan (2,22 m), care s-a numărat recent printre cei care au decis calificarea României pentru Cam­pionatul European de juniori, competi­ţie desfăşurată în oraşul Iraklion, de pe Insula Creta. Tinerii baschetbalişti clu­jeni, pregătiţi cu pasiune şi competenţă de antrenorii Liviu Morarii şi Mihai Cucu, au evoluat constant bine, etalînd calităţi fizice şi tehnice remarcabile, dar şi o disciplină tactică bine însuşită, folosind inteligent avantajul taliei gi­gantului ' . ' Gheorghe Mureşan. Aceste ponstatari le-am făcut în derbyul de

/ ‘sîmbătă cu Steaua ‘(principala contra-, candidată la titlu), cîştigat detaşat' dc

' c lu jen i (86—61), în care viitorii campi­oni au'etalat un joc complet, toţi spor­tivii folosiţi avînd — alături de Mure-

. şan — contribuţii majore şi în atac şi în defensivă. Gîştigind toate partidele,

G.S.S. Viitorul (director prof. Mihai Do- nea) cucereşte un mult rîvnit titlu, cu aceeaşi generaţie care anul trecut a ob­ţinut medaliile de argint la juniori II, demonstrînd încă odată seriozitatea şi profesionalismul celor ce muncesc la a- ceastă catedră, plasfnd pe Liviu Moraru printre fruntaşii acesteia. Iată şi nu­mele cam pionilor: Gheorghe Mureşan, .Andrei Ronai, Codruţ Bob, Ovidiu Crai­nic, Mihai Ţeodorescu, Vlad Sofianiuc, Cornel Geomolean, Florentin Florea, Se- bastian Sasu, Mihai Moldovan, Ovidiu

-Talpău, Bogdan Dorneanu, Octavian M oraru 'Fiorin Bozbici. Pentru presta­ţia sa remarcabilă Gheorghe Mureşan a primit cupele cuvenite coşgeterului şi

'celui mai bun pivot. Bravo'Ghiţă! Şi acum clasamentul şi rezultatele comple­te: 1. C.S.S. Viitorul 10 p. (73—46 cu C.S.S. Ploieşti, 89—44 cu S.S.S. Piteşti,' 80—04 cu C.S.S. Mediaş,. 82—62 cuC.S.S. 4. Buiui eşti, 86—G1 cu Steaua), 2. Steaua Bucurcşti 9 |>. (63—28 cu Piteşti, 62—5S cu C.S.S. 4, 80—41 cu Ploieşti, 79—76 cu" Meriaş), 3. C.S.S. M ediaş 8 p; (94—79 cu C.S.S. 4, 74—51 cu Ploieşti,; 82—65 cu Piteşti), 4. C.S.S. Piteşti -7 p. (75—72 cu C.S.S. 4, 83— 75 cu Ploieşti), 5.’ C.S.S. Ploieşti 6 p. (58—52 cu ’ C.S.S. 4), . 6. C.S.Ş. -I Bucureşti 5 p. Lâ fete titlul a revenit echipei C.S.S. Arad.

M irc e a Ion RADU

Divizia „A " de fotbal

0 E T A P Ă F Ă R Ă . . . A M Î N Ă R I

Din cele şapte partide, gazdele au terminat învingă­toare în cinci, oaspeţii într-una iar alta s-a încheiat „remiză". Steaua şi Petrolul — scorurile etapei. Rezulta­tele, clasamentul şi etapa viitoare..

F.C. Inter — Jiul 2—0 (1—0). Cite u n-gol de repri­ză, marcate în ordine, de M ajaru (min. 13) şi Zotincă

' (min. II5).• F.C./Argeş — S.C. Bacău 1—0 (0—0). Succes la limi­

tă dar extrem de preţios în lupta pentru evitarea' re­trogradării. A înscris Eduard (min. 52, din 11 metri)._ • Petrolul — „P oli" 4—0 (1—0). Ploieştenii s-au dez­

lănţuit după pauză, obţinînd un succes net. Au marcat: O. Grigore (min. 9), Manta (min. 57), C. Lazăr (min. 61) şi Catinca (min. 87). Pentru moment, timişorenii au fost stopaţi din „cursa11 pentru Cupa U.E.F.A.

• Steaua — Corvinul -1—0 (3—0). Negrău (min. 1), Muzsnai (min. 22), Hagi (min. 30, din 11 me^tri) şi I. Du­mitrescu (min. 58) — autorii cclor patru goluri steliste. Partida s-a disputat la . . . Plopeni.

• Flacăra — Universitatea Craiova 0—1 (0—0). După o repriză albă, gazdele au fost nevoite să „închine stea- <rul“ în faţa craiovenilor. Unicul gol l-a marcat Neagoe (min. 88). Prin această înfrîncere, formaţia din Moreni a intrat in „zona-cu cîr.tec“ a clasamentului şi urmează o deplasare grea ia Sportul Studenţesc . . .

• Farul — I ’.C. Bihor 4—1 (3—0). Partida — revanşă pentru ir.frîngerea din tur — a fost parafată de cons- tănţeni incă in prima repriză. Autorii golurilor: Z;ihiu - (niin. -1 şi CJ), Mustacă (min. 23 şi 41), respectiv Terheş

' (min. 04).• «1)“ — F.C.M. Braşov 0—0. Punct preţios pierdut de

de clujeni. Amănunte in cronică.• Echipele Dinamo şi Sportul Studenţesc, care în e-

tapa de duminică au .„stat", au primit automat, conform regulamentului in vigoare, victorii, cu scorul de 3—0, pentru partidele cc .le -a r fi avut de susţinut cu Victoria, respectiv F.C. Olt, desfiinţate.

„Miss Dunărea" dă lovitura do înccperc în meciul ,.U“ — F.C.M. Braşov Foto: R. SINTEJI7DK.-1 N

13. F.C. A rg.14. S.C. Bac.

9 1 15 23-30 20 8 3 14 27-43 IV

15. Jiul IC. Corvinul

262S

8 3 15 27-48 19 8 3 14 24-50 19

CLASAMENTUL

, 1. Dinam o 25 21 2 2 7C-15 442. Steaua 26 21 2 3 69-20 443. Univ. Cv. 28 17 6 5 50-20 404. F.C.M. B. 2C 12 7 7 32-35 31

8. Petrolul - 20 )2 (! 3 40-20 30

6. Sp. Stud. 26 11 4 11 34-37 267. „ l ’ oll" 25 i 1 9 37-34 258. F.C. Bih. 26 11 2 13 51-45 249. Farul 26 8 8 10 30-36 24

.10. F.C. Intor 26 10 4 12 34-35 2411. Flacăra 26 8 3 13 25-33 2112. „U « 56 7 7 12 30-53 21

Diferenţa dintre cifrc-Ie reprezentînd numărul de jo ­curi susţinute se explică astfel: Dinamo are două partide restante (cu Corvinul şi S.C. Bacău dar şi un joc în de-

.vans cu Universitatea Graiova); Steaua — deşi are un jo c restant, cu „Poli*, are o partidă în devans cu stu­denţii -craioveni ş.a.m.d. .. PROGRAM UL ETAPEI A X X V II-A (miercuri 0 mai): Jiul — Steaua (0—5), S.S. Bacău — F.C. Inter (0—3), Cor-

.vinul — Petrolul (0—6), „Poli" — Farul (2—3), F.C.M. JJraşov — Dinamo (0—4), Sportul Studentcsc — Flacăra (1—0). Universitatea Craiova — „T*J“ (0—1). In paranteze rezultatele din tur. Partida dintre Universitatea Craiova şi „U \ după' cum ne spunea duminică observatorul fe ­deral M. Pigulea, se va disputa la Drobeta Tr. Severin, „centralul- craiovean fiind suspendat pe o etapă. Stau echipele F.C. Argeş şi F.C. Bihor, care vor beneficia

Divizia „B ‘* de fotbalRAPID S-A DISTANŢAT LA 6 PUNCTE

• SERIA I: Gloria Buzău — C.S.M.- Suceava 3— 1, Şiretul Paşcani — Foresta Fălticeni 2—1, Viitorul Vaslui — Steaua Mizil 3—4, Olimpia R. Sărat — Unirea Slobo­zia 3—0, Ceahlăul P. Neamţ — Progresul. Brăila 0— 0, .C.S. Botoşani — Unirea Focşani 2— 0, „Poli" Iaşi —- A - ripile Victoria Bacău 4— 1, Otelul Galaţi — Poiana Citn- pina 3—0, Prahova C S.U. .Ploieşti — G.F.R. Paşcani' 1—0- In clasament pe primei»? trei locuri: Progresul 40,- G lo­ria 38 şi Oţelul 36 puncte. Pe ultimele patru locuri: P ra­hova 23, C.F.R. Paşcani 22, C.S. Botoşani 21 şi Viitorul 20 puncte.

• SERIA A II-A : Constructorul Craiova — Pandurii Tg. Jiu 1— 1, Mecanică Firiă Bucureşti — Autobuzul B u ­cureşti 1—0, A.S. Drobeta T. Severin — IMASA Sf. G he­orghe, 4—2, Tractorul Braşov — Sportul „30 Decembrie* ■1—2, Unirea Alba Iulia — Metalurgistul Slatina 5— 1, Chimia R. Vilcea — Gaz Metan M ediaş 4—2, Minerul Motru — IGIM Braşov 3—0, F.C.M. Caracal — M etalul Mija 2—1, C.S. Tîrgovişte — Rapid Bucureşti- I—3. în clasament pe primele trei locuri: Rapid 43, A.S. Drobeta 37 şi Unirea 32 puncte. Pe ultimele patru locuri: G a z Metan 24, IM ASA 24, C.S. Tîrgovişte 22 şi Constructorul 18 puncte. , ’ •

• SERIA A III-A : Mureşul Explorări Deva — Steaua- C.F.R. Cluj-Napoca 5—3, Electromureş Tg.. Mureş — Someşul Satu Mare 1— 0, Gloria Reşiţa — Gloria Bistri­ţa 3—2, F.C. Maramureş Baia Mare — Vagonul A r a d - 3—1, Armătura Zalău — C S.M! Reşiţa 4—2, A.S.A. P r o ­gresul Timişoara — S.F.R. Timişoara 1—3 („intr-ajuto­rare" în . . . familie).. Strungul Arad — Metalul Bocşa3—D, U.T. Arad — Chimica Tirnăveni 1—0, Olimpia.Satu Mare — A.S.A. Tg. Mureş 1— 0.

10. C.F.R. 28 11 6 11 35-46 a*CLASAMENTUL1. ai. Eistr. 2815 a 5 71-20 sn2. U.T. Arad 28 16 3 9 49-39 353. Maram. S8 13 5 10 42-23 31 i . Olimpia . 28 13 4 11 30-34 30 S. Chimica 28 12 5 11 35-35-20 #. Progresul 28 n 7 10 37-38 297. C.S.M. R. 28 12 3 11 30-42 29

' 8. Strungul 28 n 6 11 S5-30 288. Electro. 28 12 4 12 11-11 28

PROGRAMUL ETAPEI AReşiţa — A.S.A. Progresul (1

î l . A .S .A .» 28 12 5 U 47-35 3712. Vagonul 23 11 5 12 47-4313. Gl. Reşiţa 28 12 3 12 31-30 2714. Arm ătura 28 810 10 32-13 2c15. M. Bocşa 28 11 3 14 33-38 25 1.6. Som eşul 28 10 5 13 31-33 2517. M ureşul 28 6 9 13 32-60-2118. St.-C.F.R. 28 5 9 14 22-47 Î s

* A .S.A . Tg. Mureş este p e ­nalizată cu 2 puncte.X X 1 X -A (13 mai): C.S.M .

- - . —2), G loria Bistriţa — E - lectromui-e.ş (0— 0), G.F.U. — Gloria Reşiţa (1— 0), S o m e­şul — Mureşul (0— 1), Steaua-C.F.R. — FG . M aramureş

fn cTcihî- rn r̂V 'r - , ,0 0 ,,-0 . 01'- fl tTcbuit sa . '(0—5). Vagonul — Strungul (0— 1),. A.S.A. Tg. Mureş —f P n it echipele desfiinţate, Victoria, respectiv Armătura (0—2), Metalul Bocşa — U.T. Arad (l'-3 ). C h i -

mica — Olimpia (0—2). tn paranteze rezultatele din tu r .

Page 3: MM] „SOCIETATEA ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA”dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64798/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1990... · ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEJUl CLUJ

PAGINA 3

ri

L _ t *V . >.» ' *~,a .... ».

MUZICA - domeniu al libertăţii db exprimare a r t is t ic i.Concertul .muzicienilor

francezi la Gluj — E. Coff, compozitor-, Hugues Reiner, dirijor, ţi Edson. Elias, solist pian, a fost realmente o Veritabilă „demonstraţie" a libertă­ţii limbajului muzical. A - firmaţia noastră se refe­ră atît in planul com po­ziţiei, cît şi In cel al in­terpretării. Goncertul pentru pian şi orchestră de E. Coff, irtir-o eviden­tă turnură neoromantică, are o substanţă melodică expresivă, învăluită , in­tr-o armonie cu variate acorduri cromatizate, me- lodicitatea se structurea­ză pe acumulări ale dez­voltării motivelor, cu pu­ternice culminaţii de ten-

‘ s iun e.. Foarte contrastan­tă ni s-a părut partea a treia, uncie ritmicitatea structurilor fonice domi­nă asemenea unui filon dătător de energie. Mu­zica Concertului pentru pian de E. Co£f are o ex­presivitate directă, uşor înţeleasă de marele pu­blic. Pianistul Edson E- lias este stăp în pe o. teh­nică ce a pus în evidenţă nu numai agilităţile 'ma­nuale, ci şi un legato (chiar la acorduri) de o mare fineţe. încărcătura em oţională pe care. inter­pretul a dezvoltat-o face apel la caracterele simfo­nice ale interpretării, cu masive angrenări de for­ţă expresivă în momente­

le de mare culminaţie. In fifie, dirijorul Hugues Reiner a dat un „veşmînt sonor" uverturii Ia „Nun­ta Iui Figaro" de Mozart de o mare strălucire. ®u o gestică particulară,

. chiar originală am putea spune, Simfonia a V il-a de Beethoven a apărut ca o „apoteoză a dansului" cum spunea Wagner des­pre această lucrare bee­thoveniană.

Concertele muzicienilor francezi cu. Orchestra Simfonică a Filarmonicii clujene au avut multe a- plauze şi toate binemeri­tate. Ii aşteptăm la o nouă reîntîlnire muzicala.

Aurelia UNGUR

Stimate redactor şef liic Călian,Apelul unor scriitori şi artişti plastici

clujeni, apărut în ziarul dvs. din 4 mai 1990, este însoţit de următoarea preciza­re: „Publicarea acestui jtext a fost refu­zată de revista Tribuna". In calitate de redactor şef al hebdomadarului pomenit, mă văd obligat să.fac, următoarele preci­zări:

Nota despre pretinsul refuz al revistei aparţine în exclusivitate d-lui Radu Ma­re.?, redactorul şef adjunct al Tribunei ca­re, în ziua respectivă, conducea publica­ţia, subsemnatul âflîndu-se în Bucureşti la o şedinţă a Consiliului Uniunii Scriito­rilor. Fireşte, dacă d-1 Radu Mareş ar fi dorit cu adevărat să -m i'a île opinia, avea la dispoziţie numerele de telefon şi de fax la care puteam fi găsit în orice cli­pă, iar alături de d-sa, în redacţie, exis­tă un coicgiu pe care ' ar fi fost obligat să-l consulte: Prin urmare: d-1 Radu Mă- reş a scris nota, şi-a înaintat-o sieşi îa calitate de redactor şef adjunct, în ace­eaşi calitate a refuzat-o în numele redac­ţiei, şi tot d-sa, de astădatâ, în calitate de refuzat, cenzurat etc. a adus-o la cu­noştinţa cititorilor ziarului dvs. pentru a-i convinge probabil cît de troglodit po­litic este cel ce, cu două luni şi ceva în urmă, a semnat, din proprie iniţiativă, de­

cizia de numire a d-lui Radu Mareş în funcţia pe care o deţine. Căci, dacă ar fi avut o altă opinie despre subsemnatul — şi probabil despre colegii săi de redacţia în urma convorbirii telefonice avute, convorbire în care s-a convins că n-am absolut nimic împotriva publicării Apelului pomenit, i-ar fi fost suficient un simplu telefon Ia tipografie pentru a-şi retracta nota. Mai mult: dacă d-1 Radu Mareş ar fi citit cu bunăvoinţă nurnăi'ul Tribunei aflat sub tipar ar fl descoperit cîteva interviuri cu liderii diri ■ Gluj ai principalelor formaţiuni politice: Front, P.N.Ţ.c.d., P.N.L;, U.D.M.lî., P.D. etc, precum şi platformele ‘ scriitorilor clujeni aflaţi în competiţia pentru parla­ment.. Şi mai mult: cil un număr în u r­mă, interviurile cu domnii Dan Lăzărescu (P.N.L.) şi Vasile Aeleni (F.S.N.), alături de platforma d-lui Alexandru Şerban (In* dependent), l-ar fi putut convinge — în ipoteza că a uitat' decizia redacţiei de ai rămîne strict’ independentă — de absur­ditatea notei sale. Oricum, sper că cei sub al căror drapel s-a angajat să lupte să-i fie mai recunoscători decît subsemnatuL

A ngustin U lfzU nA , redactor şef al revistei „Tribuna"

SINDICATUL m m INDEPENDENT „CLUJANA” ANUNŢĂ:Avînd în vedere revendicările formu­

late de. către Sindicatul nostru către toate forurile competente (M.I.U., Mi­nisterul Muncii, C.I.P.C.J. . C.P.U'.N. Gluj privind Racordarea unor sporuri, privind condiţiile deosebite de muncă, încadrarea unor' locuri de muncă în grupa a Il-a, reglementarea concediului Suplimentar de odihnă, revizuirea nor­melor privind regimul de acordare a echipamentului de protecţie, precizarea rolului actual al Centralei industriale, ţi- nînd cont de necesitatea creşterii auto­nomiei întreprinderii^ alocarea fondului

de locuinţe în funcţie' de numărul de salariaţi, comunicarea listei informato­rilor securităţii şi a altor revendicări şi ţinînd cont că au fost epuizate toate m ijloacele pentru evitarea întreruperi^ producţiei, comunicăm organizarea unei greve de avertisment începînd cu 7 mai1990 pînă la 10 mai 1990, dată la care aşteptăm răspuns • privind soluţionarea acestor probleme. . -

In caz contrar vom declara grevă ge­nerală începînd cu 14 mai 1990.

LIDER SINDICAL . Cheţan EUGEN ,

Incertîtudme

şi putereIn zilele de 4 şi. 5 mai,

Frontul Salvării Naţionale, a organizat în oraşul nos­tru prima sa - Conferinţă Naţională a Tineretului, la care au luat parte aproxi­mativ 250 de reprezentanţi din toate judeţele ţării In luările, de cuvînt s-au ară­tat liniile generale ale po­liticii Frontului în proble­mele tineretului şi unii vorbitori au făcut propu­neri concrete privind locul şi rolul organizaţiilor de tineret. Din păcate, cuvin­tele unuia dintre partici­panţi „Ne-am adunat ca să ne împrăştiem" sînt parţial adevărate. Astfel, nu s-a convenit asupra unui sta­tut şi a unei platforme proprii, nici măcar asupra faptului dacă acestea sînt necesare sau nu. Proba­bil, din cauza timpului prea scurt. Organizarea conferinţei a fost im peca­bilă, dar ce poţi să faci cînd unii vorbesc monoton şi interminabil. Bunele in­tenţii ale majorităţii celor prezenţi au fost sistematic sabotate de persoane care n-au înţeles că trebuie să-l rcspc-cţi pe cel ce are ccva de spus şi nu să-l între- rupi mereu. Ideile frumoa­se s-au pierdut printre a- cuzaţii că s-ar da o luptă pentru putere şi discuţii contradictorii pe teme ca vizitele doranului Ion lli­escu în întreprinderi. In cele din urm ă s-a reuşit, totuşi, stabilirea unei struc­turi organizatorice sub forma unei echipe de coor­donare a activităţii clin ca­re urmează să facă parte, prin rotaţie, reprezentanţi din toate judeţele. Să spe­răm că această echipă , ee se va întîlni săptăroînal va izbuti să clarifice ceea ce conferinţa n-a reuşit.

Adrian CHIUCA

7

W im m m âm

Să ve z i ba ia com unală ş i-a p o i să m ori..;Anchetele pe teren îţi rezervă nenumărate surprize.

Anchetele sociale, am în vedere cele în domeniul sănă­tăţii publice,' îţi rezervă un singur fel de surprize ne­plăcute. Am fost în vizită la căminul de bătrîni din Gluj,^ la şcolile ajutătoare din judeţ, în diferite dispen­sare 'm edicale comunale, dar n ică ieri. nu am întîlnit si­tuaţia de la baia comunală. Am căutat cuvinte pentru o eventuală comparaţie. Nu am găsit. A u găsit însă cei ce nc-au scris şi cei cu care am stat de «vorbă: cocină, latrină, grajd. Nu vrem să facem proces de intenţie ni­mănui. Nici nu poţi să faci distincţie în tre,v ina obiecti­vă şi cea subiectivă a celor ce deservesc baia. Este de necrezut, de neconccput, cum un oraş cu un grad de ci­vilizaţie înaintat cum e Slujul, poate avea o asemenea' baie publică. Wn focar de infecţie de primă mînâ. Din lipsă de personal, cele cinci persoane care deservesc ■baia nu beneficiază nici de zile libere, nici de plata a- costora. De ce?

Propunem celor ce administrează această unitate pu­blică, Administraţia Parcurilor şj Străzilor, următorul test, aşteptînd răspuns cît mai repede:

î. Gînd credeţi că va vaca loc primul accident grav?2. Ghiciţi ce le cade în cap celor ce vin să se spele?3. Ce boli se pot contacta?4. In cît timp vine Salvarea? şl 5. Cind so va prăbuşi

clădirea?Singura soluţie valabilă pentru baia comunală este

închiderea, găsirea unui loc nou şt ridicarea alteia, pen­tru că „Sănătatea publică este ■ fundamentul pe care se clădeşte familia, naţiunea, patria" (Tuliţi Hnţieganu).

Demostcnc SOFRON

N O T A : D I S T R A C Ţ I E P E N T R U 500 LEIPînă la un punct, o ase­

menea poveste s-a mai derulat. Scenariul, pe scurt, sr fi următorul. vin băieţii Ia restaurantul „Sportul", beau , o cin­zeacă, bîjbîie şi după res­tul şi, după ce în sticlă n-a mai rămas mult, în­cep Să cocheteze cu nişte fete de- la masa vecină. Partenerii acestora se su­pără (pe' bună dreptate), schimburi de cuvintele dintre cele. mai drăgălaşe. Nu prea contează cine a început. Gert este că cei doi (Horvath Laszlo şi Boclo Barnabas, cu domi­ciliul în Budapesta) ape­lează Ia.spray-uri ş i . . . fîs, fîs. Un întreg restau­rant începe să plîngă, de s-â făcut o coadă la toa­

letă raai' ceva de cum s o - ' sesc ziarele de capitală.. Şi freonul e iritant peri-] tru ochi, dar cînd în tu-' buri se găsesc gaze la cr i-; naogene... -

Punctul de la care nu mi se pare că povestea'

■ n-are legătură cu realita­tea, începe de la gazele, lacrimogene. Sigur că, după ce lacrimii^ s-au revărsat, a început o bă­taie . . . Poliţia şi-a făcut şi ea datoria. Conform articolului 153^70, agreso­rii au fost * amendaţi cu cîte 500 de lei. Şi cu res­tul de pumni încasaţi de la consumatori, cred că cei doi au luat o lecţie pe cinste. '• ' •

. Radu VIDA

Un non centru I.C .V .A .?!, Fotografia:

Radu SINTEJUDEAN

PROCESUL INCULPAŢILOR COMAN ION, MATEI ILIE, PA COSI E CORNEL ŞI BALAN RADUCurtea Supremă de Justiţie —r secţia militară — a în­

ceput luni, 7 măi, judecarea ă patru foşti membri ai no­menclaturii ceauşiste: . Goman Ion, Matei Ilie, Pacoste Cornel şi Bălan Radu, acuzaţi de săvîrşirea infracţiunii de genocid. , *

După citirea rechizitoriului, curtea a suspendat şedinţa, fixîrid următorul termen pentru ziua de 8 mai, ora 9.

Ailtiin de ia grupul de pompieri ai judeţului ClujEXPLOZIE LA „TE RAPIA"

In data dc 3 mai a.c. la întreprinderea „Terapia* a avut loc o explozie la secţia Sinteză medie, fină şi opinacee. Datorită construcţiei, incendiul produs după ex­plozie nu a afectat celelaltc secţii. C ei 3 operatori accidentaţi —* Barta Emeric, Adrian Olteanu şi Ana Părăian — au suferit arsuri superficiale. Analizînd cau­za producerii accidentului (t’ontact va­pori cu metanol cu care se spăla reacto­rul, cu un catalizator foarte rapid, rămas de la faza anterioară de fabricaţie) îm ­prejurarea a fost calificată de la riscul meseriei pînă la neglijenţă. Supunem a- cest caz atenţiei publice dcoarece sînt numeroase punctele de lucru in judeţ ca­re au un grad sporit de p e r ic o l din punct de vedere al protecţiei împotriva incen­diilor şj unde lucrători cu o bună pregă­tire profesională sînt tentaţi să facă ra­bat de la regulile de protecţie, rniztnd

prea mult pe ideea că incendii pot izbucni doar în altă parte, nu la locul lor de mun­că. .

INCENDIU

La e .A .p /N im a , în depozitul dc fibră de in, a avut loc un incendiu. Rezultatul; 15 tone fibră arsă şl cîteva zeci de mii de lei transformaţi în fum. Cauza pare a fi o ţigară aruncată în depozit de cătr* Mureşan Teodor, cel care trebuia sâ asi­gure paza. Halal paznici ('

JOG DE COPII

La l.G.S. Legume-fructe, unitatea dc pa str. Pasteur, au luat f o c ’ ambalajele din

-. lemri depozitate în irwediata apropiere a ' unităţii, Cauza? Joaca cu locul a copiilor

din zonă. Atenţie,; părinţi! Lăsaţi copiii să se joace, dar nu cu focul. p e Tc U

Page 4: MM] „SOCIETATEA ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA”dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64798/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1990... · ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEJUl CLUJ

ADEVARUL - fN LIBERTATE PAGINA %

v sm sss£

O Schim b catedră ehim ie- fizică Şc. generală Drobeta Turau Severin cu sim ilar Cluj. D ej. Telefon 952/1-19-37. (9C1GJ

0 Cumpăr ceas antic, com o­dă, vHrtnâ, dulăpior cu multe puoitre. Telelon 1-48-34. (10151)

6 Vlnd Dacia 1310, cu m otor 1110, ln ştire bună; Telelon1-32-34. (10787) . '

v lnd «parlament s cam e- . re parchetat cu preluare de rate. Zorilor. Telefon 2-86-66 sau 8- 08- 11. (19093)

0 Vind videorecorder Kendo televizor color diametrul So

' ' cm. Telefon 3-3S-23. (10583)• Vlnd (închiriez. termen

lung) apartament J cam ere. Baraj, etaj II. instalaţie de re -

, ccpţie TV prin satelit ln car­tierul Grigorescu. " T elefon

; «*57-48. (10269)© Vind urgent m obilă com -,

binată la preţ convenabil. T e­lefon 3-66-67, d.m . (9073): • Vlnd telecolor cu videore-

■ corder Akal 53, preţ convena- . bil. Telefon 5-17-67. (10263). 0 Cumpăr vană de 1,20 m.

Telefon 5-79-28. (9920) e Cumpăr . Ioc d c . m orm int

In- cimitirul central. Aştept oferte la căsuţa, poşală nr. 54, Oficiul poştal nr. 1. Cluj-N a-

; poea. (9665) '( # Vînd dorm itor curbat, rd- : dăcţnă nu c; uşi inW rloare;

m4şln5 combinată tîm plărie;; tejghea; unelte tîmplărie. Li-

.' chidez gosoodârle. T elelon *-97-04. (9800)■ 0 Vînd m otor Forrt in 4 V ţi # V, diferenţial. ptese •_ de schim b pentru Fiat 1199, După-

7 masaf. intre orele ÎS—SO, strada Bobllnet nr. 58. (9786)

• De vînzare urgent m obi­lă de camerfi şi bucătărie, TV, radio, pictură şi diferite ob l-

; ecte casnice. Telefon: 1-02-55, orelp 10—12 sau 17—19. (97S5)

9 Vlnd-CEC Dacia -1S00, lns- .. criere 193Ş. Se poate ridica şl . camionetă. Str. zam bilei nr.

5, Clu). Telefon 5-82-07. (9670)0 Vind convenabil Volga cti

motor, cutie viteze, punte de Aro-Dlesel. Telefon 994/3-00-Î7.(9637)

• Vlnd Dacia 1300. Telefon5-67-97. (9853)

• Vfmţ'jSlasvand, <uşâ mare, frum oasă. Cumpăr două foto­lii pat. Telefon 1-35-83. (985»)

0 Vînd deck Akal G X P 71,- am plificator JVC A X 2, boxe

JVC S 68 1J0 W , Îm preuna;i planetare, delcou, am ortizoare ' liayon. Oltcit. Club, sobă pe­

trol. Telefon 8-44-14. (9844)■0 Vînd scuter Manet stare

’ perfectă, convenabil. Telefon 952/6-51-09.' (9842) '

• vtnd CEC Dacia 1309 ve- , chime 1 an. Iac de parchet,

20 kg. Cumpăr , apartament , MSrăştl. Vtnd carpete persane:

1—1.30 ş! Vj—1 m. T elefon4-00-56. (9834) ,

• Vînd videorecorder sigi­lat Panasonic, pentru exigen­ţi. Telefon 4-01-84. (9829)

■© Vînd. videorecorder sigi­lat. la preţ oficial ln m ărci R.F.O. Telefon 5-23-49. (9847)

• vînd apartament 3 cam e­re cu preluări de rate. Tele­fon 5-91-7* sau 5-22-01. (9793)

• Vînd tablou Harşla şi du­lap 3 uşi. Telefon 4-60-71, du­pă ora 17. (9806)

■G> Vlnd bicicletă Pegas pli­antă, sfecla furajeră,- Telefon6-56-75, între orele 18—21. — (9764)

© Vînd blitz foto com pute­rizat sau^ schimb cu aparat foto format 6X9 sau 6X6. Vind

- bicicletă m edicală. Telefon4-72-22. (0663)_

. 4» Vînd maşină tricotat V e- ritas. Informaţii la telefon4-51-89. (1077!)) 1 -

0 Schimb locuinţă Dala Ma­re cu Cluj-Napoca. Un apar­tament 2 camere — cu sim i­lar sau garsonieră. Informaţii Cluj, telefon 0-64-01, familia Câibcazâ Petru. (9827)

0 Cedez In Braşov aparta­ment două camere confort I, contra similar In Cluj.' Vari­ante. Inform aţii: telefon 151/

-0-53-55. (9819)• Schimb apartament doua

cam ere, proprietate personala şl garaj str. Rakoczl cu apar­tament tre! cam ere zonele:

. centru, Grigorescu, Pata. Su­port diferenţa preţ. Telefon

'0-29-88. (9862)

■ n M & K R & E fâsm• P rofesor speniallst, efec­

tuez cultură fiz ică m edicali pentru handicapaţi, obezi, În­treţinere, la dom iciliul bolna­vului. Telefon 6-46-22.

• Asociaţia de locatari padlş nr. 9, cartierul Gheorgheni, angajează îngrijitoare curăţe­nie. Inform aţii la apartamen­tul 35, după ora 18. (9675)

• Confecţionez jaluzele din material plastic diferite culori şi rulouri dtn lem n. . Telefon0-39-34. (9655)

. î .n c h j .r t .f ir t .m• Studenţi, căutăm locuinţă

de Închiriat cu două camere. T elefon 2-15-27, Intre orele 18 —20. (9524)

■IDJE >.€!*£! a S / E a a«st

M85S&O Pios om agiu Ia 10 ani

de la despărţirea de dra­gul nostru BOCHIŞ

IONIŢA, din Borşa; Soţia $1 cel 7 copii cu familiile ln veci nemlngllaţi.

• Cu sufletele Îndurera­te ne despărţim de scum­pa noastră' cumnată şl l in i M LI MOGOŞAN pe care nu o vom uita niciodată. Dumnezeu s -o Ierte. N aţii: Sandu ţt Vie tor Iţa M ogo- şan. - -

0 Ctr adincă durere a- nunţăm încetarea din via­ţa, • după o lun gă ' şl grea suferinţă, a m ult Iubitei

noastre soţii ş l mame MOGOŞAN ILEANA (LILI), la numai 48 de ani, lăsînd p e veci nemlngllaţi pe so­ţul şl fiica el Loredaua. Inmormlntarea va avea Ioc m iercuri 9 m ai orele 14, la cimitirul Mănăştur, ca ­pela nouă. Soţul Florea fi fiica Loredana.

• Acum , cînd bunătatea şi distincţia Iui tanti M1U sint o amintire, sintem a- lături de durerea ta Lorin. Miilea şl Vişinei. (9531)

• Un ultim om agiu şi sincere condoleanţe pentru aceea care a fost GALL M ARGARETA din partea vecin ilor de scară şi bloc. Colocatarii blocului IX, str. Donath Cluj-Napoca. (10092)

• Cu sentimente de com ­pasiune sintem alături de doam na învăţătoare Mia Buburuzan Ia marea dure­re pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Flo­rin Puşcaş. (10091)________

• Cu durere In suflete a- nunţăm încetarea din via­ţă a Iubitului nostru tată,

soţ, socru şi bunic NICOLAE JUCAN din A - pahida. Familia. (10754)

0 Azi, 8 m ai, cind se îm plinesc 6 ani de Ia deces, aceleaşi lacrim i şi dor ne­mărginit de la trista des­părţire de scum pul şi dra­gul m eu soţ VICTOB HUI din Valea Caldă. Sufletul Iul bun şl blînd nu-1 voi uita niciodată. II readuc pentru o clipă ln memoria rudelor, "prietenilor şl tu­turor celor care l-au cu ­noscut. Soţia Maria In vccl îndurerată. (9863)

• Lacrimi şl flori pe morm lntul Iubitului meu tată VICTOR IIUI la * ani de Ia deces. Fiica Lctiţia M oldovan cu familia. (9863/A)

• Cu aceeaşi durere in suflet anunţăm pe cci ca­re au cunoscut-o că s-au scurs g ani de clnd scum ­

pa noastră ANUŢA POJAR din Jueu de M ijloc a plecat din m ijlocu l nos­tru. Familia. (9990)

0 Colectivul d c lurrători din cadrul U J.C .C . c lu j

slnt alături de colegul Madarasz Gustav ln marea durere pricinuită de m oar-' tea mamei dragL Sincere eondolenţe întregii fam i­lii. (5941 _____________

© Spitalul clinic de copii Cluj-Napoca anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă a celui care a fost CAMPEVNU PAVEL directorul adjunct econo­m ic al Spitalului. Am inti­rea acelui om de omenie, bun coleg şl excepţional profesionist va rămine vie în m em oria noastră, a tu­turor. Condoleanţe fam i­liei Îndurerate. (9994)

• Cu durere in- suflet a- nunţăm Încetarea fulgeră­toare din viaţă a bunului şi distinsului noştri) direc­

tor econom ic PAVEL CÂMPEANU. spitalul cli­nic de copii, biroul, finan- ciar-contabllitate. ti vom păstra vie amintirea, (9995)

• Alături de familia in dollată, colectivul Policli­n icii de copii regretă pro­fund dispariţia directoru­

lui econom ic PAVEL CÂMPEANU, un om , un profesionist si u n . ajutor perm anent al nostru. (9996)

O ln dimineaţa zilei de6 mal ne-a părăsit neaş­teptat scum pul şl nepre­ţuitul nostru soţ, tată, s o ­

cru şl bunic i ‘ AVEL - CÂMPEANU, In Tlrstă de 53 de ani. director adjunct econom ic Ia Spitalnl clinic judeţean de copil Cluj. în ­morm întarea are loc astăzi,8 m ai 1990, ora 11, ln cim i­tirul central Cluj. Dumne­zeu să-l Ierte şi să-l odih­nească. Familia. (9538/A)

0 Pios om agiu m emoriei celui care a fost PAVEL CAMPEANU, cuscrul nos­tru bun şl blind, care ne-a luat toate bucuriile şl spe­ranţele, . lăsînd ln urma sa un im ens g o l şl o nes-

tirşită deznădejde? Cuscrii 1 Tuia şl Filotti. (9538)______

0 Sîntem alături de fa ­milia Câmpeanu in marea durere pricinuită de m oar­tea soţului drag. - Asociaţia de locatari Unirii 3. (9539)

0 Dragul nostru naş PAVEL CAMPEANU nu vom uita niciodată chipul tău drag. v e i rămine veş­n ic In am intirea noastră. Familia Chifor. (9540)

0 Cu adîncă durere a- nunţăm stingerea din via­ţa a scum pei noastre m a­m e, bunici şl străbunici ANA IttESEŞAN tn virstă de 76 ani din Deuş, jude­ţul Cluj. Inmormlntarea va avea loc in data de 9 m ai 1990 fn Deuş. Nu te vom uita niciodată. Familia În­durerată. (9998)

0 Pios şi dureros omagiu Ia Împlinirea a 6 săptămini de la dureroasa despărţire de iubitul şl regretatul nostru profesor univ. dr. doc. ANATOLE CHIRCEV. Familia Îndurerată. (9927)

0 In ziua dc 6 mai s-au Împlinit 0 luni de cînd a plecat de Ungă noi iubitul nostru soţ şi tată conf. dr. doc. CONSTANTIN PANA. Sufletul Iui nobil, va fi mereu Ungă noi. Sonia şi DorcL (9794)

0 Au trecut doi ani de. cind bnua noastră soţie, mamă, bunică şl străbuni­că MABIA PĂCURAR din Ţagu, judeţul Distriţa-Nă-

„sâud a plecat dintre' noi. Timpul adînccşte durerea, iar tristul mormint ascunde tot ce am avut mai icurnp. Dormi In pace suflet bun. Familia. (9560)

0 Cernite ginduri, amin­tiri dragi, omagiu m em o­riei iubitului so( m aior (r.) IOAN TBIFU la împlinirea a 5 ani de cind vălul veş­niciei II acoperă tristul mormint. Familia. (9634)

0 Se îm plinesc 20 ani de ia dispariţia iubitului nos­

tru dr. IULIU ANDREI fost magistrat şi peste 3

ani a soţiei sale MARGAltETA ANDREI, ’

născută- JANCSO, cărora le păstrăm o duioasă adu- ccre aminte. Familia. (9815)

• Salariaţii secţiei inter­ne, Spital Gherla slnt ală­turi de dr. Marin Tîrşu In clipele grele • cauzate de pierderea tatălui drag.(9308)

0 Colegii din UJ.C.M . Cluj transmit sinccre con­doleanţe familiei greu în­cercate prin tre ctrea In e - ternllate a celui ce a fost SZEKELY GHEORGHE an­gajat la compartimentatC.F.I. (9509)

0 Dumnezeu ■& o odih­nească ln pace pe buna

noastră prietenă ' 'BOMBONICA CRIŞAN. Sintem alături de tine, dragă Horla, In aceste cli­pe atit de grele. Norica, Miml Comşa şl familia V oi- cu — D olj. (9522)

0 Un ullm şl îndurerat om agiu celui ce a fost

piietennl aostru drag GHEOBGnE SALCUDEAN. Condoleanţe familiei greu încercată. Familia M ăr/a. (9528)

0 Cu nemărginită dure­re anunţăm Încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şl socru CIIEORGIIE SALCUDEAN din Cheţanl. înmormîntarea va avea Ioc ari, 8 mai 1990, ora 14, la cimitirul central. Mirena şi luliu, (9520/A)

0 Dumnc£feu a luat din­tre noi p e scumpul nostru

bunic şl străbunic GHEOBRIIE SALCUDEAN, In data de 5 mal 1990. O- d lhncască-se-n pace. Nina. Nana, Mihai, Marius şl Cristina. (9520,'B)

0 N icl lacrimile, nici tăcerea, nici timpul nu ne va face s-o uităm pc draga

noastră bunică ANA c o r n e a . ch ipu l el bitnd şl bun va rămine veşnic ln Inimile noastre. Lenuţa cu Ioan şl lonuţ. (9512/A)

0 Regretăm din inimă dispariţia fulgerătoare a bunei noastre mame şl bu­n ici ANA CORNEA din Coruş. II aducem mulţumi­ri şi-l sărutăm m îtnile tru­dite care ne-au crescut. Acum la despărţire un pios omagiu, ileana, loan, Ioan, Neli, Florin, Lenuţa şl Râul. (9511)

0 Sintem alături de co ­lega Rozalia Pop in dure­rea pricinuită de moartea mam ei. Colectivul O ficiu­lui Ciuj-tranzit. (10750)

0 Regretăm şl depltn- gem dispariţia fulgerătoare a celui care a fost dir. adj.

econom ic PAVEL CAMPEANU, in aceste m o­mente nespus - de grele. Transmitem sincere condo­leanţe Îndureratei familii. Sindicatul liber al Spitalu­lui clinic de copii. (10095)

N 0 Sintem alături de dom ­nul Horea Crişan în marea durere pricinuită de pier­derea soţiei sale. Colecti­vul - Sucursalei judeţene CEC Cluj. (10094)

0 Colectivul Clinicii Pe­diatrie II îşi exprim ă pro­fundul regret pentru tre­cerea prematură ln eter­nitate a distinsului colabo­

rator PAVEL CAMPEANU, director eco ­nom ic al Spitalului de co ­pil din Cluj, adueîndu-i un cald şl respectuos om a­giu şi adresează familiei cele m al alese sentimente de compasiune. (10011)

0 Colectivul Clinicii P e­diatrie II îşi exprim ă re­gretul profund la decesul neaşteptat al celui care a fost PAVEL CAMPEANU, director econom ic al Spi­talului clinic de copii, om de înalt profesionalism şi aleasă ţinută morală. Ex­primăm sincere condole­anţe familiei îndurerate. (10006)

0 Cn multă durere s - nunţăm încetarea din via­ţă a scumpei noastre m a­m e FELICIA ADACE (Ge­neralul). Ceremonia de In- m orm lniare va avea loc azi, 8 mal 1990, ora 12, la capela din Cimitirul central. D oinţ şl Gelu Ur­su. (10760)

0 Cu adîncă durere a- nunţăm moartea fulgeră- toare a scumţiel noastre

m ame şl soţii MIOARA B AC niU In virstă dc 53 ani. Inmormlntarea va ' a- vea loc m lcrcuri, f m ai, o - rcle 14, de la capela cim i­tirului central. Familia în­durerată. (107C2)

0 Sîntem alături de co ­legul nostru lng. Aurel

Baghia In aceste clipe grele pricinuite de m oar­tea soţiei dragi. Biroul c - xecutlv al C.P.UJJ. m uni­cipiul Cluj, preşedinte lng. Valeriu DrăgoL (10786)

FINALE UNIVERSITARE

fn zilele de 9, 10 şi 11 mai, de la orele 8,30 în Sala Sporturilor, vor avea toc finalele Campionatelor universitare de handbal băieţi. V or participa cişti-

gătoarele din centrele a n i - versitare: Bucureşti, B r a ­şov. Constanţa, C ra io v a . Galaţi, Iaşi, Petroşani. P l o ­ieşti, Tim işoara şi - C lu j . Centrul nostru u n iversitar va fi reprezentat de e c h ip a Institutului Politehnic.

FADRICA DE M AŞINI DE RECTIFICAT CLUJ-NAPOCA

angajează, prin concurs, următorul personal: • şef s e r ­viciu contabilitate • 1 inginer specialitatea electrotehnică, cu stagiul efectuat şi un an vechime în proiectare. C o n ­cursul va avea Ioc In data de 16 mai 1990, Ia sediul u n i­tăţii. Informaţii suplimentare la telefon 5-25-2.V183. (590)

Miercuri, 9 mai, la ora 12, la Muzeul de Artă are loc vernisajul expoziţiei NI» COLAE GRIGORSCU. Ex­poziţia cuprinde lucrări de pictură şi grafică din pa­trimoniul muzeului clujean.

UNIVERSITATEA LIBERA

prezintă azi, ora 18 în sala mică a Casei universitari­lor, prelegerea: VALEN­ŢELE TURISMULUI SU B-, CARPATIC. Expune cu diapozitive prof. univ. Al. Savu.

FILARMONICAprezintă azi, ora 20, la Bi­serica reformată din strada Mihail Kogălniceanu nr. 21, RECITAL, DE ORGA sus­ţinut de Eckart Schlandt. în program lurrări de: Bacii, Franck, Dupre, A - lain, Smidt, Lubeck. Bile­tele se vînd la Agenţia tea­trală şi cu p oră înainte de începerea recitalului şi la biserică.

Programul film elor de la n i• UN OM NUMIT GAL.

.9; 11; 13,15: 15,30; 17,45;20) — Republica • NOI A - VENTURl PE VASUL. „POSEIDON" (9; 11; 13: 15; 17; 19) — Victoria • COM PANIA A 7-A SU B CLAR DE LUNA (9; 11 ; 13; 15: 17; 19) • DESENE ANIM ATE (10) • RĂZBU­NAREA HAIDUCILOR (12; 14; 16; 18) — Dacia • CEI ŞAPTE DIN TEB A (9; 11; 13; 15: 17; 19) m DESENE ANIMATE (10) • INCORUPTIBILUL DE L A ETAJUL X IX (12; 14; 16;18) — Mărăşti • SOLARIS, seriile I şi II (9: 12; 15; 18)— Arta • COPLAN ÎŞI A - SUMA RISCUL (13; 15; 17;19) • M ASCA DE ARGINT (9; I I ; — Muneîtoresc • PENTRU UN PUM N' D E CEAPA (9; 11; 13; 15; 17:19) — 23 August • VEUO- NICA (9) • STEAUA SU ­DULUI (11; 13; 15; 17; J9>— Tim puri noi.

0 Cu adîncă durere a- ntinţăm Încetarea din via­ţă în ziua de 6 mai 1999 a scumpei noastre mame, su­rori, cumnate şl bunici

P fA GUADEA, născută Drâganu. Înmormîntarea va avea loc in ziua de 9 m al 1990, ora U din capela m are a cimitirului Central. Cluj. Familia Îndoliată. (10046)

0 Cu adîncă durere a - nunţăm că inima scum pei noastre m ame, soacre şi bunici SILVIA ŞPONER, născută Maler ln vlrstft de70 de ani, 8 încetat sâ bată după o lungă şl greva suferinţă. Recunoştinţă şl lacrim i amare pentru bu­nătatea şi dragostea eu care ne-a tnconjurat toată viaţa. Inmormlntarea are loe In cimitirul din locali­tatea FloreştI azi 0 mal 1990, ora 15. Familia Îndo­liată. (10011)

0 Cu adîncă durere a- nunţăm încetarea din via­ţă, după o grea suferinţă a scumpei noastre mame, soacre, bunici şi străbunici MARIA MOCAN in virstă de 12 ani. Înmormîntarea are loc m iercuri 9 mai 1990, ora 13 la cimitirul Mănăştur, din capela I. In veci nemlngllaţi copiii cu familiile. (10154)

0 Familia îndurerată a - nun(ă încetarea din viaţă a dragei ANA PETKEANU

(n. Paşca). tnmormintarea va avea loc Joi, 10 m al, o - ra 14 la cimitirul Central. (10146)

0 A încetat d i» viaţă, draga noastră mamă şi bu­nică EMILIA POP,’ profe­soară de canto In virstă dc 80 ani. Inmormlntarea azi,8 mal 19M, ora 13 din ca­pela cimitirului Central. Dormi In pace suflet n o ­bil. Lorln, Horla, Nlncta, Lillana, Lorln şl Aicea. (10144)

0 Cu Inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iu­bitului nostru liu, tată, soţ,

frate MIHAI IOAN ANDREŞAN. Dragostea şl bunătatea cu care nc-a în­conjurat vor rămine veş­nic In Inimile noastre. în ­morm întarea va avea loc ln > m ai 1990, ora 13 din capela veche a cimitirului Mănăştur. Familia Îndolia­tă. (10056)

0 îm părtăşim durerea fam iliei Emil Şponor pri­cinuită de moartea mamei dragi. Familiile Ţicrea I şl M arinescu Gti. (18815)

0 P rofund mişcaţi de dispariţia fulgerătoare din Viaţa a directorului adjunct . econom ic CÂMPEAN

PAVEL, personalul TESA al Spitalului clinic de co ­

pil îşi exprim a regretul pentru pierderea suferită. Dispariţia sa lasă un gol greu de înlocuit in cadrul spitalului. Ii vom păstra o v ie şi neştearsă amintire pentru bunătatea şi noble­ţea sa. Exprimăm _adinca noastră compasiune şl sin­cere condoleanţe pentra Întreaga famUie Îndoliată.

0 Cu nemărginită dure­re anunţăm Încetarea din viaţă a scum pului nostrn soţ, tată, socru şi bunic ARTIMON KECEANU ln vîrstă de 83 ani. Inmonnln- tarea va avea loc joi, 10 m al, ora 13 din capela I > cim itirului Central. Otlih- neascâ-se-n pace. Familia îndurerata. (10048)

0 Un ultim omagiu co­laboratorului preţuit şl sti­mat PAVEL CÂMPEAN,

director adjunct economic al Spitalului de copil • cărui am intire va rămine m ereu vio ln Inima mea. Sincere condoleanţe fami­liei. Dr. V iorel Oncu. (10031)

O Cu adlnră durere ln su flet anunţăm Încetarea din viaţă a scumpului nos­

tru soţ, tată şi bunic COST ALEXANDRU. în ­m orm întarea va avea Ioc In localitatea Btincştl, m iercuri 9 m al 1999. ora 1J. Soţia Maria şl copiii Au­gustin, Emil, Alexandru, Sabina, Lucreţia şl Mana cu fam iliile. (10157)

0 Au trecut triste şase luni de lacrimi şl durere de clnd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră soţie, mamă,

soacră, bunică MARIA■ OPRIŞ, din Volvodenl. RSmî- ne veşnic in Inimile, noastre. Familia Îndurerată. Soţul Anton, fiii Anton şl Bubl cu familia. (9214)

.0 s e îm plinesc * ani de la trecerea In nefiinţa a celui care a fost pentru noi VASILE FLIC. In v ccl nemlngllaţi pă­rinţii, fratele şl cumnata. (»51J)

ICOIEGIUI DE REOACTIEi Ui* CAlioa (redactot tel) Dan Rebreonu (redoclot şal adlunct), ftalan Boro (Mcretc» general de redoctle), Vale» Chioreanu. Emil tuco. Ion Ru*.

Redării»j ClaX u t. Napoca o t 10. T tletoo I-44-10) telefoane interioarei oeoretartol — *2Si «ecţla oalturaiA — t t ) »•tt*i problem * «od a ie (1 «oom iae — R l . tn , C »i adm inistraţi» — tsoi tipografi* — 15S, KJ. Uloa pubtloltat* o* primeştiflinte, tntre ertle te—lt . numai ts M m lntttratle. u n t i Napoca u . 10, parter.

Tiraj: S D 44.374

* 40.101