CUPRINS

Capitolul 1..........................................................................................................................3

Notiuni introductive..........................................................................................................3

1.1 Caracteristicile taxei pe valoare adaugata………….………………………...3

1.2 Operaţiunile impozabile şi locul lor.................................................................4

Capitolul 2………………………………………………………………………………11

Taxa pe valoarea adaugata in cazul bunurilor si serviciilor ce implica proprietati

imobiliare………………………………………………………………………………11

2.1 Livrari de cladiri si terenuri……………………………………………...…11

2.2 Operatiuni de inchiriere si leasing cu bunuri imobile…………....…………13

2.3 Constructii – Montaj…………………………………………………..……14

2.4 Ajustari ale TVA pentru bunuri de capital…….….….….………………….15

Exemple……………………………………………………………………………...…16

Bibliografie...........................................…………………………………………...……19

Anexe…………………………….….….………………………………………………20

2

Capitolul 1

Notiuni introductive

Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect, adică un impozit general de consum, care se aplică asupra livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, operaţiunilor asimilate livrarilor de bunuri şi prestărilor de servicii, precum şi asupra importului de bunuri, cu

condiţia ca aceste operaţiuni să se realizeze cu plată.

1.1) Caracteristicile taxei pe valoare adaugata

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit neutru, pentru că afectează preţul

final al unui bun sau al unui serviciu în momentul în care acesta ajunge la consumatorul

final, indiferent de numărul operaţiunilor care preced livrarea la consumatorul final.

Neutralitatea impozitului este asigurată de aplicarea acestuia asupra valorii

adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic al unui bun sau serviciu.

Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre încasările obţinute din vânzarea

bunurilor sau prestarea serviciilor şi plăţile efectuate pentru bunuri şi servicii aferente

aceluiaşi stadiu al circuitului economic.

Taxa pe valoare adăugată trebuie să permită aplicarea principiului

destinaţiei, conform căruia impozitarea bunului se face în ţara în care se consumă. De

aceea, bunurile importate se impozitează la fel ca şi bunurile produse în ţară, iar bunurile

exportate se detaxează prin aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată cu drept de

deducere.

Aplicarea taxei pe valoarea adăugată în aceeaşi cotă asupra bunurilor din ţară, cât

şi asupra bunurilor similare importate, asigură ameliorarea poziţiei concurenţiale a

întreprinderilor româneşti pe piaţa internă, iar prin aplicarea regimului de scutire de taxa

pe valoarea adăugată cu drept de deducere pentru exportul de bunuri, transporturi şi

prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, se asigură întărirea poziţiei

concurenţiale a întreprinderilor româneşti pe pieţele externe.

3

Taxa pe valoarea adăugată are un caracter universal, deoarece se aplică

asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din economie, rezultate atât din activitatea curentă

de exploatare, cât şi din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor disponibile.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit unic deoarece indiferent de

circuitul pe care îl parcurge materia primă până la realizarea produsului finit, este acelaşi

ca nivel al cotei, taxa nefiind dependentă de întinderea circuitului economic.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit cu plata fracţionată, adică ea se

calculează pe fiecare stadiu care intervine în realizarea şi valorificarea produsului.

Taxa pe valoarea adăugată se caracterizează prin transparenţă, pentru că

asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaşte exact şi concret care este

mărimea impozitului şi a obligaţiei de plată ce-i revine.

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care

îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuate cu plată;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în

România;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană

impozabilă;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-o activitate

economică

1.2) Operaţiunile impozabile şi locul lor

De la introducerea taxei pe valoarea adăugată în România cu ajutorul OG 3/1992,

aplicarea ei fiind amânată până la 1 iunie 1993, sfera de aplicare a acestei taxe şi-a

menţinut compoziţia până în prezent. Astfel noul Cod fiscal prevede că operaţiunile

cuprinse în sfera de aplicare sunt:

Livrările de bunuri;

Prestările de servicii;

Schimburi de bunuri sau servicii;

Importul de bunuri

4

Transferul bunurilor imobiliare

1) Livrarea de bunuri

Livrarea de bunuri reprezintă orice transfer al dreptului de proprietate asupra

bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acţionează în

numele acestora.

Bunurile supuse livrării sunt: bunuri corporale mobile şi imobile, energia

electrică, energia termică, gazele naturale, agentul frigorific, etc.

Ordonanţa guvernamentală nr. 3 din 1992 stabileşte câteva operaţiuni care sunt

asimilate cu livrările de bunuri, şi anume:

a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană în cadrul unui contract care

prevede că plata se efectuează în rate sau orice alt tip de contract ce prevede că

proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei scadenţe.

În Codul Fiscal din 2004, contractele de leasing fac excepţie de la această

regulă.

b) preluarea de cãtre persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate

de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea

economică desfãşurată, sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit,

constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă

bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial.

În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate

asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă

acesta este transferat direct beneficiarului final.

În anul 2000, ordonanţa de urgenţă nr. 17 aduce nou următoarele operaţiuni

incluse în sfera de aplicare a TVA:

c) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite;

d) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor

impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi

regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despãgubiri;

5

Legea nr. 345 din 2002 vine cu unele completări în ceea ce priveşte livrările de

bunuri. Astfel, la cele enumerate mai sus se mai adaugă:

e) transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la

cumpărare sau la vânzare, atunci când comisionarul acţionează în nume propriu dar în

contul comitentului;

f) bunurile constatate lipsă, precum şi bunurile degradate calitativ care nu mai

pot fi valorificate, cu excepţia bunurilor distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau

a altor cauze de forţă majoră şi a bunurilor perisabile în limitele prevăzute de lege;

g) orice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către asociaţii

sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea

fără lichidare a societăţii, constituie livrare de bunuri efectuată cu plată;

h) aportul în natură la capitalul social acordat de o persoană impozabilă

înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care pentru bunurile respective a

exercitat dreptul de deducere total sau parţial, unei persoane impozabile care nu are drept

de deducere a taxei pe valoarea adăugată;

i) produsele agricole reţinute drept plată în natură a prestaţiei efectuate de

persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care prestează

servicii pentru obţinerea şi/sau prelucrarea produselor agricole, precum şi plata în natură

a arendei;

j) plata în natură a salariilor şi a dividendelor reprezintă livrare de bunuri;

Noul cod fiscal nu completează cu nimic la operaţiunile enumerate mai sus, însă

acesta le structurează astfel încât să fie cât mai bine înţelese de către plătitorii de taxă pe

valoarea adăugată.

Pe lângă operaţiunile considerate livrări de bunuri, actele normative emise de-a

lungul timpului au prezentat şi operaţiunile care nu sunt considerate livrări.

În anul 2002 această categorie de operaţiuni este mult mai bine conturată, adică

sunt enumerate operaţiunile care nu sunt cuprinse în sfera livrărilor de bunuri.

Conform Legii nr 345/2002 şi Normelor de aplicare a acestei legi, următoarele

operaţiuni nu constituie livrare de bunuri:

a) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de

forţă majoră;

6

b) acordarea de bunuri în mod gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de

mecenat , de protocol, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege;

c) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau

interne;

d) transferul de bunuri efectuat cu ocazia operaţiunilor de transfer total sau

parţial de active şi pasive ca urmare a fuziunii şi divizării, indiferent dacă e facută cu

plată sau nu;

e) aportul în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale nu constituie

livrare de bunuri dacă primitorului activelor i-ar fi fost permisă deducerea integrala a

taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv.

Noul Cod Fiscal vine în completarea acestei legi cu următoarele operaţiuni, care

nu constituie livrare de bunuri:

f) bunurile degradate calitativ care nu mai pot fi valorificate, în măsura în care

cheltuielile sunt deductibile la calculul impozitului pe profit;

g) perisabilităţile în limitele prevăzute prin lege;

h) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor

publicitare, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare,

alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor;

i) casarea bunurilor de natura mijloacelor fixe, chiar şi înainte de expirarea

duratei normale de întrebuinţare, nu constituie livrare de bunuri din punct de vedere al

taxei pe valoarea adăugată.

Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate

livrări de bunuri în limita în care sunt deductibile la calculul impozitului pe profit

cheltuielile de protocol.

Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare şi mecenat nu sunt

considerate livrări de bunuri în limita a 30/55 din cifra de afaceri, şi nu se întocmeşte

factura fiscală pentru acordarea acestor bunuri.

Încadrarea în plafoanele legale se determină pe baza datelor raportate prin

situaţiile financiare anuale. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste limite

sponsorizările, acţiunile de mecenat sau alte acţiuni prevăzute prin legi, acordate în

numerar. Depăşirea limitelor constituie livrare de bunuri şi se colectează taxa pe valoarea

7

adăugată, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată

corespunzătoare depăşirii.

2) Prestări de servicii

Prestările de servicii sunt considerate operaţiunile care nu constituie livrări de

bunuri.

În ordonanţa guvernamentală nr.3/1992 prestările de servicii nu sunt tratate

separat, ci împreună cu livrările de bunuri. Abia în anul 2002 prin legea nr. 345 prestările

de servicii sunt tratate separat. În această lege este dată o listă cu operaţiuni considerate

servicii.

Noul Cod Fiscal generalizează aceste operaţiuni şi ele se prezintă sub următoarea

formă:

a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui

contract de leasing;

b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor,

licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;

c) angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu

altă persoană , sau de a tolera o acţiune sau o situaţie;

d) prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei

autorităţi publice sau potrivit legii;

e) intermedierea efectuată de comisionari care acţionează în numele şi în contul

comitentului atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Se considera prestări de servicii cu plată următoarele:

a) utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane

impozabile, în scopuri ce nu au legatură cu activitatea sa economică, sau pentru a fi puse

la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pe valoarea

adăugată pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial;

b) prestările de servicii efectuate în mod gratuit de către o persoană impozabilă

în scopuri care nu au legatură cu activitatea sa economică, pentru uzul personal al

8

angajaţilor săi sau al altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor

prestări a fost dedusă total sau parţial.

Nu se consideră prestare de serviciu efectuată cu plată utilizarea bunurilor şi

prestările de servicii menţionate mai sus, efectuate în limitele şi potrivit destinaţiilor

prevăzute prin lege, precum şi prestările de servicii efectuate în scopuri publicitare sau în

scopul stimulării vânzărilor.

Persoana impozabilă care acţionează în nume propriu, dar în contul unei alte

persoane în legatură cu o prestare de servicii, se consideră că a primit şi a prestat ea însăşi

acele servicii.

În cazul prestării unui serviciu de către mai multe persoane impozabile, prin

tranzacţii succesive, fiecare tranzacţie se consideră o prestare separată şi se impozitează

distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final.

3) Schimburi de bunuri sau servicii

În cazul unei operaţiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de

servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii fiecare persoană

impozabilă se consideră ca a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu

plată.

4) Importul de bunuri

Se consideră import de bunuri intrarea de bunuri în România provenind dintr-un

alt stat.

Codul fiscal completează în ceea ce priveşte importul de bunuri cu câteva

reglementări.

Atunci când bunurile sunt plasate după intrarea lor în ţară în regimuri vamale

suspensive, nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Totuşi,

acestea sunt supuse reglementărilor vamale în ce priveşte plata sau, dupa caz, garantarea

drepturilor de import pe perioada cât se află în regim vamal suspensiv.

9

Importul bunurilor plasate în regimuri vamale suspensive este efectuat în statul

pe teritoriul căruia bunurile ies din aceste regimuri.

Nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată livrarea bunurilor

aflate în regimuri vamale suspensive.

Regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar care au drept efect

suspendarea plăţii taxelor vamale. Regimurile vamale suspensive sunt următoarele:

tranzitul vamal, antrepozitul vamal, perfecţionarea activă, transformarea sub control

vamal, admiterea temporară şi perfecţionarea pasivă.

5) Transferul bunurilor imobiliare

Intră în sfera taxei pe valoarea adăgată operaţiile privind transferul proprietăţii

bunurilor imobiliare între agenţii ecoomici precum şi între aceştia şi instituţii sau

persoane fizice.

În categoria bunurilor imobiliare în sensul taxei pe valoarea adăugată se cuprind :

a) Toate construcţiile imobiliare prin natura lor cum sunt locuinţele, vilele,

construcţiile industriale, comerciale, agricole.

b) Terenuri pentru construcţii şi cele situate în intravilan inclusiv cele aferente

localităţilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcţiile

c) Bunurile de natură imobiliară care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate

sau fără a antrena deteriorarea imobilelor ca de ex. : conducte, butoaie mari introduse în

crame, cazane montate în subsoluri tehnice, etc.

Fiecare operaţie de transfer al dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil

se impozitează distinct chiar şi atunci când transferul se face prin intermediul mai multor

tranzacţii.

10

Capitolul 2

Taxa pe valoarea adaugata in cazul bunurilor si serviciilor ce

implica proprietati imobiliare

Tranzactii imobiliare:

- Livrari de cladiri si terenuri

- Inchiriere si leasing cu bunuri imobile

- Constructii-montaj

- Ajustarea TVA dedusa

2.1) Livrari de cladiri si terenuri

- Vanzari de cladiri/ terenuri

Scutire fara drept de deducere – livrarea de catre orice persoana:

- a unei constructii sau parti de constructie precum si a terenului pe care aceasta este

construita

- a oricarui alt teren

Optiune de taxare

Scutirea nu se aplica livrarii de:

- cladiri noi sau parti ale acesteia

- terenuri construibile

efectuata de o persoana impozabila care si-a exercitat sau ar fi avut dreptul sa-si exercite

dreptul de deducere total sau partial al TVA pentru achizitia, transformarea sau

modificarea imobilului

Concept

Cladire noua

- Cladirile vanduta pana la 31 Decembrie a anului urmator celui in care a intervenit prima

ocupare/ utilizare

11

- Cladirile transformate – minim 50% din valoarea de piata

Codul fiscal nu defineste notiunea de prima ocupare/utilizare desi, potrivit CEJ este

in sarcina fiecarui SM sa defineasca acest concept (posibile probleme de natura

practica)

Teren construibil

- Orice teren amenajat sau neamenajat pe care se pot executa constructii

Optiune de taxare:

- Optiunea se notifica autoritatii competente si se exercita de la data notificarii sau de la o

data ulterioara inscrisa in notificare

- Optiunea de taxare se poate exercita si numai pentru o parte a bunului imobil

- Anularea optiunii de taxare se poate face numai prin depunerea unei notificari

- Optiunea de taxare nu este limitata in timp

Teren agricol

- Vanzarea terenurilor agricole se incadreaza la operatiuni scutite fara drept de deducere a

TVA, sub rezerva optiunii pentru taxare prin depunerea unei notificari la organul fiscal

competent. Optiunea de taxare este prevazuta la art. 141 alin. (3).

Regasim scutirea optionala in Codul fiscal la art. 141 alin. (2) lit. f) "livrarea de catre

orice persoana a unei constructii, ... si a terenului pe care este construita, precum si a

oricarui alt teren.“ Terenul agricol se incadreaza la "oricare alt teren“.

Recomandare la vanzarea ulterioara a terenului:

● optati pentru regimul de scutire daca terenul a fost cumparat initial de la o persoana

fizica, sau de la o firma neplatitoare de TVA, sau de la o firma platitoare de TVA care a

aplicat scutirea;

12

● optati pentru taxare numai daca terenul respectiv a fost achizitionat initial de la o firma

inregistrata in scopuri de TVA care a vandut terenul in regim de taxare, iar firma dvs. si-a

exercitat dreptul de deducere a TVA

Persoana obligata la plata taxei

- Furnizorul

- Clientul prin mecanismul taxarii inverse, (furnizorul si clientul inregistrati in scopuri de

TVA in Romania cf. art.153 CF – masuri de simplificare)

- Clientul prin mecanismul taxarii inverse extinse, cand clientul este stabilit in Romania

sau este inregistrat in scopuri de TVA prin reprezentant fiscal, iar furnizorul nu este nici

stabilit si nici inregistrat in scopuri de TVA in Romania

Exigibilitatea

- Bunuri imobile – cand sunt indeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de

proprietate de la vanzator la cumparator (fapt generator)

- Exigibilitate inainte de faptul generator – daca se emite o factura sau se incaseaza un

avans inainte de faptul generator

2.2) Operatiuni de inchiriere si leasing cu bunuri imobile

Inchiriere si leasing

- Locul operatiunii – unde este situat bunul imobil

- Scutire fara drept de deducere:

- Inchiriere si

- Leasing

cu bunuri imobile (cladiri)

Optiune de taxare – notificare

- Pentru contracte de leasing in derulare la 1 Ianuarie 2007 sau inchiriere in regim de

13

taxare (optiune tacita) - notificare in termen de 90 de zile de la data aderarii

- In cazul in care se opteaza pentru taxarea operatiunii de leasing, dobanda nu mai este

exclusa din baza impozabila a TVA

Exigibilitate

- Inchiriere/leasing – data specificata in contract pentru efectuarea platii (= fapt

generator)

- Exigibilitate inainte de faptul generator – daca se emite o factura sau se incaseaza un

avans inainte de faptul generator

Persoana obligata la plata taxei

- Furnizorul

- Clientul prin mecanismul taxarii inverse extinse, cand clientul este stabilit in

Romania sau este inregistrat in scopuri de TVA prin reprezentant fiscal, iar furnizorul nu

este nici stabilit si nici inregistrat in scopuri de TVA in Romania

2.3) Constructii - Montaj

- Lucrarile de constructii montaj – masuri de simplificare - taxare inversa (conditie)

- Constructii montaj: constructii, reparatii, modernizari, transformari, demolari legate de

un bun imobil (stipulate la sectiunea F “Constructii” diviziunea 45 – Ordin 601/2002

privind actualizarea CAEN)

- Beneficiarul lucrarilor de constructii montaj inregistreaza TVA prin mecanismul taxarii

inverse

14

2.4) Ajustari ale TVA pentru bunuri de capital

Ajustarea TVA dedusa se efectueaza cand (de ex.):

- Bunurile de capital nu mai sunt folosite pentru activitati taxabile sau sunt folosite pentru

operatiuni scutite fara drept de deducere

- Apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse

- Bunurile de capital sunt folosite pentru activitati taxabile in timp ce deducerea TVA a

fost limitata initial sau nepermisa

- Bunurile de capital isi inceteaza existenta: de ex. Distruse (cu exceptia livrarii catre

sine, cazuri de forta majora)

Ajustarea TVA se poate face in doua feluri:

- In favoarea statului

- In favoarea persoanei impozabile

Ajustarea TVA se poate face:

- O singura data pentru intreaga perioada de ajustare ramasa(“one-off”)

- In cadrul perioadei de ajustare pentru fiecare an in care apar modiifcari ale elementelor

taxei deduse

15

Exemple:

Ajustari ale TVA – Studiu de caz 1

- O persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA cumpara o cladire in Ianuarie

2007 pentru a o folosi pentru activitati taxabile. Valoarea cladirii 100,000 RON si TVA

dedusa 19,000 RON. In Martie 2009 persoana impozabila vinde cladirea in regim de

scutire

- Perioada de ajustare: 1 Ianuarie 2007 – 31 Decembrie 2026

- TVA dedusa initial in momentul achizitiei se ajusteaza o singura data in favoarea

statului pentru perioada de ajustare ramasa:

Pentru 2007-2008 persoana impozabila pastreaza dreptul de deducere a TVA (19,000 x

2/20 = 1,900 RON)

TVA deductibila corespunzatoare perioadei 2009 – 2026 (19,000 x 18/20 = 17,100 RON)

va fi considerata nedeductibila in decontul de TVA aferent ultimei perioade fiscale a

anului 2009

Ajustari ale TVA – Studiu de caz 2

O persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA cumpara o cladire in aprilie 2007

pe care o foloseste pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. In Iulie 2010

persoana impozabila decide sa vanda cladirea in regim de taxare

- Valoarea cladirii achizitionate: 200,000 RON

- TVA deductibila: 38,000 RON (ne dedusa)

- TVA de ajustat pe an: 38,000/20 = 1,900 RON

- Vanzare cu TVA in Iulie 2010 pentru 50,000 RON (19% TVA colectata: 9,500 RON)

- TVA nededusa pentru 2007-2009: 1,900 x 3 ani = 5,700 RON

- TVA deductibila se ajusteaza in favoarea persoanei impozabile pentru perioada de

ajustare ramasa incluzand si anul in care s-a efectuat vanzarea (2010-2026): 1,900 x 17

ani = 32,300 RON

16

Totusi, persoana impozabila are dreptul sa deduca doar 9,500 RON (limitata la nivelul

TVA colectata) in decontul de TVA aferent lunii Iulie 2010

Ajustari ale TVA – Studiu de caz 3

O persoana impozabila achizitioneaza o cladire cu TVA in Aprilie 2005 pe care o

inchirieaza cu TVA in proportie de 70% incepand cu aceeasi luna. In ianuarie 2008

proprietarul anuleaza optiunea de taxare a inchirierii pentru intreaga cladire.

- Perioada de ajustare este Aprilie 2005 – Martie 2010

- Calculul TVA ce trebuie ajustata se face lunar

- TVA supusa ajustarii corespunzatoare fiecarui an este o cincime din TVA dedusa initial

care apoi se imparte la 12

- In Ianuarie 2008 proprietarul decide sa inchirieze intreaga cladire fara TVA

- TVA dedusa initial la achizitie este ajustata o singura data in favoarea statului pentru

perioada de ajustare ramasa (27 luni)

- TVA deductibila aferenta perioadei Ianuarie 2008 – Martie 2010 (27 luni) va fi

considerata nedeductibila in decontul de TVA aferent lunii Ianuarie 2008

Exemplu numeric

- Valoarea cladirii achizitionate: 30,000,000 RON

- TVA deductibila: 5,700,000 RON

- TVA dedusa:

5,700,000 x 70% = 3,990,000 RON

- TVA deductibila ajustata in favoarea statului pentru perioada de ajustare ramasa,

incluzand si anul in care regimul de taxare a fost schimbat:

3,990,000/5/12 = 66,500/luna

60 luni – 33 luni = 27 luni

27 luni x 66,500 RON = 1,795,000 RON TVA

Ajustari ale TVA – Studiu de caz 4

Exemplu: o persoana impozabila achizitioneaza o cladire in Noiembrie 2006 pe care o

vinde unui client in regim de leasing cu TVA (conform legislatiei in vigoare la acea

17

data); in Ianuarie 2007 nu opteaza pentru taxare; intreaga cladire fiind in regim de leasing

fara TVA

- Perioada de ajustare: Noiembrie 2006 – Octombrie 2011

- Calculul TVA ce trebuie ajustata se face lunar

- TVA supusa ajustarii corespunzatoare fiecarui an este o cincime din TVA dedusa initial

care apoi se imparte la 12

- In Ianuarie 2007 proprietarul cladirii schimba regimul de taxare (fara TVA)

- TVA dedusa initial la achizitie este ajustata o singura data in favoarea statului pentru

perioada de ajustare ramasa (58 luni)

- TVA deductibila aferenta perioadei Ianuarie 2007 – Octombrie 2011 (58 luni) va fi

considerata nedeductibila in decontul de TVA aferent lunii Ianuarie 2007

Exemplu numeric

- Valoarea cladirii achizitionate: 200,000 RON

- TVA deductibila: 38,000 RON

- TVA deductibila de ajustat lunar: 38,000/5/12 = 633 RON

- Leasing fara TVA incepand cu luna Ianuarie 2007:

- TVA dedusa pentru Noiembrie 2006 – Decembrie 2006: 633 x 2 luni = 1,267 RON

- TVA deductibila ajustata in favoarea statului pentru perioada de ajustare ramasa

incluzand si anul pentru care optiunea de taxare nu a fost exercitata (Ianuarie 2007 –

Octombrie 2011): 633 x 58 luni = 36,733 RON care se raporteaza in decontul de TVA

aferent lunii Ianuarie 2007

18

Bibliografie

1) Grigorie-Lacrita, Nicolae, “Obligatiile de plata ale agentilor economici”, Editura

Tribuna Economica, Bucuresti, 2000.

2) Condor, Ioan, Condor, Silvia Cristea, “Drept vamal si fiscal”, Editura Lumina

Lex, Bucuresti, 2002.

3) Dincă, A, Expert fiscal – Taxa pe valoarea adăugată, Editura Civio Reviste

Specializate, Bucureşti, 2002

4) *** - Site-ul Ministerului Finanţelor Publice

5) Ernst & Young Romania

19

6) Anexe

Tarife de TVA în UE si tarile selectate (de la 1 ianuarie 2007)

TVA Tarife în%

Cota

standard

Reducerea

Tarife (1)

Zero

Rate (2)

Membre ale

UE

Austria Umsatzsteuer 20 10; 12 --

Belgia

taxe sur la valeur ajoutée (TVA) sau

belasting de peste toegevoegde waarde

(BTW)

21 6; 12 da

Bulgaria Dana Dobavena Stoynost (DDS) 20 7 da

Cipru foros prostithemenis axias (FPA) 15 5 da

Republica

Ceha Dani z pridanè hotnoý 19 5 --

Danemarca omsaetningsavgift (mame) 25 -- da

Estonia Käibemaks 18 5 da

Finlanda arvonlisävero (AVL) oder

mervärdesskatt (ML) 22 8; 17 da

Franta taxe sur la valeur ajoutée (TVA) 19,6 5 --

Germania Umsatzsteuer 19 7 --

Grecia foros prostithemenis axias (FPA) 19 4.5; 9 da

Ungaria Általános forgalmi zgomot 25 5; 15 --

Irlanda taxa pe valoarea adaugata (TVA) 21 13. Mai da

Italia imposta sul valore aggiunto (IVA) 20 4; 10 da

Letonia Pievienotas vertibas nodoklis 18 5 da

20

Lituania Pridetines vertes mokestis 18 5; 9 --

Luxemburg taxe sur la valeur ajoutée (TVA) 15 3; 6; 12 --

Malta taxa pe valoarea adăugată (TVA) 18 5 da

Olanda "omzetbelasting (OB) SAU belasting de

peste toegevoegde waarde (BTW)" 19 6 --

Polonia Podatek od tomaròw i uslug 22 3; 7 da

Portugalia imposto sobre o valoare acrescentado

(IVA) 21 5; 12 --

Romania Taxa pe valoarea adaugata 19 9 --

Slovacia dan z pridanej hodnoty 19 -- --

Slovenia Davek na dodano vred nost 20 8,5 --

Spania impuesto sobre el valor anadido (IVA) 16 4; 7 --

Regatul Unit Value Added Tax (VAT)

17,5 5 da

Tari din afara UE

Ţara

valoare

Standard Redus

Argentina 21% 10.5% sau 0%

Australia 10%

Canada 5% sau 13%1 0%

China 17% 6% sau 3%

21

Croaţia 22% 0%

Republica Dominicană 6% 12% sau 0%

Ecuador 11%

Islanda 24.5% 14%

India 12.5% 4%, 1%, sau 0%

Indonezia 10%fară taxă de reducereposibil o taxă de 50% pentru produsele de lux

Israel 16.5%

Japonia 5%

Malaezia 5%

Mexic 15% 0%

Noua Zeelandă 12.5%

Norvegia 25% 11% sau 7%

Filipine 10%

Rusia 18% 10% sau 0%

22

Serbia 18% 8% sau 0%

Singapore 5%

Africa de Sud 14% 7% sau 4%

Coreea de Sud 10%

Sri Lanka 15%

Elveţia 7.6% 3.6% sau 2.4%

Turcia 18% 8% sau 1%

Ucraina 20% 0%

Venezuela 16% 8%

23