Turismul Vitivinicol_Proiect de Licenta

8/17/2019 Turismul Vitivinicol_Proiect de Licenta

1/40

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIОNALĂ DIN MОLDОVA

FACULTATEA „ŞTIINŢE ECОNОMICE”

CATEDRA „BA, REI, TURISM”

MAFTEI MARIA

TURISMULUI RURAL VITI-VINICOL: AVANTAJE IȘ

DEZAVANTAJE

PRОIECT DE LICENŢĂ

81!1 " T#$%&'

A('%& )* &+%$Şef catedră „BA, REI, Turism” (denumirea catedrei)BURLACU N*.*)%*, Dr. hab., prf.uni! . (nume"e, prenume"e, #radu" tiin ific)ș ț

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ (semnătura)”$$$$” $$$$$$$$$ %&'

A#./$:student #r. E'RmT,

*n!ă+ămnt cu frec!en+ă redusăMAFTEI M*$%*

$$$$$$$$$$$$$$$$

(semnătura)C/(#0./$ 2.%%+%3%0:4RIBINCEA A)5*($#, Dr. hab., prf.uni!.

$$$$$$$$$$$$$$$$ (semnătura)

C6% %#, 71ș

1


2/40

CUPRINS:

ABSTRACT ------------------------------ 9ANNОTATIОN ----------------------------... LISTA ABREVIERILОR ------------------------.. LISTA FI4URILОR --------------------------.. ;LISTA TABELELОR -------------------------- <INTRОDUCERE ---------------------------- 8CAPITОLUL 1! CONCEPTUL TURISMULUI VITI-VINICOL --------. 171!1! C=0>.#) %&.=$%0 *) .#$%&'#) ?%.%-?%%0=) ----------------... 171!! C#).#$* % *$.* ?%#)#%ș ------------------------. 11!9! T#$%&'#) ?%.%-?%%0=) @ R>#)%0* M=)(=?* ---------------. 1CAPITОLUL ! PERSPECTIVE N DEZVOLTAREA TURISMULUI VITI-

VINICOL -------------------------------. 18CОNCLUZII ŞI RECОMANDĂRI --------------------.. 9BIBLIО4RAFIE ---------------------------- 9;DECLARA IA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERIIȚ4RAFICUL CALENDARISTIC DE EECUTARE A PRОIECTULUI DE

LICENŢĂFI A DE EVALUARE A PRОIECTULUI DE LICEN ĂȘ Ț

2


3/40

ABSTRACT

О%0.%?): biecti!e"e pr/puse pentru sustinere ser!este e"ab/rarea un/r instrumente

te/retic/0practice care sa p/ata impu"si/na !a"/rificarea p/tentia"u"ui natura" i antr/pic pentruș

sp/rirea eficientei ec/n/mice i asi#urarea unei de1!/"tari stabi"e i durabi"e a ramurii turistice,ș ș

e"e c/nstau *n identificarea cai"/r de de1!/"tare i pr/m/!are a turismu"ui *n Repub"ica 2/"d/!aș

prin fundamentarea strate#ii"/r de de1!/"tare i e"ab/rarea p/"iticii de pr/m/!are a turismu"ui,ș

mecanisme ce p/t fi imp"ementate *n p"anificarea i de1!/"tarea turismu"ui *n Repub"icaș

2/"d/!a.

R#).*.) 0$0.$%%: A fst e"abrat ana"i1ă a de1!/"tării turismu"ui !iti!inic/" *n Repub"ica

2/"d/!a. Rec/mandări"e met/d/"/#ice 3i practice e4puse *n pre1enta "ucrare se uti"i1ea1ă "a

une"e *ntreprinderi !inic/"e din R2.

C/0)#%% % $0ș /'*($%: Ame"i/rarea ba1ei tehnic/0materia"e pentru prestatia turistica. 5n

!ederea rea"i1arii acestui /biecti! este necesara i imp"icarea administratiei pub"ice "/ca"e pentruș

pr/m/!area i initierea un/r pr/iecte de rec/nstructie i de1!/"tare prin atra#erea de in!estitii iș ș ș

sup/rt financiar. 6erfecti/narea sistemu"ui de e!identa statistica *n d/meniu" turismu"ui

!iti!inic/" prin e"ab/rarea n/rme"/r pri!ind sistemu" de indicat/ri statistici, precum i ce"/r deș

imp"ementare.

N#' ( 3*'%)%, >$#'): 2aftei 2ariaT%.)#) >$/%0.#)#% ( )%0 :ț Turismu" rura" !iti0!ininic/"7 a!anta8e i de1a!anta8eșL/0*)%.*.: 9hi3inăuA#) >$30.$%% >$/%0.#)#% ( )%0 :ț %&'S.$#0.#$* >$/%0.#)#% ( )%0 :ț Intrducere, duă capit"e, cnc"u1ii 3i recmandări,

bib"i#rafie din %& surse, : pa#ini de te4t de ba1ă (p*nă "a Bib"i#rafie), fi#uri, ' tabe".C#?%. 06%: Turism, !in, !iti0!inic/", strate#ie, #estiune, priect, mana#ement, turism rura".

3


4/40

ANNОTATIОN

О0.%?&: The /b8ecti!es t/ supp/rt the de!e"/pment /f t//"s ser!es the/retica" and practica"

that can b//st the e4p"/itati/n /f natura" and anthr/p/#enic p/tentia" t/ enhance ec/n/mic

efficienc; and t/ ensure a stab"e and sustainab"e de!e"/pment /f the t/urism industr;, the;

c/nsist *n identif;in#


5/40

LISTA ABREVIERILОR

CSP > 9/ntr/"u" ?tatistic a" 6r/cesu"ui

SKOT > ?tren#ths, =ea@nesses, pp/rtunities, Threats, *nsemnnd „6uncte tari, 6uncte s"abe,p/rtunită i, Amenin ări”ț ț

UE > niunea Eur/peană

RM > Repub"ica 2/"d/!a

5


6/40

LISTA FI4URILОR

i#. %.'. 2u1ee sub ceru" "iber, 2u1ee 0 *n subterane -------------. :&

i#. %.%. n di!in di!in. 9atre n/rdu" repub"icii ---------------. :'

i#. %.:. R/ua 9/dri"/r 2/"d/!ei --------------------- :%

i#. %.. Auru" b/bite"/r. 9ătre sudu" repub"icii ---------------.. ::

6


7/40

LISTA TABELELОR

Tabe"u" %.'. E4p/1i ii interna i/na"e i să"i de de#ustareț ț ș ------------ %C

7


8/40

INTRОDUCERE

A0.#*)%.*.* % %'>/$.* * .'%:ș ț 5n aceasta "ucrare este stabi"it caracteru" trasee"/r

!inic/"e pentru uti"i1area !a"/rii terit/riu"ui 1/nei !iti0!inic/"e *n t/ate dimensiuni"e sa"e

(natura"e, s/cia"e 3i de patrim/niu). Dacă *n te/rie, termenu" traseu !inic/"” rena3te / ima#ine

de recreare, din punct de !edere ec/n/mic, acesta p/ate fi c/nsiderat ca un sistem inte#rat de

re"a+ii dintre *ntreprinderi prin care pr/ducăt/rii se p/t c/necta "a c/nsumat/ri. Eficien+a unui

sistem ec/n/mic 3i a capacită+ii sa"e de a „acti!a” end/#en cu / de1!/"tare durabi"ă "a ni!e"

"/ca", este, prin urmare, strict "e#ată de pre1en+a 3i !a"/area unei structuri, cu capacită+i de

stabi"ire re"a+ii"/r *ntre *ntreprinderi.

5n "ucrare a f/st estimată dinamica de1!/"tării sect/ru"ui !iti0!inic/" 3i ni!e"u" eficien+ei

acestuia. ?unt e"ucidate cau1e"e ce *mpiedică de1!/"tarea pr/speră a sect/ru"ui dat. ?e pr/pune /

n/uă met/dică de e!a"uare a eficien+ei ec/n/mice inte#ra"e a pr/ducerii stru#uri"/r, pre"ucrării

"/r, fabricării pr/duc+iei !inic/"e 3i c/mercia"i1ării acesteia.

Reie3ind din ana"i1a strate#ică a sect/ru"ui !iti0!inic/", *n "ucrare au f/st rec/mandate

direc+ii"e principa"e de cre3tere a perf/rman+e"/r *ntreprinderi"/r !inic/"e din care fac parte7

e"ab/rarea 3i ar#umentarea strate#ii"/r pe termen scurt 3i mediu pentru *ntreprinderi"e !inic/"e

din Repub"ica 2/"d/!a *n sc/pu" *mbunătă+irii situa+iei ec/n/mic/0financiare curente 3i a

sp/ririi perf/rman+e"/r acest/ra ar#umentarea căi"/r de inte#rare pe !ertica"ă a *ntreprinderi"/r

!inic/"e cu furni1/rii de materie primă 3i etapa c/mercia"i1ării pr/duc+iei ar#umentarea

su#estii"/r de eficienti1are a „6r/#ramu"ui de restabi"ire 3i de1!/"tare a !iticu"turii 3i !inifica+iei

*n anii %&&%0%&%&”.

S0/>#) >$/%0#)#% ( )%0 :ț 6re1entu" pr/iect are ca sc/p cercetarea pr/b"eme"/r

de1!/"tării sect/ru"ui !iti0!inic/" 3i e"ab/rarea măsuri"/r de cre3tere a perf/rman+e"/r

*ntreprinderi"/r !inic/"e prin imp"ementarea mana#ementu"ui strate#ic. 5n acest sc/p *n "ucrare a

f/st ab/rdată ba1a te/retică a mana#ementu"ui strate#ic 3i determinate ce"e mai p/tri!ite strate#ii pentru de1!/"tarea *ntreprinderi"/r !inic/"e.

О%0.%?) >$/>#&: biecti!e"e pr/puse pentru sustinere ser!este e"ab/rarea un/r

instrumente te/retic/0practice care sa p/ata impu"si/na !a"/rificarea p/tentia"u"ui natura" iș

antr/pic pentru sp/rirea eficientei ec/n/mice i asi#urarea unei de1!/"tari stabi"e i durabi"e aș ș

ramurii turistice, e"e c/nstau *n identificarea cai"/r de de1!/"tare i pr/m/!are a turismu"ui *nș

Repub"ica 2/"d/!a prin fundamentarea strate#ii"/r de de1!/"tare i e"ab/rarea p/"iticii deș

pr/m/!are a turismu"ui, mecanisme ce p/t fi imp"ementate *n p"anificarea i de1!/"tareașturismu"ui *n Repub"ica 2/"d/!a.

8


9/40

M./(/)/G%* 0$0.$%%: Acest priectu" de "icen ă presupune un md de cercetare,ț

cuna3tere, uti"i1are 3i de psibi"ă transfrmare a rea"ită+i"r, *n cncrdan+ă cu ne!i"e

scietă ii. ?ub acest aspect, priectu" cnstituie cercetare *n1estrată cu un ansamb"u deț

principii, prcedee 3i tehnici de in!esti#are.

R?%&.* )%.$*.#$%% ( &>0%*)%.*.: 2ti!e"e care stau "a ba1ă studierii acestei teme au

fst *n nenumărate r*nduri pre1entate *n "ucrări"e de specia"itate, numerase artic"e tiin ificeș ț

din sfera ecnmică. ?urse"e principa"e din "iteratura de specia"itate au fst7 Fribincea A.,

R ca 6., 6/3taru E.ș .a.ș

9


10/40

CAPITОLUL 1! CONCEPTUL TURISMULUI VITI-VINICOL

1!1! C=0>.#) %&.=$%0 *) .#$%&'#) ?%.%-?%%0=)Ginu" a fst inttdeauna cnsiderat "icarea 1ei"r. 2"d!a "0au numit !inum, denumire

care s0a i pastrat, iar A"e4andru ce" 2are spunea despre !in ca este Hsan#e"e !itei0de0!ie, putereaș

pamantu"ui i eternitatea sare"uiH.ș

9u"ti!area !itei0de0!ie datea1a din timpuri stra!echi. 6rima atestare scrisa *n ceea ce

pri!este !iticu"tura apare *n Gechiu" Testament, unde se p!esteste despre e, care a!ea

pd#rie i facea !in J'&, p. :KL. ?e presupune ca !ita0de0!ie a fst adusa din Asia 2ica, *n urmaș

cu K.&&& de ani i a fst cu"ti!ata intens de #reci i fenicieni, care erau recunscuti *n re#iuneaș ș

mediteraneana ca fiind mari prducatri de !in, iar numerase"e fresce descperite *n mrminte"e

din Ga"ea i"u"ui cnfirma ca i e#iptenii s0au cupat de cu"ti!area !itei0de0!ie. 2"d!enii auș

fst, insa, cei care au raspindit aceasta practica *n tata Eurpa.

9e" mai !echi !in a fst descperit de arhe"#i, *n #ermania, *n anu" 'KMC, intr0un

sarcfa# rmanic. Amfra din stic"a #a"ben0!er1uie datata :% d.Nr., a!and manere"e sub frma

unr de"fini, este sin#ura care si0a pastrat cntinutu". Ginu" a!ea farte mu"t sedimente, *n p"us,

cntinea i u"ei de mas"ine, pe care rmanii i" f"seau pentru a pre!eni 4idarea.ș

2"d!enii au in!atat ppare"e cucerite arta !inificatiei, iar siuri di!erse de !in, cum ar

fi Ries"in#, 6int ir, 9hardnna; i 9abernet au fst b+inute din stru#uri care de8a cre3teau peș

teritriu" rantei sau Fermaniei de asta1i.

5n ceea ce pri!este 2"d!a, prima mentiune scrisa despre !iticu"tura dacica a!em de "a

#e#rafu" antic ?trab (MM i.Nr. 0 % i.Nr.). Ea se refera "a masura adptata de re#e"e Burebista

(K% i.Nr. 0 i.Nr.), fauritru" statu"ui dac centra"i1at, pri!ind desfiintarea !ii"r J, p. %:CL. ?e

banuieste ca deci1ia "uata de Burebista, *n urma sfatu"ui mare"ui pret Deceneu, nu a a!ut

neaparat ca scp curmarea e4cese"r ppu"atiei, *n ceea ce pri!este cnsumu" de !in, cat mai a"es

desfiintarea tentatiei pe care !ii"e din Dacia e4ercitau asupra ppare"r straine, care !eneau

aici, mai cu seama din rasarit, atrase de rade"e !ii"r din Dacia.

5n cea mai !eche scriere medica"a, farmacpee sumeriana descperita *n ipur, *n anu"

'O'&, #asim recmandari de uti"i1are a !inu"ui, *n tratarea diferite"r b"i. Este mentinata

bautura HtabatuH, bautura medica"a babi"niana pe ba1a de !in amestecat cu apa. 6rime"e

ap"icatii medica"e a"e !inu"ui au fst "e#ate de capacitatea sa antiseptica i antiinf"amatare, fiindș

indicat *n tratarea rani"r i a infectii"r.ș

10


11/40

In antichitate, !inu" se "asa mu"t "a pastrare. Ginuri"e #recesti i rmane, si#i"ate *n !aseș

din "ut (amfre) erau in#rpate *n pamant, se pastrau '0%& ani i dar dupa aceea puteau fiș

cnsiderate bune pentru cnsum. 6astrarea !inu"ui *n butaie de "emn era practicata de catre #a"i,

iar rmanii f"seau butaie"e pentru a transprta !inu" pe ca"e maritima, iar pentru pastrare,

cntinuau sa f"seasca amfre"e, care erau astupate cu dpuri i ceara, pentru a pre!eniș

cntactu" !inu"ui cu aeru".

Pa mi8"cu" sec"u"ui QGIII, 6ierre 6ri#nn, ca"u#ar "a abatia Naut!i""ers, amp"asata pe

ma"u" rau"ui 2arna, *n centru" re#iunii 9hampa#ne, este primu" care a studiat prcesu"

fermentarii secundare a unr siuri de !in imbute"iat. Interesant este faptu" ca 6ri#nn era rb.

Ttusi, a!ea un #ust e4trardinar de fin i memrie impresinanta cand !enea !rba despreș

!inuri. 9unstea *n deta"iu nu dar pd#rii"e care apartineau manastirii Naut!i""ers, dar i peș

ce"e din impre8urimi JK, p. '%L. 6tri!it unei "e#ende, 6ri#nn ar fi fst "uat prin surprindere de

pcnitura puternica, atunci cand a destupat stic"a de !in J'C, p. :'L. 6arinte"e si0a dat repede

seama ca !inu", care din anumite mti!e nu a fermentat suficient pana "a imbute"iere, data cu

ssirea prima!erii a inceput sa fermente1e din nu *n stic"a de8a astupata si, din aceasta cau1a, a

de!enit spums.

n mment de ctitura *n industria de !inificatie a Eurpei i" repre1inta marea in!a1ie a

fi"4erei, din a dua 8umatate a sec"u"ui QIQ. 6h;""4era !astatri4 este insecta, ce pr!ine din

America de rd i care ataca radacini"e i frun1e"e !itei0de0!ie, p"anta uscandu0se *n timp.ș ș Intre

anii 'KM& 0 'KO&, din America a fst adusa din #resea"a aceasta insecta, care a facut ra!a#ii *n

pd#rii"e din Eurpa. Pa acea !reme, !ii"e nrd0americane erau adaptate "a atacu" acestei

insecte, pentru ca a!eau scarta radacinii mai #rasa, iar insecta nu putea strapun#e. Astfe" ca,

s"utia a fst aceea de a aduce din America butasi imuni "a fi"4era, care au fst a"titi cu siuri"e

eurpene. Asa au re1u"tat prime"e siuri hibride de stru#uri, cum "e stim asta1i, une"e mai putin

!a"rase *n pri!inta ca"itatii stru#uri"r, dar mu"t mai re1istente "a daunatri i cu ș

prducti!itate mu"t mai ridicata.Tehn"#ia btinerii !inu"ui a ramas aprape neschimbata, de0a "un#u" timpu"ui, ea

imp"icand parcur#erea anumitr etape. 2ai intai, stru#urii sunt 1drbiti intr0un 1drbitr, iar timp

de O0' 1i"e ei se af"a *n prcesu" de fermentare, astfe" incat, 1aharu" se descmpune *n a"c" iș

di4id de carbn. Deci, taria bauturii depinde de cntinutu" de 1ahar din stru#uri. Dupa

fermentare, stru#urii 1drbiti se scur#, fara a fi supusi presiunii, iar prcesu" se numeste chiar

scur#ere. 6artea ramasa se presea1a, astfe" se btine Hprima tarieH. ?tructura !inu"ui cnsta

practic *n amestecarea Hscur#eriiH cu Hprima tarieH. Api, !inu" astfe" btinut este fi"trat ișimbute"iat.

11


12/40

Ginu" recent imbute"iat este numit HtanarH, de aceea, pretu" este mai sca1ut. Ginuri"e !echi

sunt farte scumpe, dearece, prcesu" de in!echire este unu" inde"un#at i #rei. In!echirea unuiș

!in presupune mu"ta munca, atentie i cunstinte aprfundate *n dmeniu. 6entru a fi in!echit,ș

!inu" trebuie sa fie neaparat sanats. E" !a fi dep1itat *n butaie de ste8ar sau *n stic"e cu dpuri

steri"e J%&, p. OL. Inc"inatia stic"ei trebuie sa fie "a un anumit un#hi, *n asa fe", incat, dpu" sa

ramana umed *n interir. A"tfe", intra aeru" *n stic"a i !inu" se strica. Este farte imprtant caș

temperatura "a care se pastrea1a !inu" sa fie cnstanta, de '& 0 '% #rade 9e"sius. Srice f"uctuatie

de temperatura pate a"tera !inu".

Ginu" a fst f"sit din ttdeauna ca prdus a"imentar, chiar i curati!, cu efecte beneficeș

asupra r#anismu"ui i cu re1u"tate farte bune *n tratarea unr b"i cardiace i a"e sistemu"uiș ș

circu"atr. Ginu" rsu a8uta "a mentinerea sanatatii !ase"r de san#e, stimu"and circu"atia

periferica, iar !inuri"e a"be sunt diuretice, bune pentru rinichi.

Pa ni!e"u" aparatu"ui di#esti!, un !in bun fa!ri1ea1a di#estia i mentine starea de cnfrtș

di#esti!. ara dar i pate, un pahar de !in baut "a masa, tine medicu" "a distanta.ș

1!! C#).#$* % *$.* ?%#)#%ș

6entru mu"te +ări din "ume, turismu" a de!enit una din ce"e mai imprtante, prfitabi"e 3i

prspere ramuri a"e ecnmiei. De1!"tarea turismu"ui interna+ina" este cndi+inată de scpu"

pe care 3i0" prpune turistu", drind !i1itarea unei anumite +ări sau a unei anumite destina+ii

turistice. Din acest cnsiderent, +ări"e de destina+ie turistică prm!ea1ă ace"e biecti!e turistice

sau ace"e !a"ri cu"tura"turistice, care sunt recunscute pe p"an mndia" 3i repre1intă cartea de

!i1ită a +ării respecti!e J'K, p. :ML. Astă1i, turismu" este unu" dintre sectare cu cea mai rapidă

cre3tere a ecnmiei mndia"e. Din cau1a acestei cre3teri, acest sectr a fst numit fenmenu"

ecnmic a" sec"u"ui.

6rima d!ada a e4istentei stru#uri"r repre1inta niste pd#rii fsi"i1ate de acum M&

mi"iane de ani iar prima atestare scrisa a!and "e#atura cu !iticu"tura apare *n Gechiu" Testamentunde se p!esteste despre e care a!ea pd#rie i facea !in.ș

S !eche fabu"a persana acrda unei damne de "a curte meritu" descperirii !inu"ui.

6rintesa, care pierduse fa!area Re#e"ui, a incercat sa se sinucida mancand niste stru#uri care

fermentasera intr0un brcan. Re1u"tatu" a fst int4icatie urmata de un smn adanc J%, p.':L.

9and s0a tre1it, si0a dat seama ca se simte mai bine i a recasti#at fa!area Re#e"ui aratandu0Iș

ri#ina"a HmetdaH, care a fst pre1entata intre#ii curti.

Este stiut ca prin anii &&& B9 incepuse de8a cu"ti!area stru#uri"r i prducerea !inu"ui.ș6rime"e pd#rii se crede ca au e4istat pe "an#a 2area 9aspica i *n 2esptamia, *n 1naș

12


13/40

Iranu"ui de asta1i. 6apirusuri din mrminte atesta e4istenta !inu"ui *n E#ipt *n 8ur de %C&&0%&&

B9. 6retii i re#ii a!eau acces "a !in, *n timp ce c"ase"e inferiare beau bere. 5n E#ipt s0auș

descperit prime"e recipiente *n care !inu" era pastrat, i s0a bser!at ca amenii a!eau de8aș

cunstinte despre efectu" temperaturii asupra fermentarii !inu"ui.

Ginu" a a8uns *n Eurpa data cu e4tinderea ci!i"i1atiei #recesti din 8uru" anu"ui 'M&&

B9 *n Sdiseea i I"iada a"e "ui Nmer se #asesc pasa8e *n care se descrie *n md deta"iat mdu"ș

de preparare a" !inu"ui JC, p. %M'L. Ginu" era un artic" imprtant *n cmertu" #reci"r, iar medici

!estiti, printre care i Nippcrate bisnuiau sa i" prescrie farte des. Tt #recii au fst primii careș

au in!atat sa adau#e ierburi i cndimente, pentru a0i da diferite arme.ș

In !estu" Eurpei, de1!"tarea !iticu"turii s0a datrat *n mare parte inf"uentei rmani"r

care au inceput sa c"asifice !arietati"e de !inuri i de stru#uri, identificand i b"i"e care atacauș ș

!ita de !ie precum i tipuri"e de s" unde aceasta se de1!"ta ce" mai bine.ș

9ea mai !eche stic"a de !in a fst descperita *n Fermania, intr0un sarcfa# stic"a data

de "a :% AD i a fst descperita *n 'KMC. Era amfra de stic"a #a"ben0!er1uie, iar manere"eș

a!eau frma unr de"fini. Dintre tate stic"e"e descperite aceasta este sin#ura care si0a pastrat

cntinutu" J', p. %O:L. Pichidu" antic a!ea farte mu"t sediment i cntinea i u"ei de mas"ine, peș ș

care rmanii i" f"seau pentru a pre!eni 4idarea !inu"ui.

6e "a inceputu" primu"ui mi"eniu, !inu" era e4prtat din Imperiu catre ?pania, An#"ia iș

ranta. Dar *n curand i aceste 1ne si0au de1!"tat prprii"e pd#rii iar Imparatu" rman aș

inter1is imprtu" de !in din ranta, pentru a e"imina aceasta cmpetitie straina. 5n sec"e"e

urmatare, ranta a a8uns as dmine piata !inu"ui *n intrea#a "ume. Pa ineput era f"sit *n

scpuri sacre i *n spiritu" traditiei *n timpu" E!u"ui 2ediu.ș

6ana *n ''%, *n timpu" dmniei "ui Nenric II, An#"ia a de!enit prinicpa"u" c"ient a"

re#iunii Brdeau4.

E4p"rari"e #e#rafice au adus !inu" i *n 2e4ic, Ar#entina i Africa de ?ud *n anii '&&0ș ș

'M&&. Desi *n aceasta periada au e4istat mu"te incercari de a p"anta !ita de !ie de0a "un#u"castei At"anticu"ui i *n rdu" Americii i *n Ba1inu" "u!iu"ui 2ississippi, nici una nu a a!utș ș

succes. Gita de !ie p"antata murea dupa dua sau trei se1ane J'%, p. K%L. 9u tate acestea, *n

2e4ic i 9a"ifrnia nu au e4istat prb"eme.ș

Nernand 9rte1, #u!ernatr a" 2e4icu"ui *n '%, a rdnat p"antarea !itei de !ie acest

fapt a a!ut asa un succes ca re#e"e ?paniei a inter1is e4tinderea p"antatii"r, dearece se temea ca

nu cum!a c"nia sa sa isi asi#ure sin#ura tt necesaru" de !in J', p. '&&L. Aceasta "e#e a

impiedicat de1!"tarea industriei !inu"ui *n 1na.

13


14/40

In Eurpa, pd#rii"e au supra!ietuit sub auspicii"e bisericii i a"e misiuni"r. 5n 'CMO,ș

parinte"e uniper ?erra, franciscan, a p"antat prima pd#rie *n 9a"ifrnia, *n ?an Die#.

6arinte"e ?erra a mai pus ba1e"e a inca K misiuni *n 9a"ifrnia, de1!"tand i p"antatii"e de !ita deș

!ie, primindu0si nume"e de H6arinte"e !inu"ui 9a"ifrnianH.Garietatea cu"ti!ata de e" isi a!ea

ri#inea *n 2e4ic i a ramas cunscuta ca Hstru#uri de "a 2isiuneH, dminand prductia !inu"uiș

*n 9a"ifrnia pana *n 'KK&.

Uări"e eurpene, Pumea Geche, cu tradi+ie *nde"un#ată *n ceea ce pri!e3te !iticu"tura, au

*n+e"es, că !inu" nu este dar "icare *ntr0 stic"ă, dar este p!este, este istrie 3i ci!i"i1a+ie,

este tradi+ie rura"ă 3i farmec urban J', p. OL. Turism !iti0!inic" s0a frmat "a htare"e !iticu"turii

tradi+ina"e 3i a industriei turismu"ui ca frmă ppu"ară de dihnă, ca frmă specia"i1ată de

că"ătrie, care de!ine una dintre ce"e mai prmi+ătare direc+ii de de1!"tare a pie+ei turismu"ui

mndia" J'M, p. ::L. 5n u"time"e decenii, !inu" s0a p1i+inat ca parte cmpnentă a cu"turii,

re#iunii "a ni!e" #"ba" 3i indi!idua".

9ne4iunea dintre cu"tura !i+ei de !ie, !in 3i m, cu rădăcini adnci *n istrie, a dat

permanent satisfac+ia #enera+ii"r de a re"e!a 3i de1"e#a semnifica+ia acesteia. 6e ba1a acestei

cne4iuni s0a născut un tip de turism > turism desfă3urat pe ba1a !iticu"turii, turism !iti0!inic"

sau enturism.

Turismu" !iti0!inic" sau turismu" !inu"ui” este frmă de turism de interes specia", cu

un r" *n cntinuă cre3tere, de!enind cmpnentă imprtantă a turismu"ui, pentru mu"te re#iuni

prducătare de !in. De1!"tarea turismu"ui !inu"ui” a de!enit, precupare esen+ia"ă att

pentru cei imp"ica+i *n turism ct 3i pentru cei din industria !inu"ui.

Turism !inic" sau cum mai este numit de specia"i3ti enturism este !arietate

#astrnmică 3i mai "ar#, turism educa+ina"0cu"tura". 9a !arietate a turismu"ui educa+ina" >

cu"tura", turismu" !inic" este strns "e#at de anumită re#iune, de istrie 3i cu"tura na+ina"ă. Iar

cnfrm unr dic+inare, turismu" !itic", cmbină descperirea de peisa8e ni cu !i1itarea

crame"r 3i e4perimentarea de sen1a+ii ni pentru p"ăcerea sim+uri"r7 !ă1, mirs, #ust”.9u!ntu" enturism este a"cătuit din duă cu!inte, nis (din "imba #reacă), ceea ce

*nseamnă !in 3i en (din "atină) > turism.

?cpu" principa" a" turismu"ui !iti0!inic" este de a face cun3tin+ă cu mdu" de

prducere a !inu"ui 3i, ttdată, să descpere tradi+ina"u" 1nei sau area"u"ui respecti!. E"

inc"ude *n sine !i1itarea "curi"r unde are "c prducerea !inu"ui, de#ustarea 3i *n fina"

prcurarea "ui J'OL. Din punct de !ede istric, putem spune că !i+a de !ie cre3te *n "curi"e cu

cu"tură 3i istrie b#ată.

14


15/40

5n ran+a, *ncă din periada interbe"ică, e4istau mu#urii unui turism !itic" *n specia"

datrită faptu"ui că mu"te pd#rii erau asciate unr dmenii nbi"iare imprtante JM, p. 'OCL. 5n

'O:, *n A"sacia, a apărut „primu" drum a" !inu"ui”. Acest drum a" !inu"ui *ncă mai e4istă 3i

astă1i, are "un#ime de 'C& @m 3i străbate +inutu" c"inar dintre "ca"ită+i"e 2ar"enheim 3i

Thann. E!ident, A"sacia nu a stră"ucit farte mu"t, dearece *n scurt timp, *n Brdeau4, pe Ga"ea

Pirei, pe Ga"ea Rnu"ui i *n Bur#undia apăreau 1eci de drumuri a"e !inu"ui JO, p. C:L.ș

Fermania, Ita"ia sau ?pania au urmat imediat e4emp"u" 3i au trasat ni rute turistice pe !a"ea

Rinu"ui, *n Tscana sau *n 9asti"ia. Pumea uă s0a a"iniat 3i ea acestui trend, iar *n ce"e din

urmă drumuri"e !inu"ui au de!enit destina+ii turistice prpriu 1ise 3i *n Eurpa de Est > *n

n#aria sau ?"!enia.

9nceptu" a fst de1!"tat *n timp, att *n „"umea !eche” (ran+a, Ita"ia, ?pania), ct 3i *n

„"umea nuă” (9a"ifrnia > apa Ga""e;, 9hi"e, Austra"ia). Ginuri"e sunt caracteri1ate prin

ri#ina"itate 3i autenticitate, att datrită respectării unr tradi+ii străm3e3ti, dar 3i prin uti"i1area

metde"r mderne de !iticu"tură 3i !inifica+ie.

5n 9a"ifrnia (?A) turismu" !iti!inic" a apărut *n anii 'OC&0K&, mai tr1iu *n Austra"ia

3i cu timpu" a *nceput să se de1!"te *n tate re#iuni"e !iti0!inic"e din "ume.

Drumu" !inu"ui repre1intă de fapt un traseu turistic bine marcat 3i de"imitat *ntr0 1nă cu

pten+ia" !itic" 3i cu suficiente atrac+ii turistice natura"e 3i antrpice ce pate fi urmat de către

turi3ti, *n md r#ani1at sau indi!idua", *n anumite periade a"e anu"ui. Aceste drumuri, *n

func+ie de "un#imea "r dar 3i de densitatea biecti!e"r, pt fi parcurse pe 8s, cu bicic"eta cu

autturismu" 3i chiar cu trăsura.

Astă1i, iubitrii 3i e4per+ii *n !in, cu a8utru" a#en+ii"r de turism, pt se"ecta ace"ea +ări 3i

re#iuni, care au e!a"uat cu !inuri de ca"itate J, p. :OL. Tur de !in bi3nuit durea1ă apr4imati!

săptămnă, 3i pe "n#ă !i1itarea e!enimente"r !inic"e, inc"ude *n sine 3i !i1itarea biecte"r

turistice "ca"e.

Turismu" !iti0!inic" face cun3tin+ă cu metde"e 3i biceiuri"e de prducere 3i decnsum a !inu"ui. Turi3tii pt fi atra3i nu numai de frumuse+ea peisa8u"ui !iti0!inic", farte

di!ersificat, ci 3i de raprturi"e e4ce"ente ca"itateVpre+ a"e ser!icii"r 3i prduse"r, precum 3i

stimu"area interesu"ui pentru "curi mai pu+in cunscute, mai nebi3nuite, prin străbaterea unr

drumuri a"e !inu"ui 3i cuna3terea unr biecti!e mai ni 3i interesante, mai pu+in s"icitate *n

turism, mai aprpiate de natura primară.

1!9! T#$%&'#) ?%.%-?%%0/) @ R>#)%0* M/)(/?*

15


16/40

Turismu" !iti0!inic" *n R2 repre1intă una dintre ramuri"e principa"e a"e ecnmiei ării,ț

astfe" *n %&': !inuri"e au repre1entat M,%W din tta"u" e4prturi"r efectuate de repub"ică O& 0

OW din tt !"umu" !inu"ui prdus mer#e "a e4prt, cnstituind astfe" imprtantă sursă de

!enit pentru bu#etu" statu"ui. Gii"e cupă suprafa ă de 'K.&& hectare de !ii, din care '&C.K&&ț

de hectare sunt f"site pentru prduc ia cmercia"ă J'', p. CKL. Restu" de &.C&& de hectare suntț

!ii"e cu"ti!ate *n sate, pe terenuri"e de "n#ă case, f"sit pentru a face !in de casă.

9re terea !i ei de !ie i !inifica ia pe teritriu" actua" a" 2"d!ei a *nceput cu 0 miiș ț ș ț

ani *n urmă, cnd Dacii au descperit prducerea !inu"ui din stru#uri.

2"d!a este recunscuta pe p"an mndia" ca tara !iti!inic"a de1!"tata. 9u"tura !itei de

!ie pe me"ea#u" m"da! cunaste istrie de !eacuri. Amprente"e frun1e"r de Gitus Teutnica

#asite "in#a as"a!cea au !irsta ce !aria1a intre M i % mi"iane ani.ș

9u"ti!area !itei de !ie isi are inceputu" inca din anu" %K&& i.e.n. 6rducerea !inu"ui *n

2"d!a a acumu"at e4perienta de !eacuri !enita de "a traci, daci, #reci, rmani, france1i s.a.

Actua"mente, *n tara nastra !ii"e cupa suprafata tta"a de '&C mii ha. 9nditii"e

c"imaterice caracteristice i re"iefu" ei specific creea1a cnditii unice de cu"ti!are a !itei de !ie.ș

9nfrm cnditii"r c"imaterice 2"d!a este impartita *n 1ne !iti!inic"e7 9entra"a, ?ud0

Estica, ?udica i rdica. 2"d!a este printre prime"e 1ece state din "ume e4prtatare deș

!inuri. 9apacitatea fri#idere"r destinate pastrarii stru#uri"r se estimea1a "a circa mii tne

anua" J:, p. %ML. 9u un ptentia" #"ba" de :&0&& mii tne stru#uri0marfa, 2"d!a prduce

%:0:: mi"iane deca"itri de !inuri din ce"e mai presti#iase siuri, eurpene i authtne.ș

Ga"area e4prtu"ui anua" a" prductiei !inic"e se estimea1a "a cca. %:& mi". d"ari ?A. 5n

ansamb"u pe tara functinea1a peste 'K& de intreprinderi !inic"e. 5n anu" %&&: s0au prdus %O

mi". deca"itri de !in i s0au imbute"iat cca. 'C,C mi". deca"itri de !in de stru#uri, '' mi". stic"e > ș

!inuri spumante i spumase, M:& mii deca"itri > di!in (cniac) i %,' mi". deca"itri bauturiș ș

spirtase. 6este O& W din !"umu" prdus a fst e4prtat.

6rduse"e !iti!inic"e au faima binemeritata i sint apreciate *n mu"te tari a"e "umii. Sș

ade!arata carte de !i1ita a tarii sint !inuri"e ce au btinut distinctii ina"te "a presti#iase

cncursuri internatina"e.

In statiuni"e c"imaterice se ap"ica pe "ar# tratamentu" cu stru#uri i sucuri din stru#uriș

(u!terapia).

9entre"e e4p1itina"e, sa"i"e de de#ustare cu arhitectura e4ceptina"a, rase"e iș

ca!erne"e subterane, di!ersitatea prductiei, ma#a1ine"e specia"i1ate 0 repre1inta un ptentia"

desebit pentru prm!area turismu"ui !iti!inic" *n 2"d!a, pre1inta mti!atii apte sa p"ase1e

16


17/40

"a 8usta !a"are prdusu" turistic !iti!inic" a" repub"icii *n circuitu" turistic internatina" J':, p.

%&&L.

5n martie %&&M Rusia a impus un embar#u "a imprtu" de !inuri din Repub"ica 2"d!a.

2ti!u" in!cat atunci a fst ca"itatea prastă a băuturi"r a"c"ice m"d!ene ti. Embar#u"ș

care a fst !a"abi" aprape di ani de 1i"e a dus "a pierderea de către !inificatrii m"d!eni a

accesu"ui "a pia a rusească a !inu"ui, spre care "uau ca"ea circa K&W din băuturi"e a"c"iceț

m"d!ene ti. 6a#ube"e directe de pe urma interdic iei au fst estimatee "a circa :&& mi"iane deș ț

d"ari. Interdic ia pri!ind imprturi"e de !inuri a par!enit *ntr0un mment a" di!er#en ei deț ț

p1i ii *ntre Rusia i Repub"ica 2"d!a pri!ind !iitru" Transnistriei. n an mai de!reme,ț ș

Duma rusă a cerut interdic ie asupra imprturi"r de !inuri m"d!ene ti, dearece Repub"icaț ș

2"d!a a fst cnsiderată de a prm!a p"itici anti0ruse ti.ș

Ace"a i scenariu "a fe" cu tentă p"itică a fst repetat *n septembrie %&': cnd iară i a fstș ș

inter1is e4prtu" către 2sc!a de aceasta dată pa#ube"e fiind mai mici după ce prducătrii

authtni i0au di!ersificar căi"e de e4prt spre Be"arus, Xa1ahstan, craina, E, Asia.ș

5n Repub"ica 2"d!a e4istă patru re#iuni imprtante prducătare de !in7

Bă" i (nrd) Y Znă nrdică nu dispune de semnificati!e p"anta ii industria"e de !i ă0de0ț ț ț

!ie. Ac" stru#urii se cu"ti!ă *n perspecti!ă pre"ucrării *n materia"e primare pentru prducerea

cniacuri"r, că ba1ă a !inuri"r specia"e a"c"i1ate i, par ia", pentru cnsum *n stare praspătă.ș ț

5n nrdu" Repub"icii 2"d!a !ii"e sunt p"antate *n specia" cu siuri a"be de stru#uri7 A"i#te,

6int, etească, Traminer.

9dru (centru) Y Znă centra"ă *n 2"d!a este cea mai puternic de1!"tată sub aspect

ecnmic. Aici se af"ă masi!u" principa" a" p"anta ii"r de !i ă0de0!ie (circa M&W) i ma8ritateaț ț ș

*ntreprinderi"r specia"i1ate att *n !inifica ia primară, ct i *n prducerea i *mbute"ierea tuturr ț ș ș

!arietă i"r de !in. Di!ersitatea teritria"ă permite prducerea *n 1nă 9dri"r a unr !inuriț

unice, cntr"abi"e sub aspectu" pr!enien ei. Anume aici rdesc p"anta ii"e renumitei #spdariiț ț

Rmne ti, fstă m ie a dinastiei imperia"e ruse ti a Rman!i"r. 5n micr1nă N*nce ti deș ș ș ș

peste un sec" se prduc, din siuri"e de stru#uri 9abernet0?au!i#nn i 2er"t, !inuri r ii, aș ș

cărr !arietă i de tp nu cedea1ă renumitu"ui 9hteau brd"e1.ț

istreană (sud0est) Y inc"ude i faimasa 1nă 6urcari cu cndi ii c"imaterice suntș ț

fa!rabi"e cu"ti!ării siuri"r r ii de stru#uri, 2er"t, 9abernet0?au!i#nn i Rară nea#ră, *nș ș

ba1ă cărra se prduc !inuri măturate cu #ust armnis, cmp"et i buchet b#at *n tna"ită i deș ț

marchin, cacă1ă nea#ă, !ire"e i ste8ar nbi".ș

9mrat (sud) Y 6erimetru" ei cuprinde stepa Bu#eacu"ui i e4tremitatea sudică prpriu0ș1isă. Aceste duă teritrii sunt "a fe" de aride, dar s"uri"e i cndi ii"e "r c"imaterice au diferiteș ț

17


18/40

caracteristici. Teritriu" af"at mai spre mia1ă01i este fa!rabi" prducerii de !inuri r ii iș ș

!arietă i de de ert. 9e"e mai cunscute centre !inic"e din 1nă respecti!ă sunt 9mratu",ț ș

Tarac"ia, 9iumaiu" i Trife tii.ș ș

18


19/40

CAPITОLUL ! PERSPECTIVE N DEZVOLTAREA TURISMULUI VITI-

VINICOL

I! S>=$%$* >$=(#0.%?%. %%ț

5n scpu" spririi prducti!ită+ii p"anta+ii"r !itic"e *n anu" %&& a demarat

imp"ementarea iri#ării prin picurare. 5n trei ani au fst insta"ate sisteme de iri#are prin picurare *n

!ii pe suprafa+ă de cca '& ha.

Ap"icarea pe scară "ar#ă a tehn"#ii"r a!ansate de cu"ti!are a !i+ei de !ie, ba1ate pe

iri#area prin picurare 3i metde"r eficiente de prtec+ie a p"ante"r cntra b"i"r 3i dăunătri"r,

se !a s"da cu ma8rarea prducti!ită+ii p"anta+ii"r !itic"e pnă "a ' tne "a un ha, sau de :,:

ri mai *na"tă fa+ă de cea *nre#istrată *n pre1ent.

n "c imprtat *n ecnmia na+ina"ă cupă industria de fabricare a băuturi"r a"c"ice

care a asi#urat *n anii %&&0%&&C cca : "a sută din !"umu" prduc+iei industriei a"imentare 3i a

băuturi"r.

Inter1icerea de către edera+ia Rusă a imprtu"ui prduc+iei a"c"ice m"d!ene3ti a

cau1at diminuare esen+ia"ă a !"umu"ui de fabricare a băuturi"r 3i reducerea pnderii ramurii

*n !"umu" tta" a" prduc+iei industria"e a repub"icii de "a :& "a sută *n anu" %&& "a ' "a sută *n

'& "uni curent.Ac+iunea nmina"i1ată a #enerat sistarea temprară, de une"e *ntreprinderi, a fabricării

prduc+iei a"c"ice.

9a urmare, *n anu" %&&O K% "a sută din *ntreprinderi"e cu #en de acti!itate „fabricarea

!inu"ui 3i băuturi"r a"c"ice disti"ate” au redus fa+ă de anu" precedent !"umu" de prduc+ie, iar

*n '& "uni curent pnderea acestra a cnstituit M "a sută.

Ttdată *ntreprinderi"e cu #en de acti!itate „fabricarea berii” au acce"erat, *n '& "uni

curent, cu cca ' "a sută ritmu" de fabricare a prduc+iei, iar ce"e cu #en de acti!itate „fabricareaapei minera"e 3i a băuturi"r răcritare” > cu % "a sută.

9re3terea nmina"i1ată a a!ut un impact benefic asupra indicatri"r de acti!itate a

ramurii de fabricare a băuturi"r *n ansamb"u, dar cu pndere nesemnificati!ă *n structura

ramurii nu au acperit diminuări"e ce"r duă ramuri, ca re1u"tat fabricarea băuturi"r *n

ansamb"u s0a redus cu %& "a sută.

E!a"uată "a pre+uri curente, prduc+ia fabricată de ramura de fabricare a băuturi"r, a

cnstituit *n anu" %&&M cca :,% m"rd. "ei, rămnnd practic "a ni!e"u" anu"ui %&&O. 5n '& "unicurent prduc+ia ramurii de fabricare a băuturi"r a cnstituit %,: m"rd. "ei, sau cu cca ' "a sută

19


20/40

sub ni!e"u" *nre#istrat *n periada respecti!ă a anu"ui precedent.

iind cea mai repre1entati!ă acti!itate *n cadru" industriei pre"ucrătare, ramura

mnitri1ată a inf"uen+at ne#ati! asupra !"umu"ui prduc+iei industria"e a" repub"icii *n

ansamb"u.

Fradu" de inf"uen+ă asupra !"umu"ui prduc+iei industria"e, fabricate de *ntreprinderi"e

mari a cnstituit7

[ "a pre+uri curente > descre3tere cu %,C "a sută, inc"usi! fabricarea !inu"ui > cu :,%

"a sută

[ "a pre+uri medii a"e anu"ui precedent > descre3tere cu :,M "a sută, inc"usi!

fabricarea !inu"ui > cu :, "a sută.

5n structura !a"rii băuturi"r fabricate predmină prduc+ia a"c"ică, căreia *i re!ine *n

anii %&&M0 %&': ('& "uni) cca CK "a sută, fa+ă de KO "a sută atestat *n anu" %&&C.

II! AG+%* *$ #$'./*$) &*$0%% ( *:

• e"abrarea 3i determinarea strate#iei statu"ui *n dmeniu" de1!"tării !iticu"turii 3i

industriei !inic"e, a"c"u"ui 3i băuturi"r, mnitri1area 3i pr#n1area de1!"tării "r

• rea"i1area pre!ederi"r ?trate#iei de 9re3tere Ecnmică 3i Reducere a ?ărăciei,

6r#ramu"ui de restabi"ire 3i de1!"tare a !iticu"turii 3i !inifica+iei *n anii %&&%0%&%&,

6r#ramu"ui a+ina" H?atu" 2"d!enescH 3i 6r#ramu"ui a+ina" HDrumu" !inu"ui *n

2"d!aH *n partea ce +ine de dmeniu" !iti0!inic"

• a8ustarea "e#is"a+iei na+ina"e *n dmeniu" !iticu"turii, !inifica+iei, fabricării 3i

circu"a+iei a"c"u"ui eti"ic, prduc+iei a"c"ice 3i nea"c"ice 3i a berii "a cerin+e"e niunii

Eurpene

• de1!"tarea pie+ei de prduc+ie a"c"ică 3i băuturi nea"c"ice, adec!ate

cndi+ii"r actua"e a"e ecnmiei na+ina"e, prin re#"ementarea re"a+ii"r dintre participan+ii "a

prcesu" de fabricare 3i cmercia"i1are a prduc+iei, e"abrarea 3i imp"ementarea unr nrmati!e

ecnmice care ar asi#ura sprirea ca"ită+ii prduc+iei

• crearea sistemu"ui de cntr" a" ca"ită+ii prduc+iei 3i crdnarea teme"r de

cercetări 3tiin+ifice, cu imp"ementarea u"teriară a re1u"tate"r acestr cercetări

• #estinarea, *n mdu" stabi"it, a patrimniu"ui statu"ui "a *ntreprinderi"e de prfi"

cu capita" inte#ra" sau par+ia" de stat

• de1!"tarea re"a+ii"r interna+ina"e *n dmeniu" !iticu"turii, !inifica+iei, a"c"u"ui

3i a"tr băuturi.

20


21/40

• unc+ii"e A#en+iei

• 5n cnfrmitate cu sarcini"e ce *i re!in, A#en+ia e4ercită următare"e func+ii7

• prm!area p"iticii statu"ui *n dmeniu" !iticu"turii, fabricării 3i circu"a+iei prduc+iei a"c"ice 3i nea"c"ice

• re!ita"i1area ramurii !iti0!inic"e *n crespundere cu cerin+e"e pie+ei 3i p"iticii

statu"ui *n dmeniu

• e"abrarea 3i rea"i1area pr#rame"r de de1!"tare a sectru"ui !iti0!inic"

• r#ani1area de e4p1i+ii, seminare, cnferin+e 3i simp1iane tematice *n

dmenii"e sa"e de acti!itate

• crearea 3i imp"ementarea mecanisme"r de atra#ere a mi8"ace"r financiare

interne 3i străine pentru s"u+inarea prb"eme"r cardina"e a"e ramurii

• studierea, mnitri1area 3i pr#n1area pie+ei interne 3i a ce"ei e4terne de prduse

a"c"ice, prm!area interese"r prducătru"ui authtn pe aceste pie+e

• crearea cndi+ii"r de inte#rare pe !ertica"ă 3i ri1nta"ă a prducătri"r 3i

pre"ucrătri"r, structuri"r cmercia"e 3i financiare, cnstituirea h"din#uri"r, frmarea

#rupuri"r a#rindustria"e, financiar0a#rare *n ramura !iticu"turii, !inifica+iei 3i a"c"u"ui

• prm!area unei p"itici in!esti+ina"e eficiente, asi#urarea #estinării 8udiciase

a surse"r adi+ina"e ramurii 3i a patrimniu"ui de stat, af"at "a disp1i+ia 3i *n subrdinea

A#en+iei

• asi#urarea, prin mi8"ace"e respecti!e, a cercetări"r 3tiin+ifice priritare 3i

imp"ementarea "r, pre#ătirea cadre"r pentru necesită+i"e sectru"ui !iti0!inic"

• e"abrarea 3i aprbarea dcumenta+iei tehn"#ice 3i nrmati!e aferente

prduc+iei !iti0!inic"e 3i a"c"ice, crdnarea dcumenta+iei tehn"#ice 3i nrmati!e aferente

prduc+iei berii, băuturi"r nea"c"ice 3i apei minera"e

• prm!area p"iticii statu"ui *n dmeniu" pre+uri"r, imprtu"ui0e4prtu"ui

a"c"u"ui eti"ic 3i prduc+iei a"c"ice, prte8ării pie+ei interne de cncuren+a ne"ia"ă 3i de a"+i

factri nci!i

• #estinarea mărci"r 0 prprietate a statu"ui 3i a fnduri"r de de1!"tare a

sectru"ui !iti0!inic", *n cnfrmitate cu acte"e "e#is"ati!e 3i nrmati!e *n !i#are

• e"abrarea 3i, după ca1, aprbarea re#"ementări"r tehnice pentru prduc+ia

!inic"ă 3i a"c"ică, pentru bere 3i băuturi"e nea"c"ice

21


22/40

• cnstituirea 3i #estinarea fndu"ui de re#"ementări tehnice na+ina"e 3i a"e a"tr

+ări *n scpu" fami"iari1ării a#en+i"r ecnmici 3i faci"itării acti!ită+ii de e4prt a" prduc+iei

a"c"ice 3i a"tr prduse !iti0!inic"e

•

participarea "a e"abrarea prceduri"r de e!a"uare a cnfrmită+ii prduc+ieia"c"ice, berii 3i a"tr prduse !iti0!inic"e

• efectuarea cntr"u"ui ca"ită+ii prduc+iei a"c"ice, berii 3i a"tr băuturi

• participarea "a imp"ementarea sisteme"r de ana"i1ă a riscuri"r 3i "a cntr"u"

puncte"r critice (NA996) "a fabricarea prduc+iei !inic"e 3i a"c"ice, a berii 3i a"tr băuturi.

III! D?/).*$* ?% % ( ?%ț

Reie3ind din biecti!u" de p"antare precni1at pentru anu" %&&K de '&,& mii ha de !i+ă de!ie, Repub"ica 2"d!a !a fi asi#urată cu materia" săditr !itic" authtn "a ni!e" de C W. 5n

acest ca1 imprtu" materia"u"ui săditr !itic" !a cnstitui cca M,% mi". !i+e. Ttdată tendin+e"e

de1!"tării pepinieritu"ui !itic" atestă faptu" că *ncepnd cu anu" %&'&, p"antarea !ii"r !a fi

rea"i1ată, prepnderent (peste O& W), cu materia" săditr !itic" authtn.

6e parcursu" ani"r %&&K0%&'& au fst imprtate O,' mi". buc. !i+e a"tite.

De '& ri fa+ă de anu" %&'& a crescut ritmu" de *nfiin+are a p"anta+ii"r !itic"e (de "a :&

ha *n %&'& pnă "a %&& ha *n %&':). 5n cre3tere a fst, de asemenea, 3i ritmu" de p"antare a !ii"r cu materia" săditr de!ir1at, care *n anu" %&': a cnstituit K& "a sută.

De1!"tarea pepinieritu"ui !itic" s0a caracteri1at prin trecerea "a un ni!e" ca"itati! nu >

prducerea materia"u"ui de *nmu"+ire 3i săditr !itic" de cate#rii bi"#ice ridicate > c"ne

"ibere de b"i !irtice 3i cancer bacterian, precum 3i de a"te b"i restricti!e pentru !i+a de !ie. 5n

acest scp Institutu" a+ina" pentru Giticu"tură 3i Ginifica+ie *n anu" %&&M0%&': a e"abrat '

c"ne fitsanitare de siuri de se"ec+ie m"d!enească.

5n Re#istru" siuri"r de p"ante au fst intrduse (*n anii %&&O0 %&':) %O de siuri ni,

inc"usi!7 'C 0 pentru masă, din care '& fără semin+e, '& > pentru !in 3i % 0 cu destina+ie mi4tă

pentru e4tinderea !iticu"turii *n re#iunea !iti!inic"ă „rd.

5n pepinierii"e !itic"e se uti"i1ea1ă tehn"#ii"e a!ansate de prducere a materia"u"ui

săditr cu ap"icarea iri#ării prin picurare.

Ttdată, ba1a tehnic0materia"ă e4istentă a pepinieri"r !itic"e, c*t 3i structura

srtimenta"ă a p"anta+ii"r a"ti nu permit satisfacerea inte#ra"ă a necesaru"ui repub"icii *n

materia" săditr, insuficien+a fiind asi#urată din cntu" imprtu"ui acestuia.

2ăsuri"e rea"i1ate *n periada ana"i1ată !i1*nd restabi"irea 3i cns"idarea ba1ei de

22


23/40

prducere a materia"u"ui săditr !itic", s0au materia"i1at att prin e4tinderea suprafe+e"r

p"anta+ii"r mamă de!ir1ate, ct 3i prin ma8rarea randamentu"ui 3c"i"r de !i+e 3i a !"umu"ui

de materia" săditr, inc"usi! de!ir1at.

umăru" pepinieri"r !itic"e a crescut de "a % *n anu" %&&C pnă "a M' *n anu" %&'%.

?uprafe+e"e p"anta+ii"r mamă prta"ti 3i a"ti de!it1ate s0au e4tins de "a %K& ha 3i

respecti! C& ha *n %&&C pnă "a O:& 3i respecti! %'&& ha *n %&'%.

6rducerea buta3i"r a"ti+i s0a ma8rat fa+ă de anu" %&&M de %, ri, cnstituind *n anu"

%&'' % mi". buc, iar a !i+e"r a"tite de :,M ri, *nre#istrnd *n anu" %&'' !"umu" de '%, mi".

buc.

?prirea !"umu"ui de prducere a materia"u"ui săditr se datrea1ă *n primu" rnd

cre3terii randamentu"ui 3c"i"r de !i+e de ', ri (de "a :: "a sută *n %&&K "a > & "a sută *n

%&'%).

O& "a sută din !"umu" !i+e"r a"tite prdus *n anu" %&&O "e cnstituie ce"e de!ir1ate,

fa+ă de %& "a sută atestat *n anu" %&&K.

Din anu" %&'% s0a trecut, practic inte#ra" (cu e4cep+ia siuri"r ni 3i deficitare de se"ec+ie

m"d!enească) "a prducerea materia"u"ui săditr de!ir1at. Această ac+iune ce se !a s"da pe

!iitr cu sprirea ca"ită+ii 3i prducti!ită+ii p"anta+ii"r !itic"e.

6nderea p"anta+ii"r *nfiin+ate cu materia" de!ir1at *n anii %&&O0%&'% a cnstituit C% "a

sută ('&,C mii ha).

5n structura p"anta+ii"r !itic"e ni au predminat siuri"e pentru !in, acestra re!enindu0

"e cca O& "a sută, iar *n cadru" acestra > ce"r r3ii (cca C& "a sută). Treptat se reduce pnderea

siuri"r r3ii pentru !in 3i respecti! se ma8rea1ă pnderea ce"r a"be, urmnd a re!eni "a

structura ptimă, recmandată de 3tiin+ă, 3i anume siuri a"be > M& "a sută, r3ii > & "a sută.

?0au e4tins de cca ,& ri 3i suprafe+e"e p"anta+ii"r !itic"e *nfiin+ate cu siuri pentru

masă (de "a %&& ha *n %&&M pnă "a K&& ha *n %&&O). Ritmu" de *nfiin+are a acestei cate#rii de

p"anta+ii urmea1ă a fi ma8rat pnă "a cta ptimă de ' "a sută din suprafa+a tta"ă.E de men+inat că suprafe+e"e *nfiin+ate sunt !a"rificate cu siuri att tehnice, c*t 3i de

masă nbi"e, *na"t prducti!e, de ca"itate superiară, menite să asi#ure un ni!e" mai *na"t de

ca"itate a prduc+iei !inic"e authtne, crend, *n ace"a3i timp, premise pentru di!ersificarea

pie+e"r de desfacere a acesteia.

n interes desebit acrdă restabi"irii ba1ei de materie primă *ntreprinderi"e !inic"e,

cărra *n periada de raprt "e re!ine "a sută din suprafe+e"e de !ii *nfiin+ate.

?prirea ritmuri"r de *nfiin+are a p"anta+ii"r !itic"e a fst cndi+inat de cre3tereainterese"r ecnmice fa+ă de cu"ti!area stru#uri"r, precum 3i de aprtu" statu"ui "a cmpensarea

23


24/40

par+ia"ă a che"tuie"i"r de p"antare a !ii"r. 5ncepnd cu anu" %&&M este creat ndu" pentru

sus+inerea *nfiin+ării p"anta+ii"r !itic"e.

6entru p"anta+ii"e !itic"e *nfiin+ate *n anii %&&M0%&&O au fst acrdate sub!en+ii *n sumă

de pete %M mi". "ei. Dar pe parcursu" anu"ui curent au fst a"cate *n acest scp '&' mi". "ei.

IV! P#0. .*$%

[ fauna i f"ș ra b#ata cu specii i ecș sisteme unicate *n Eurpa, specii disparute *n tari"e

eurpene, e4istente *n pre1ent numai *n area"e din 2"d!a

[ factri natura"i i resurse minera"e recș mandate *n cura ba"neara cmp"e4a

[ apa ptabi"a de ca"itate desebita iș mare !arietate de ape minera"e

[ di!ersitatea prduse"r a#r0a"imentare ec"#ice, "a preturi farte mici

[ bucatarie traditina"a i specia"itati re#iș na"e

[ spita"itate inf"uentata de caracteristica etnica "atina

[ p"uare ine4istenta sau farte redusa *n ma8ritatea 1ne"r rura"e

[ di!ersitatea resurse"r turistice natura"e i antr ș pice usr accesibi"e i armș nis

reparti1ate pe intre# teritriu" tarii

[ c"ima temperat cntinenta"a fa!rabi"a practicarii turismu"ui *n tt cursu" anu"ui

[ !arietatea f"c"ru"ui i a traditii"ș r mstenite bine pastrate i practicate *n !iata de 1i cuș

1i

[ ca"endar b#at de tar#uri traditina"e i manifestari f ș "c"rice pe tt parcursu" anu"ui iș

*n tate 1ne"e

[ patrimniu" cu"tura">istric i arhitectura" inc"us *n patrimș niu" E?9S care se

incadrea1a *n cate#ria destinatii"r turistice atractii"e mndia"e i eur ș pene

[ e4istenta unei !aste rete"e de "ca"itati rura"e partenere cu "ca"itati eurpene

[ cu"tura eurpeana

[ cadru "e#is"ati! turistic a"iniat "a cerinte"e i standarde"e eur ș pene[ sustinerea de catre autritatea administratiei pub"ice centra"e de turism a prm!arii "a

tar#uri"e internatina"e de turism

[ e4istenta unui sistem adec!at de cntr" a" ca"itatii ser!icii"r turistice

[ e4istenta cadru"ui #enera" "e#is"ati! pentru cnstructii"e, dtari"e i c"asificarea ba1eiș

materia"e turistice.

V! P#0. &)*[ perceptia s"aba a unei „de1!"tarii durabi"e” a turismu"ui i imp"icit a impș rtantei

24


25/40

prtectiei mediu"ui i a patrimș niu"ui cu"tura"0istric i arhitectura" specificș

[ de#radarea incipienta a mediu"ui i ine4istenta unui sistem perf ș rmant de c"ectare a

deseuri"r *n mediu rura"

[ de#radarea rapida a patrimniu"ui arhitectura" rura" prin deppu"area "ca"itati"r i aș

cmunitati"r rura"e

[ sisteme de infrmare i semna"i1are turistica insuficient de1!ș "tate i necș re"ate cu

ni!e"u" de de1!"tare a" turismu"ui rura"

[ "ipsa rete"ei natina"e de centre "ca"e de infrmare i pr ș m!are turistica

[ fnduri a"cate pentru prm!area turismu"ui rura" neacperitare, insuficiente iș

subdimensinate

[ ferta de ser!icii turistice putin di!ersificata i necș rbrata cu pretu" i ca"itateaș

ser!icii"r turistice prestate

[ ni!e"uri de casti# nemti!ate pentru atra#ereaVretinerea ppu"atiei rura"e "a tara i *nș

tara

[ cadru institutina" "a ni!e" re#ina" i "ca" pentru de1!"tarea turismu"ui rura" s"abș

de1!"tat.

VI! O>=$.#%.*.%

[ re"ansarea rapida i durabi"a a turismu"ui cu acș rdarea unei atentii specia"e "cu"ui

turismu"ui *n de1!"tarea ecnmiei natina"e

[ de1!"tarea i pr ș m!area de pr#rame turistice *n dmeniu" turismu"ui rura" (pd#rii

i !inuri ce"ebre tipice, bucatarie traditiș na"a cu prduse a#r0a"imentare de tip ec"#ic,

pe"erina8e, ecturism specia"i1at 0 speturism, fauna i f"ș ra rara, ecsistemu" De"ta Dunarii,

cmunitati care intretin i practica !echi traditii etnș f"c"rice, medicina naturista)

[ rea"i1area de priecte care pun *n !a"are turistica e"emente"e patrimniu"ui natina"

cu"tura"0istric i de arhitectura tipica rura"aș

[ sustinerea priecte"r care pun *n !a"are turistica biecti!e i e!enimenteș

cu"tura"spiritua"e i traditiș na"e rmanesti

[ di!ersificarea fertei turistice prin deru"area i pr ș m!area unr micr0pr#rame care

raspund tendinte"r actua"e de a#rement i !acante acti!e de tipu" circuite de cic"ș turism,

muntainbi@e, mtcic"ism, de"tap"an, raftin#, parapanta, circuite pentru practicarea turismu"ui

ec!estru, etc.

[ prm!area i intr ș ducerea *n circuite"e ecturistice a parcuri"r i re1er!atii"ș r natura"e[ dec"ansarea unr actiuni prmtina"e de amp"are prin inc"uderea fertei turistice

25


26/40

rmanesti *n cata"a#e"e mari"r firme turperatare

[ de1!"tarea turismu"ui rura" *n pensiuni turistice i a#r ș turistice prin

reintrducereaVe4tinderea de sub!entii i faci"itatiș

[ Intrducerea sistemu"ui de mana#ement a" ca"itatii i *n turismu" rura".ș

VII! A'%.*$%

[ imbunatatirea mai rapida a standarde"r de ca"itate a ferte"r turistice a"e tari"r !ecine

direct cncurente a"e Rmaniei i cș rbrarea ni!e"uri"r tarife"r cu ca"itatea ser!icii"r

[ rerientarea unei parti a cererii turistice interne catre a"te destinatii e4terne

[ firme de turism din tari"e eurpene i centra"0est eur ș pene recent intrate *n niunea

Eurpeana mai eficiente care !a"rifica resurse turistice asemanatare ce"r din Rmania

[ e4istenta unei piete rmanesti faramitate *n cntradictie cu cncentrarea e4cesi!a a

pietei turistice internatina"e pe un numar redus de piete i tș urperatri

[ cns"idarea, *n "umea turistica, a perceptiei de ferta ieftina *n dauna ca"itatii

[ "ipsa cunstinte"r minime de mana#ement turistic, *n dmeniu

[ necnstienti1area r"u"ui intrducerii sistemu"ui de mana#ement a" ca"itatii

[ nerespectarea principii"r „de1!"tarii durabi"e” *n e!"utia turismu"ui rmanesc

[ amanarea crearii structuri"r institutina"e administrati!e de turism, "a ni!e" re#ina" iș

"ca"

[ micsrarea puterii de cumparare a ppu"atiei, cu efect *n e!"utia i p"anificareaș

e!"utiei cererii de ser!icii turistice

[ inf"uente"e ce"r"a"te sectare de acti!itate asupra turismu"ui 0 acti!itate ecnmica de

cnsecinta

[ "ipsa unei sustineri tehnice i financiare pentru pr ș m!are turistica, din partea statu"ui,

ce" putin de ni!e"u" ce"ei din state"e !ecine cncurente

[ cnstran#eri financiare[ "ipsa unui sistem de creditare a in!estitii"r *n turism i restaurarea patrimș niu"ui

natina" cu"tura" fnduri a"cate pentru de1!"tarea turistica, insuficiente

[ e4istenta unr dtari edi"itar0#spdaresti subdimensinate i neadaptate cereri"ș r

determinate de de1!"tarea turismu"ui rura"

[ infrastructura #enera"a pentru transprt, "a ni!e" natina" i mai a"es "ș ca", insufficient

de1!"tata i mș derni1ata

[ aerprturi re#ina"e nemderni1ate i neadaptate pentru curse"e de tip charter *n 1ș ne"ede mare circu"atie turistica

26


27/40

[ necre"area furni1arii de pre#atire minima precum i a in!atamantu"ui turistic *nș

structura, cu de1!"tarea actua"a a turismu"ui.

VIII! V%#$% *$='*.%*.! B*)&*'#$%! $&-#$%

Desi patria !inuri"r armati1ate este Ita"ia, ce"e prduse *n Repub"ica 2"d!a sint ina"t

apreciate de specia"isti i cnsumatri, care "e cnsidera pe a"curi superiare prinș

indi!idua"itatea acestra, care cnsta din f"sirea cmpnente"r unr f"ri, ierburi i radacini aș

!ariate"r p"ante sau a unr di!ersi arbri care cresc *n 9drii m"da!i, *n "unci"e 6rutu"ui sau

istru"ui, cu"ti!ati specia" "a Dubasari, Te"enesti, ?creni, 9rnesti sau 6ir"ita.

Ba1a !inuri"r armati1ate cnstituie !inuri"e a"be de masa din siuri"e c"asice a"be7

eteasca a"ba, A"i#te, Ries"in# de Rhin i rsii7 Rara nea#ra, 2er"t, 6int ir > tate tratateș

cu carbune acti! pentru a permite amp"ificarea arme"r de in#redienti.

De reputatie bine meritata se bucura !inuri"e m"da!e HBuchetu" 2"d!eiH, HRua

DiminetiiH, HRmanitaH i HTamnaH, prduse "a Dubasari *n !a"ea batrinu"ui istru i e4prtateș ș

cu succes *n Rusia, Tari"e Ba"tice, craina, Xa1ahstan, Be"rusia, 6"nia, Fermania.

A"aturi de aceste bauturi cu un #rad i#ienic sprit, care se ser!esc cu succes atit ca

aperiti!e cit i ca di#esti!e, care permit a prepara cctai"uri b#ate *n arme i #usturi, *n taraș ș

nastra se prduc i ba"samuri ina"t apreciate de e4pertii *n dmeniu. De cnsistenta ina"ta,ș

a!ind cu"area mure"r, prune"r, prumbre"e"r cu arme de rasini > fructe0f"ri, cu #ust picant

astrin#ent i *n masura amarui, cu nuante de fa#uri > sint ba"samuri"e m"d!enesti7 H?te8arH,ș

HPe#enda Naiducu"uiH, HBucuriaH, HAmar0AmarH s.a.

Neresu" m"da!, sau asa 1isu" !in pe"icu"ar, cu nuanta de nuca sau mi#da", cu picanta

amertura, abia simtit, sarate" "a #ust, !ine sa0i bucure pe admiratrii acestei bauturi. Pa Ia"!eni e

situata intreprinderea cea mai mare din Eurpa de Est cu capacitate de prducere de un mi"in

deca"itri i cuș c"ectie unica"a *n "ume de !inuri tip Neres. Zeci de meda"ii de aur, ar#int iș

brn1, 1eci de dip"me de nare > acestea sunt distinctii"e meritate a"e !inu"ui de ri#inespani"a ce si0a #asit *n 2"d!a a dua patrie.

2are"e apreciatr a" !inuri"r de tip Neres, batrinu" =i""iam ?ha@espeare 1icea7 Hn !in

bun este pre1enta fami"ia"a atunci cind este bine f"sitH.

Ga puteti cn!in#e de acest ade!ar pasind pra#uri"e !inarii"r m"da!e.

I! V%=.0%, 0*?$ % =$*& .$*ș

Ginteci"e 2"d!ei sunt ade!arata b#atie a tarii, pre1entind *n md specia" istrianastra e4primata prin istria !itei de !ie i a pr ș duse"r ei. ?emnificati! e faptu" ca #eneratii"e

27


28/40

se schimba, iar !inuri"e ramin sa !rbeasca despre b#atia, ca"itati"e i istș ria me"ea#u"ui. Anume

aceste Hbib"iteciH a"e !inuri"r pastrea1a crn#rafia unui ppr harnic i pastratș r de datini.

Amp"asate *n beciuri !echi, *n ca!erne i hrube, *n #a"erii subterane !inuri"e i di!in0uri"e deș ș

c"ectie btin prin pastrare "enta ("a temperaturi sca1ute, fara accesu" 4i#enu"ui i "uminii)ș

ca"itati r#an"eptice de finete rara7 cu"ri aurii "a !inuri"e a"be i rubinii0carami1ii "a ce"e r ș sii,

arme de piine capta *n cuptr cu "emne, de fructe uscate, stafide, un #ust de marar intr0un

Traminer !echi sau 2uscat sec, un #ust de fa#ure de miere de a"bina *n !inuri"e de desert,

precum Fratiesti, ectar, Trifesti, Trandafiru" 2"d!ei, Auriu, 2uscat m"d!enesc. n 9ahr

!echi parta arme i #usturi de ciș c"ata, de cafea, de prune afumate0uscate, de du"ceata din

cirese ne#re.

Turistii i aspetii !r putea a"e#e ' !inteci. 6rintre ce"e mai !a"rase i cunscute seș ș

recmanda 9ric!a, 2i"estii02ici, 98usna, ?tauceni (9"e#iu" atina" de Giticu"tura iș

Ginificatie), 9hisinau (Institutu" atina" a" Giei i Ginu"ui, HGI?2S?H, HArmaH), Ia"!eni,ș

Ba"ti, 6eresecina, Nincesti, Tarac"ia, 9mrat, Brcea#, 9iumai, Tirasp" s.a.

9antitati"e stcate aici !aria1a de "a '&0& de mii "a ' m"n. de stic"e de !inuri i di!in0uriș

a"ese. Pa 9ric!a, spre e4emp"u, se af"a intr0 !ecinatate unica7 c"ectia de !inuri tinere cu cea

de !inuri !echi, intre care stic"e de !in re"i#is e!reiesc din 'O&%.

Tt "a 9ric!a !i1itatrii !r !edea parte din c"ectia "ui Fherin#, !inuri de pina "a ce"

de0a" II0"ea Ra1bi mndia", din anii \& s.a.

9"ectinarii !r putea, de asemenea, prcura mu"te din a"te !inuri rare ca amintire. Pa

9ric!a i 2i"estii 2ici !i1itatș rii au psibi"itatea de a se p"imba pe stra1i"e unr ade!arate rase

subterane, situate "a adincime !ariind intre '& i :& de metri, unde "un#imea stra1i"ș r

ca!ernic"e este de peste '&& @m si, respecti!, & @m.

?imi"ar unr urbe cntemprane stra1i"e acestr HraseH parta denumiri, ce crespund

unr tipuri de !inuri ri#inare din 2"d!a7 H9abernetH, HA"i#teH, HeteascaH.

Tabe"u" %.'. E4p/1i ii interna i/na"e i să"i de de#ustare Je"ab/rat de aut/rLț ț ș

E4p/1i iiț 9hi inau", capita"a Repub"icii 2ș "d!a, a de!enit *n u"timu" deceniu un centru

e4p1itina" internatina" recunscut. De reputatie desebita se bucura e4p1itii"e

internatina"e Gin 2"d!a (are "c anua", *n "una februarie), esti!a"u" Ginu"ui

(anua", ctmbrie), !i1itate de 1eci de mii de !i1itatri din repub"ica i de pesteș

htare. 5n cadru" acestr e4p1itii au "c cncursuri de !inuri, sampanii, c#nacuri,

!dca, "ichiruri, cu participari a"e unr prducatri din ranta, n#aria, Fermania,Ita"ia, 9ehia, ?"!acia, Rm]nia, Rusia, craina, A1erbai8an, Fer#ia, Armenia s.a.

28


29/40

9e"e mai apreciate bauturi sint ferite spre de#ustare pub"icu"ui "ar#, caruia i se

fera psibi"itatea de a prcura bauturi"e cisti#atare "a cncurs.

6entru aspetii straini sint r#ani1ate e4cursii *n pd#rii i !inarii ce"ebre, "aș

manastiri i cetati medie!a"e.ș

Aceste e4p1itii pre1inta ade!arata carte de !i1ita a repub"icii. Daca driti sa

descperiti farmecu" bauturi"r m"d!enesti, nu pierdeti ca1ia de a participa "a

aceste manifestari de suf"et.?ă"i de

de#ustare

iecare "cuitr a" sate"r 2"d!ei are Hsa"a sa de de#ustareH, care e H#ar"iciu"H

beciu"ui, unde acesta isi pastrea1a !inu".

Ginarii"e din repub"ica sint ce"ebre prin sa"i"e "r de de#ustare, amena8ate cu #ust iș

pricepere, e"e insasi fiind pere de arta.

Dupa ce a !i1itat sa"i"e de de#ustare de "a 9ric!a, primu" csmnaut a" "umii Iu.

Fa#arin a spus7 HE mai #reu a te desparti de 9ric!a decit de 6amintH.

Ginaria de "a 98usna are dua sa"i amena8ate *n sti" #tic, cea de "a 2i"estii 2ici

cntine trei sa"i fastuase *n sti" bi1antin, ce"e de "a 9hisinau > HGI?2S?H,

HArmaH, de "a Institutu" atina" a" Giei i Ginu"ui sau de "a ?tauceni au mu"tip"eș

sa"i e4ecutate *n sti" rman sau cu desi#n tipic !remuri"r mari"r dmnitri ai Tarii

2"d!ei ?tefan ce" 2are, 2ihai Gitea1u", Dimitrie 9antemir.

?a"i cu arhitectura impresinanta, cu c"ectii de !inuri rare, cu e4p1itii0!in1are!eti putea admira i "a Ia"ș !eni, 9ric!a 0 Acre4, Branesti, Srhei, Ba"ti, 9a"arasi,

N]ncesti, Bardar, 9arpineni, Tirasp", Dubasari, 9mrat, Tarac"ia, 9ead]r0Pun#a,

Basarabeasca, 9imis"ia, 9ahu", Trifesti, Gu"canesti, ?"b1ia i mu"te a"te"e.ș

5n tate aceste "curi puteti participa i "a de#ustari de initiere, care !a pș t a8uta sa

capatati deprinderi de apreciere ca"ificata a "icri"r di!ine.

! S*$*.=*$* ?%#)#% @ M=)(=?*

5n spatiu" dintre 6rut i pina dincș " de istru biceiu" de a sarbatri sfirsitu" rec"tarii

stru#uri"r i nasterea !inu"ui tinar e cunș scut din !echime.

Aceste sarbatri sint ce"ebrate *n fiecare fami"ie care creste !ita de !ie. 9ind !ine tamna,

fiecare curte de #spdar e mini0fabrica de prducere a !inu"ui7 stru#urii cu"esi sint pusi *n

teasc, sint stri!iti, mustu" scurs > ra!acu" > e pus *n butaie pre#atite din timp.

iecare "cuitr de "a tara isi mai are pe "in#a casa sa un beci *n care pastrea1a un

butidua de !in7 pentru aspeti, pentru sarbatri"e anu"ui, pentru buna disp1itie, pentru nunta,

cumatrie, 8ubi"eu.

29


30/40

Pa anumite datini > de#ustarea mustu"ui du"ce, sarbatarea !inu"ui nu, numit Htu"bure"H >

rice aspete e bine!enit. Fspdaru" i" in!ita *n #rada "ui si0" ser!este cu rdu" pd#riei sa"e.

5n Repub"ica 2"d!a a fst instituita ?arbatarea atina"a a Ginu"ui (in fiecare a dua

duminica a "unii ctmbrie). E ficia"i1area unei traditii !echi7 pentru ca *n 2"d!a, atunci cind

!inu" tinar se preste din fiert, pd#reanu" isi in!ita prietenii, rude"e sa0i aprecie1e ca"itatea iș

#ustu".

Ga asteptam să !ă prindeti *n hra "a sarbatri"e !inu"ui a"aturi de pd#renii me"ea#u"ui

m"da!.

umai ac" !eti inte"e#e pe dep"in urarea nastra traditina"a7 Hrc^H (care aduna mai

mu"te sensuri *ntr0un sin#ur cu!int7 buna 1iua, sa !a mear#a *n !iata, sa fiti fericiti, sa !i se

imp"ineasca drinte"e, "a re!edere).

I! D$#'#) ?%#)#%

5n 2"d!a, cu"ti!area !itei de !ie este una dintre ce"e mai stra!echi inde"etniciri. De pe

pd#rii"e m"d!enesti se btin rade b#ate de stru#uri de masa, cu !a"rase ca"itati curati!0

dietetice, precum i !inuri natura"e pentru ce"e mai rafinate #usturi. iecareș aspete pate

aprecia, pe "in#a !inuri din siuri eurpene recunscute, cum sint 9hardnna;, 6int, Ries"in#,

9abernet, A"i#te, i !inuri de ca"itate autș htne, din stru#uri de Rara ea#ra, eteasca, 6"a!ai.

Denumiri"e acestr bauturi cu ner! pr!in fie de "a siuri"e de !ita de !ie, fie de "a nume"e unr

!inarii !estite de pe harta tarii7 6urcari, 9ric!a, 9iumai, Rmanesti, 98usna, 2i"estii 2ici.

Ginuri"e 2"d!ei s0au facut cunscute pe numerase meridiane, fiind deptri!a pretuite "a

mese"e re#a"e, *n sa"ane"e de "u4 i "a e4pș 1itii.

Pa 9ric!a se #aseste ce" mai mare beci din "ume unde ca"atru" se pate p"imba pe

stra1i"e unui ade!arat ras subteran a" !inificatri"r. Pun#imea tta"a a stra1i"r ca!ernic"e

numara peste '&& @m. Aici se #aseste una dintre ce"e mai impunatare c"ectii de !inuri de

ri#ine din tara (de peste :&&&&&& da".) i sa"i spatiase de de#ustare.ș H9a"itatea este traditieH,sustin !inificatrii de aici, a8utind pe fiecare aspete sa inte"ea#a rstu" minunatei bauturi. ?i, rar

turist *n 2"d!a care sa nu fi !i1itat crame"e de "a 9ric!a... Gi1itatru" !a fi intimpinat cu

buna!inta iș spita"itate *n fiecare din ce"e cite!a 1eci de !inarii inc"use *n Drumu" m"d!enesc

a" !inu"ui. Astfe", fiecare are psibi"itatea de a aprecia, intr0 atmsfera dinisiaca, !inu" care i se

ptri!este ce" mai bine. 6entru ca, *n 2"d!a, nici un !in nu i" repeta pe a"tu". De e4emp"u,

!inuri"e din 2i"estii 2ici, pe parcursu" ani"r, btin *n subterane"e de piatra de circa & @m

"un#ime un #ust innbi"at.Pa 98usna, cunscatrii !r descperi un buchet de !inuri care aminteste de tandretea iș

30


31/40

dinamismu" unui 8c m"d!enesc. Pa 6urcari sau 9iumai de#ustari"e de!in ade!arata

se1atare pentru ce" care a incercat macar c"ipa sa patrunda *n taine"e acestr bauturi

dumne1eiesti... 5n 2"d!a bautura tare se numeste di!in a!ind un #ust i buchetș

nemaipmenit. Acesta este pastrat mai mu"ta !reme *n butaie de ste8ar, pina cind btine

cu"area chih"imbaru"ui, prspetimea "icaru"ui din rua matina"a, puritatea natura"a, !i#area

s"u"ui b#at iș arma imp"inita. Di!inuri"e m"d!enesti de "a 9hisinau, 9a"arasi, Bardar,

Ba"ti, Tirasp" sau de "a a"te !inarii cnfirma maiestria !inificatri"r din 2"d!a.

Drumu" Ginu"ui !a !a a8uta sa cunasteti ce" mai bine 2"d!a 0 unica tara de pe harta

"umii care seamana cu un stru#ure de !ita de !ie^

II! T$*&#) I M# 0$#) )%$, M# - @ .$*

Traseu" incepe cu !i1itarea 9"e#iu"ui atina" de Giticu"tura i Ginifi catie din c.ș

?tauceni, unde !iitrii !iticu"tri patrund *n taine"e acestei prfesii nbi"e. u departe de aici, "a

I!ancea, !eti admira un e4ceptina" 2u1eu a" 2estesu#uri"r ppu"are din 2"d!a, situat *n

incinta unui minunat mnument de arhitectura din sec. QIQ 0 9nacu" Ba"i1. Pa Branesti a!eti

un bun pri"e8 de a !a remedia *n "abirinturi"e de #a"erii subterane i sa"a de de#ustare a cunș scutei

intreprinderi H6i!nite"e din BranestiH. Api drumu" cntinua spre una dintre per"e"e turistice a"e

2"d!ei, faimsu" 9mp"e4 mu1ea" H&rheiu" GechiH 0 cnsiderat un ade!arat 2u1eu sub ceru"

"iber (manastiri rupestre, ruine a trei rase din diferite epci istrice7 sec. G0III i.e.n. sec. QIII

sec0QG., casa etn#rafi ca, mu1ee cu c"ectie de peste mii bunuri cu"tura"e etc). 6e parcursu"

traseu"ui !eti putea admira i renumite"e f"ș ri din piatra, e"emente arhitectura"e traditina"e a"e

sate"r din 1na Srheiu"ui. Pa 9ric!a !a !eti putea p"imba pe stra1i"e care se intind pe 1eci de

@i"metri a"e unui ade!arat ras subteran a" !inifi catri"r. 9rame"e de aici !a !r a8uta sa

inte"e#eti ca *n 2"d!a ca"itatea este traditie iș rea"itate.

31


32/40

i#. %.'. 2u1ee sub ceru" "iber, 2u1ee 0 *n subterane Je"ab/rat de aut/rL

III! T$*&#) II U (%?% (%?%! C*.$ =$(#) $>#)%0%%

9muna 6eresecina !a permite de a descperi mediu" rura" traditina" a" 2"d!ei iș

!inarie cu un specifi c carei dar a" ei. Traseu" !a cntinua spre "curi"e istrice din rdu"

2"d!ei7 manastiri"e rupestre, cetati"e antice i medie!a"e, "andsafturi"e pitș resti, cascade"e mai

mu"tr riuri, cturi"e batrinu"ui istru care fascinea1a inimi"e fi ecarui !i1itatr. Astfe" "a Tip!a,

?aharna, apca, Rudi ("a a"e#ere) !eti fi impresinati de sti"u" mnaha" cnser!at, bucataria

mu"tisecu"ara, ce !a fera i pș sibi"itatea de a ser!i bauturi i bucate pre#atite dupa tehnș "#ii

!echi ca"u#aresti. 5n cntinuare a!eti sansa de a admira eni#matica frtareata 9etatea ?rca

('O&), care a 8ucat un r" imprtant *n sistemu" defensi! a" 2"d!ei i care, ca i 9etati"eș ș

9aste" de" 2nte, _ueenbru#h, =a"mer, Dea" apartin epcii Renasterii. Arme"e iș

chih"imbaru" di!inuri"r din 2"d!a "e !eti putea aprecia !i1itind renumite"e intreprinderi

HBar1a a"baH (Ba"ti), H9a"arasiH (9a"arasi), HArmaH (9hisinau). Pa Bahmut !a spune Hbine ati

!enitH Re1er!atia stiintifi ca H6"aiu" a#u"uiH, unde !eti putea admira specii"e de p"ante af" ate

sub prtectia statu"ui, cit i neasemuita frumusete a paduri"ș r secu"are din 2"d!a.

32


33/40

i#. %.%. n di!in di!in. 9atre n/rdu" repub"icii Je"ab/rat de aut/rL

IV! T$*&#) III R=#* C=($%)=$ M=)(=?%

6entru inceput !eti !i1ita abrica de !in 9/8usna, unde !eti face cun/stinta cu pr/cese"e

tehn/"/#ice de pre"ucrare a stru#uri"/r, iar sti"u" arhitectura" de/sebit a" sa"i"/r de de#ustare !a !a

indemna sa sa!urati !inuri"e pr/puse de !iticu"t/rii din partea "/cu"ui pentru de#ustare. Traseu"

!a /fera p/sibi"itatea de a !i1ita ce"e mai !echi manastiri a"e 2/"d/!ei 9apriana ('%C),

Gar1aresti ('%&) i Nincu (sec.ș QGII). P/1/!a !a desc/pera renumita re1er!atie stiintifi caH9/driiH cu un impresi/nant 2u1eu a" aturii, iar D/"na !a /fera p/sibi"itatea de a admira

impre8urimi"e p"ine de farmec i 9/nacu" Ra""i0Arb/re, !i1itat adesea de p/etu" rus A.?.6us@in.ș

u departe de aici se #aseste un a"t centru !inic/" isp/reni cun/scut prin pr/ducerea

!inu"ui, bauturi"/r tari i a spumante"/r. Pa d/rinta D!s. puteti !i1ita aditi/na" i centre"e un/r ș ș

mestesu#uri p/pu"are din 1/na (isp/reni 0 ic/ane P/1/!a 0 br/derii, c/!/are, pr/s/ape Iurceni

0 /biecte imp"etite din "/1ie, /"arit). Pic/ri"e inmiresmate a"e unui ade!arat Neres fabricat *n

2/"d/!a, "e !eti putea recun/aste /ricind i /riunde dupa ce !eti !i1ita intreprinderea HGinuri > șIa"/!eniH.

33


34/40

i#. %.:. R/ua 9/dri"/r 2/"d/!ei Je"ab/rat de aut/rL

V! T$*&#) IV A#$#) =%.)=$! C*.$ (#) $>#)%0%%

5n "ca"itatea Nincesti, !eti descperi H9aste"u" de !inatareH a "ui 2anuc Bei (arhitect

A.Bernarda11i). Tt aici !a asteapta una dintre !estite"e intreprinderi !inic"e HGitis0NincestiH.

Aceasta 1na #a1duieste mai mu"te intreprinderi repre1entati!e care pt fi se"ectate pentru a fi

!i1itate pe traseu cnfrm e4i#ente"r D!s.7 9mrat (prducerea !inuri"r a"be i r ș sii de desert)

9hirs!a (prducerea spumante"r) 9a1ac"ia i Tarac"ia (renumite"e !inuri 9abernet i 6inș ș t

nir). ?unteti asteptati i "a 2u1eu" de Istș rie i Etnș #rafi e HD. 9ara09ibanuH din Besa"ma, ce

dispune de b#ata c"ectie de mstre a"e cu"turii #a#au1i"r. 9mp"e4u" turistic din A"bta !a

fera psibi"itati de ca1are, a#rement aditina" (ca"atrii ec!estre, tenis, cunastere a f"c"ru"ui

natina", psibi"itati de participare "a prcese"e de cnfectinare a"e unr biecte de mestesu#arit

i "ucrari a#ricș "e, etc.). Traseu" cntinua spre Gu"canesti unde !a deschide usi"e una din ce"e mai

mderne intreprinderi !inic"e HAur0!inH. Pa Ga"eni !eti admira c"ectie e4ceptina"a de !ita

de !ie, cit i renumita re1er!atie stiintifi ca H6rutu" de ș sH. Acest paradis a" naturii cu #in#asia

cimpuri"r de nuferi a"bi i #a"beni !a da un cș "rit fascinant ca"atriei D!s. Hufaru" a"bH a

imprumutat denumirea i ce"ei mai renumite statiuni ba"nec"imaterice de "a 9ahu" unde seș

ap"ica pe "ar# ca tratament > u!terapia. 9entru" !inic" din Pe!a se pre1inta cu frumasac"ectie de !inuri. Reintrcindu0!a spre 9hisinau !eti ramine adinc impresinati de spita"itatea

ferita de una dintre faimase"e intreprinderi !inic"e a"e 2"d!ei 0 2i"estii 2ici, dtata i eaș

cu un ade!arat rase" ascuns sub pamint, unde !eti putea de#usta !inuri unice. Aici ca i "a mu"teș

a"te intreprinderi inc"use *n Drumu" Ginu"ui !eti fi intimpinati ca cei mai dra#i i asteptatiș

prieteni.

34


35/40

i#. %.. Auru" b/bite"/r. 9ătre sudu" repub"icii Je"ab/rat de aut/rL

35


36/40

CОNCLUZII ŞI RECОMANDĂRI

Turismu" caracteri1at pe scurt a aparut ca un fenmen ecnmic0scia" specific

ci!i"i1a iei mderne, puternic ancrat *n !ia a scieta ii i ca atare, inf"uen at de e!"u ia ei.ț ț ț ș ț țAdresandu0se unr se#mente scia"e "ar#i i raspun1and pe dep"in ne!i"r acestra, turismu" seș

deta ea1a printr0un ina"t dinamism atat "a ni!e" na ina" cat i interna ina". De asemenea prinș ț ș ț

caracteru" sau de masa i prin cn inutu" cmp"e4, turismu" antrenea1a un !ast pten ia" materia"ș ț ț

i uman, cu imp"ica ii imprtante asupra ecnmiei i scieta ii, asupra re"a ii"r interumaneș ț ș ț ț

na ina"e i interna ina"e.ț ș ț

Repub"ica 2"d!a, tara mica din sud0estu" Eurpei, dispune de un ptentia" turistic

destu" de insemnat din punctu" de !edere a" !arietatii mnumente"r natura"e i !a"rii istric0ș

cu"tura"e i estetice, care permit de1!"tarea cu succes a turismu"ui !iti!inic". 6e teritriu" R.ș

2"d!a, se af"a cate!a sute de amp"asamente, puncte sau cncentrari de mnumente, de

imprtanta turistica i stiintifica, precum "antu" de stanci ca"carase de recife cu defi"euriș

pitresti, care se intind *n "unca 6rutu"ui de "a satu" Tetcani pana aprape de "ca"itatea Ba"atina 0

sistem desebit de interesant, *n care se re#asesc stanci"e i #rte"e de "a 9r8euti, Trinca,ș

Bu1du8eni, Bran1eni, Duruitarea, Butesti i 9bani.ș

ndu" natura" frmat din biecti!e"e btanice7 paduri"e i re1er!atii"e si"!ice, parcuri"eș

din "ca"itati, #radini"e btanice i parcuri"e0dendrarii, cpacii secu"ari (situati *n paduri, parcuri,ș

pe mar#inea stra1i"r), sectare"e de padure sau de fasii frestiere cu cpaci me"iferi, parce"e"e cu

f"ra de stepa i a"te"e repre1inta resurse turistice impunatare *n desfasurarea acti!itatii deș

turism. 6anrame"e unr "ca"itati, specifice datrita cntrastu"ui amp"itudini"r de ina"timi iș

frme"r de re"ief, cnstituie !a"are turistica de unicat pentru Repub"ica 2"d!a. ructe"e,

stru#urii, !inu", mustu" de !in i de fructe, mierea de a"bine, prduse de"iciase cu ca"itatiș

#ustati!e de e4ceptie, necesare pentru ducerea unui „md sanats de !iata” fiind prduse

ec"#ic pure, pt fi cu ade!arat apreciate de catre turistii straini. Din ce"e mentinate mai sus, R.

2"d!a pate fi cnsiderata destinatie de refu#iu pentru turistii din tari"e emitatare din

Eurpa, cu un #rad sprit de urbani1are.

Repub"ica 2"d!a dispune de un imprtant ptentia" turistic desebit, din pacate, *n

mare parte, ne!a"rificat. Atra#erea unui numar sprit de turisti straini, din Gest i Est, pateș

cntribui substantia" "a ma8rarea !"umu"ui de incasari !a"utare i "a rea"i1area unei eficienteș

ecnmice sprite a acti!itatii turistice *n tara. 5n acest sens, este necesara c"abrare intre

„actrii” industriei turistice pri!ind frmarea, prm!area i cmercia"i1area prduse"r turistice.ș

Initierea de1!"tarii turismu"ui !iti!inic" *n R. 2"d!a necesita r#ani1area, p"anificarea iș

36


37/40

diri8area, "a ni!e" de stat, a acti!itatii turistice ce nu pate fi rea"i1ata decat prin intermediu"

structuri"r r#ani1atrice respecti!e. n r" aparte, *n prm!area prdusu"ui turistic, i" detin

a#entii"e de turism, care rea"i1ea1a functii de prm!are i cmercia"i1are a ferte"r turistice,ș

intretinerea re"atii"r cu cnsumatrii turistici i actiuni de fide"i1are a acestra, r#ani1areaș

!ia8e"r "a !inării i crame, transmiterea f"u4u"ui de infrmatii de "a cnsumatri "aș

prestatriVturperatri.

In scpu" !a"rificarii cadru"ui natura", precum i a" de1!"tarii i prm!arii turismu"uiș ș

!iti!inic" *n Repub"ica 2"d!a, prpunem urmatare"e recmandari7

Instruirea i perfectinarea persna"u"ui imp"icat *n prestarea muncii *n acti!itati"e deș

turism

9rearea cnditii"r fa!rabi"e pentru de1!"tarea micu"ui business *n cadru" mediu"ui

rura"

Ame"irarea ba1ei tehnic0materia"e pentru prestatia turistica. 5n !ederea rea"i1arii

acestui biecti! este necesara i imp"icarea administratiei pub"ice "ca"e pentru prm!area iș ș

initierea unr priecte de recnstructie i de1!"tare prin atra#erea de in!estitii i suprtș ș

financiar

6erfectinarea sistemu"ui de e!identa statistica *n dmeniu" turismu"ui !iti!inic" prin

e"abrarea nrme"r pri!ind sistemu" de indicatri statistici, precum i ce"r de imp"ementareș

Actua"i1area i cmp"etarea sistemu"ui infrmatina" e4istent pri!ind dispnibi"itateaș

resurse"r natina"e a"e tarii nastre pe site0u" specia"i1at


38/40

BIBLIО4RAFIE

'. Bte1 2. 9ercetarea !iitru"ui *n perspecti!ă sistematică. 5n7 6r#n1a sci"#ică. T2,

%&&K, p. %O:0%OC.%. Fa"ben I. irma 3i mediu" său. 5n7 Re!ista Ştiin+ifică „?tudii Ec/n/mice”, PI2, %&&K, nr.'0

%, p. ':0'%.:. Fribincea A. De1!"tarea turismu"ui *n sec. QQI. 9hi inău7 PI2, %&'&. OC p.ș. Fribincea A. Impactu" cri1ei mndia"e asupra turismu"ui. 5n7 2ateria"e"e 9nferin eiț

”De1!"tarea turismu"ui *n sec. QQI”. 9hi inău7 PI2, %&'', p. %:C0%.ș. Fribincea A. .a. 2ana#ementu" ca"ită+ii. Ia3i7 Editura 6im, %&''. %: p.șM. Nussain A. 2ana#in# Speratina" Ris@. In7 inancia" 2ar@ets. Butter


39/40

DECLARA IA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERIIȚ

?ubsemntatu"(a) $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ abs"!ent(ă) a" (a) ni!ersită+ii Pibere Interna+ina"e din 2"d!a, acu"tatea

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ specia"itatea$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ prm+ia $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$, dec"ar pe prpria

răspundere, că "ucrarea de "icen+ă cu tit"u"7 $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ e"abrată sub *ndrumarea d"uiVdnei $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$,

pe care urmea1ă să sus+in *n fa+a cmisiei, este ri#ina"ă, *mi apar+ine 3i *mi asum cn+inutu"

acesteia *n *ntre#ime.

Dec"ar că nu am p"a#iat a"tă "ucrare de "icen+ă, mn#rafii, "ucrări de specia"itate, artic"e

etc., pub"icate sau pstate pe internet, tate surse"e bib"i#rafice f"site "a e"abrarea "ucrării de

"icen+ă fiind men+inate *n cn+inutu" acesteia.

De asemenea, dec"ar că sunt de acrd ca "ucrarea mea de "icen+ă să fie !erificată prin

rice mda"itate "e#a"ă pentru cnfirmarea ri#ina"ită+ii, cnsim+*nd inc"usi! "a intrducerea

cn+inutu"ui acesteia *ntr0 ba1ă de date *n acest scp.

Data $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ ?emnătură student

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

* Declaraţia se va cоmpleta de absоlvent cu pix sau stilоu cu cerneală albastră şi se înserează

în lucrarea de licenţă a studentului la sfîrşitul acesteia ca parte integrantă.

39


40/40

4RAFICUL CALENDARISTIC DE EECUTARE A PRОIECTULUI DE LICENŢĂ

$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ (nume"e 3i prenume"e studentu"uiVei)

'. Tema priectu"ui de "icen+ă $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

%. Termenu" "imită de pre1entare a priectu"ui de "icen+ă "a catedră $$$$$$$$$$$$$$

:. Etape"e e4ecutării priectu"ui de "icen+ă7

r. Etape"e e4ecutării Termen de rea"i1are Gi1a de e4ecutare(semnătura

cnducătru"ui

3tiin+ific)' ?tabi"irea biecti!e"r 3i aprbarea p"anu"ui pr!i1riu a" priectu"ui de"icen+ă

% ?tudierea surse"r bib"i#rafice: Aprbarea p"anu"ui 9u"e#erea materia"e"r practice E"abrarea 3i pre1entarea capit"u"ui

'M E"abrarea 3i pre1entarea capitu"ui %

C 6re1entarea !ariantei fina"e a priectu"ui de "icen+ăK 6re1entarea priectu"ui de "icen+ă "a

catedrăO ?us+inerea pub"ică a priectu"ui de

"icen+ă

?tudent (a)$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ (semnătura)

9nducătr 3tiin+ific $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

(semnătura)

Turismul Vitivinicol_Proiect de Licenta

Documents

Transcript of Turismul Vitivinicol_Proiect de Licenta