Licenta-Turismul La Olteni

8/11/2019 Licenta-Turismul La Olteni

1/88

Cuprins

Introducere 3Capitolul I. Importana i locul turismului n economie1.1. Concepte, definiii ........................... 51.2. Noi abordri ale fenomenului turistic 71.3. Principii de organi are a turismului !n "om#nia 1$

1.%. &ocul 'i rolul turismului !n economie.. 12

CAPITOLUL II ZONA TURISTICA ALC!A

2.1. (se are si limite. 1)2.2. "elieful, *ogatiile solului... 1+2.3. Clima, "eteaua idografica... 1-2.%. olurile, /egetatia, 0auna.. 2$2.5. e oltarea economica, ndustria, (gricultura... 2%

Capitolul III !"aluarea potenialului turistic al #udeului 3.1. &ocali are, delimitare, accesibilitate......................................... 2)

3.2. Pre entarea potenialului turistic............................................... 27

Capitolul I . Situaia actual$ din turismul "%lcean

%.1. tructuri turistice e4istente........................................................ 35 %.2. Circulaia turistic..................................................................... %$ %.3. 0orme de turism........................................................................ %5 %.%. (realele turistice........................................................................ %7 %.5. ocieti de turism 'i ocuparea forei de munc !n turism........ %+

Capitolul . &irecii de de'"oltare i de in"estiii n turism 5.1. tructuri organi aionale pe piaa turismului #lcean............... 51 5.2. trategia de organi are a turismului #lcean............................. 55 5.3. irecii de de oltare pentru turismul #lcean......................... 5-

PR!Z!NTAR!A ZON!I TURISTIC! (ALAIA

$


2/88

).1.Primele datori ale economiei alaia7)).2.(se area si cai de acces7+).3."elieful, (ltitudine, "esurse minerale, Clima...7-).%. alaia6 obiecti turistic.+3

Conclu'ii.. +%)i*lio+ra,ie.............................................................................................. +)

Introducere

1


3/88

ltimii ani au artat c "om#nia se afl la o rscruce definit !n plan spaialtemporal prin trecerea de la un sistem economic specific societii socialiste la almult mai dinamic al economiei de pia. Noul mileniu a !nsemna !ndeplinircondiiilor de aderare la structurile politice, economice ale niunii 8uropene, opiunstrategic care implic numeroase transformri. nul dintre obiecti e procesului daderare !l constituie promo area progresului economic 'i social, ec9ilibrat 'i duraba4at pe o alorificare mai eficient a resurselor naturale, umane, antropice e4istente

n rol important !n acest demers !l au 'i unitile administrati teritoriale,repre entate prin :udee, percepute ca spaii geografice, cu structuri organi atoriceconomice, sociale mai apropiate de ne oile cetenilor. (lturi de alte :udee, :udeu

/#lcea 'i6a propus s elabore e pe ba a participrii tuturor factorilor interesai a unestrategii de de oltarea economic durabil.

trategia de oltrii durabile porne'te de la aplicarea unor principii europene!n elaborarea 'i aplicarea politicilor generale 'i sectoriale de de oltare, cum sunt plani,icarea dura*il$ i ec-ili*rat$ a alocrii resurselor e4istente pentru a !ndepliniobiecti ele prioritare


4/88

ani ca urmare a sc9imbrilor sur enite la ni el naional, economia :udeului !nregistrat multe restructurri. na din problemele ma:ore este dat de e4istena unimportant numr de uniti industriale care au te9nologii 'i ec9ipamente dep'ite, scderi mari ale produciei, cu apariia unui puternic 'oma:. Celelalte sectoaeconomice repre entate de agricultur, transporturi, ser icii au !nregistrat 'i elritmuri reduse.

Noua de oltare economic se spri:in pe politica general formulat deinstituiile gu ernamentale actuale care repre int orientare general, un g9id dg#ndire 'i de aciune pentru toate componentele economiei naionale. (cestea srsfr#ng la ni el teritorial prin respectarea unor principii 'i reguli de aciune care su

puncte principale !n reali area oricrei strategii de de oltare.?n acest conte4t, :udeul prin toate instituiile sale publice 'i pri ate est

interesat s reali e e o strategie de de oltare economic pe termen mediu 'i lung prin care s6'i pun !n aloare toate resursele disponibile cu respectarea cerinelor pstrare a calitii actuale a mediului !ncon:urtor.

?n domeniul turismului #lcean,strate+ia se dore'te a fi un ansamblu de

aciuni orientate spre reali area unor obiecti e prioritare menite s conduc lde oltarea 'i promo area mai acti acestui sector, cu respectarea condiiilor dedurabilitate !n timp 'i spaiu. Pre enta lucrare a !ncerca s aborde e pe ba aultimelor date o scurt in entariere a resurselor turistice e4istente, s arate ni eluactual de alorificare, s pre inte cerinele actuale de de oltare 'i restriciile datoratecalitii mediului ambiant. @otodat a reali a armoni area acti itilor turistice c

alte cerine economice, a arta aciuniile care sunt necesare pentru ca :udeul /#lces de in o destinaie turistic cu ser icii de calitate 'i mai bine cunoscut pe plaintern 'i internaional.

CAPITOLUL I

I(PORTAN A /I ROLUL TURIS(ULUI 0N !CONO(I!

3


5/88

1.1. Concepte i definiii

@urismul ca fenomen social6economic, !ncepe s fie consolidat !n 8uropa !din 1++$, iar !n 1-$5 se conturea prima sa definiie !n care se arat c A..turism

este un fenomen al timpurilor noastre, ba at pe cre'terea necesitii de refacere sntii 'i sc9imbarea mediului !ncon:urtor, pe na'terea 'i de oltarea sentimentulude recepti itate pentru frumuseile naturiiB.1

Profesorul el eian . un iDer E1-%$F a formulat o definiie a turismului carea fost acceptat pe plan mondial ; Aturismul este ansamblul de relaii 'i fenomene cre ult din deplasarea 'i se:urul persoanelor !n afara domiciliului lor, at#ta timp c

se:urul 'i deplasarea nu sunt moti ate printr6o stabilire permanent 'i o acti itatoarecareB.

&e aille6Ni erolle E1-3-F, definea turismul Aansamblul acti itilononlucrati e ale omului, !n afara ariei de re'edinB.2

icionarul enciclopedic rom#n E1-)), ol. /F propune urmtoarea definiie aturismului; A(cti itate cu caracter recreati 'i sporti , const#nd din parcurgerea pe :o

sau cu diferite mi:loace de transport, a unor distane, pentru i itarea regiunilo pitore'ti, a localitilor, a obiecti elor culturale, economice, istoriceB.

@urismul, !n general, este pri it ca o form de petrecere !n mod plcut a un pri din timpul liber al populaiei. e poate aprecia c ast i turismul semnificacea acti itate desf'urat !n cea mai mare parte !n perioada timpului liber car presupune deplasarea de la locul de re'edin spre alte locuri !n ederea satisface

unei moti aii turistice.oti aiile turistice Etrebuine, impulsuri,intensitiF se lrgesc permanent c

urmare a modificrilor ce au loc !n structura economico6social.= reflectare sugesti a coninutului 'i comple4itii acti itii turistice poate f

redat astfel; Alatur a sectorului teriar al economiei, unde acti itatea prestat arescop organi area 'i desf'urarea cltoriilor de agrement, recreere sau a deplasrilo

1 .*ran,0lorina 'i colab. > A 8conomia @urismului 'i mediul !ncon:urtorB, 8d. 8conomic,*uc.,2$$$, p.152 . =scar naD G A8conomia si organi area turismuluiB, 8ditura port6@urism, *ucuresti, 1-7), p.1-

%


6/88

de persoane la diferite congrese 'i reuniuni, include toate acti itile necesarsatisfacerii ne oilor de consum 'i ser icii ale turi'tilorB1.

Noiunea de turism, trebuie deci adaptat permanent sc9imbrilor !n iaeconomic 'i social, confruntat 'i corelat cu acti itatea practic, cu celelaltdomenii ale economiei.

unt considerai turi'ti; persoanele care cltoresc pentru propria plcere sa pentru alte moti e Efamiliale, de sntate,etc.F< cei care particip la difemanifestri internaionale sau misiuni de orice natur< persoane care cltoresinteres de afaceri< cei care iau parte la croa iere maritime, indiferent de durase:urului. unt e4cluse din categoria turi'tilor; persoanele care in !ntr6o ar Ecu s

fr contract de muncF pentru a ocupa o funcie sau a e4ercita o acti itaremunerat< cei care !'i stabilesc re'edina permanent !ntr6o alt ar< ele iistudenii care locuiesc temporar !n strintate< persoanele cu domiciliul !ntr6o alocul de munc !ntr6o ar !n ecinat.

niunea nternaional a =rganismelor =ficiale de @urism E ==@F >1-5$6accept aceast definiie cu o singur modificare 'i anume, includerea !n categor

turi'tilor a ele ilor 'i studenilor care locuiesc temporar !n strintate.@uristul naional este definit Aprin orice persoan care i itea un loc, alt

dec#t acela unde are domiciliul obi'nuit, !n interiorul rii sale de re'edin, pentru orice alt moti dec#t acela de a e4ercita o acti itate remunerat, efectu#nd use:ur de cel puin 2% de oreB1.

(dres#ndu6se unor segmente sociale largi 'i rspun #nd pe deplin ne oilor

acestora, turismul se deta'ea printr6un !nalt dinamism, at#t la ni el naional c#t internaional. e asemenea., prin caracterul su de mas 'i coninutul comple4turismul antrenea un ast potenial material 'i uman, cu implicaii importantasupra e oluiei economice 'i societii, asupra relaiilor internaionale.

"om#nia dispune de un ast 'i aloros potenial turistic natural 'i antropic, ca'i de o bogat tradiie !n domeniul cltoriilor, ceea ce argumentea pentru iito

!nscrierea turismului !ntre ramurile de ba ale economiei.1 . HHHG A ic dictionar enciclopedicB, 8ditura tiintifica si 8nciclopedica, *ucuresti, 1-7+, p.--)1 . ". inciu 6 A8conomia turismuluiB,8d. ranus, 2$$1, p.1$

5


7/88

1.2. Noi abordri ale activitii turistice

@urismul este una din acti itile economice de ale crei enituri beneficiaaproape toate sectoarele economiei. A/enitul turistic antrenea noi c9eltuieli, acestde enind, la r#ndul lor enituri ale altor acti iti economice.

= c9eltuial iniial continu deci s se transforme !n enituri p#n c#nd, pridi erse pierderi, banii sunt eliminai din circuitul economicB2.

Pentru a determina importana 'i rolul :ucat de turism !n de oltarea economiilonaionale trebuie studiat, !n primul r#nd, efectul multiplicator al turismului, deoar

el pune !n e iden incidena global a c9eltuielilor turistului asupra ansambluleconomiei, a anta:ele pe care le creea ramurilor care ser esc acest sector.

@urismul este, !n !nelegerea multor profesioni'ti, cu precdere, o problem pia 'i administraie empiric. Posibilitile create pentru !n m#ntul superior domeniul turismului 'i ni elului planificrii industriei turistice sunt, a'a cumaprecia speciali'tii, departe de a fi corespun toare pentru o industrie at#t de larg

na dintre cea mai mare responsabilitate re ine; unei lipse de informaii credibildespre importana turismului 'i unei tradiii !n turism, care pune puin accent pregtirea uni ersitar 'i cercetarea de !nalt calitate ce ar duce la informaia credibnecesar.

@urismul ca form popular de e4isten uman !n timpul liber ofer oamende 'tiin din domeniul social, posibilitatea !nelegerii anumitor forme de interaciu

uman, 'i cum acestea afectea ali oameni 'i mediul !n care apar. e aceea, turismulnecesit o abordare din perspecti a mai multor 'tiine sociale, precum 'i din aceea diferitelor profesii.

Turismul 1 o e2perien$ uman$.@urismul este o acti itate pe care o desf'oarindi i ii, 'i de care, de obicei ace'tia se bucur.

Pentru a !nelege mai bine fenomenul turismului, trebuie s !nelege

comportamentul indi idului > psi9ologia turi'tilor 'i a celor care pot s de in turi'ti.

2 . oan, Cosmescu6A @urismul6fenomen comple4 contemporanB, 8d. 8conomic, *ucure'ti, 1--+, p.1+)


8/88

Cunoa'terea modului !n care indi i ii iau deci ii, !n legtur cu produseleturistice substituibile, ce surse de informaii folosesc ei, cum e aluea ei aceastinformaie 'i cum structurea ei e4periena lor pot oferii a anta:e importante ! practica de afaceri 'i !n modul !n care noi s !nelegem !n general e4periena dturism.

Perspecti ele psi9ologiei indi idului 'i psi9ologiei sociale au mult de oferit pride oltarea educaiei 'i cercetrii pri ind turismul. @urismul, la r#ndul su, oferacestor 'tiine sociale o posibilitate de a e4amina o form special 'i important de4perien uman.

Turismul 1 o conduit$ social$. eci iile legate de o e4perien !n turism sunt

influenate at#t de psi9ologia indi idului 'i de autoperceperea rolului social turismului. @uristul sose'te !ntr6o on nou 'i !nt#lne'te localnici, c#t 'i ali turi'e pot forma prietenii, dar se pot crea 'i conflicte.

@urismul, ridic 'i multe probleme economice. ndi i ii 'i familiile !'iconturea dorinele pentru o acan !n funcie de resursele financiare.

(gentul de turism ia !n considerare riscurile poteniale, dar 'i profiturile, !

e4tinderea unei afaceri. odul !n care aceste deci ii sunt luate implic, !n bunmsur, posibilitile personale ale indi idului, dar aceste deci ii au implicasociale. eci ia comunitii pri ind un spri:in mai mare !n de oltarea turismului,indic aloarea social pe care comunitatea o acord cre'terii economice.

Turismul 1 un ,enomen +eo+ra,ic. ndustriile turistice locale 'i regionale, sunt!n general, organi ate !n interiorul granielor onelor geografice respecti e. Cltor

turistic de la punctul de plecare la destinaie constituie o caracteristic distinctturismului.

copurile turismului deseori, se ba ea pe o imagine con ingtoare a locului !nreclamele care se fac. magini de pla:, de puncte de atracie cultural localsingurtatea unui 'ir de munte sau concepte geografice, folosite pentru a promo puncte de atracie.

7


9/88

Cercetarea geografic a:ut la cunoa'terea turismului !n mai multe feluri, econtribuind la identificarea regiunilor funcionale de turism, informaii care pofolosite ca ba de e aluare a onei geografice.

Turismul 1 o atra+ere i surs$ de "enit. @urismul pentru ma:oritatea celor careacti ea !n acest domeniu, repre int sfera manifestrii personalitii lor 'i a 'anseireali rii unui profit.

ndustria turismului este ulnerabil mai ales fa de factorii e4terninstabilitatea politic, de astrele naturale, problemele meteorologice, noile legi aimpo itelor pot foarte rapid 'i dramatic s sc9imbe atracia relati fa de puncte ddestinaie competiti e. =peratorii de turism, de obicei, se ba ea pe e4periena

personal 'i pe contactele personale cu alti operatori care6i a:ut s !neleag, anticipe e 'i s dep'easc aceste probleme. ar 'i le pot !mbunti dac au acces 'i!ntrebuinea literatura de specialitate, frec entea cursuri de specialitate !n acedomeniu.

?n paralel, turismul este o surs de enit pentru susinerea localitilor saonelor ga d. ulte localitii sunt interesate !n a aduga turismul la in entarul lor

de afaceri, deoarece el are puterea de a aduce, prin intermediul turi'tilor, bani din alregiuni cu posibiliti turistice mai reduse.

Perspecti a turismului, ca surs de !mbogire local, cere o e aluare realistat#t a beneficiilor pe care turismul le poate aduce c#t 'i a costurilor pe care le impli(ceasta, presupune o strategie de management 'i planificare, care combin intereselde afaceri, preocuprile pentru mediul ambiant 'i cunoa'terea fenomenelor din pun

de edere social.Pentru a e ita agra area conflictului dintre costurile 'i beneficiile turismului, !

ca ul unei anumite localiti sau one, se impune un control amnunit pri indcosturile 'i efectele negati e, !n paralel cu promo area beneficiilor acestuia.

Turismul 1 un comple2 de tip industrial. @urismul este o industrie cuimportante implicaii politice. ai precis, el este un grup de mai multe industri

corelate; transport, ca are, ser icii de alimentaie public, acti iti de #n are cuamnuntul.

+


10/88

e asemenea, turismul, repre int 'i o important cale de intensificare aflu4urilor monetare interregionale 'i internaionale. Iu ernele !'i propun promo area'i de oltarea acti itii turistice, deoarece ea aduce noi bogii care pot crea, lar#ndul lor, noi locuri de munc. Iu ernele, trebuie s fie preocupate 'i de efecteleturismului asupra mediului !ncon:urtor.

?n multe ri, turismul este str#ns legat de reclam. Produsele turisti promo ate prin reclam or a ea mai mult succes dac se or ba a pe consistentecercetrii de marDeting. "e ultatele cercetrilor por fi folosite pentru alegermesa:elor 'i audienelor, precum 'i pentru promo area anumitor produse turistice.

Cercetarea este necesar !n turism pentru a conduce la o eficient alocare

resurselor pentru obiecti ele ce intr !n concuren.n principiu !n economie este cel potri it cruia resursele trebuie alocate !n

concordan cu aloarea re ultatelor !ntrebuinrii lor !n diferite domenii.

1.3. Principii de organizare a turismului n om!nia3

8ste bine cunoscut faptul c turismul ca acti itate economico6 social, est!ncadrat !n sfera ser iciilor, ocup#nd locul cel mai important !n aceast sfer"ealitile lumii contemporane demonstrea tendina cre'terii impetuoase a roluluser iciilor !n iaa economic 'i social a rilor de oltate. (re loc o cre'terecontinu a ponderii acestora !n totalul in estiiilor 'i al forei de munc ocupatfenomen ce reclam gsirea celor mai rapide ci 'i mi:loace de sporire a rentabilit

ser iciilor.A?n condiiile !n care sistemul economiei naionale Ese menionea !n litera

de specialitateF nu poate fi conceput dec#t ca un sistem cibernetic compus dintserie de subsisteme, sfera ser iciilor fiind unul dintre aceste subsisteme, asigurarec9ilibrului economic 'i social general nu poate fi !nfptuit dec#t !n condiiile !n cfiecare subsistem particip la crearea 'i alocarea resurselor proporional cu rolul

locul pe care !l are !n economia naional.B1

1 . . rculescu, N.Nic9ita G A er iciile 'i moderni area economiei rom#ne'tiB, 8d. Jtiinific, *uc., 1---, p.3)-


11/88

?n afara unor principii generale la ba a acti itii de turism din ara noastr stao serie de principii specifice;2

6 principiul speciali rii :458 H654 H: HE5E H:58 HF56 E>5E

@otal /#lcea 1$+ +5 1$$ 11- 11 %%- 1$. $1% 1$.3$1 1$.)-1

ursa ; Anuarele turistice privind capacitile de cazare turistice, Institutul Naional de Statistic, Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, Bucureti, 200

in datele statistice a ute la dispo iie, a re ultat c cele mai multe locuri ledein staiunile *ile =lne'ti6 22,7O, *ile Io ora6 17,+O, /oineasa 6 15,)O, *ileClimne'ti6Cciulata 6 1%,7O urmate de rg'ani, ore u, Co ia, =cnia 'i =cneleari, ilcoiu, atee'ti 'i C#ineni. Circa 7$,5 O din uniti 'i locurile de ca are seafl !n ona deluroas 'i de podi', iar 2-,5O se gsesc !n ona montan.

epartiia locurilor de cazare pe zone

ALTE ZONE28%

BILEGOVORA

18%

VOINEASA16%

CLIMNETI-

CCIULATA

15%

BILEOLNETI

23%

in punct de edere al tipurilor de uniti e4istente se constat urmtoareae oluie pentru anul 1--+ 'i anul 2$$3 care atest care sunt tipurile de uniti deca are care au rmas nesc9imbate !n aceast perioad 'i care au cunoscut o cre'terdin punct de edere numeric. in comparaia dintre situaia e4istent pentru anu

1--+ 'i 2$$3 se constat c !n 1--+ mai e4istau 2 bungalouri, 2 campinguri, 15csue, care nu se mai gsesc !nregistrate statistic !n 2$$3, fiind !n curs moderni are, sau declasificate.

(stfel prin intermediul tabelului nr.2.2. sunt redate aceste aspecte de e oluie capacitilor de ca are !n :udeul /#lcea ;

%tructura capacitilor de cazare din 'udeul (!lcea anul 2,,3

@abelul nr.%.2.nitate

teritorial@otal oteluri oteluri /ile Cab.

turistice@abere'colare

Pensiunituristice

3)


38/88

@otal "om#nia 3.5)- )+) 3%3 1.13) 13+ 157 1.1$-O :ude fade total

5,1 7 7 5,% 3,) 7,) 3

@otal =ltenia 1+3 %+ 2% )1 5 12 33O :ude fade total

3,3 3,- 2,) % 2,2 %,% 1,7

Mudeul /#lcea 11- 27 - %) 3 7 1-

ursa ; Anuarele turistice privind capacitile de cazare turistice, Institutul Naional de Statistic, Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, Bucureti, 200

in datele furni ate de nstitutul Naional de tatistic, inisterul@ransporturilor, Construciilor 'i @urismului pentru anul 2$$3 re ult c !n ierar :udeelor fr municipiul *ucure'ti, :udeul /#lcea deine locul pentru numrutotal de locuri de ca are dup :udeele Constana, *i9or. ?n ceea ce pri e'te gradul d

confort 'i calitatea ser iciilor, circa 77 O se !nscriu !n categoria de dou stele 'i 21Ola o stea.

%tructura locurilor de cazare dup gradul de confort

2 stele%

1 ste!21%

3 stele2%

?n momentul de fa, :udeul deine suficiente spaii de ca are la ni elu9otelurilor 'i ilelor dar sunt reduse unitile din ona montan 'i colinar !nalt

respecti cabanele turisitce, 9anurile, popasurile, campingurile, pensiunile turisit

37


39/88

fapt ce demonstrea c resursele turistice din ona montan 'i submontan au ugrad de alorificare economic mai redus !n raport cu potenialul turistic e4istent.

bFStructurile de alimentaie sunt mult mai numeroase a #nd !n edere cteritoriul #lcean repre int un spaiu de tran itare ctre :udeele ecine 'i !ndeosebctre punctele de trecere frontier din estul rii. ?n anul 1--+, e4istau circa 1$$ duniti de alimentaie cu 15+2- de locuri din care 7)O se aflau concentrate !restaurante E%$ uniti cu 12 135 locuriF, urmate de barurile de i 'i bufete. &a nianului 2$$3, se constat o cre'tere cu 3+O a numrului de uniti, dar oferta sdi ersific prin apariia de fast6fooduri, bufete, berrii, patiserii, cofetrii, !n timpnumrul restaurantelor a e oluat mult mai lent.

%tructura unitilor de alimentaie public

32"##%

36"##%

3#%

85%

15%

C!te$ I C!te$ IIC!te$ III S&!'() *!l+e!, ( .e t,!+/(t

S&!'() 0 +t!+

3+


40/88

Numrul cel mai mare de locuri din unitile de alimentaie se !nscriu categoria a6 6a 'i a6 6a de calitate 'i di ersificare a prestaiilor turistice, circa 7$Oiar restul la categoria a 6 6a. Cele mai multe uniti de alimentaie, circa +5O, apaturismului balnear 'i celui de tran it 'i doar 15O se regsesc !n spaiul montan.

cFStructurile de tratament sunt concentrate !n principalele staiuni balnearede interes naional 'i internaional din :ude, la care se mai adaug posbilitile locde tratament din =cnele ari6=cnia. 84ist circa 22 de ba e 'i puncte de tratamentsituate !n pa ilioane balneare, ba e 9oteliere de tratament, comple4e al sindicatelo policlinici balneare, instalaii de tratament !n ile turistice, sanatorii pentru cop'tranduri pentru cur e4tern !n aer liber.

oderni ri semnificati e s6au reali at !n ultimii cinci ani !n staiunea balnearClimne'ti6Cciulata6Co ia, *ile =lne'ti 'i Io ora mai ales !n ba ele detratament din 9oteluri, celelalte localiti cu resurse balneare nu au a ut resurfinanciare pentru a6'i alorifica 9idro cmintele de i oare 'i ape minerale. nelemoderni ri s6au efectuat 'i pentru 'trandurile din =cnele ari6=cnia.

dFStructurile de a+rement sunt foarte importante deoarece ofer condiii de

petrecere a timpului liber. ?n staiunile turistice cunoscute, posibilitile de recreerdi ertisment se re um la pre ena caselor de cultur, a bibliotecilor, slilor decinema 'i e4po iie, slilor de boUling, cluburi, discoteci, :ocuri mecanice, 'trandutermale.

?n sc9imb, sunt foarte reduse numrul de terenuri de sport !n aer libeterenurile pentru ec9itaie, slile de biliard 'i :ocuri de societate, grdinile de ar c

spectacole di ersificate, cluburile pentru persoanele de #rsta a treia, parcurilspeciale de :oac pentru copii. ?n general se poate aprecia c structurile de agremsunt modeste din punct de edere al instalaiilor 'i ec9ipamentelor din dotare 'i safl concentrate cu precdere !n municipiul "m./#lcea 'i renumitele staiuni balneare. &a acestea se mai adaug domeniul sc9iabil amena:at din staiunea /oinea'i posibilitile de drumeie !n ona montan.

".2. Circulaia turistic

3-


41/88

&a ba a flu4urilor turistice se !nscriu moti aiile potenialilor clieni. (ceaste4prim ocaia, !nclinaia generatoare de cerere turistic care se caracteri ea prisubiecti ism, emoii, plceri, influene din afara mediului de familie 'i profesionaeniturile, ni elul de informare 'i documentare personal, etc. (stfel, flu4urileturistice se diferenia dup olum, structur, intensitate !n timp 'i spaiu 'i e4priminteniile clare de cumprare a unor produse turistice bine definite sau unor pac9de ser icii turistice elaborate pe anumite segmente de clieni ale pieei turistice.

Prin stimularea cererii se alorific superior resursele materiale, resurselumane, ba a material e4istent !n turism, resursele naturale, tradiiile, etc.

tructurarea cererii turistice este determinat !n afara factorilor amintianterior, de ni elul de cultur 'i gradul de ci ili aie al turi'tilor care generea modul 'i ni elul de selectare al ser iciilor corespun toare unor anumite standarde decalitate.

?n msura !n care cererea turistic are prin coninutul su un caractinternaional, standardele de calitate dep'esc ni elul local 'i naional, complet#nd

se cu cerinele standardelor internaionale !n turism.?n :udeul /#lcea, pentru a rspunde unei cereri turistice cu o pondere !

cre'tere a standardelor de ni el internaional se acionea pentru stimularea 'idi ersificarea ofertei pe seama in estiiilor prin care se crea a noi pac9ete de ser icidifereniate potri it preferinelor turi'tilor, !n calitatea lor de consumatori.

(precierea ni elului atins de flu4urile turistice din :udeul /#lcea s6au reali at

pe ba a anali ei mai multor indicatori specifici prin care se poate aprecia acti itateturistic la ni el general. = anali de detaliu ar presupune obinerea de date statistic pentru fiecare staiune turistic sau localitate cu potenial turistic cea ce este reladificil de obinut 'i impune un timp mai !ndelungat de lucru.

a= Num$rul de sosiri n structurile de primire turistic$ este foarte importantdeoarece arat 'i modul de alorificare economic al acestora. ?n tabelul nr.2.3. es

redat situaia acestui indicator specific pentru perioada 1--+62$$3; -voluia numrului de sosiri turistice n 'udeul (!lcea ntre 1))* 2,,3

%$


42/88

6 mii persoane6 @abelul nr.%.3.nitatea

@eritorial1--+ 2$$$ 2$$2 2$$3

@otal "om. tr6ini

@otal "om. tr6ini

@otal "om. tr6ini

@otal "om. tr6ini

@otal"om#nia

5552 %7%2 +1$ %-2$ %$53 +)7 %+%7 3+%+ --- 5$57 3-52 11$5

O :udefa

de total

65: 853 >58 65H 856 >58 853 :5> >56 65E 85H >5

@otal=ltenia

37% 35+ 1) 327 311 1) 35$ 327 23 32% 3$2 22

O :udefa

de total

:653 :856 4:53 :85E :H54 4856 :E53 :F5> 435E :G H>5H 445E

@otal :ude 1-- 1-5 % 17- 175 % 2$$ 1-5 5 1++ 1+3 5

ursa; Anuarele turistice privind capacitile de cazare turistice, Institutul Naional de Statistic, Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, Institutul Naional de Cercetare!"ezvoltare #n Turism, Bucureti, 200

atele din acest tabel arat c fenomenul sosirilor turistice !n :ude a a ut unmers ascendent p#n !n anul 2$$2, iar ulterior a !nceput s scad u'or, mai ales ceea ce pri e'te numrul de turi'ti rom#ni. (cest fapt ar trebui s de in un semnal

de atenie pentru a continua e oluia ascendent 'i pentru a !mbunti oferta turisti'i calitatea ser iciilor oferite i itatorilor rom#ni 'i strini.

Cererea turistic pentru :udeul /#lcea este dominant fa de celelalte :udeale =lteniei, fiind de 5+O din totalul sosirilor !n anul 2$$3, iar cei mai muli prefecondiiile oferite de 9oteluri !n proporie de 73O, fiind urmate de ile turistic pensiuni 'i cabane turistice. (cest fapt demonstrea c ser iciile turistice oferiteclienilor de structurile para9oteliere nu sunt suficient de atracti e 'i nu sunt !concordan cu preurile cerute. ?n plus, flu4urile turistice sunt astfel concentratemarea lor ma:oritate la ni elul staiunilor balneare din :ude 'i a singurei staiunmontane de la /oineasa.

e'i e4ist reale condiii de de oltare a turismului montan, a celui rural,cultural, de tran it, lipsa cabanelor, campingurilor, popasurilor, neomologarea oficiaa pensiunilor turistice determin o circulaie mai redus a turi'tilor ctre aceste on precum 'i ne!ncrederea turi'tilor !n calitatea ser iciilor oferite de structuril para9oteliere.

%1


43/88

bFNum$rul de nnopt$ri arat timpul pe care turi'tii l6au petrecut la ni elulstructurilor turistice de primire e4istente 'i arat ni elul de alorificare economic acestora 'i arat !ncasrile care s6au reali at pe durata unui an calendaristic. ?n tabenr. 2.% este pre entat o imagine complet a acestui indicator specific.

-voluia numrului de nnoptri turistice n 'udeul (!lcea ntre 1))* 2,,3

6mii !nnoptri6 @abelul nr.%.%.nitatea

teritorial1--+ O

:ud2$$$ O

:ud.2$$2 O

:ud.2$$3 O

:ud.@otal"om#nia

1-1+3 H58 17)%7 E54 17277 E53 17+%5 E5:

"om#ni 1)-7) E54 15%-7 G53 1%7%3 G54 15$7- G5Gtrini 22$7 >5H 21%- >5: 253% >58 27)) >5:@otal=ltenia

1 7-5 HF56 1 3+- F35: 135- GF5F 1)%3 G4

"om#ni 1 72) E854 1 3)7 F45> 1 337 F>5H 1)1) G45:trini )- :G5H 22 :H5E 22 8E56 27 :35G@otal :ude

1 2%% 6 1 271 6 1 222 6 13%+ 6

"om#ni 1 23$ 6 1 25+ 6 1 212 6 133% 6trini 1% 6 13 6 1$ 6 1% 6

ursa; Anuarele turistice privind capacitile de cazare turistice ale Institutului Naional de Statistic, Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, Institutul Naional de Cercetare!"ezvoltare #n Turism,

Bucureti, 200

Pe ba a datelor pre entate re ult c :udeul /#lcea deine cea mai mare pondere a !nnoptrilor !nregistrate la ni elul pro inciei istorice =ltenia, +2O de'i 'celelalte :udee au o configuraie geografic natural 'i antropic apropiat, dar dein resurse turistice comparati e ca aloare 'i cantitate. ( anta:ul din /#lcea estedat de renumitele staiuni balneare 'i de staiunea montan /oineasa, de numeroasel'i aloroasele lca'e de cult ortodo4 concentrate !n ona subcarpatic, de bogiaestrei etnografice.

cF&urata medie de se#ur este un indicator specific care rele !n plan turisticmodul de percepie 'i de cumprare de ctre turi'ti a ser iciilor e4istente !n toatstructurile turistice aflate !n funciune. Conform tabelului nr. 2.5. situaia se pre inastfel ;

-voluia duratei de se'ur turistic n unitile de cazare

din 'udeul (!lcea ntre 1))* 2,,3 +zile turist %2


44/88

@abelul nr.%.5.

nitateateritorial

1--+ 2$$$ 2$$2 2$$3@otal "om. trin

i@otal "om. trini @otal "om. trin

i@otal "om.

trini@otal"om#nia

3,5 3,) 2,7 3,5 3,) 2,7 3,5 3,) 2,7 3,5 3,+ 2,5

@otal=ltenia

5,1 5,1 3,2 5,1 5,1 3,2 5,1 5,1 3,2 5 5,3 1,2

@otal :ude

),3 ),3 3,5 ),3 ),3 3,5 ),3 ),3 3,5 7,2 7,3 2,+

ursa; Anuarele turistice privind capacitile de cazare turistice ale Institutului Naional de Statistic, Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, Institutul Naional de Cercetare!"ezvoltare #n Turism,

Bucureti, 200

in aceste prelucrri statistice se poate obser a c dura de se:ur a turi'tilorsosi !n unitile de ca are este mai mare fa de total =ltenia 'i ar, fapt datora pre enei staiunilor balneare 'i acelei montane. ?n plus se constat o u'oar tendinde cre'tere a duratei de 'edere pentru turi'tii rom#ni comparati cu cei strini,fenomen e4plicat 'i prin aplicare unor programme sociale de acordarea unor bilete odi9n 'i tratament prin intermediul inisterului uncii 'i olidaritii ociale cu

tarife sub enionate. ?n anul 2$$2, se constat o scdere a alorilor statistice curmare a scderii eniturilor populaiei 'i a numrului de 'omeri re ultai din procesul de restructurare industrial.

dFIndicele de utili'are a capacit$ilor de primire n ,unciune din :udeul/#lcea pentru acea'i perioad de timp arat c gradul de utili are a unitilor turisticeste relati sc ut, deoarece oferta efecti nu este suficient de competiti 'i eficient

in tabelul nr. 2.). se poate obser a configuraia datelor statistice ;

!"oluia indicelui de ocupare a capacit$ilor turistice n ,unciunedin #udeul %lcea ntre 3FFGB4>>6

@abelul nr.%.).(nul "om#nia O =lteniaO Mudeul /#lceaO1--+ 3),1 32,$ %%,+2$$$ 35,2 31,7 53,12$$2 3%,$ 3),- 5%,22$$3 3%,) %%,% 53,-

%3


45/88

ursa ; Anuarele turistice privind capacitile de cazare turistice ale Institutului Naional de Statistic, Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, Bucureti, 200

(ceste cifre demonstrea faptul c, !n ciuda reducerii flu4urilor turistice

meninerea relati constant a duratei de se:ur a turi'tilor, gradul de ocupare a a ut ascensiune u'oar, datorit pre enei staiunilor balneare, dar nu a atins un grad d profitabilitate mai bun care este dat de o aloare cuprins !ntre 7$6+5O. Prin urma!ncasrile au fost modeste 'i ele nu pot susine importantele in estiii de moderni acomplet a structurilor de ca are, alimentaie, etc. e4istente !n :ude.

".3. /orme de turism

imensiunile cantitati e 'i calitati e ale ofertei poteniale Eresursele turisticeF 'i celei efecti e Estructurile turisticeF determin !n timp 'i spaiu conturarea, de oltar'i consolidarea mai multor forme de turism. (stfel, sunt artate modul de concentraale acestor forme de turism 'i faptul c multe one sunt foarte puin alorificate di punct de edere turistic. Pe teritoriul #lcean se manifest urmtoarele forme dturism ;

V @urismul de odi9n 'i recreere care presupune un amalgam de acti it

turistice menite s asigure o odi9n acti de refacere fi ic 'i psi9ic Cciulata6Co iaF naional 'iregional > de ine o necesitate absolut.

Mudeul /#lcea poate adopta o strategie de de oltare a turismului folosine4periena altor ri !n domeniu, alorific#nd oportunitile pieei internaionale

e4ploat#nd a anta:ele sau punctele forte ale reliefului acestei one."ecenta strategie naional de de oltare economic a "om#niei pe termen

mediu, pune !n e iden necesitatea continurii pri ati rii economiei, de oltareasectorului teriar 'i situarea !ntre obiecti ele prioritare ale economiei naionale a cellegat de alorificarea potenialului turistic naional.1

Pri ati area !n turism este o component a politicii generale care, elaborat !

concordan cu realitatea noastr, cu cerinele pre ente 'i iitoare poate a ea efecte po iti e, ea regsindu6se 'i !n :udeul /#lcea. Pri ati area !nseamn rspundere, preocupare, iniiati 'i eficien.

*a ele strategice ale de oltrii turismului !n direcia atingerii obiecti elor unei strategii !n domeniu au !n edere o serie de de iderate ca;

intr6o on de prestri ser icii balneare, dominat de considerente te9nice

'i de sntate, :udeul /#lcea trebuie s de in o on turistic, cu o structuraorgani aional comple4 care s preste e ser icii a4ate pe piaba e nautice de agrement, ca are, 8piscopia"#mnicului cu ansamblurile mona9ale din subordine, etc.F s practice turismul ptouroperatori capacitile de ca are, 1--)62$$3

17. HHH inisterul @ransporturilor, Construciilor @urismului, trategia de de oltare a turismului pentru perioada 2$$$62$$%, 2$$3

Licenta-Turismul La Olteni

Documents

Transcript of Licenta-Turismul La Olteni