Turismul cinegetic

De-a lungul timpului, în vederea satisfacerii nevoilor în continuă creştere şi diversificare, oamenii s-au ocupat cu o multitudine de îndeletniciri de natură economică, socială, politică, militară, sportivă etc. Indiferent de natura activităţii umane, oamenii depuneau un anumit efort fizic şi/sau intelectual, utilizând instrumente şi mijloace specifice unei anumite perioade din istoria societăţii.Teoria economică defineşte ansamblul acestor îndeletniciri prin termenul general de activitate umană (acţiune socială) în cadrul căreia se include, ca o componentă distinctă, activitatea economică (economia).Activitatea economică este definită ca un proces de administrare a unor resurse economice limitate, cu utilizări alternative, în vederea asigurării nevoilor reţinute (alese) de oameni spre a fi satisfăcute în schimbul celor sacrificate. În calitate de subsistem al acţiunii umane, activitatea economică se află în relaţii de intercondiţionare cu o diversitate de activităţi umane (sociale, politice, culturale, medicale, educaţionale, de protecţia mediului etc.), fiindconsiderată suportul existenţei şi progresului general al umanităţii. Pe măsura dezvoltării şi perfecţionării activităţii sociale, economia dobândeşte o importanţă crescândă, influenţând decisive desfăşurarea celorlalte activităţi umane, satisfacerea mai bună şi în condiţii de eficienţă tot mai ridicată a nevoilor individului şi ale societăţii.

Vanatoarea reprezinta, potrivit Enciclopediei zoocinegetice, „totalitatea acţiunilor întreprinse şi a procedeelor folosite, în concordanţă cu prevederile legale şi cu etica, pentru dobândirea vânatului, în spirit sportiv şi cu respect faţă de frumuseţile naturii. În viziunea lui Kernbach, vânătoarea constituie cea mai veche şi mai durabilă între profesiuni, care în faza sa iniţială reprezenta un exerciţiu de pătrundere în intimităţile naturii, prin apărare sau atac, având drept scop, înainte de toate, procurarea hranei”.

In spiritul prevederilor legale, prin vânătoare se înţelege căutarea, stârnirea, urmărirea, hăituirea, rănirea, uciderea ori capturarea vânatului sau orice activitate cu aceeaşi finalitate. Cu alte cuvinte, în această definire accentul se pune pe vânătoare ca acţiune, celelalte aspecte ale acestei activităţi fiind subînţelese prin formularea lapidară de la sfârşitul definiţiei.

În condiţiile contemporane, a căror caracteristici esenţiale este dominarea economiei de piaţă concurenţiale, în tot mai multe ţări, vânătoarea este considerată un sector economic distinct în ansamblul

economiei naţionale, definit prin obiect, subiect, scop şi metodă. Obiectul actului de vânare îl constituie multitudinea speciilor de animale sălbatice, de interes cinegetic; subiectul, participanţii la actul vânătorii, direcţi şi indirecţi, principali şi mai puţini principali; scopul, concretizat în vânarea propriu zisă şi în ocrotirea vânatului; metoda, exprimată prin arsenalul şi metodele de vânătoare.

Termenul de cinegetic provine din cuvintele kion (câine) şi agein (a conduce), având iniţial semnificaţia unei activităţi exercitate prin folosirea câinilor în scopul capturării vânatului. Actualmente, termenul generic de cinegetic este interpretat ca orice activitate legată de practicarea vânătorii şi ocrotirii vânatului9, privite prin unitatea elementelor constitutive, care formează conţinutul îndeletnicirii de vânătoare - obiect, subiect, scop şi metodă.

Vânatul este o resursă naturală regenerabilă, de interes naţional şi internaţional, care este administrat şi gestionat în scopul conservări biodiversităţii faunei sălbatice, menţinerii echilibrului ecologic, practicării vânătorii şi al satisfacerii altor cerinţe economico-sociale. Acesta se referă la mamiferele şi păsările sălbatice, aflate în habitate şi rezervaţii naturale, în fonduri de vânătoare sau în captivitate, în parcuri de vânătoare sau crescătorii, care fac obiectul Economiei Vânatului şi sunt înscrise în legislaţia referitoare la vânătoare.

Legislaţie

In scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic, se interzic:

păşunatul in paduri; tulburarea liniştii faunei de interes cinegetic in perioadele de inmulţire

şi de creştere a puilor; infiinţarea, intreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără

asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic; deţinerea neautorizată in captivitate a exemplarelor din fauna de

interes cinegetic; distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel ori a

culturilor pentru vânat; lăsarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor insoţitori de turme

sau cirezi in fondurile de vânătoare, altfel decât vaccinati sau dehelmintizaţi;

circulaţia persoanelor sau a mijloacelor de transport insoţite de câini liberi, legaţi ori captivi, care aparţin altor categorii decât câinii de

vânătoare sau insoţitorii de turme ori cirezi, altfel decât vaccinati sau dehelmintizaţi;

permiterea insoţirii, in fondurile de vânătoare, a turmelor şi cirezilor, precum şi a mijloacelor de transport de orice fel, de câini care nu poartă jujeu;

circulaţia, pe fondurile de vânătoare, a persoanelor insoţite de câini, fără a fi purtaţi in lesă, din alte rase decât cele admise la vânătoare in România;

permiterea insoţirii turmelor şi cirezilor de catre câini insoţitori al căror număr este mai mare de 3 in zona de munte, de 2 in zona de deal şi de 1 la câmpie. In acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei;

mutarea de către personal neautorizat a hranei destinate vânatului; distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului; deteriorarea cuiburilor sau culegerea oualor păsărilor sălbatice; nepredarea către gestionar sau către un reprezentant al acestuia, in

termen de 7 zile de la momentul găsirii, a coarnelor lepădate de cervide;

naturalizarea exemplarelor de vânat sau prelucrarea celorlalte produse ale vânatului, altele decât carnea, in scop de comercializare sau ca prestare de servicii, fără ţinerea evidenţei potrivit modelului stabilit de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;

depozitarea in teren sau utilizarea in combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substantelor chimice toxice pentru fauna de interes cinegetic, fără luarea măsurilor de protecţie a acestora;

lăsarea in libertate a animalelor domestice sau a metişilor acestora, in scopul sălbăticirii;

producerea, procurarea, comercializarea şi deţinerea curselor de orice fel destinate capturării sau uciderii vânatului, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Permisul de vânătoare se anulează dacă posesorul lui a savârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de prezenta lege.

Anularea permisului de vânătoare se publică in Monitorul Oficial al României, Partea a Ill-a.

Autorizaţiile de vânătoare sunt:

individuale; colective.

Autorizaţia de vânătoare eliberată de gestionar dă dreptul titularului acesteia de a vâna exemplarele pentru care a fost eliberată autorizaţia, pe terenurile incluse in fondul de vânătoare respectiv, indiferent de categoria de proprietate şi de proprietarul acestora.

In scopul exercitării vânătorii in condiţii de etică vânătorească, de protecţie a faunei de interes cinegetic, sunt interzise:

depăşirea numărului de piese aprobate pentru recolta/vânător/zi de vânătoare;

vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânatorul este autorizat să vâneze;

urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare altfel decât neânchisă in toc, şi in afara căilor de comunicaţie;

utilizarea steguleţelor şi gardurilor pentra dirijarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic, precum şi a detectoarelor de animale;

vânarea cerbilor, căpriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistreţilor şi urşilor prin utilizarea altor cartuse decât a celor cu proiectile unice, ale căror caracteristici sunt prevăzute prin reglementările tehnice emise de administrator;

vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori de la apusul până la răsăritul soarelui;

vânarea cerbilor, căpriorilor şi caprelor negre la hrănitori, la sărării, la goană sau cu câini gonitori;

vânarea urşilor la nadă sau la barlog; vânarea păsărilor de baltă in apropierea gurilor de apă pe timp de

ingheţ, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este ingheţată pe mai mult de 70%;

vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic; folosirea la vânătoare a armelor semiautomate cu mai mult de două

cartuşe in magazie, a armelor care au calibrul necorespunzător pentru specia pentru care este autorizată acţiunea de vânătoare sau a celor la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă;

utilizarea ca atrape a animalelor vii, orbite sau mutilate, a chemătorilor electronice, a oglinzilor şi a altor obiecte orbitoare;

utilizarea surselor luminoase artificiale, a dispozitivelor pentru luminarea ţintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de imagine pentru tirul de noapte;

urmărirea sau hăituirea exemplarelor din fauna de interes cinegetic cu autovehicule sau cu ambarcaţiuni a caror viteză de deplasare este mai mare de 5 Km/h, precum şi exercitarea vânătorii din autovehicule;

comercializarea de către persoane fizice a vânatului, a cărnii de vânat, a diferitelor produse de vânat sau a trofeelor de vânat;

fabricarea, comercializarea, deţinerea sau utilizarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm;

utilizarea curentului electric, a aparaturii electronice capabile sa ucidă, a explozibililor, a curselor şi a capcanelor neautorizate, a otrăvurilor, a narcoticelor şi a armelor neomologate sau neautorizate pentru vânătoare in România;

părăsirea fondului de vânatoare fără ca vânatul recoltat, in baza autorizaţiei de vânătoare individuale, sa fie crotaliat, iar numărul crotaliei să fie trecut in autorizaţia de vânătoare.

Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei:

vânătoarea fără permis şi fără autorizaţie de vânătoare legală; vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari; vânarea speciilor de vânat strict protejate in alte condiţii decât cele

legale; vânătoarea in ariile de protecţie specială se poate face numai cu

respectarea tuturor condiţiilor prevăzute in planurile de management şi in regulamentele acestora.

urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, in afara căilor de comunicaţie;

vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;

distrugerea materialelor de conştientizare privind fauna de interes cinegetic şi vânătoarea, a indicatoarelor pentru orientarea in fondurile de vânătoare;

deranjarea exemplarelor de faună de interes cinegetic in scopul fotografierii sau filmării, in afara traseelor turistice sau a căilor de comunicaţie.

Protecţia şi utilizarea durabilă a resurselor mediului, din care face parte şi fauna de interes cinegetic, constituie un obiectiv de interes major al politicii româneşti. Ca urmare, obiectivele strategiei în domeniul cinegetic se subordonează politicii domeniului, de utilizare durabilă a resurselor cinegetice şi conservarea biodiversităţii în condiţiile menţinerii echilibrului agro – silvo - cinegetic. De asemenea, obiectivele şi măsurile formulate sunt în concordanţă cu cerinţele formulate în caietului de sarcini, urmărindu-se respectarea următoarelor principii:- Vânatul este un bun public de interes naţional şi internaţional;- Statul este administratorul fondului cinegetic naţional;- Fondurile de vânătoare sunt constituie pe toate categoriile deterenuri, indiferent de proprietari şi au urmatoarele suprafeţe:a) minim 5.000 ha la câmpie;b) minim 7.000 ha la deal;c) minim 10.000 ha la munte.- Eliminarea barierelor dintre cetăţenii români şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, prin eliminarea diferenţierilor legate de cetăţenie pentru accesul la resursele cinegetice;- Repartizarea unei părţi însemnate din arenda fondurilor de vânătoare atribuite prin licitaţie publică, proprietarilor de terenuri;- Acordarea de despăgubiri în mod echitabil şi operativ pentru pagubele produse de vânat;- Subordonarea vânătorii scopului conservării biodiversităţii faunei sălbatice şi menţinerii echilibrului ecologic;- Organizarea şi desfăşurarea activităţii cinegetice în acord cuconvenţiile internaţionale de protecţie a faunei sălbatice, la care România este parte sau a aderat;- Respectarea legii şi ordinii în activitatea cinegetică;- Promovarea şi respectarea competenţei la orice nivel de organizarecinegetică.Legea nr. 407 din 9 noiembrie 2006 - Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic. Legea contine dispozitii generale privind administrarea si gestionarea fondului cinegetic, privind protectia vanatului, exercitarea vanatorii, precum si sanctiunile implicate de practicarea activitatilor de braconaj. Legea are doua anexe, cu perioadele de vanare si cuantumul

despagubirilor in cazul faptelor ilicite, si cu speciile de vanat la care vanarea este interzisa si cu cuantumul despagubirilor in cazuri ilicite.Art. 3Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic, ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic, cercetării ştiinţifice, precum şi în scop didactic sau recreativ-sportiv.Art. 4Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare, care dovedeşte, în condiţiile prezentei legi, consimţământul proprietarului, al asociaţiei de proprietari sau al celui mandatat de aceştia în acest scop.Rezultă că vânătoarea, prin conţinutul său, exercită, în timpurile noastre, o serie de funcţii economice şi noneconomice, importante pentru individ şi societate. Prin esenţa ei vânătoarea este o activitate raţională care are menirea asigurării echilibrului ecologic al sistemelor faunistice şi nu numai.În condiţiile în care se urmăreşte menţinerea unui echilibru relativ stabil, prin intervenţia constructivă a omului în mediul său natural, vânătoarea este o activitate conştientă, bazată pe principiile ecologice, economice, sociale, dar şi etice, prin care se exploatează durabil vânatul, în calitatea acestuia de resursă naturală regenerabilă.

Pescuit - capturarea pestelui si a altor vietuitoare acvatice in scop comercial, stiintific sau recreativ/sportiv, pe baza de autorizatie/licenta/permis de pescuit, in locuri, perioade si cu unelte prevazute de lege.

Patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajarile piscicole, precum si constructiile cu instalatiile aferente.

Protectia fondului piscicol - ansamblul de masuri si reglementari prin care se asigura conservarea biodiversitatii si exploatarea rationala a fondului piscicol, in conditii de pastrare a echilibrului ecologic;

Legea nr. 192 din 19 aprilie 2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura

Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 200 din 20 aprilie 2001

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Protectia fondului piscicol, pescuitul si acvacultura sunt activitati de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum si conventiilor internationale din domeniu la care Romania este parte.

Art. 2. - Obiectul prezentei legi il constituie:

a) protejarea fondului piscicol;

b) activitatile de protectie a fondului piscicol natural si de pescuit, desfasurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", care se supun si reglementarilor specifice ale acesteia;

c) exploatarea durabila a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale Romaniei;

d) aplicarea strategiei nationale in domeniu, a prevederilor conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte;

e) dezvoltarea pisciculturii si a celorlalte ramuri ale acvaculturii;

f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplica si icrelor depuse, larvelor si puietului animalelor acvatice.

CAPITOLUL II

Dreptul de pescuit si autorizarea pescuitului

Art. 13. - (1) Dreptul de pescuit in bazinele piscicole naturale apartine statului si se exercita, exceptand apele de munte si ale zonei Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", prin Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, in conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2) Atribuirea dreptului de pescuit persoanelor fizice si juridice se face prin autorizare de catre Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol.

(3) Exercitarea pescuitului se face in baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate.

Art. 14. - (1) Dreptul de pescuit in scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului in doua moduri:

a) prin concesionare, pe baza de licitatie publica, societatilor comerciale, asociatiilor de pescari si altor forme de asociere; detinatorii de active si cei care au contracte in derulare au drept de preemtiune la concesionare;

b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti in scopul exercitarii pescuitului.

(2) Conditiile si criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.

(3) Dreptul de pescuit in scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociatiilor de pescari sportivi si altor forme de asociere.

(4) Dreptul de pescuit in scop stiintific se atribuie de administratorii statului institutiilor si organizatiilor de cercetare.

(5) Conditiile de participare la licitatii in vederea obtinerii dreptului de pescuit in scop comercial si a dreptului de organizare a pescuitului in scop recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislatiei in vigoare si prin reglementari specifice, de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.

Art. 15. - Detinatorii de autorizatii de pescuit pot fi:

a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevazute in statut activitati piscicole;

b) institute, centre si statiuni de cercetare din domeniul piscicol;

c) asociatii care desfasoara si activitati piscicole;

d) asociatii de pescari sportivi;

e) persoane fizice care au atestata calitatea de pescar profesionist.

Art. 16. - (1) Dreptul de pescuit obtinut in baza unei autorizatii piscicole se exercita prin permisul de pescuit.

(2) Permisul de pescuit este individual si netransmisibil.

(3) Persoanele juridice care au dobandit dreptul de pescuit in scop comercial prin concesionare elibereaza permise de pescuit individual pescarilor profesionisti angajati sau membrilor asociatiei, in limita numarului stabilit de administratie.

(4) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la angajarea de personal ajutator pentru activitatea de pescuit.

(5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale pentru agricultura si alimentatie.

Art. 17. - (1) Licenta/autorizatia de pescuit se poate anula fara despagubire daca cel licentiat/atestat nu indeplineste conditiile stabilite prin aceasta.

(2) in licenta/autorizatia de pescuit in scop comercial si in autorizatia de pescuit recreativ/sportiv se vor specifica conditiile de exercitare a pescuitului, metodele de pescuit, tipul si numarul uneltelor si ambarcatiunilor de pescuit, numarul pescarilor, cota de pescuit defalcata pe specii, precum si alte masuri pentru asigurarea exploatarii durabile a fondului piscicol.

(3) Detinatorii unei autorizatii de pescuit sunt obligati sa marcheze zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului.

CAPITOLUL III

Exercitarea pescuitului

Art. 19. - Prin pescuit in scop comercial se intelege capturarea pestelui si a altor animale acvatice prin metode si cu unelte admise de lege, de catre personal autorizat, in conditiile prezentei legi.

Art. 20. - (1) Prin pescuit in scopuri stiintifice se intelege capturarea pestelui si a altor animale acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor si impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea

artificiala in vederea refacerii prin repopulari a populatiilor vulnerabile si periclitate si pentru experimentarea de noi metode si unelte de pescuit.

(2) Pescuitul in scopuri stiintifice se poate efectua in orice perioada a anului, inclusiv in perioadele de prohibitie, in orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, in baza unei autorizatii speciale emise de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura.

(3) in perioadele de prohibitie autorizatia speciala se emite de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si silvicultura, cu avizul autoritatii publice centrale de mediu.

Art. 21. - (1) Prin pescuit in scop recreativ/sportiv se intelege pescuitul efectuat cu undita si cu lanseta, in scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal eliberat in conditiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevazute in anexa nr. 3.

(2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita si in amenajari piscicole si in lacuri de acumulare in care se practica piscicultura, in conditiile si pe baza regulilor stabilite de detinatorul sau administratorul fondului piscicol din acele lacuri.

CAPITOLUL IV

Paza fondului piscicol

Art. 22. - Administratorii si beneficiarii dreptului de pescuit exercita cu personal specializat paza fondului piscicol si controlul activitatilor de pescuit si exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor si degradarilor.

Art. 23. - Personalul de paza este dotat, in conditiile legii, cu armament si echipament corespunzator.

Art. 24. - Personalul de paza pe timpul exercitarii atributiilor de serviciu este asimilat personalului care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii publice.

Art. 25. - Organizarea activitatii de paza la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementata prin statutul administratorilor.

Art. 26. - Unitatile de politie, Garda de coasta, Politia de frontiera si Jandarmeria, potrivit atributiilor ce le revin in temeiul legii, au obligatia de a sprijini actiunile de paza a fondului piscicol.

PERIOADELE, DURATELE SI ZONELE DE PROHIBITIE A PESCUITULUI

Pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice este prohibit, dupa cum urmeaza:

1. in apele colinare, de ses si ale Dunarii cu delta sa, 60 de zile consecutive in perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;

2. in Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc si lacurile litorale In perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie;

3. in stufariile din Complexul Razelm-Sinoe si in fata acestora pe o distanta de 50 de metri spre larg, precum si in lacul Zmeeica, in tot cursul anului;

4. in Dunare, in fata garlelor, canalelor si privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de cate 500 de metri de ambele parti ale gurilor de varsare, precum si in interiorul acestora, in perioada de la 15 martie pana la 15 iunie;

5. la gura de varsare in Dunare a raurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt si Jiu, pe o distanta de 1 km de ambele parti ale gurilor si pe cursul acestor rauri pe o distanta de 10 km de la confluenta, in perioada de la 1 martie pana la 1 iulie;

6. in fata gurii Dunarii - Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic, in perioada de la 1 aprilie pana la 31 iulie; in aval de Ciotic, pe baza cercetarilor ce se vor efectua, Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene;

7. cu navoadele de orice tip in Delta si lunca inundabila a Dunarii, in perioada de la 15 aprilie pana la 15 septembrie, iar in Complexul Razelm-Sinoe si ghiolurile Belciuc si Erenciuc in perioada de la 1 aprilie pana la 1 octombrie.

8. in apele de munte, diferentiat pe zonele geografice, pentru pastravul indigen, fantanel si coregon, in perioada de la 15 septembrie pana la 30 aprilie, iar pentru pastravul curcubeu, lipan si lostrita, in perioada de la 1 ianuarie pana la 31 mai;

9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgatoare pe o distanta de 60 metri in aval si pe cursul unei salbe de iazuri, atat pe o distanta de 60 metri in amonte de primul iaz si 50 metri in aval de ultimul iaz in salba, cat si pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri;

10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgatoare in zona de 200 metri in aval de baraj.

REGLEMENTAREA

pescuitului anumitor specii de pesti

Se interzice pescuitul anumitor specii de pesti, dupa cum urmeaza:

1. sturionilor si al scrumbiei, in tot cursul anului in fata gurilor de varsare a Dunarii in Marea Neagra, pe o adancime de 5 km in largul marii si pe un coridor lat de 2 km, socotit cate 1 km de o parte si de alta a axului bratelor Sfantu Gheorghe si Sulina. in fata bratului Chilia latimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord pana la limita apelor teritoriale romane;

2. sturionilor, in tot cursul anului, cu carmace si carmacute in senalul Dunarii, inclusiv bratele sale, iar in zona litorala, in perioada de la 15 februarie pana la 15 mai, cu carmace si ohane;

3. sturionilor, in urmatoarele perioade:

a) in sectorul de la Marea Neagra pana la gura Prutului, in perioada de la 15 martie pana la 15 aprilie;

b) in sectorul de la gura Prutului pana la gura Timocului, in perioada de la 15 aprilie pana la 15 mai;

c) in sectorul de la gura Timocului pana la barajul Portile de Fierii, in perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslava, cuprinse intre 15 mai pana la 30 iunie;

4. scrumbiei de Dunare, in perioadele si zonele urmatoare:

a) in sectorul de la Marea Neagra pana la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, In perioada de la 15 martie pana la 1 mai;

b) in sectorul Ceatalul Ismail - Vadu Oii, 20 de zile consecutive, in perioada de la 1 aprilie pana la 15 mai;

c) in sectorul de la Vadu Oii pana la gura Timocului, 30 de zile consecutive, in perioada de 17 aprilie pana la 1 iulie;

5. lostritei, fara autorizatie speciala;

6. sturionilor, sub dimensiunea legala, in alte scopuri decat repopularea;

7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferentiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibitie anuala a pescuitului;

8. salmonidelor cu momeli naturale;

9. in Marea Neagra, pescuitul cu setci si paragate de calcan, in perioada februarie-mai.

10. Pe baza cercetarilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului.

ANEXA Nr. 3

CONDITIILE

care trebuie indeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ in apele apartinand domeniului public

1. Pescuitul recreativ este permis numai in cursul zilei, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, cu respectarea urmatoarelor reguli:

a) in apele curgatoare si statatoare din zona montana, numai cu o singura undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta;

b) in apele din zona colinara si de ses, pe tot cursul Dunarii si pe bratele sale, in Delta Dunarii, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cate doua carlige fiecare;

c) in apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 2 taparine, cu cate 10 carlige fiecare.

2. Pescuitul recreativ se practica de pe mal in Dunarea teritoriala de la Bazias pana la varsarea ei in mare, in Delta si in lunca inundabila a Dunarii, in raurile de munte, colinare si de ses cu zonele lor inundabile, in reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice. In amenajarile piscicole destinate acestui scop, in balti, lacuri naturale, lacuri de acumulare, lacuri litorale si in zona economica exclusiva a Marii Negre pescuitul recreativ se practica de pe mal si din barca. In timpul iernii pescuitul recreativ se poate practica si de pe gheata, cu exceptia zonelor de protectie speciala a iernarii pestelui.

3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale si artificiale, iar pescuitul salmonidelor in apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.

4. in timpul unei zile de pescuit recreativ, in apele din zona colinara si de ses, in reteaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice, Dunarea cu lunca sa inundabila, Delta Dunarii si Marea Neagra se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, daca greutatea lui depaseste 5 kg. in apele de munte cu salmonide se pot pescui de catre un pescar cel mult 10 bucati in total, din speciile: pastrav indigen, pastrav curcubeu, fantanel, lipan si coregon.