TURISMUL CULTURAL ÎN JUDEŢUL DOLJ

Rezumat: Componentele mediului antropizat, prin valoarea lor cantitativă, calitativă, estetică, pot deveni atracţii turistice.

În perioada actuală, asistăm la o creştere numerică a fondului turistic antropic mult mai mare decât în cazul potenţialului natural.

Potenţialul antropic s-a conturat în timp, îmbogăţindu-se treptat în urma unei ascensiuni creative a omului care a produs mereu noi valori, îmbogaţindu-şi mediul artificial, în concordanţă cu creşterea pretenţiilor sale de cultură şi civilizaţie.

Fondul turistic antropic din judeţul Dolj cuprinde o gamă foarte largă de componente, care pot fi grupate în monumente şi situri arheologice; monumente şi ansambluri de arhitectură; clădiri, monumente şi ansambluri memoriale; monumente de artă plastică comemorativă; monumente tehnice; locuri istorice; parcuri şi grădini.

Cuvinte cheie: situri arheologice, monumente, clădiri, ansambluri memoriale, parcuri, grădini, manifestări culturale.

În viziunea Organizaţiei Mondiale a Turismului şi a altor organisme de profil, potenţialul turistic al unei ţări sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale şi social economice care exprimă posibilităţi de valorificare în plan turistic, oferă o anumită funcţionalitate teritoriului şi constituie premise pentru dezvoltarea activităţilor de turism. Astfel, un anumit spaţiu geografic prezintă interes din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, resurse care, în urma unor amenajări specifice, pot fi puse în valoare, intrând în circuitul intern sau internaţional.

Pe baza Ordonanţei de guvern nr. 68/26 aug.1994, întărită prin legea nr. 41/1995, au fost stabilite principalele categorii de monumente: monumente şi situri arheologice; monumente şi ansambluri de arhitectură; clădiri, monumente şi ansambluri memoriale; monumente de artă plastică comemorativă; monumente tehnice; locuri istorice; parcuri şi grădini. Toate acestea reprezintă componenta materială a turismului cultural. Patrimoniul imaterial include sărbătorile şi manifestările culturale, tradiţiile şi aptitudinile creative acumulate în timp.

Deşi potenţialul turistic natural al judeţului Dolj este redus, compensează prin obiectivele turistice culturale.

Monumente, ansambluri şi situri arheologice

Prin cercetări arheologice au fost aduse la lumină multe obiective şi bunuri culturale antice, unele păstrându-se în situ, iar altele au fost conservate prin intermediul unor muzee şi colecţii de arheologie.

În judeţul Dolj sunt răspândite următoarelesituri arheologice: Situl arheologic de la Almăj - "Şcoala generală". în spatele şcolii generale, la 50 m N de

sat   - aşezare, Neolitic, Epoca romană / sec. II;  

Aşezarea romană de la Amărăştii de Sus - "Săpunari". la 500 m V de sat - Epoca romană / sec. II – IV;

Aşezarea medievală de la Basarabi - "Hunia Catârului". cca. 250-300 m V de ferma piscicolă –Epoca medievală / sec. XIII-XVIII, sec.XIV, sec. XIV;

Aşezarea daco-romană de la Bârca - "La Carieră" la 2 km V de sat - Epoca romană / sec. II – III;

Situl arheologic de la Bâzdâna, comuna Calopăr - "Cetate". la 1 km NV de sat, la 11 km. de DJ 121 A –Epoca bronzului, Epoca medievală, Hallstatt, Latène / sec. XIV, sec. IV-III a. Chr., sec. IV - II a. Chr;

Aşezarea Coţofeni de la Bâzdâna - "La Bâzdâna". la 500 m NE de sat - Epoca bronzului Cetatea romană târzie de la Bistreţ - Epoca romană / sec. IV – VIII; Aşezarea de la Bobeanu - "Obştea Bobeanu". la 1 km V de sat , comuna Drăgoteşti; Situl arheologic de la Bojoiu - "La Grădini", comuna Robăneşti - Neolitic, Epoca

bronzului, Hallstatt, Epoca medievală / sec. VI – X; Situl arheologic de la Botoşeşti-Paia - "Piscul cazacilor" la 3 km V de sat - Epoca

romană, Latène / sec. II – IV; Aşezarea hallstattiană de la Brădeşti – Hallstatt; Aşezarea romană de la Răcarii de Jos. la 150 m SV de gară - Epoca romană / sec. I-III; Castrul de la Răcarii de Jos. la 100 m SV de gară, la 2 km E de Jiu, în dreptul podului

Scăieşti  - Epoca romană, Epoca migraţiilor, Hallstatt / sec. II; Situl arheologic de la Desa - "La ruptură". în dreptul capătulului de V al insulei Acalia şi

la aprox. 1 km. V de punctul Castraviţa, pe malul Dunării, în lunca inundabilă - Epoca romană, Hallstatt / sec.VIII;

Situl arheologic de la Coţofenii din Dos - "Dealul Botu Mare" la 3 km SSV de biserică - Latène, Epoca bronzului, Eneolitic / sec. V - II a. Chr;

Situl arheologic de la Cioroiu Nou-La Cetate la N de drumul Cioroiu Nou - Siliştea Crucii, 1 km S de cimitirul satului, la V, NV şi S de valea pârâului Cioroiu - Epoca romană / sec. II-III;

Așezarea hallstattiană de la Cârna-"La butoi" pe malul de Sud al fostei bălţi Nasta (actualmente Bazinul 4), situau la circa 700 m V de punctul "Groapa lui Mihalache" – Hallstatt;

Situl arheologic de la Cârna-Groapa lui Mihalache pe malul de sud al fostei bălţi Nasta, în colţul de S-E al bălţii, pe locul fostului Grind al Tomii  - Epoca bronzului, Hallstatt;

Cetatea dacică Pelendava - Bucovăţ. fostul sat înglobat Cârligei  - Latène; Aşezarea Latene de la Bucovăţ - "La Jidovii" la 200 m S de sat - Latène / sec. III - I a.

Chr; Aşezarea daco-romană de la Locusteni - "La Gropan". la 3 km S de sat  - Epoca romană /

sec. IV; Situl arheologic de la Cârcea - "La Eleşteu" la 200 m S de sat  - Epoca romană, Epoca

bronzului / sec. I – II;   Situl arheologic de la Căciulăteşti- La gura izvoarelor  - Latène, Hallstatt, Neolitic / sec.

IV/III-II a. Chr; Cetatea dacică de la Valea Stanciului - "La Vrancea" la 2,5 km SV de biserica din Bârza

- Latène / sec. I;

Monumente şi ansambluri de arhitectură

Peisajul arhitectonic pune în evidenţă valorile culturale dintr-un anumit spaţiu, valori culturale aflate în strânsă legătură cu dezvoltarea economică şi maturitatea socială a ariei geografice pe care-l reprezintă. Arhitectura şi, în general peisajul arhitectural, cu stiluri arhitecturale bine conturate, atrage numeroşi turişti.

Vizitarea obiectivelor de acest fel pare să capete din ce în ce valoare mai mare, mulţi turişti căutând acest tip de turism.

a) Monumente şi ansambluri de factură religioasă

La nivel naţional, dar şi judeţean, numărul cel mai mare de monumente de arhitectură este reprezentat de cele de cult. Puţine sunt oraşele şi satele care să nu deţină un astfel de monument. Lăcaşurile de cult reprezintă o formă importantă de punere în valoare a unui patrimoniu turistic cultural. Prin vechime, formă, dimensiune şi istorie, un lăcaş de cult are foarte multe de prezentat.

C atedrale :

Catedrala mitropolitană „Sf. Dumitru” CraiovaCatedrala Mitropolitană din Craiova poartă hramul "Sfântul Dumitru" (26 octombrie),

sfânt care este şi ocrotitorul Municipiului Craiova. Păreri neconfirmate documentar plasează existenţa ei în vremea fraţilor Petru şi Asan, sec. XII (1185) sau a lui Ioan al Cumanilor, sec. XIII (1230), ori a lui Mircea cel Bătrân.

În anul 1939, biserica Sfântul Dumitru din Craiova devine Catedrală Mitropolitană.

Mănăstiri:

Mănăstirea Cârcea - localitatea Cârcea, mănăstire de maici  Biserica este o construcţie în formă de navă, cu altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Are şi un pridvor mic deschis (prilog), susţinut de doi stâlpi din lemn.

Mănăstirea Coşuna - Bucovăţul Vechi – localitatea Bucovăţ, mănăstire de călugăriPrin amplasarea ei este şi o mărturie despre vechimea şi continuitatea strămoşilor noştri

pe meleagurile Olteniei. Între multele vestigii care susţin această teză este şi tezaurul de la Mofleni, descoperit în 1936, la locul numit Moara lui Boboc, format din monede emise între anii 109-58 i.d.H. Este aşezată pe ruinele fostului castru Pelendava.

Mănăstirea Jitianu – localitatea Podari, mănăstire de călugări După tradiţie, aici a fost o bisericuţă din lemn ridicată de Mircea cel Bătrân, ca

mulţumire a victoriei de la Rovine şi în memoria celor căzuţi acolo. Este a doua biserică de piatră, ca vechime, din ţinutul Craiovei. Actuala mănăstire, construită între anii 1654-1658, a fost zidită în parte de doamna Balaşa, soţia domnitorului Constantin Basarab Cârnu. În prezent, mănăstirea adăposteşte o colecţie valoroasă de icoane executate pe sticlă şi lemn, iar în curte se află o plantaţie de duzi ce datează din timpul lui Alexandru Ioan Cuza şi care a fost declarată monument al naturii.

Mănăstirea Sf. Nicolae – localitatea Sadova mănăstire de călugări

Hramul mănăstirii: Sf. Ierarh NicolaeLa început, a fost o biserica din lemn a boierilor Craioveşti, construită în jurul anilor

1520. Actuala biserică ridicată de domnitorul Matei Basarab, din zid gros de căramidă, s-a început în 1632 şi s-a terminat la 26 august 1633.

Schitul Sf. Mare Mucenic Gheorghe – localitatea Craiova, mănăstire de călugari Bisericuţa este ctitorită în 1950 de fostul Mitropolit al Olteniei, Firmilian.

Mănăstirea Popânzăleşti – localitatea Popânzăleşti, mănăstire de maici. Prima construcţie datează din 1678, ctitorită de logofătul Ioan Hamza şi de fiii săi

Mănastirea Maglavit – localitatea Maglavit, mănăstire de calugari Zidirea bisericii a început în anul 1935, prin osirdia credincioşilor din Maglavit, dar a

rămas neterminată. În anul 1990 s-au reluat lucrările la biserica şi a început şi construcţia de chilii.

Biserici

Biserica „Madona Dudu” - CraiovaBiserica Madona Dudu din Craiova a fost construită în 1758 pe locul unei vechi biserici

din lemn (ce data din 1700) de către marele culcer Constantin Fotescu şi tabacarul Hagi Ion Gheorghe.

Biserica „Sfântul Ilie” – Craiova

Biserica Sfântul Ilie a fost construită în 1720 fiind refăcută ulterior în 1893. Planurile de restaurare au fost realizate de către arhitectul P. Springler.

Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” - CraiovaBiserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost construită între 1748-1753. Aspectul

bisericii a suferit modificări însemnate faţă de cel iniţial. Aici a funcţionat şi cea mai veche şcoală din Oltenia.

Biserica „Sfinţii Apostoli” - CraiovaBiserica este menţionată într-un document de danie al lui Matei Basarab de la 1635.Biserica a suferit importante reparaţii în 1869, 1883 şi 1904. Restaurarea din 1956-1960

i-au redat forma iniţială cu decoraţii de cărămidă aparentă, făcând din acest aşezământ unul din locurile de pioasă amintire ale Craiovei.

Biserica „Sfânta Treime” – CraiovaEste o bijuterie arhitectonică, reclădită pe vechi temelii ce datează din secolul 18, de

arhitectul francez Lecompte de Nouy.S-a refăcut din temelie în anul 1890, sub ctitoria Principilor Alexandru şi Dimitrie Ştirbei

şi epitropia lui Mihail Măinescu şi a lui Toma Marocneanu, de către arhitectul francez André Lecompte de Nouy, fiind ultima lucrare a acestuia în ţara noastră.

Biserica „Sfântul Nicolae pisanie” - Băileşti„Ziditu-s-a această biserică cu hramul Sf. Nicolae în anul mântuirii de la Hristos 1816 în

bordei, mutându-se aici de la Nisipuri unde era construită din bârne”(Dinu A. şi Miu N. 2006) Biserica "Izvorul Tămăduirii” - Calafat

În conştiinţa oamenilor locului Biserica "Izvorului Tămăduirii" este cunoscută şi ca fiind Biserica Grecească, pentru faptul că a fost contruită de către greci.

Construcţia bisericii a început în anul 1864 şi s-a terminat în 1874, fiind ridicată pe terenul donat de ctitorul ei, Hagi Panait Theodoru, teren amplasat în cel mai pitoresc şi înalt loc din Calafat, la o înălţime de peste 70m deasupra nivelului Dunării, având o frumoasă vedere spre Dunăre şi Vidin.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Segarcea

Biserica este construită în anul 1547. Pe locul de azi al bisericii a existat o bisericuţă din timpul lui Negru-Vodă. La începuturile sale, biserica a fost un schit care, mai târziu, a fost transformat în mănastire. În timpul lui Mihai Viteazul, la anul 1600, mănăstirea a fost înconjurată şi întărită cu ziduri masive din caramidă, construite în formă de cruce.

Capela Filişanu - Filiaşi Capela Filişanu din cimitirul oraşului marchează mormântul familiei boierului Filisanu I.

Dimitrie, o personalitate marcantă în viaţa comunităţii Filiaşului în plan spiritual şi socio-economic. Capela subvenţionată de Dimitrie Filşanu s-a proiectat după un model francez şi e construită de un arhitect italian, multe dintre materiale provenind din Italia. Capela este şi un monument de arhitectură unic în ţară, care trebuie îngrijit, reprezentând un obiectiv însemnat în manifestările religioase ale ritului ortodox.

Biserici cu pictură exterioară

Biserica "Sf. Nicolae" – Golumbelu, FărcaşBiserica cu hramul iniţial "Sfinţii Nicolae şi Vasile" a fost ridicată la 1816. Din acelaşi an

datează şi pictura ctitoriei ce are faţadele zugrăvite în întregime cu personaje şi diverse scene. Biserica "Adormirea Maicii Domnului"- MurgaşiBiserica Murgaşu a fost ridicată între anii 1807-1811. Ctitoria a fost pictată la exterior

numai la pridvor după teminarea construcţiei, în anul 1811. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Murgaşi, biserica din cimitirBiserica "Adormirea Maicii Domnului" din cimitir a fost ctitorită la 1786. Pictura

exterioară cuprinde numai pridvorul şi a fost realizată după 1824.

b) Monumente şi ansambluri de factură civilă

În această categorie se înscriu clădirile care au multiple funcţionalităţi: palate de cultură, castele, conace, muzee, desii ale administraţiilor publice orăşeneşti sau comunale, locuinţe. Multe clădiri valoroase au dispărut în urma acţiunii de sistematizare forţată care a avut loc înainte de 1990. Cele mai multe sunt concentrate la nivelul centrelor urbane. Ele reprezintă stiluri tradiţionale, exprimă originalitatea sistemului de construcţii arhitectonice, dând măsura gradului de dezvoltare culturală şi socio-economică.

Monumente arhitecturale:

Casa Băniei – Craiova

Este considerată a fi cea mai veche clădire laică din Craiova şi una dintre cele mai vechi de acest gen din ţară, datând din anul 1669. Clădirea realizată într-un stil aparte are un foişor cu coloane de piatră deosebit de frumos. După aprecierea istoricilor de artă, ea continuă una mai veche, din sec al XV-lea, clădită de Barbu Craiovescu.

Palatul Jean Mihail – CraiovaPalatul Jean Mihail a fost realizat între anii 1899-1907 de către arhitectul francez Paul

Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail – unul dintre cei mai bogaţi oameni ai României din acele vremuri. Palatul era conceput pentru a servi ca locuinţă particulară. În prezent adăposteşte Muzeul de Artă.

Palatul Vorvorenilor – CraiovaBoieri de faima ai inceputului de secol cu proprietati in toata tara, au construit edificiul

din strada Buzesti in primii ani ai secolului al XX-lea. Arhitectul Dimitrie Maimarolu a proiectat palatul fiind influentat de stilul renascentist tarziu din Franta, caracterizat prin acoperisuri mansardate, mutitudine de ornamentari si stucaturi, interioare decorate bogat.

In prezent gazduieste sediul Mitropoliei Olteniei. Universitatea – CraiovaConstrucţia fostului Palat de Justiţie (astăzi sediul central al Universităţii) a fost

proiectată, în anul 1890, de arhitectul Ion Socolescu şi are un plan cu numeroase încăperi dispuse simetric, cuprinzând un subsol înalt şi două nivele. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului în arhitectură.

Sediul Primăriei – CraiovaClădirea fostei Bănci a Comertului este acum sediul Primăriei Craiovei. Proiectată de

arhitectul Ion Mincu, este terminată în 1916 de către elevul său Constantin Iotzu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri veneţiene şi grilaje de fier forjat.

Sediul Prefecturii şi Consiliului Judeţean – CraiovaO construcţie interesantă, viguroasă, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat

Administrativ, astăzi sediul Prefecturii şi Consiliului Judeţean Dolj. Operă a arhitectului Petre Antonescu, această clădire a fost realizată între anii 1912-1913.

Colegiul Carol I Craiova – CraiovaImaginea vechiului lăcaş al Şcolii Centrale din Craiova ne-a rămas, în primul rând,

datorită tabloului lui Theodor Aman "Hora Unirii la Craiova în 1857". Construcţia a început în vara anului 1835; în 1837 clădirea e ridicată, având şi o clopotniţă.

Casele Lăceanu (Biblioteca Judeţeana “Alexandru şi Aristia Aman”) CraiovaDouă case impozante construite în secolul al XIX, au aparţinut familiei boiereşti

Grigorie Lăceanu, tatal Aristiei Lăceanu. Mai târziu aceasta se căsătoreşte cu Alexandru Aman, fratele artistului Theodor Aman  şi devine Aristia Aman.

După moartea celor doi, prin testament casele şi averea lor este lăsată Primăriei Craiova care are obligaţia de a înfiinţa fundaţia numită “Alexandru şi Aristia Aman”, fundaţie care va prelua şi administra bunurile acestora. Fundaţia va fi inaungurată la 21 decembrie 1908 şi administrează biblioteca, pinacoteca şi muzeul.

Casa Vălimărescu – Craiova (sediu de bancă)Clădirea a fost construită între anii 1880-1884 după planurile arhitectului francez Albert

Galleron, arhitect ce a mai proiectat şi Palatul Atheneului Român din Bucureşti. Beneficiind de amplasament, dar şi de o grădina frumoasă şi spaţioasă în front, de priveliştea pe care i-o oferă

Biserica Catolică din vecinătate, Casa Vălimărescu rămâne una dintre clădirile repezentative ale Craiovei vechi.

Casa Universitarilor – CraiovaCasa lui Barbu Bălcescu, vândută în 1886 lui Nicolae Romanescu, fost primar al urbei,

care în două rânduri a adus modificări importante imobilului care în prezent găzduieşte Casa Universitarilor. Frate mai mic al lui Nicolae Bălcescu, Barbu Bălcescu a fost magistrat şi primar al Craiovei.

Casa Orăscu – CraiovaPerioadei sfârşitului secolului XVIII şi începutul secolului XIX aparţine şi Casa Orăscu

fostă proprietate a revoluţionarului paşoptist craiovean Constantin Orăscu. Casa Brăiloiu – Craiova

O altă construcţie din această perioadă este Casa Brăiloiu, construcţie ridicată, de fapt, de pictorul şi dascălul craiovean Constantin Lecca în anul 1841, pe locul cumpărat de la paharnicul Oteteleşanu. Aci a funcţionat tipografia lui Lecca şi redacţia revistei "Mozaicul".

Casa Glogoveanu – CraiovaData construcţiei acestei clădiri, nu se cunoaşte cu exactitate, dar se ştie că există în 1783.

În această casa a locuit o vreme şi Tudor Vladimirescu, care devenise omul de afaceri al boierului Glogoveanu. Clădirea a fost restaurată în anii 1801 şi 1840. Între 1913 -1949 aici şi-a avut sediul Primăria oraşului Craiova, iar în prezent se află Tribunalul judeţean Dolj.

Casa Jianu – CraiovaCasa Jianu se presupune că ar fi fost ridicată la sfârşitul sec. XVIII de familia Jianu Casa Albă – CraiovaDupă primul război mondial, pe plan stilistic se continua strădania de afirmare a

elementelor naţionale în arta. În Craiova acestei perioade se construieşte asa-numita Casa Albă, după planurile arhitectului Constantin Iotzu.

Hotel şi Cazino Minerva – CraiovaConstrucţia în stil maur, terminată în 1902 din fondurile Epitropiei Madona Dudu. A fost

construită dupa planurile arhitectului Toma Dobrescu. Teatrul Naţional – CraiovaTeatrul Naţional din Craiova este un adevarat centru turistic din Craiova. Proiectul şi

execuţia clădirii aparţin arhitectului Alexandru Lotzu, fiul lui Constantin Lotzu; construcţia a început în februarie 1969 şi s-a terminat la începutul anului 1973.

Palatul Marincu – Calafat Construit între anii 1906-1908, după planurile arhitectului Constantin Rogalschi, în stil

eclectic de exprimare neobaroc francez, cu excepţionale elemente decorative din travertin, marmura, coloane şi pereţi în stuca-marmura, vopsiţi artistic. A aparţinut latifundiarului Ioniţă Marincu şi are, astazi, o deosebită valoare artistică, memorială şi simbolică.

În incinta lui funcţionează azi Muzeul de Artă şi Etnografie Calafat. Palatul Regal – Segarcea

A fost construit in timpul regelui Carol I si era destinat sejurului familiei regale. Este o cladire masivă, construită în mijlocul unui parc. După anul 1947, a trecut în patrimoniul statului, iar din 1956, aici functionează Spitalul orăşenesc Segarcea.

Şcoala veche - Segarcea A fost construită în anul 1886, fiind infiinţată de către Adminstraţia Coroanei Regale a

României. Între 1906-1945, aici a funcţionat Şcoala de fete. Cula Poenaru – Almăj

Cula (locuinţă fortificată), face parte din clădirile - proprietate a marilor latifundiari, pentru a se proteja de incursiunile detaşamentelor înarmate ale turcilor, în sec. al XVIII-lea/XIX-lea care traversau Dunărea plecând din cazărmile Imperiului Otoman stabilite în nordul Bulgariei. Cu timpul, culele şi-au pierdut vocaţia defensivă, devenind, pentru proprietarii lor,  semn al apartenenţei la clasa marilor boieri.

Cula Cernăteşti – CernăteştiCula Cernatesti se află într-o stare relativ bună de conservare, datorată lucrărilor de

reparaţii şi întreţinere din ultimii 20 de ani, lucrări finanţate cu fonduri ale administratiei locale şi cu sume de bani donate primăriei de ultimii descendenţi ai familiei, stabiliţi în Belgia. În clădirea culei se află un punct muzeistic care păstrează piese de interes arheologic, istoric, documentar, etnografic.

Cula Izvoranu-Geblescu - BrabovaCula Izvoranu se afla într-o rea de conservare, prezintă avarii caracteristice seismelor,

infiltraţiilor de apă, ferestre degradate.  Casa Coţofenilor – Coţofenii din FaţăAnsamblul Curţii Coţofenilor şi Casa Coţofenilor, pe faleza Luncii Jiului, malul stâng,

datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Conacul lui Stan Jianu – PreajbaDe o valoare arhitectonică remarcabilă este Casa lui Stan Jianu, din satul Preajba, cu

parter si etaj, cu un pridvor deschis; modificată în urma reparaţiilor din 1948-1949, păstrează integral poarta din zidărie masivă cu contraforturi. Casa aceasta este legată şi de trecerea lui Tudor Vladimirescu prin acest sat.

Muzee:

Muzeul de Artă – CraiovaMuzeul de Artă Craiova îşi are sediul în somptuosul Palat al familiei Jean Mihail din str.

Unirii, nr.15, construit între 1900-1907 după proiectele arhitectului francez Paul Gottereau.Muzeul funcţionează în această clădire din anul 1954 şi dispune de un patrimoniu cultural

valoros de peste 4000 de lucrari de artă adunate şi conservate de-a lungul anilor.La baza constituirii Muzeului de Arta stau colecţiile dăruite de Alexandru şi Aretia Aman

oraşului pentru constituirea unei fundaţii în cadrul căreia a funcţionat, íncepind cu anul 1908, pinacoteca, biblioteca şi muzeul din oraşul Craiova.

Timp de peste 40 de ani Muzeul de Artă a functionat ca pinacotecă ín cadrul Fundaţiei "Alexandru şi Aretia Aman", ín cladirea pusă la dispoziţie de donatori. Vechiul palat al familiei Grigore Laceanu, astazi Biblioteca "Alexandru şi Aretia Aman", a fost consolidat, modificat şi extins pentru a raspunde noii destinaţii culturale. Patrimoniul muzeului având la bază donaţia familiei Aman, s-a ímbogaţit prin numeroase achiziţii, cât şi prin donaţiile familiilor Glogoveanu, N.P.Romanescu, Barbu Druga, Ion M.Georgescu s.a., constituindu-se de-a lungul timpului ca un tezaur artistic de excepţie cu două componente distincte: Galeria de Artă Universală şi Galeria de Artă Romaneasca.

Expoziţia de bază cuprinde Cabinetul "Constantin Brincusi" ín care sunt prezentate operele marelui sculptor păstrate ín colecţiile muzeului. Galeria de Artă Românească şi Galeria de Artă Straină, puncte de atracţie deosebită, sunt completate cu expoziţii consacrate unor mari personalitaţi artistice româneşti şi străine.

Muzeul Olteniei - Secţia de Istorie şi Arheologie – Craiova

Edificiul a fost conceput la cererea Epitropiei Bisericii Madona dudu, ca sediu al Şcolii Centrale de Fete ( şi  a funcţionat ca atare, una dintre cele mai prestigioase şcoli din România, pâna în anul 1948) şi este construit după planurile arhitectului Toma Dobrescu, în anul 1905.

Secţia de Arheologie şi Istorie, una dintre cele mai prestigioase instituţii de ştiinţă şi cultură íşi are ínceputurile ín Fundaţia "Alexandru şi Aretia Aman", constituită ín anul 1908. Ulterior, ín 1915, din iniţiativa profesorului Ştefan Ciuceanu s-au pus bazele Muzeului Regional de Antichitaţi şi Etnografie al Olteniei care şi-a avut sediul ín clădirea Prefecturii Dolj, apoi în clădirea Casa Băniei, iar din 1948 în clădirea din str. Madona Dudu nr 44.

Muzeul Olteniei. Muzeul de Ştiinţe Naturale – Craiova Clădirea este monument de arhitectură datând din 1926 şi adăposteşte o colecţie

paleontologică (mamifere cuaternare), colecţie malacologică, colecţie entomologică, colecţie oologică, colecţie ornitologică şi mamalogică, ierbar, colecţii de mineralogie.

Muzeul de Istoria Medicinei şi Farmaciei Victor Gomoiu – CraiovaÎntre anii 1972 - 1979 muzeul a funcţionat în clădirea Facultăţii de Medicină, iar din 1979

şi-a mutat sediul în Calea Unirii nr. 104. O clădire are un stil renascentist, datată din 1892, fiind monument istoric.

Muzeul Teatrului Naţional – CraiovaMuzeul, înfiinţat în anul 1981, prezintă istoria teatrului craiovean. Colectia Muzeala a Mitropoliei Ortodoxe a Olteniei - CraiovaColecţia cuprinde arta religioasă şi carte veche romanească. Muzeul Militar Dolj – CraiovaMuzeul prezinta istoria militară a judeţului Muzeul Câmpiei Băileştilor – BăileştiMuzeul a luat nastere în 1970, odata cu venirea d-lui C. Câşlaru de la Muzeul Olteniei -

Craiova, cu o expoziţie permanentă de etnografie. În 1975 se realizează şi expoziţia permanentă a secţiei de istorie. În 1973 muzeul primeşte actuala denumire. Secţia de istorie are colecţii de arheologie privind cultivarea primitivă a plantelor, ceramică şi unelte aparţinand Culturilor Sălcuţa şi Coţofeni, obiecte din epoca geto-dacică.

Muzeul de Artă şi Artă populară – CalafatMuzeul a fost înfiinţat în anul 1969. Este adăpostit într-o clădire monument istoric,

construită în perioada 1907 - 1914, arh. Constantin Rogalsky. Iniţial a fost casă particulară cunoscută sub numele de Palatul Marincu, apoi din anul 1927 a devenit sediul mai multor instituţii administrative şi de învăţământ profesional şi agricol.

Case memoriale

Clădirile şi casele memoriale care au aparţinut unor valoroşi artişti, scriitori, oameni de ştiinţă, medici. În prezent, casele memoriale sunt foarte puţin valorificate prin turism. Atragerea lor în turism presupune acţiuni concertate de amenajare, conservare şi acţiuni de achiziţionare de noi valori, care au aparţinut acestor personalităţi ştiinţifice şi culturale.

Case memoriale pe teritoriul judeţului Dolj: Casa memorială Elena Farago (1878-1954) - Craiova

În centrul oraşului Craiova, în aceeaşi curte cu sediul central al Bibliotecii Judeţene "Alexandru şi Aristia Aman" se află casa în care a locuit poeta Elena Farago, reprezentantă stralucită a literaturii române şi a vieţii culturale craiovene.

Casa memorială Traian Demetrescu - CraiovaSunt expuse obiecte care au aparţinut scriitorului Traian Demetrescu. Casa memorială Amza Pelea - BăileştiMuzeul memorial este a fost înfiinţat în 2008, an în care s-au îndeplinit 25 de ani de la

moartea celui care îl întruchipa cu succes pe Mihai Viteazu, în casa în care a copilărit. Casa a fost construită în 1908, are două camere şi a fost recent renovată. Zona care se vizitează nu este foarte mare, cuprinzand doua camere (dormitor şi birou) şi un hol. În fiecare încăpere sunt fotografii, tablouri, diplome si obiecte care amintesc de Nea Marin.

Casa memorială Henri Catargi - ScaeştiExpoziţia deschisă în casa care a aparţinut pictorului Henri Catargi (1894 - 1976) prezintă

lucrari ale sale, în special peisaje şi naturi statice. Casa memorială Henri Coandă (1886-1972) - Perişor Casa memorială Alexandru Macedonski (1854-1920) – satul Pometeşti, comuna

Goicea Casa Memorială Marin Sorescu (1936-1996) – Bulzeşti

Monumente de artă plastică şi comemorative

Aceste monumente, fie ilustrează momente din istoria naţională, fie sunt dedicate unor eroi, oameni de marcă ai culturii şi istoriei naţionale. Ele cinstesc evenimente şi personalităţi intrate în nemurire, fiind reprezentate prin ansambluri monumentale, monumente, obeliscuri, plăci comemorative.

În judeţul Dolj întâlnim numeroase astfel de monumente, toate fiind un prilej de aducere aminte a valorilor istoriei şi culturii naţionale.

Numărându-se printre cele mai vechi aşezări romaneşti, Craiova păstrează preţioase vestigii de artă şi arhitectură din veacurile trecute, monumente ale culturii spirituale care reprezintă o zestre de mândrie a municipiului. Punerea în valoare, în condiţii superioare, a acestei inestimabile moşteniri, este un deziderat înfăptuit astăzi cu deosebită atenţie, cu multe eforturi constructive şi creatoare, pentru a da cetăţii de acum realizări arhitecturale şi artistice la înălţimea exigenţelor contemporane, ale civilizaţiei şi culturii socialiste.

Monumente de artă plastică

Statuia domnitorului Barbu Ştirbei, operă a sculptorului francez Jean Lecomte du Nouy. Turnată în bronz la Paris (1907), a fost amplasată în grădina Bisericii "Sfânta Treime" şi dezvelită la 8 decembrie 1912.

Bustul lui Ioan Maiorescu (bronz), executat de sculptorul Ion Iordănescu (1911)  şi aşezat în Parcul Bibescu, a fost dezvelit la 7 ianuarie 1913. În 1928, va fi mutat în faţa Colegiului Naţional "Carol I", iar după cutremurul din 1977 pe scuarul din faţa Colegiului  Naţional "Elena Cuza".

Statuia lui Alexandru loan Cuza, executată în 1912, de către sculptorul italian Raffaello Romanelli, statuia  îl  reprezintă  pe domnitor în picioare, drept, cu sabia ţinută cu ambele mâini, într-un gest ce sugerează ideea de hotărâre şi demnitate. Amplasată, în 1935, în faţa hotelului "Minerva", va fi inaugurată abia în 1939, pentru ca un an mai târziu, să fie mutată, în plin centrul oraşului, pe latura dinspre nord a grădinii "English Park".

Monumentul Santinela Română (bronz), operă a sculptorului craiovean Anghel Chiciu, ridicat în memoria ostaşilor români căzuţi în timpul primului război mondial, în curtea cazărmii Regimentului 1 Dolj (dezvelit la 5 iunie 1927). Anghel Chiciu este autorul a încă trei busturi din bronz: bustul lui Ştefan Velovan, amplasat, la 27 iunie 1935, în grădina fostei Şcoli Normale de Băieţi din Calea Bucureşti (astăzi, Facultatea de Mecanică); bustul lui Petrache Poenaru, ridicat la 1935 în faţa Şcolii Generale nr. 9, din str. Vasile Alecsandri; bustul doctorului Ion Augustin (1891-1919), amplasat în curtea Spitalului Filantropia (1936).

Statuia lui Eugeniu Carada, operă a sculptorului Mihai Onofrei, este aşezată în scuarul cunoscut sub numele "Fântâna lui Romanescu", dezvelită la 28 martie 1937.

Bustul lui Nicolae Romanescu (bronz), operă a sculptoriţei italiene, de origine română, Elena Vidali, este amplasat la intrarea în Parcul Romanescu.

În a doua jumătate a secolului XX, în diverse locuri publice, scuaruri sau parcuri, au mai fost amplasate şi alte busturi şi statui. Notăm, în primul rând pe cele amplasate în Parcul Romanescu: bustul lui Mihai Eminescu (piatră), executat în 1958, de către sculptorul Gheorghe Anghel; bustul lui Tudor Arghezi (marmură roşie), executat, în 1960, de către sculptorul Cornel Medrea; statuia lui Constantin Brâncuşi (marmură neagră), operă a sculptorului Constantin Lucaci.

Statuia lui Tudor Vladimirescu, lucrare în bronz a sculptoriţei franceze, de origine română, M. Cosăceanu Lavriller. Donată Craiovei de autoare, a fost amplasată, în 1960, în faţa Facultăţii de Agronomie. Pe soclu, se află inscripţia: "Tudor Vladimirescu 1790-1821. Patria este norodul şi nu tagma jefuitorilor".

Bustul lui Theodor Aman, este opera sculptorului Ion Jalea, amplasată în faţa Muzeului de Artă (1962). Lucrarea, executată în bronz, reconstituie chipul marelui clasic al picturii româneşti.

Monumentul "1907", cea mai înaltă statuie a Craiovei, este amplasat în faţa Parcului Romanescu, pe locul numit cândva "Fântâna lui Bogdan" sau "Fântâna cu ţeapă". Executat după un proiect al sculptorului Ion Irimescu, a fost dezvelit în 1963.

Bustul lui Nicolae Titulescu, executat de sculptorul Alexandru Deacu, este amplasat, în anul 1965, în grădina Mihai Bravul.

Bustul lui Traian Demetrescu, realizare a sculptorului Vasile Ghendea, a fost dezvelit în 1968, în Parcul Crizantemelor. Compoziţie, este o lucrare în piatră,   aparţinând sculptorului Florin Calafeteanu  şi  amplasată  în  Parcul Romanescu.

Bustul lui Alexandru Macedonski, creaţie a sculptorului Constantin Foamete, e amplasat în Grădina Botanică (1975).

Monumentul Independenţei, realizare a sculptorului Emil Mereanu, executat din travertin, a fost ridicat în părculeţul dintre Liceul de Artă "Marin Sorescu" şi Spitalul Clinic de Urgenţă nr. 1, fiind dezvelit, în 1977, la aniversarea a 100 de ani de la cucerirea independenţei de stat a României.

Monumentul "Fraţii Buzeşti", operă a sculptorului Boris Caragea, se află amplasat în colţul Grădinii Trandafirilor sau a Băniei, cu faţa către Colegiul Naţional " Fraţii Buzeşti".

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul (bronz). Lucrare monumentală, realizată de Tudor Panait, între 1975 şi 1976. Ridicarea pe soclu a statuii, în 1990, în faţa Prefecturii Dolj, împlineşte visul craiovenilor, de mai bine de un secol, de a avea un monument care să cinstească numele aceluia care a înfăptuit, la 1600, pentru prima oară, unirea celor trei ţări române.

Bustul lui Amza Pellea – BăileştiÎn localităţile Băileşti, Calafat, Filiaşi, Calafat, Segarcea, Dăbuleni, Desa, Cealru, Galicea

Mare, Giubega, Almăj, Carpen, Robăneşti, există Monumentul Eroilor din Primul război mondial.

Între monumentele istorice ale Craiovei, un loc important îl ocupă şi fântânile sale, prin valoarea artistică dar şi prin aceea de documente în piatră.

Fântâna Jianu (din strada lancu Jianu) a fost construită de Hagi Stan Jianul, epitrop al averilor Obedenilor, în jurul anului 1800.

Fântâna Popova (cartierul Romaneşti) a fost cunoscută şi sub numele de fântâna Basarabeştilor. Ea exista încă de la începutul secolului al XVII-lea, fapt reieşit dintr-un act de vânzare-cumpărare din timpul lui Radu Mihnea (1613), în care se precizează că "s-au cumpărat această moşie când au venit Radu Mihnea de au conăcit la fântâna Popovei". Ea a fost refăcută în 1651 de către Matei Basarab şi doamna Elina. 

În 1818, jupânul Pavel Teodor şi Kir Marin Bulugbaşa au construit Fântâna Purcarului, astăzi complet renovată, construcţie de plan dreptunghiular, ce are două guri de scurgere, cu o inscripţie săpată în piatră.

Fântâna Mariei Tănase – CălăraşiPe patul de moarte, Maria Tănase a cerut, printre alte indicaţii referitoare la ritualul

înmormântării, să se construiască o fântână: „Pe un drum secetos – dornic de apă – să se scobească adânc o fântână pentru drumeţii însetaţi...”

În afara fântânilor prezentate, astăzi se mai păstrează cele din piaţa Chiriac şi Mântuleasa; altele sunt, din păcate, îngropate în pământ şi uitate de vreme (Buzeştilor, 7 fântâni, Valea Fetii, Fântâna cu ţeapă, Obedeanu, Hagi Enuş etc.). O proiectată acţiune de restaurare va reda municipiului salba întreagă de fântâni cu care altădată se mândrea.

Parcuri şi grădini

De-a lungul evoluţiei multor aşezări au fost realizate în intravilan numeroase parcuri şi grădini.

Printre cele mai importante monumente de arhitectură peisajeră al municipiului Craiova se află Parcul "Nicolae Romanescu", Parcul "Lunca Jiului", numit recent “Parcul Tineretului”, Grădina botanică.

Parcul "Nicolae Romanescu" - CraiovaUn punct de o deosebită atracţie din Craiova îl reprezintă, prin pitorescul său, Parcul

Romanescu. Unicat în România, acest valoros monument de arhitectură peisajeră este şi una dintre cele mai interesante realizări de acest gen din Europa.

Conceput şi realizat ca un parc romantic, imaginat şi amenajat în totalitate de arhitecţi, Parcul Romanescu este, în felul său, unic în România.

Parcul "Tineretului"(“Lunca Jiului”) – Craiova

În primele două decenii ale secolului al XX-lea, acelaşi edil renumit al Craiovei - primarul Nicolae P. Romanescu - lansează ideea realizării unor proiecte pentru desecarea bălţilor şi amenajarea unui parc natural pe marginea vestică a oraşului şi astfel a luat naştere parcul Lunca Jiului.

Parcul Tineretului are 54 de hectare, iar prin mobilarea cu terenuri de sport, pe o suprafaţă de 20.000 mp, piaşă ete, fântâni arteziene, peste 6.000 mp de locuri moderne de joacă, sisteme de iluminat arhitectural, devine unul dintre cele mai moderne parcuri din ţară.

Baza sportivă, amenajată la standarde europene şi cu terenuri ce pot găzdui competiţii internaţionale: 4 terenuri de tenis de câmp; 4 terenuri minifotbal (multifuncţionale); 2 terenuri basket;1 zonă pentru role; 1 zonă pentru jucătorii de tenis de masă; 1 zonă pentru jucătorii de şah;1 scenă pentru manifestări cultural-artistice, premieri.

Grădina Botanică - CraiovaEste situată în partea central-vestică a municipiului Craiova şi ocupă o suprafaţă de 17 ha.

A fost concepută ca parc tot de arhitectul peisagist francez Eduard Redont, în primii ani ai secolului al XX-lea, ca o mică replică pentru ceea ce era Parcul Romanescu din sudul oraşului. A fost declarată ca gradină botanică în anul 1952, sub îndrumarea ştiintifică a profesorului universitar doctor Alexandru Buia.

Grădina Unirii (English Park) - CraiovaEste amplasată în centrul oraşului, în faţa clădirii unde funcţionează Primaria

Craiova.Gradina a mai purtat şi alte nume, dar cel mai frecvent folosit este English Park deoarece aminteşte de modelul scuarurilor londoneze. Cuprinde arbori şi arbuşti decorativi şi covorul speciilor de flori este schimbat periodic în funcţie de perioada de înflorire.

Parcul Teatrului Naţional – CraiovaEste amplasat în preajma cladirii teatrului, a Universitaţii şi a complexului blocurilor de

locuinţe, dând o notă de armonie peisajului urban prin modul de amenajare şi componenţa speciilor vegetale de arbori şi arbuşti ornamentali care se evidenţiază în toate sezoanele.

Parcul Crizantemelor - CraiovaEste situat în partea de sud-est a oraşului, într-un cartier mai liniştit, fiind ornat cu arbori

şi arbuşti decorativi. În centrul parcului se află un bust ridicat în memoria poetului Traian Demetrescu.

Grădina Trandafirilor (Faţii Buzeşti) - CraiovaIniţial, a fost numita Gradina Baniei, datorită amplasării în vatra veche a Craiovei, unde

sunt aşezate Casa Baniei şi catedrala Sfântul Dumitru. În anul 1978, aici a fost ridicat un impunator monument în memoria fraţilor Buzesti, capitanii lui Mihai Viteazul.

Parcul 1 Mai - CraiovaSe află în partea de sud/sud-vest a oraşului, amenajat pe o suprafaţă de 3,2 ha prin

plantarea de arbori (stejari, tei, castani, platani, pini) şi specii de arbuşti. Aici s-a construit în anul 1977 cu prilejul anului Centenarului Independenţei, Monumentul Independenţei, opera a sculptorului Emil Mereanu.

Parcul Hanul Doctorului - CraiovaSe află situat în partea de est a oraşului, cu acces la drumul E576 dinspre Bucuresti şi a

fost amenajat în anii 1980. Practic, bazinul hidrografic al pârâului Valea Hanul Doctorului, de

2,4 km2 şi lung de 800 m, a fost transformat într-un frumos parc cu alei pietonale, un complex hotelier, ştrand şi camping.

În paralel cu eforturile pentru dezvoltarea localităţii, locuitorii municipiului Băileşti au manifestat grijă pentru organizarea petrecerii timpului liber în mod plăcut recreativ. Pentru aceasta au fost amenajate două parcuri în centrul localităţii, în trecut "Grădina Publică" şi parcul din jurul Balasanului.

În municipiul Calafat este amenajată Grădina Publică pe faleza DunărManifestări culturale

Evenimentele culturale par să capete din ce în ce mai mare valoare în tot ce înseamnă turism cultural. Cultura unei populaţii poate fi exprimată, mai uşor prin spectacole sau folosindu-se de exprimarea liberă prin pictură şi sculptură.

Toate modalităţile de exprimare ţin cont de nivelul economic zonal, astfel că în funcţie de capacitatea materială, amploarea evenimentelor culturale are o anumită dimensiune şi poate căpăta, în timp, valoare zonală, locală, naţională sau internaţională.

Există mai multe manifestări tradiţionale culturale care au un ecou puternic în ţara şi străinătate:

Festivalul Maria Tanase, festival concurs pentru interpreţi de folclor romănesc - Craiova

Festivalul Rapsozi din Oltenia - Craiova Festivalul Marin Chisar - Craiova Festivalul de romanţe Ioana Radu - Craiova Festivalul de colinde şi muzica sacră - Craiova Festivalul - concurs de colinde şi obiceiuri de Crăciun, “Dor de sărbători” - Craiova Festivalul Craiova Muzicala. - Craiova Festivalul "Elena Teodorini"- Craiova Festivalul de Teatru "Shakespeare"- Craiova Festivalul de muzică uşoară pentru copii „Micul Artist” - Craiova Festivalul Îndrăgostiţilor - Craiova Festivalul “Zilele Marin Sorescu” - Craiova Festivalul – concurs de chitară - Craiova Festivalul-concurs de interpretare muzicală – Craiova Festivalul „ Şanselor Tale” – Craiova Festivalul Meşterilor Populari – Craiova Festivalul „Zilele Craiovei” Festivalul zaibărului – Băileşti Festivalul „Zilele Băileştiului” Festivalul „Floare de ger” – Calafat Festivalul „Zilele Calafatului” Festivalul Zilele FiliaşuluiSărbătorile legate de desfăşurarea calendarului calendarului religios sunt cunoscute mai

ales prin prăznuirea zilelor unor sfinţi, arhangheli, apostoli, care reprezintă şi hramul multor lăcaşuri de cult.

Alături de aceste sărbători se mai pot aminti şi unele manifestări folclorice păstrătoare de multe obiceiuri şi datini:

- Sărbătoarea Trifonului - patronul spiritual al viilor, Galicea Mare, 1 februarie - Sărindarul de Obste, Desa, lunile martie, aprilie, septembrie, octombrie

- Târgul Meşterilor Populari, 21-23 octombrie – Craiova

- Sărbătoarea Bujorului - Plenita, a doua decada a lunii mai

- Cumicitul fetelor - Urzicuţa, în preajma Pastelui

- Înălţarea Domnului, Filiasi - Fratostita, 9 iunie

- Sărbătoarea Teiului, Carpen-Cleanov, 26 iunie

- Floare de salcâm - Celaru, a treia duminică din mai.

- Focurile rituale de Joia Mare – Ohaba, comuna Melineşti

- Vărsatul de apă – Bechet, în Joia Mare

- Hora de pomană – Tunarii Vechi, în a doua zi de Pasti

- Proorul sau Ramura verde, Urzicuţa, 23 aprilie

Deşi o mare parte a obiectivelor turistice antropice, existente în prezent, au fost ridicate de om în alte scopuri, ele au ajuns în ipostaza de potenţial turistic treptat. În societatea modernă şi contemporană fenomenul s-a amplificat, astfel încât în perioada actuală asistăm la o creştere a fondului turistic antropic.

BIBLIOGRAFIE

1. Badea L., Ghenovici A., (1974), Judeţul Dolj, Editura Academiei Române, Bucureşti;2. Teodorescu Camelia, (2009), Turism cultural, Editura Transversal, Bucureşti;3. C.S. Nicolaescu Plopsor, Oltenia – Ghid turistic al regiunii, Editura Meridiane,

Bucuresti 19674. Grecu F., Comănescu L., (1998), Studiul reliefului, Editura Universităţii Bucureşti.5. Stefan Enache, Teodor Plesa, (1982), Zona etnogeografica Dolj, Editura Sport Turism,

Bucuresti;6. (1982), Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifica, Bucureşti;7. (1981), Judeţele patriei: Dolj, Editura Sport - Turism, Bucureşti;8. Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)http://ran.cimec.ro/;9. Institutul de Memorie Culturală http://www.cimec.ro/10. Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional

http://www.culturadolj.ro/

11. Primaria Craiova http://www.primariacraiova.ro/