Turcii in sistemul Relatiilor Internationale MedievaleTurcii seleucizi si otomaniConstituirea Imperiului Otoman si principalele caracteristici ale evolutiei lui.Europa crestina si lumea musulmana.

Poblematica genezei turcilor ca etnie a fost si este deosebit de controversata. S-a vorbit de catre specialisti de existenta unor popoare si limbi turcice. Turcii seleucizi sunt stramosii turcilor otomani, originari din Asia. Pe acest spatiu geografic aveau sa se cristalizeze mai multe neamuri turcice care au generat o serie de limbi si dialecte. Controversat a fost chiar numele de turc. Acesta provine de la turuc care la imceput a insemnat o realitate.Ca la multe popoare ale lumii, geneza poporului turc s-a aflat sub viziuni legendare, mitice. In esenta, amintim 2 ipoteze privind originea turcilor: una argumenteaza originea hunica in vreme ce a doua originea mongolica. Neamurile turcice s-au definit ca nume in principal in functie de zonele geografice in care s-au asezat sau in functie de numelele caselor domnitoare. Originile sunt extrem de eterogene si complexe rezultand din evolutii si simbioze neclare. De la vechii turci dispunem de urme arheologice, cat si de diferite tipuri de izvoare scrise. Aceste izvoare ilustreaza evolutia complexa prototurcica si protomongolica a etnogenezei turcesti. Neamurile turcice au primit influente si din exterior. Din vechii turci, numiti Tui-kiu s-a constituit, potrivit izvoarelor chinezesti, Imperiul Gok-turc(ghioc-tiurc), numit si imperiul turcilor albastrii a caror existenta o constatam in secolele 6-8 in perioada 552-744. Acest imperiu controla vestitul drum al matasii. Pe seama lui in secolele 8-11 s-a constituit o puternica uniune turco-oguza, avand capitala la Sar-Daria. In cadrul societatii turcice apar treptat relatiile de tip feudal, in vreme ce in plan confesional la 940, confederatia turco-oguza adopta islamismul. Pe la jumatatea sec 11, aceasta confederatie avea sa fie invinsa de catre cumani. In consecinta, turco-oguzii sunt nevoiti sa se deplaseze spre vest spre Iran Asia Mica si Europa Estica. Acest proces defineste in realitate migratiile si invaziile pecenegilor si uzilor. In aceste conditii, in sec 11 se intemeiaza Imperiul turcilor seleucizi care din punct de vedere teritorial cuprindea Orientul Apropiat si Mijlociu. La 1055, turcii seleucizi deja islamizati, ocupa Bagdadul. Cu acest prilej Tugrul beg devine sultan si intemeiaza cu autoritate Imperiul Seleucid. Sunt obtinute o serie de victorii importante. La 1071 turcii sunt invinsi in vestita batalie de la Manzikert, la 1077 avea sa apara in Anatolia un nou stat seleucid. Dupa 1243 se instituie o dominatie mongola, in acest fel turcii ajung vasali fata de mongoli. Centrul etnic turcesc avea sa fie definit in continuare de catre tucii otomani. Tradditiile central asiatice si islamismul au caracterizat si insotit metamorfoza turcilor cu deosebire a neamului otoman.Treptat, Anatolia care era crestina pana atunci devine Turquia, confesional islamica. Imperiul seleucid decade mereu, practic se ajunge la un proces de descompunere. Pe seama lui, in contextul cruciadelor aveau sa para mai multe principate si emirate.Are loc o sinteza turco-mongola in contextu dominatiei mongole. Chiar si in acest context, limba oficiala a turco-mongolilor devine limba turca. Expansiunea mongolilor a determinat o dinamica deosebita si altor neamuri. Patrunderea lor in spatiul Asiei Mici a determinat miscari demografice turco-oguze spre interiorul Anatoliei sau spre Siria si Irak. In timpul dominatiei mongolice se constata o suprematie clara politico-militara a acestora. Un loc important in ceea ce priveste urmarile dezmembrarii Imperiului Seleucid avea sa joace procesul de aparitie a Imperiului Otoman. S-a pornit de la Emiratul sau Beilicul condus de Otman/Osman 1281-1326. De la el va proveni si denumirea de Imperiu Otoman. In timpul domniei sale, Osman a initiat mai multe masuri reformatoare care au consolidat emiratul. Intre aceste masuri amintim: principiul suveranitatii unice si principiul indivizibilitatii statului. Aceste 2 principii faceau ca in mod teoretic emirul sa-si ucida toti fratii. O masura importanata a emirului Osman a fost aceea de a emite o moneda proprie, acest fapt evidentiind tendintele de autonomie. Apar cei dintai viziri ciu atributii administrative si militare. In fruntea provinciilor erau pusi guvernatori care se numeau subasi sau bei. In aceasta vreme avea sa se contureze ca organ politic Dubanul, institutie centrala condusa de emir. Activitatea judecatoreasca revenea Cadiilor. In cadrul ostirii s-au creat structuri noi. Un loc central a fost rezervat cavaleriei. Au fost create osti permanente de cavaleri si de pedestrasi. Osman a reusit si victorii militare importante. Intrucat seleucizii si mongolii erau in vadit regres nu au putut stopa inaintarea otomana. Nici bizantinii cu toata forta lor nu au fost capabili de organizarea unor campanii care sa stavileasca ofensiva emirului Osman. Dimpotriva, unii imparati bizantini au acceptat chiar sa coopereze cu emiratul otoman, acceptand relatii matrimoniale. Urmasul lui Osman, Orhan 1326-1360, a obtinut la randul lui importante succese militare. Chiar in 1360 era ocupat orasul Brussa care avea sa devina si resedinta emiratului. La 1329 a ocuat Niceea. Aflati sub presiune continua, bizantinii se retrag treptat in Constantinopol. In zona Anatoliei s-a produs unificarea emiratelor turcice. Un moment important in expansiunea turcilor l-a reprezentat anul 1332. Atunci ei au pus entru prima data piciorul in Europa prin ocuparea cetatii Tzympe. La 1354 au fost ocupate Ankara si Calipoli. Urmasul sau, Murad 1, 1360-1389. Europenii planuiesc o serie de cruciade pentru a face fata presiunii otomane. In 1361 turcii ocupa Adrianopolul. La 1371 crestinii cruciati sunt infranti la batalia de la Cirmen. Peste 2 ani in 1373 imparatul bizantin Ioan 6 Paleologul se recunoaste vasal al lui Murad ii plateste tribut si se angajeaza sa ii acorde sprijin militar. La 1385, turcii au ocupat Sofia. La 1386 Salonicul iar la 1389 este ocupat vestul Serbiei ca urmare a infrangerii crestinilor in batalia de la Kosovopolie. Murad 1, dispare in aceste conditii fiind rapus in lupta si la tron ajunge Baiazid 1, 1389-1402. Baiazid incheie intelegeri cu sarbiinsi bizantinii pentru a se upta cu succes in Anatolia. cRestinii nu dau dovada de unitate. In 1393 este supus taratul bulgar de la Tarnovo. In 1396 in urma infrangerii crestinilor la Nicopole a cazut si cel de-l doilea tarat bulgar, e la Vidir. In acest fel speculand lipsa e unitate a crestinilor si ca urmare a superioritatii militare, granitele imperiului Otoman ajungeau pe linia dunarii. Teritoriile europene cucerite au fost organizate in cadrul provinciei numite Rumelia. Un eveniment major care avea sa ingluenteze pentru un timp politica externa de ansamblu a Imperiului Otoman a fost Marea invazie a lui Timur-lend. Dupa disparitia lui Baiazid intre 1402-1413 constatam pe linie politica un inter regnum care a aterizat prin acerbe lupte politice. Aceasta perioada a fost un ragaz pentru Bizant ed a mai rezista jumatate de veac. Prin venirea lui Mahomed I la tron 1413-1421, statul turc a inregistrat o vadita consolidare. Acum Tara Romaneasca avea sa plateasca cel dintai tribut 1417, 3000 de galbeni. Statul turc a evoluat spre un regim autoritar cu deosebire in vremea lui Murad al 2-lea.1421-1451. Adevaratul intemeietor insa al Imperiului Otoman este considerat Mahomed al doilea 1451-1481. La inceputurile domniei lui s-a dat cea mai puternica lovitura Imperiului Bizantin, ultima, prin cucerirea Constantinopolului la 29 mai 1453. In continuare, la 1475 dupa ce au fost subordonate coloniile Cafa si Mangopol au fost vasalizati tararii din Crimeea. In acest fel Marea Neagra avea sa devina un adevarat lac turcesc. Mahomed al doilea avea sa finalizaze cucerirea intregii peninsule Balcanice. La 1459 a supus ultimile teritorii sarbesti, iar la 1474 a ocupat Albania. Dupa confruntari acerbe a reusit sa supuna intreaga Anatolie. La 1461 a fost ocupat Trapezuntul, 1468 Caramania. Printr-o evolutie complexa in toate domeniile, Mahomed 2 a reusit sa-i transforme statutul sau politico-juridic astfel din print sau emir a devenit imparat care are variante pentru lumea orientala, sultan, padishah, han. Ascensiunea rapida a imperiului Otoman s-a datorat calitatilor militare si sprijinului acordat de ceilalti principi, a colaborarii cu Biaantul, a pozitiei geo-politice deosebite a emiratului, a framantarilor din Bzant si din statele balcanice, a sprijinirii unor principi crestini impotriva altora. Statul turc devine in acest fel un organism politic unitar si centralizat caracterizat printr-o ostire bine pusa la punct. Inaintarea otomana spre centrul europei avea sa se produca pe asa numita cale i mperiala care viza ruta Constantinopol-Adrianopol-Sofia-Nish- Belgrad-Budaviena. Aceasta cale se realiza pe doua directii care aveau sa fie deopotriva militare si economice, comerciale. Urmasul lui Mahomed 2, Baiazi 2 1461-1512 si-a propus ocuparea Italiei si expeditii asupra Austriei si Egiptului. Egiptul avea sa devina califat fiind cucerit de catre urmasul sau, Selim 1, 1512-1520, tatal lui Suleiman Magnificul.