N. IORGR

Trei zile in Basarabia

B. INST: ISTORIEA. R. S. R..;

.CAUfitte 414AI

Tlpografla Lupta", N. Strolli,Str. General Budlsteanu No 8.Bucurestl. (Cas proprle) 1926.

LEI 5.-

9011

7

9)

'

;

a11

410 penuttlt0

www.dacoromanica.ro

N. IORGR

Trei zile in Basarabia

Tipografla Lupta", N. Strolli,Str. General Budlsteanu No 8.Bucuret1. (Casa proprle) 1926.

.

'0*

-.0411..101 rird-zz.

CA

PoPit1.101N--e-

.

40111111111111/

'74141'

www.dacoromanica.ro

TREE ZILE IN BASARABIAMal basarabean innecat in ape de inundatie, care

aici nu-si mai arunca valurile asupra terasaMentului,ci se rasfata larg, linitit ca in locuri luate staidrnic instapinire. De-asupra puzderia frunziparelor rottinde,

_

,

fragedfacind aproape o pinza verde, i intre ele serasfata rotunda floare plina a nufAruluf alb, potir defoi groase Mute, ofi punctul de aur al floricelelormarunte care-i sint vasale.

Prin salciile cu trunchiuri chinuite, cu luciile frunzepalide atirnind a jale se zbat mafi pasgri albe venitedede-asupra Prutului ; intre ramurile despletite, ele setrudesc stingaciu neizbutind ascunde trupul plin.

Vechea linie ruseasca" pe traversele-i puse pe pa-mintul gol se intinde drept de-alungul termului, treCindpeste prapastii, pe poduri ubred'e de lemn, pe cindalaturi grupe de muncitori, condi* i ajutati de sol-dati, tate malul de lut in terase i deschid drum largiilinii cu podurile innalte de otel, semn mindru al St-pinirii romaneti revenite pe pamintul ei de drept.

Locuinte rare in margenea lanurifor de porumb, zdra-vene fete cu picioarele goale in polcute i rochii decit cu colori terse privek la trecerea

* */

Ttict,A(111Eillti-%*

ken poni.10.- re

_

' a-si

trenitlui.

www.dacoromanica.ro

4Innainte i dupd Reni, a cdror siluetd ruseascd detrufase biserici urite se pastreaza neatinsa, trecutul deacum opt numai opt ani pare deplin ingropat. IIaminteste ciudata sosea cu panglicuta centrald de pa-vaj solid, foarte ingust, dar mai ales casele distrusede rzbOiu l revolutie una din ele cu turnul delemn rdsturnat ca un osindit care si-a primit glohn-tele 'n piept i mai ales uriasul cimitir de locomo-tive stricate pe coastele cdrora se sterg de ploi slovelechirilice. Abia cite o sdpcutd. Toti, pnd la Evreii carischimbd hirtii de banca pe peroanele gdrilor, s'au in-vatat cu 'Wade europeand. Si nu se aude decit ro-mdneste de jur imprejur.

Dar ceia ce se desface mai limpede, ca simbol alvenirii noud, e soldatul. Bine imbracat, el are in ochiflacara de constiintd a misiunii pe care o indeplinesteaici. El comanda si el apart. $i aceasta se simte dinfiecare privire, din fiecare gest al lui.

* *

De aici Bugeacul.E plin de roadd anul acesta i, aldturi, de floare.

Bielsugul a adus bucuria sau macar mingiierea in ca-sutele de chirpiciu galben, lsate de obiceiu, supt co-perisul jos de trestie, lard acoperisul senin al varului.La circiuma de infatisare orientala se discutd afaceri.In curtile devenite arii caii calcd snopii desfacuti ; uneori sint inhmati la un vldtuc, la o cdrutd, la o saniepe care o conduce copilul. Femeile vinturd paieleumplu de praf blond intregul cuprins al micii gos-poddrii.

Cu toat lipsa de apd build se bea in gari ungretos lichid opac pomi, dar mai ales salcii cucrengile rotunjite ghem i salcimi s'au prins pretutin-

_.

gi

www.dacoromanica.ro

6deni, in curti chiar sau pe intinderea cimpului de lutori de nisip.

Si, pand departe, Cahulul, apoi Ialpugul, care incepeca un brat de mare, ii rdsfatd apa de argint in carede pe luntri se intind navoadele.

* *

$i aici a lost un trecut care s'a dus. Din Tatarliculuritilor Nogal cu fata botitd au ramas numele. Cutarehalt se chiamd : Hagi Abdul ierte-1 Allah pe Mon-golul care si-a infipt aici parii cortului de pisld Casade chirpiciu, atita de smeritd, durata de mini dibacein a framinta glodul bugecean, e mostenirea celui cares'a dus fdrd urmd. De la el vine dragostea, grija pen-tru vastele cirezi de vite albe, roii, negre, care-si in-cearca pasii in cozile ghiolurilor. Tot de la el turmade oi asternutd ca un muschiu pe coaja pdmintuluiars de soare.

La femei, ulcioarele sprijinite in echilibru pe coro-misl, tulpanul legat supt, barbie si fluturind pe spate,sfiald in mers i in tinutd.

Atit. far de la Rusii oficiali nimic.* *

Caut desertul si nu-1 gasesc. Aceiasi floare pe cimp,acela0 ogor de roada. Numai ici i colo coaja gal-bend e acoperitd de scurta iarbd a oilor.

La statii se coboard incet proprietari cu cizme ; citeun teran rus, cu sapcd i mustati rare, std pe o bancd.Dar tipul tare, plin al teranului moldovean supt cd-ciula tuguiatd, doming, si al fetei cu prul netezit injurul obrazului rotund si* cu o floare implintatd in cozi.

$i acum trecem pe lingd un imens lagar de porumbca in partite cele mai fertile ale terii, pe cind, in mar-genea liniei, scaii ridica marete flori rosii i, cu papa-

/ -

1

c

*

*

www.dacoromanica.ro

dia kalbend i coada soarecului alba, cu bUsuioc'elulalbastru, nesfirsitele imortele rid din strdlucitorii lOrochi vinetii.

Pe muchi, sprintena cdrutd cu cdlutul mdrunt, a-learga.

* *

Valul lui Traian se iveste prin dunga-i samnat demOVile. Un sat cu casele albe e lipit de coasta dinfat. S de-acum innainte drumul se strecoard printreastfel de preti scrijelati de hOtarele ogoarelor. Jos,Unde inundatia se retrage lasind ierburi pleostite innoroiu i pdmint crdpat sUpt cMdurd, baldriea de stepase rdsfatd, ori inteo nereguld capricioasd ori in md-idsoase invluiri lucii. 0 lume de pdsdri ii are aicildcasul : sperioase rate care bat pripit, in stol fugar,din aripioarele albe, smerite Iiite rotungioare cu plis-cul plecat spre pamint, calmi cocostirci filosofici pro-cedind la stringerea broastelor din mlastini, pe cari ile chitesc de la innltimea vastului tor zbor planat,vulgare ciori gata sa se prindd de orice prada, i chiar,ici colo, soimi dirji cu singe ca de prada pe guaumflatd. Trenul zburatdceste o clipd aceasta lume rds-fatata de bielsugul pestilor, care se lasa apoi, hotmare lingd hot mic, lard rivalitate, la masa comund.

* *

0 tovardsie pentru pine o formeazd i oamenii dinaCeste locuri. La Traian-Val, la Taraclia, pe local nia-rilbr centre dispdrute ca Tentul, Rusia a grOmddit a-matori, din toate neaniurile, de mincare grasd. S'aalcdtuit astfel un tip general de colonist, care cornu-nicd numai in vorbirea vulgara a limbii stapinului. Elsp inldtisaza in neSfirsite variante : de la proprietarulde tra cu apcuta elegantd, haine de postav fin si

6.

,

* ..

114I

LI

*

www.dacoromanica.ro

7neinlaturatele cizme, de la purtatorul uniformei roma-nesti prin gari, dekla doamna blonda in largi stole albe,pAnd la flecustetul de fetita cu codicioanca de cinepa,care se cearta pe lei cu calatorii, la vinzarea harbu-zului rece, pand la teranul de imbracaminte anonimd,cu palaria pe ochi sau sapca pe ceafa, care leagazdrente disparate de toate colorile cu briul ce se tiriie.

Apoi catapeteasma de dealuri scade, terenul se ega-liseaza, albele rasfirari de sate dispar la inceata urcarespre Nord.

Mori de vint de sistem turcesc ; case de acelasi tipcu acoperisul greu de tigla ; lerani cu ochelari si te-rance in fuste de oras ; colonia incepe. Omni abstract,plugarul de duzina, anonimul etnic pe care Roma slavaa Rusiei 1-a sdmnat aici in pustiu, in pustiul prin ne-lucrare, atit de larg Inca i azi, cu mina ei imperial&darnica de parninturi furate.

Aici sint Nemti. Aiurea Lipoveni si tot felul de nea-muri in margenea vastelor paminturi nelucrate pe carele maninca buruiana grasa, sau a lanurilor de porumbcare nu par a se mai sfirsi.

Sate lard halt& cu oameni inrdddcinati fara o ideienetedd a Statului din care lac parte.

Cum linia ne duce 'Ana spre mijlocul Basarabiei,avem acuma pe cost* marile sate vechi prospere, cucasele albe, purtind adesea coperisuri roii, intre live-zile cu copaci

Se recunosc lesne stratele culturale dupa aspectulcaselor. Locuinta luminoasd, primitoare, inflorita de unzimbet, cu cerdacul sprijinit pe stilpi, une ori delicatsculptati, am observat i un fel de disgratios cafasinchis intre dinsii, cu ferestile margenite de dungi

* **

alesi.

www.dacoromanica.ro

8albastre, e de la vechii Moldoveni. De la Tatari bu-cdtdria de ciamur supt stuhul buhos. Tot de la eipivnita exterioard, avind sus o incadrare de piatrd cuniste bombite ca pe pietrele unui cimitir musulman.Asijderea i cuptorul de pamint, grosolan facut, de minigrdbite, stingace. Iar Rusia da acoperisurile de tiglasurd-albastrie, unele si din 1924, purtind in marilitere cirilice anul i initialele proprietarului, dar maiales marea, cdpatinoasa bisericd, a carii cupola urn-Hata ca o ceapd !a plind maturitate face un contrastasa de displacut cu liniile clasice ale incadrarilor deusi i ferestre i ale pilastrilor.

Iar omul, vag, neingrijit, zdrentdros i pleostit, arede la stdpinii de ieri, ca s nu apara intr'o cdmasainnegrit, blusa rosie sau mai adesea albastre, tdiatdfart cea mai mica grij de cochetarie i elegant. Pecap ii e indiferent ce pune si cum pune. Instinctul defrumuseld nu-1 afli nici la femei.

* *

La Basarabeasca, punct de legaturd intre Iinii, ne-voile acestui centru de circulatie au creat o insuld derominism cult in margenea grupului de Evrei specu-lanti de la Romanovca, strivitor pentru cele cloud ma-halale crestine.

Pentru copiii din statie, peste o sate, este o scoaldanume, cu un final' invttor din Husi. La restaurantpe pareti o oroare patrioticd : Visul Dorobantului.,cu un ridicul cap mustacios din caciula cdruia rdsareinsa'si Romania Mare, chipurile Regelui si Reginei bine-cuvintind de sus, din medalioane !

* *

De aici linia Cetatii-Albe apucd spre Nord-Est pestepdsuni i lanuri de porumb. E un tip general moldo-venesc, cu mai putina energie i varietate in linii.

1^

*

*

www.dacoromanica.ro

9Sate le sint mai toate straine. In fund, la TarutinoGermanii ki au centrul, cu gimnasiu : in fiecare anpana acum tineret cult de acolo venia in numar marela cursurile mele de yard. La A nciocrac, odald po-rodino, se innalta coprile unei fabrici luminate cu e-lectricitate i cocheta gait in stil secesionist rusesc epiing cu fete in albe toalete de vara, Svaboaice",foarte bucuroase cind li se vorbeste in limba lor. In-tregul grup ii datoreste fiinta occidentalismului, eu-ropeanismuluiu lui Alexandra I-iu, Cesarului rusescbiruitor asupra Cesarului frances Napoleon. Linmirea

recunotinta s'au unit pentru a face ca aici hartains* sa cinte gloria victoriilor din departatul Vest,Leipzig, La Fere Champenoise, Paris. Citi dln locuitoriide azi mai tiu originea acestor eroice nume din epo-peia plina de glorii si de durere !

Se lasd noaptea cu o jumatate de lurid panda incerul !impede. Cimpia pare prinsa toate inteun fir debeteala nesfirsit de usor pe care un gest ar ajungeca sa-I ridice spre izvorul de lumina. 0 pace imensd.Ti-e ruine de vulgaritatea mainei care te duce Idsindin lima cadrul convorbirilor i risetelor banale i sem-nul de amintire al cojilor de pepene. Apoi in vagoa-nele chior luminate ultimul dintre resistentii la obosealgadoarme. Vorn sosi abia spre unu' la Cetatea-Albd.

* *

Duna aa de buna primire a prietenilor i autorit-tilor pdrintele Taureanu, lost senator in Parlamentul

Polihronie, directorul liceului de Met, adminis-tratorul Traian Mardan, harnicul, pasionatul cercetatoristoric Avakian strabatem in noaptea tirzie oraulumed de o recenta i nea4teptat ploaie. Mari casebanale, de infatkare veche ingradesc strade ca de

*

www.dacoromanica.ro

10

obiceiu pe aici, foarte largi, roatele alunecind pe ni-sipul brAzdat in toate sensurile. Un ceaiu invioreazdtrupurile obosite, i pe geam a doua zi se joacd razede soare.

Intdia grijd e sa" vedem Cetatea, aceia despre carein vremea lard sperante i lr incredere i cinear fi putut prevedea minunea, Nemesis pedepsitoarea?

o cercetam in trecutul ei, adunind fapt de fapt dincursul secolelor pentru a-i lega povestea schimbtoare,dar totdeauna mdreatd i tragica.

Nefiind pe o inndltime, cum o infdtieazd unelestampe vechi, de constructie imaginativd, trebuie sfii aproape de dinsa ca s'o vezi de pe uscat. Catina

buruienile, scaii i spinii acopar zidurile exterioare,de o constructie care se pare a fi mutt mai noua.Dincolo de risipa lor santul, foarte adinc, taie pAndin argild stratul superior de nisip fin. uviti de apdse mai incolacesc in profunzime. In dosul acesteibrazde largi, piatra galbend, solidd, scoasd din malu-rile Nistrului, clacle4te straturile ei acumulate pand laman innaltimi, isprvindu-se prin dantelele crenelelordrdpdnate.

Rdsdritul n'are o asa de formidabild opera de apa-rare. Trei civilisatii au trebuit sd lucreze pentru a oldsa, cu neputinta de distrus, celei de a patra, a Tur-cilor otomani, cari, afard de urite moschee si de unelemici detalii, n'au fcut decit sd pastreze ce era nece-sar unei mici garnisoane, menit sd dispard la celed'intdiu ciocniri cu o Rusie organisatd european. Avema face cu nn milenar proces de_tehnica milliard, ab-solut impundtoare i, in acelasi timp, de un perfectechilibru artistic, intregul aparind ca un coronamentde stinci palide al malului blond.

Din maiestoasa poartd veche, de mult s'a smuts

si

www.dacoromanica.ro

11 _

sterna, gasita in darimaturi i mutata la Odesa, a ve-chilor Domni moldoveni, cari venisera sa restaurezeclddirea bizantina, refacuta de comandantii genovesiIn Marea Neagra. Undeva numai, sus, in stinga eirontonul sculptat al unei feresti.

Soldatii notri, comandati de un colonel, marinariiBasei navale" stau astazi de paza intre zidurile.

intre murii", zice vechea pisanie, cari cuprinse-sera pe pircalabii i ostaii urmailor lui Alexandru-cel-Bun i pe aceia ai lui Stefan-cel-Mare. In cele trei curtipecetluite, in colturi cu formidabile bastioane, in partenumai sfkiate de ghiara distrugatoare a vremilor, bu-ruiana coapta, raspindind pulberea-i fina galbend, einsa singura locuitoare. De pe palidele pletre in cimen-tul carora e prinsa toata ramita sfarimata a ruine-lor antice, mortier inroit, ca de singe, de fragmentelemarunte ale amforelor elenice, s'au ters, afara de slabeurme ale unui inveli roietec, turcesc poate, tencuie-lile de odinioara. Nimic din incadrarile de ui i feretiaa de bine pastrate pe alocurea la Hotin. Portile aufost smulse din titinile care ele insei, roase de rugina,au cazut ; s'au taiat in atitea locuri groasele birnede stejar, sprijinitoare. Dar une ori resturile de lenininchise intre pietre au fringhii prinse cu piroane acaror destinatie nu apare limpede.

Intr'un colt, d. Avakian i comitetul pentru conser-varea Cetatii, care i-a restituit glacisul i a inlaturatpostul de tragere la tint i cisterna de petrol, au Muttde-asupra pivnitelor fara fund, supt boltile rotunde, deevidenta constructie bizantina, o odaita de museu alearil fereti se deschid asupra albastrului Liman, largca o Mare. Alaturi, zace o frintura de cadru, cu liniiledeosebit de elegante.

Jos, apa tinge ultimele pietre rostogolite din ziduri

t

www.dacoromanica.ro

12

puternica proptea noua adausa de zelul pastratori-lor de astazi. De sus cad necontenit macinaturile devase rosii i negre, aschiile de sticla antica irisata. Coloiese din mal o bucata din greceasca Tyras de unclepentru Turanici numele de Turla al Nistrului , insimple linii de piatra indigena. Marmura a lost carataaiurea, ca la pragul bisericii grecesti". Monede pareCA se mai culeg numai cu greutate.

DupA cataratul pe muchi acoperite cu iarba lune-coasa, pe capricioase puncte de sprijin ale pietrei rui-nelor, sintem sus la nivelul portii pe care la 1484,dupa ce ultimii pircalabi ispravisera toate mijloacelede impotrivire i trupurile zaceau ingramadite topin-du-se de caldura in ziva de \Tara, Turcii lui Baiezidal II-lea intrara, inaugurind o stapinire care trebuiasa tie mai mult ca trei sute de ani, Nici de aici, de pelaturea cealalta, enorma ingramadire de pietre ingrijitMate nu face impresia maretiei sale incomparabile.

La biserica greceasca, atribuita lui Stelan-cel-MareWait de clopotnita alipita in fata, i pstrind para-clisul unde legenda pune intaiul mormint al muceni-cului Ioan-cel-NOu mutat de Alexandru-cel-Bun, de laGenovesi, Inca stapini, in Suceava lui,

Totul e prefacut i spoit in colori tari, cu solemnisfinit naivi, purtind inscriptii slavone Numai intr'uncolt o veche piatra, poate din al XVII-lea veac, areaceasta inscriptie greceasca (anul lipseste)

in luna lui Iulie, aici zace robul lui Dumnezeuloan al lui Panaioti cirmaciul". E impodobita cu doichiparosi de jale, intocmai ca in lespezile funerare aleOrientului musulman.

La biserica armeneasca, zidire lungareata, joasa, inmijlocul unei vaste curti napadite de buruieni, fait

:

si

www.dacoromanica.ro

13

pomi, cari de fapt cresc cu greu aici, i frd flori, neateaptd surprinderi. Cele d'intaiu elemente ale edifi-ciului pot fi foarte vechi, cad Cetatea-Albd a lost dela sfiritul secolului al XIII-lea, ca i Caffp, un centruarmenesc important. Din lunga-i existenta bisericapdstreazd mai multe pietre de mormint de un mareinteres, i prin inscriptiile publicate in traducere romd-neascd in curind in facsimile de d. Avakianprin ornamentele stilisate chiparoi, une ori aplecatia plingere sau copiate dupd florile i frunzele na-turii. In interior, pe lingd cOpii slabe de tablouri oc-cidentale din veacurile al XVII-lea i al XVIII-lea, a-desea cu delicate cununite de argint - sdpat pe cape-tele slintilor, citeva legdturi de metal una i cupietre scumpe care, fard indoiald de pe la 1400-500,sint de cea mai find executie, ca admirabilul Hristospe cruce, cu care s'ar putea mindri orice museu.

Oraul nou pastreazd i el multe amintiri din vremeaturceascd, prin zidurile de piatrd wish' cu lut care in-cunjurd casele, prin caldarimul neregulat care acopereulitile. Se pdstreazd chiar casa joasd, sprijinitd peproptele de piatra, in care murahazii de la 1826 auincheiat vestita conventie de la Akkerman prin cares'au smuls Turcilor Domnia pe viatd a Voevozilornotri i fagAduiala unui Regulament Organic. E ne-cesard o inscriptie pe aceste ziduri, astazi proprietateaunui particular. In curtea casutei un cine ne latra spe-riat, un copil 11 intrece in spaim, pe cind o doamndla fereastd inird cartile de joc ca pentru o gicire aviitorului.

Venirea ruseascd a dat cdsrmi, clddiri oficialeuna din ele e liceul de fete, care de sigur are nevoiede alt local , ca i coli : liceul de baieti e un edi-

,

_

.

i

www.dacoromanica.ro

14

ficiu alaturi de care cu greu am putea pune un altulca spatiu, igiena si perfecta adaptare. Culoarul care-Iincunjurd e scaldat in lumina. Nita in cele mai miciamanunte e c grijd de material si de lucru care facecea mai mare onoare si ziditorilor i supraveghetori-lor. Orasul are si o coald normals.

Oamenii bogati de pe vremuri si-au ridicat ici sicolo masive locuinte in caramida aparenta galbuie,fOra lustru, care da o inf Stisare stears i trista ; nimicnu subliniaza mulgrile, care se pierd in aceasta lince-zeald a tonului.

Ora creat oficial, vechiul Akkerman al Tarului n'aremahalale si, deci, nici Moldoveni de obirsie. Acestias'au imprastiat, s'au pierdut. Nu sint nici cartiere e-vreiesti ca in partile de sus ale Basarabiei. Ansam-blul are supt raportul national un caracter anonimsi rece.

Pana la Unirea cu Romania, pe aici se scurgeauspre Odesa fructele, vinul si alte produse ale Basara-biei-de-Sud. Acuma acest debuseu e cu totul inchis.Coasta din fata e dusmana, i doar daca de vre-odoi ani incoace se cruta bombele si incursiunile. Mariinegustori de vinuri, cu pivnitele pline, dau faliment.Statul nu cauta noi locuri de vinzare, si cele doudtrenuri personale pentru calatori abia pot servi co-mertului. E aici o intreaga opera de intreprins, darpentru aceasta administratia n'ar trebui sa fie aservitapoliticianismului in continua fierbere. Trebuie sa se in-teleaga ea in Basarabia n'a venit Inca vremea egois-telor lupte de partid i ca orice bun Avointa i oriceputere trebuie puse in valoare.

* *

La citiva chilometri mai departe pe malul Marii e

-

www.dacoromanica.ro

16

satil 5aba, de fapt Sabag, ate cdrui rosturi sint vred-Mice de tOt interesul.

660 asezare tatdrascd, pdrdsitd, cu vechile-i viipArdginite al cdrof trunchiu era gros ca un copac".Locuitorii mnsulmani se imprdstiard. Era vremea cindAlexandru 1-iu ii urmdria idealul de prefacere asiei, noud i vechi, dupd modelul Apusului, pe carepolitica lui de invingAtor ii domina. Crescut de 'aceLa Harpe al cdrui curs de literatUrd mucezeSte delInuit in biblioteci fard niciun cetitor, dar care a fostun nobil spirit de filosof" binefdcdtor, Imparatulvrut s ardte stirna pentru acest invatator al sarichemindu-i compatriotii la destelenirea noii pro-vincii in partite ei pustiite prin exodul tAtArdsC. uaom intreprinzator, nebiruit in urmarirea planurilor sale,Ii servi pentru aceasta, Elvetianul Tardent. Cu ajutorulbunilor Moldoveni expropriati, se intemeie, nu Mrmulte greutdti, colonia de vieri, care, in citiva ani,ajunse prosper in jurul bisericutii ei calvine. Din cd-suiele cu coperisul de stuf si sindrild de la 1840 idease facu, pe ambele laturi ale largii Si frumoasei strdzi,Colectia de castele si de puternice gospodarii, caretremble admiratie pentru munca ordonatd a acestoroarneni, capabili de a trece cu izbindd prin toategreutatile.

Pentru noi e o placere tl auzirn p rnalul Nktruluisunetele armonioase ale limbii francese. Une ori ea vorbita cu un accent rusesc, i chiar cu oarecaregreutate. Caci, dupd Alexandru I-iu, sistemul se sChini-ba. Vecini germani fur imp4, i satului rusesc dealaturi, cu mindra bisricd in sill moicovit, i se dttdntoatd ingrijirea. Limba de administratie deVeni eeriiseaScd. Caracterul oriental ajungea, cu toate ndileimigrari, s domine pe cel de la inceput.

.- Ad-

A

si

www.dacoromanica.ro

16

Astdzi, germanismul inainteazd constient i solider,sprijinindu-se pe o intreaga organisare, in acest Sudbasarabean, contra insulei francese. N'avem dreptulde a stavili niciun progres al nationalittilcr cuprinsein Statul nostru. Dar e o datorie s ajutdm pe ceicari samana prin graiu i spirit mai mult cu noi. SiElvetienii de la Saba merita i concursul Statului sial societatii romdnesti.

Cu atit mat mult, cu cit buna lor stare materialde, de la inchiderea granitelor si de la depreciereamonedei, serios amenintatd. Vieri, cari n'au undelivinde produsele, ei trebuie sustinuti. $i pentru aceastae necesar intrebdm intdiu pe Mush ca sd Vimdirectia in care li putem fi de folos.

* *

Pe alt drum, spre Volintirovca sa zicem Volintiri,mare sat moldovenesc la Nistru cu 11.000 de lo-

cuitori, bisericd mare, iarmaroc i sectie a Llgei Cul-turale, cu bibliotecd i musei, acestea din iamb operaa maiorului ardelean, a administratorului venit si eltot din Ardeal, a preotilor i a tinerei invatatoare ab-solvente a scolii mete de misionare.

Nu e un drum, ci vechiul sleau, Mind larg sesul,lard a cobori piatrd in nisipul i luturile lui. El trecepe linga cimpi secerati in cari movilitele de griu tdiatzabovesc din lipsa vitelor, vindute in anii de cumplitdseceta, si pe lInga porumburi in margenea cdrora joacdmilioane de musculite flmlnde. Suim i coborim Prin-tr'o regiune de blinde dealuri cu totul lipsite de pomi;in lina lor rotunjire, ele samnd in mai putin vioiuvariat ca luncile moldovene ale Siretiului.

Satele sint foarte rare, dar de mari proportii. Rarcite until de Moldoveni. Incolo, Germanii, Ucrainieni

_

_

sa-i

*

si

www.dacoromanica.ro

17

de la Staro-Cazaci (Cazacii Vechi), Catapii au folosulcimpiilor de hrand. Terani din generatie in generatie,cei d'intdiu las pe unul din ai lor la cimp, ceilaltiintrind la mestesuguri sau innltindu-se cdtre profesiilelibere. Din vechile sate se formeazd noi asezdri, toatecu aceleasi largi ferme, cu aceleasi vite alese, cu a-celeasi cooperative si cu aceleasi vechi datine (setreierd cu caii ca i in satele romdnesti, bulgresti saurusesti). .

Pe drum, cdrutele cu cai duc gospodari cu sdpcute,in haine lard coloare, cu cizme, obrazul adesea min-cat de o barbd neingrijitd; femei groase sint cocotatein lundul cdrutii. Toate acestea arat soliditate, biel-sug, muncd, dar pitorescul, frumuseta lipsesc preamult. Aiurea unde nu e desrdacinatd, rasa germande are si in ce proportie I

La Volintirovca, preotul cel hoar se plinge public,in cuvintarea ce-mi tine, de stricAciunea morald dedupd rdzboiu : lipsd de respect pentru autoritAti, ne-frecventare a bisericii, mrturii false, certe si bdtdi.Cei de feta sint insd oameni de toata omenia. Vdd cuplcere pe lingd surtucele rusesti lard coloare un fru-mos port trdnesc alb. Biserica are Inca buzduganulsi unul din steagurile czcesti : celdlalt a fost luat deun domn colonel pentru Museu" vor fi fiind la MuseulMilitar din Bucureti ? Celalt preot imi vorbeste dehaosul produs prin inoirea calendarului bisericesc ;msura electorald a ministrului de Interne a inrdit simai mult situatia : preotii sint invinuiti cd au vindutlegea, catolicilor, bisericile sint pustii ; au fost de cloudori Pastile, i hramurile nu se mai tin. E un desastrumoral pe lingd cel material, venind din anii de lipsd,cind nu s'a luat nicio msurd eficace de ajutor ; laiarmaroc lumea vine zapacit, fr incredere in ban.

...,...........s..~.T.,.1

.L_-

.k El i BOOT ECApt if...i

LVIIIILISTEVI.1:i:if. a i-. 13161ii

o a .............

.....9tPIfwww.dacoromanica.ro

18

Ne intoarcem pe alt drum, care taie tara cale clesaize.ci de chilometri, cu intilnirea unui singurun adevarat tirgusor, Bairamcea, vechiu cuib t4t4rON,asezat linga girla imputita Hagi-dere, adevarata cul-turd de broaste. Soseaua claca se poate zice Ellae brazdata pare anume, i, lucrindu-se la telegraf,un stilp e lasat in curmezis ; lard o miscare desperataa soferului ne zdrobiam de dinsul. La trecerea riule-tului, masina ramine infipta in adincul milului putred.

Tirgusorul se stravede prin noapte in fata, cu pomiiturnurile lui. Apelul la Sectia de jandarmi cari,

trebuic sa spun, _aid i aiurea s'au aratat disciplinatiomenosi e zadarnic : in sat nu sint cai sau vile

de ajutor. Dar o legiune de cobolzi barbosi cu sapcisi pantaloni albi rasare pe negreata cimpului. Poartafringhii i lopeti. ,Ce cai", striga unul in ruseste ; eusint mai tare decit calul". Si picioarele goale intraadinc in namol, pentru ea masina sa fie liberata. Pre-tul : trei sute de lei in mina i o carnera sparta de

Ceata invingatorilor pleaca in triumf spre sat.

Duna ropote de ploaie, cum, spune cineva, de anide zile n'a pomenit acest Bugeac, plecam, supt picu-rile triste care .se inviersuneaza, spre Bugaz, spre guraNistrului, punctul unde limanul se uneste cu Marea.

Din luciul golfului pe care-I strabatem cu salupapusa binevoitor Ia .dispositie de Basa navala, cetateaapare in toata puterea i frumuseta ei fara pareche.LiMile se desfasoara atit de depline incit ai Weia cnimic n'a cazut din zidurile ei galbui-sure, ca ea epAzita i locuita de oamenii ei din vremuri, ca ingunk netede strijerii Moldovei lui Stefan stau spriji-niti in sulite, ct guri de tunari sint prinse in deschi-

cool,

si

** *

,

i-

pi

fringhii,

www.dacoromanica.ro

-19

zaturile rot Linde, ca pircalabii cornanda in cdmdrilebastioanelor si in paraclis preotul se roaga pentru no-rocul crestinatatii, cd steagul ce fine in vint e acela,cusut cu aur, al Sfintului Gheorghe luptatorul.

In fatd se rasfira casutele de Sat ale Ovidiopolului,cu pretentiosul nume legat de falsa legendd a presen-tei poetului la Tyras, nu la Tomi. Pe deal se rditignescnegrele aripi ale morii de vint, si din tirg turnurilebisericii se ridica albe. Acolo e republica moldove-neascti, satele fiind, pana la Dubdsari, romanesti, cunumele adesea corespunzind celor de dincoace. De-acolo, prin luntrile de pescari, yin stiri i indemnuri,care fac pe cite unul, ca pe invatatorul de cldundzi, sdtreacd dincolo pentru a gsi miseria ; acolo se facslujbele dupd vechiul calendar ca sa ingenunche pemal credinciosii Basarabiei catolicisate. Acolo staprimejdia si se pregateste amenintarea. Sa o 'nfruig-tarn", zice printele Tdureanu, nu numai cu armele,ci cu iubirea acestor oameni".

Limanul, incretit de usoare valuri, e, supt nori, deun verziu laptos. Rani pescdrusi albi se rapad la praddspre trrnuri ; e atita hrand dear mai departe, in largulMani !

amid luntri de pescari ii umfld pinzele la noi ; laRusi una singurd se strecoara lingd mal. Incolo e ne-sfirsit liniste. La dreapta, livezile, viile colonistilordin Saba, cupola satului rusesc dau viata termului jos.

Si, cind ajungem, dupd un ceas de plutire, la Bugaz,cu frumosul sanatoriu de copii al d-nei Pelivan, cuvilele care adapostesc pe dd. Vaida i Ciobanu, farul,care serveste si de turn de observatie, anunta Marea,vasta Mare", a altora dar i, din vechiu, a poastrd.

Pe plaja de nisip, din care cresc lungi ierburi ma-

.

.

www.dacoromanica.ro

20

tasoase, valurile au samanat larg, ca niste flori depiatra, scoicile vietatilor ei care au murit.

* *

La intors, satele pe care le acopere noaptea rsarin cimpia de roadd, puternice colonii strAine din operalui Alexandru I-iu La Fere, Arcis Sur-Aube (Arciz)cu drumul spre singerosul Tatar-Bunar. Ce nebunie sApredici bolsevismul, moartea bogatilor, anularea pro-prietatii pdmintului, acestor gospodari cu pasiunea o=gorului si a banuluil Niciodata teoria fanatica n'a fostmai oarbd decit in lovitura de acum trei ani.

$i spre noaptea care vine, trenul, care nu poateservi aceasta proprietate agricold, se tirb'ste mizerabil.Natura e un farmec in acest pamint talarasca cusclipiri de Orient departat. Un cimp intreg e numailori violete care il imbracd intr'un vesmint de coloa-rea ametistului. Si, cind amurgul vine, cerul are brazderosii ca niste rani proaspete. Neinteles de mult suptseninul spalat de ploaie intirzie ceasul misterios caree dorul de a mai trai al zilei ce moare.

In zori vom fi la Galati.

VERIFICAT I1987

.

'

El

TEC4

"

F.C.U.

V 0

s tucuREP

41-r

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro