BASARABIA LA

RASCRUCE

Lucrare destinata difuzarii libere

Copyright - free / for fair use only

CUPRINS

Cuvant inainte

BASARABIA LA RASCRUCE

Ce este "Republica Moldova" in cateva cifre si date

2001 - an hotaritor pentru Moldova

Alegerile parlamentare din 25 februarie

Campul politic - partide si aliante

Miza alegerilor din 25 februarie 2001

"S Rossiei na veciniie vremena!" (Cu Rusia - pe veci)

Polarizarea campului politic - antagonismul romani - antiromani

Lupta politica la "centru"

Factorul Moscova

Succesiunea guvernelor in ultimii doi ani

Episodul Urechean

Episodul Sturza

Episodul Bobutac

Episodul Voronin

Episodul Casian

Episodul Braghis

Rezultatele obtinute de concurentii electorali la alegerile locale din 1999

CRIZA ECONOMICA SI POLITICA

Retrospectiva economica a anului 1999

Anul economic 2000

Statistici - indicatori sociali economici

Pagubele aduse economiei de calamitati

Inflatia

Somajul

Indicatorul fondului locativ

Natalitatea

Salariul mediu pe economie

Industria in 2000

Micile intreprinderi

Productia legumicola

Productia viticola

Industria usoara

Industria confectiilor textile

Comertul exterior

Tendinte ale comertului exterior al Republicii Moldova

Principalii parteneri ai Republicii Moldova in comertul exterior

Statele CSI - 58 % din volumul exporturilor Republicii Moldova

Prezente economice occidentale

Investitiile pe piata Moldovei

Sistemul bancar

Politica fiscala

Conditiile in care activeaza agentii economici

Tranzactiile bursiere

Piata de capital

Evaziunea fiscala

Afacerile ilicite - mafia gulerelor albe

Gruparile criminale

CLASA POLITICA - RETEAUA MAFIEI DE STAT

Cazuri de coruptie surprinse de Comisia de ancheta parlamentara condusa

de Iurie Rosca

Distrugerea flotei aeriene a statului

Afacerea MIG-29

Afacerea Tupolev

Ruinarea industriei tutunului

Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei

Jaful de la Banca de Economii

Cazul Petrolbank

Concluzii ale Comisiei de Ancheta

Cazul Tabacaru

Cazul Sokolov

Scandalul nuclear

Cazul Valeriu Chitan - ministru de Finante

Cazul Vladimir Filat - ministru de stat (PD)

Cazul Valeriu Pasat - ministru al Apararii

Cazul Valeriu Bulgari - ministrul Agriculturii (PD)

Cazul Anatol Arapu - ministru al Finantelor (PD)

Ancheta Curtii de Conturi

Irosirea banilor publici

Cazul Lucinschi

Cazul Valeriu Matei

Cazul Nicolae Andronic

Cazul Diacov

Contrabanda cu tigari

Contrabanda cu motorina

Cazul Sturza

Cazul Nicolae Andronic

Fraudele din magistratura

Afacerea Air-Moldova SRL

Jefuirea capitalului de stat al Companiei "Air-Moldova"

Scandalul stampilei vamale a Republicii Moldova

Cazul Mircea Snegur

Legaturile dintre Snegur si mafia Rusa

Cazul Voronin

Comunistii - mafia tutunului

Procuratura Generala si coruptia

Contraatacul mafiei politice - Dizolvarea Comisiei parlamentare de

Ancheta

Agresiuni impotriva fruntasilor crestin-democrati

Statutul Mitropoliei Basarabiei - testul guvernelor din Republica Moldova

CADRUL REGIONAL SI GEOPOLITIC

Polarizarea sistemului politic din Moldova - interferenta intereselor

regionale ale Rusiei

Scurt istoric

Problema Transnistriei

Factorii secesionismului

Diplomatia fortei

Actiunile Chisinaului

Actiunile Tiraspolului

Actiunile Rusiei

Solutia federalizarii Moldovei

Misiunea OSCE in Moldova si administrarea problemei transnistrene

Geopolitica Imperiala a Rusiei si Acordul Ruso-Belarus

Perspectiva castigarii puterii de catre comunisti si a atragerii Moldovei in

Uniunea Rusia Belarus

Confederatia Ruso-Belarusa, istoric si obiective

Castigurile geopolitice ale Rusiei rezultate din Acordul Rusia-Belarus

Dezavantaje ale Acordului, din perspectiva ruseasca

Divizarea campului politic din Moldova in raport cu Acordul ruso-belarus

Moldova intre Euro si Euro-atlantic

Rolul GUUAM in limitarea influentei ruse

Replica Rusiei impotriva GUUAM

Extinderea atributelor de securitate ale Rusiei in CSI prin Centrul de lupta

antitero

Noua doctrina de securitate a Rusiei

Premize ale reeditarii razboiului rece

Provocarea caspica

Cuvant inainte

"Basarabia la rascruce" este un material realizat de un grup de tineri basarabeni, absolventi ai unor facultati de

jurnalistica, stiinte politice si economice, care si-au propus sa ofere opiniei publice romanesti, factorilor politici si

mediilor de presa, o scurta analiza documentara asupra situatiei din "tara vecina" - Republica Moldova. Grupul

functioneaza sub forma unei confrerii colegiale lipsite de ierarhii, formata prin intermediul internet-ului ca o

comunitate virtuala preocupata de Basarabia si nu numai.

Acest demers a plecat de la nevoia clara, obiectiva, de a aduce la cunostinta publicului romanesc cateva date

elementare ce privesc evolutia situatiei politice si social economice a micului dar totusi importantului, - dupa cum se

va vedea si din perspectiva ruseasca - teritoriu romanesc de dincolo de rau, momentan Republica Moldova, dar cu

perspectiva (nefericita dar cum nu se poate mai acuta) de a redeveni RSS Moldova sau ceva asemanator. Aici,

comunismul a imbracat haina etnica (istorie veche care se repeta) si prin abile manevre sau dupa caz, prin forta bruta,

se pregateste sa revina pe fata de data asta, la conducerea micului tinut romanesc. Perspectiva este amenintatoare fie

si numai daca luam in sema sloganul electoral al uneia dintre gruparile comuniste: "S Rossiei na veciniie vremena!"

(Cu Rusia - pe veci!). Pe veci, fara dar si poate.

Alegerile parlamentare din primavara anului 2001 reprezinta cel mai important eveniment din ultimul deceniu de

existenta al "statului independent Republica Moldova". Pentru romani, fie ei aflati incoace ori dincolo de Prut

rezultatele acestor alegeri, in care pentru prima oara, castigatorii iau totul, si parlamentul si presedintia si guvernul,

dintr-o singura miscare, vor fi mult mai importante decat se vede la o prima aruncatura de ochi. Intreaga configuratie

a zonei se va reordona in raport cu rezultatele votului.

Este greu de crezut ca Romania nu va fi afectata. Cu toate acestea, noi, "moldovenii" spatiului virtual, observam cu

uimire ca nici presa, nici opinia publica, nici clasa politica romaneasca nu dau semne ca ar intelege ca valul

frontierei rusesti, purtat de comunistii lui Voronin si de celelalte unelte ale Moscovei cuibarite in varful ierarhiei

politice de la Chisinau, va aduce curand frigul si in casele romanilor din Romania.

In ce ne priveste, ne-am asumat, pripit oarecum si impinsi de stringenta contextului politic din Moldova, intentia de

a realiza o colectie de date si informatii cu caracter public, binecunoscute in mediile informate din Occident, de

exemplu, dar practic ignorate in mediile romanesti, dupa cunostinta noastra. Am plecat de la constatarea unei lipse

acute de informatii cu privire la situatia din Basarabia, atat in mediile politice cat si in cele gazetaresti. Mai toate

pasajele acestui material sunt preluate de la agentiile de presa si ziarele din Moldova, ori sunt culese din spatiul

virtual, aduse de Internet.

Cea mai mare parte a cazurilor de coruptie prezentate au fost scoase la iveala de Comisia de Ancheta a

Parlamentului Moldovei, de Curtea de Conturi si de Procuratura. Unele au fost cercetate de organele de ancheta sau

se afla inca in cercetare atat in Moldova cat si in alte tari confruntate cu activitatile infractionale ale clanurilor

politice din Republica. Nici un dosar de ancheta nu s-a finalizat pana acum cu trimiterea dupa gratii a celor vinovati,

altfel bine cunoscuti de intreaga opinie publica din Moldova.

"Basarabia la rascruce" este o lucrare documentara libera de copyright, destinata liberei informari, realizata gratuit si

oferita gratuit. Lucrarea circula si in spatiul virtual si poate fi copiata de la adresa www.intelnet.8m.net sau

www.intelmedia.8m.com. Primim cu bucurie orice comentarii, fie ele pozitive sau negative si, de ce nu, asteptam si

alte date ori informatii utile la adresele de email: intelmedia@mail.md si intelnet@mail.md .

Ne cerem scuze anticipat pentru scaparile de litera ori absenta unor diacritice, pe alocuri, precum si pentru lipsa

mentionarii citatelor, surselor, bibliografiei, a notelor de subsol si a addendei, care se datoreaza pe de o parte vitezei

de redactare cat si, probabil, neobrazarii specifice varstei.

Inca odata precizam in incheiere ca orice parti ale materialului pot fi preluate liber, multiplicate si folosite de oricine

fara nici o restrictie. Subiectivismul unor aprecieri si al unor puncte de vedere cuprinse in acest material il

consideram firesc si credem ca ne poate fi trecut cu vederea, daca admitem ca optiunea, nu atat rusofoba, cat

antisovietica, asumata de "semnatari" este in fond doar o atitudine de bun simt.

Autorii

BASARABIA LA RASCRUCE

"Astazi, Moldova, in pofida dimensiunilor sale mici si a posibilitatilor

corespunzatoare, devine pentru Rusia unul din punctele cheie in CSI."

"Nezavisimaia Gazeta" - August 2000

Ce este "Republica Moldova" in cateva cifre si date

Actuala "Republica Moldova" si-a proclamat independenta nationala la 27 august 1991. Moldova a reusit sa devina

in scurt timp membra a ONU, OSCE, Consiliului de Cooperare Nord Atlantic, Parteneriatul NATO pentru Pace,

Consiliului Economic de Cooperare a Marii Negre, Initiativei Central Europene, si, totodata, a Comunitatii Statelor

Independente (CSI). Moldova este primul stat din CSI acceptat ca membru al Consiliului Europei. Constitutia

Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994, garanteaza autonomia Unitatii Administrativ Teritoriale Gagauzia si

regiunii Transnistria. n 1994, prin referendum, Moldova a respins alternativa unirii cu Romania. Dupa modificarea

Constitutiei in iulie 2000, Moldova a devenit o democratie reprezentativa cu un sistem parlamentar de guvernare.

Suprafata: 33. 700 km/p; Distante: Nord-Sud - 350 km; Vest-Est -150 km. Asezare: intre Prut si Nistru. Vecini:

Romania, Ucraina.

Clima: temperat-continentala. Relief: campie deluroasa - padure, silvo-stepa, stepa. Alt. maxima: 430 metri.

Populatia: 4.463.000 locuitori, dintre care: 64,5% "moldoveni", 14% ucraineni, 13% rusi, 3,5% gagauzi, 2% bulgari,

1,5% evrei etc. Religie: 98,5% ortodocsi, 1,5% mozaici. 47 % din populatie locuieste la oras.

Capitala: Chisinau: 800.000 locuitori, dintre care 50% rusi. Alte orase mai mari: Tiraspol: 194.000 locuitori, dintre

care 70% rusi. Balti: 157.000. Tighina/Bender: 137.000.

Limba oficiala - "moldoveneasca".

Presedinte: Petru Lucinschi (Kiril Kirilovici)

2001 - an hotaritor pentru Moldova

Din punct de vedere economic, Republica Moldova traverseaza una dintre cele mai dificile perioade de dupa 1991.

Dupa criza economica rusa din 1998 importurile si exporturile moldovenesti s-au prabusit datorita dependentei fata

de spatiul sovietic. Datoriile externe catre Rusia, Ucraina si Romania, legate in special de importurile de energie,

greveaza bugetul deficitar al Republicii. Una dintre ramurile care asigura, totusi, un anumit echilibru economic -

agricultura - a fost serios afectata de seceta prelungita. Practic, Republica Moldova risca sa intre in noul an 2001 fara

resurse energetice, fara suficienta hrana pentru populatie si, ceea ce este si mai grav, fara resursele financiare prin

care sa compenseze aceste neajunsuri.

In ceea ce priveste problema Transnistriei, lucrurile sunt departe de a putea fi rezolvate curand. Desi face parte

oficial din teritoriul Republicii Moldova, Transnistria are, de fapt, un guvern care conduce regiunea, dar pe care nu il

recunoaste nimeni. In ceea ce priveste problema retragerii Armatei a 14-a, acordurile diplomatice cu Rusia prin care

aceasta sa fie retrasa de pe teritoriul actual au fost in mare parte incheiate, insa masurile practice nu au fost puse inca

in aplicare. Singura sansa de perspectiva a Moldovei ar putea fi cuprinderea in procesului de integrare europeana si

euro-atlantica. Anul acesta insa este un an cheie si deoarece la sfarsitul lui 2001 expira termenul de retragere a

trupelor rusesti de pe teritoriul Moldovei, mai precis din Transnistria. Rusia , evident nu are intentia sa-si tina

promisiunile si cauta o cale de iesire din aceasta situatie, nevand nici cea mai mica intentie de a renunta la controlul

militar regional.

Politica Rusiei este de mentinere a controlului asupra unui teritoriu pe care se poate conta (Transnistria), ceea ce da

posibilitatea controlului asupra unui teritoriu mai larg, care include Moldova, prin asa-zisa mediere pentru

incheierea conflictului, prin pastrarea fortelor militare pe teritoriul ocupat si afisarea ca "garant" al pacii si utilizarea

mecanismelor economice. Republica Moldova este mentinuta intr-o izolare care, pe termen lung, va genera in

continuare dependenta politica si economica, situatie la care isi aduce o importanta contributie politica ambigua si

duplicitara a clasei politice de la Chisinau, aflata vadit, in cea mai mare parte, sub influenta sau chiar controlul

Kremlinului.

Alegerile parlamentare din 25 februarie

Campul politic - partide si aliante

In data de 25 ianuarie s-a incheiat depunerea listelor la Comisia Electorala Centrala. Partidul Popular Crestin

Democrat a reusit sa fie primul partid incris in buletine, prezentandu-se la CEC in data de 12 ianuarie, la ora 6.00

dimineata, cu listele complete (ordinea tiparirii in buletinele de vot este ordinea sosirii si inscrierii la CEC).

Campania electorala dureaza 45 de zile, jumatate din durata normala, iar ziua alegerilor este fixata in data de 25

februarie. Costul oficial al campaniei - 7 milioane de lei, adica aproximativ 500.000 de dolari.

Pentru cele 101 locuri de deputati sunt inscrisi in total 1.672 de candidati. Din cei 1.672 de candidati, 73 au ocupat

functii de deputat si in Parlamentul precedent. PCRM - 32; 11 deputati candideaza pe lista PRCM, 7- pe lista PD,

cate 6 - pe listele PPCD si PFD, 5 - pe lista Aliantei Braghis, 3 - pe lista PNL, 2 - pe lista PNTCD si 1 - PTCD.

OSCE si-a inceput deja misiunea de monitorizare pe termen lung a campaniei electorale. Misiunea este condusa de

Excelenta Sa Ambasadorul Charles T. Magee din SUA. Din misiune fac parte 8 reprezentanti ai SUA, Italia,

Bulgaria, Norvegia, Slovacia, Polonia si Germania. Vor mai sosi la Chisinau inca 80 de observatori din tarile

membre ale OSCE. Una dintre primele declaratii publice ale ambasadorului Charles Magee, sef al Misiunii OSCE

de monitorizare a alegerilor din R. Moldova atentioneaza: "Riscul falsificarii alegerilor este foarte mare".

Din numarul total de 2.400.000 de alegatori inscrisi pe liste, peste 150.000 se afla in Transnistria. Autoritatile de la

Tiraspol au refuzat sa admita organizarea sectiilor de votare pentru alegerile parlamentare de la 25 februarie pe

motiv ca Transnistria este un stat separat in care Republica Moldova nu are reprezentanta diplomatica. Vor exista

totusi opt sectii speciale de votare pe malul drept al Nistrului, pe linia de "frontiera".

Deputatul comunist Aleksandr Radcenko din Sovietul suprem de la Tiraspol, considera ca ar fi binevenita

organizarea sectiilor de votare in partea stanga a Nistrului, in vederea acumularii de catre PCM a unui numar mare

de sufragii. Reprezentantii gruparilor bolsevice si rusofone - Aleksandr Radcenko, Oleg Horjan si Nikolai Buceatki -

au participat, la 12 ianuarie curent, la congresul Partidului Comunistilor, desfasurat la Chisinau.

Opozitia transnistreana, sustinatoare a comunistilor, este interesata de deschiderea in regiune a sectiilor de votare. in

alegerile parlamentare din 25 februarie, Partidul Comunistilor din Moldova nu va reusi sa acumuleze numarul

necesar de voturi pentru a forma o majoritate parlamentara, in cazul in care la scrutin nu vor participa si locuitorii

regiunii transnistrene. Radcenko a depus eforturi pentru a convinge conducerea RMN sa accepte organizarea de

alegeri dar presedintele sovietului suprem, Grigori Marakuta a anuntat ca administratia republicii transnistrene

autoproclamate nu va permite desfasurarea alegerilor in localitatile din partea stanga a Nistrului si nici nu va asigura

transportul celor care doresc sa se deplaseze la sectiile de votare din partea dreapta a Nistrului.

Initial se credea ca nici la Comrat nu vor avea loc alegeri dar pana la urma Adunarea Populara a Unitatii teritorial-

administrative Gagauz-Yeri a adoptat decizia de participare a locuitorilor autonomiei gagauze la scrutinul din 25

februarie. Primarii din unele localitati refuza totusi sa deschida sectii de votare, influentati de baskanul gagauz

Dimitri Croitor.

Gagauzii au recurs la un adevarat santaj pentru a permite desfasurarea alegerilor. Adunarea Populara a Gagauziei era

nemultumita ca in Parlamentul Republicii Moldova nu exista deocamdata deputati din UTA Gagauzia. Pentru a

obtine bunavointa Comratului, Guvernul Republicii Moldova a aprobat transmiterea patrimoniului de stat in

proprietatea publica a UTA Gagauzia, la inceputul lunii ianuarie. Cota statului in capitalul social al intreprinderilor

transmise in gestiunea Gagauziei era de 64-96 %.

Astfel in proprietatea Gagauz-Yeri s-au transmis SA "Ekini" (Comrat), SA "Berechet" (Ciadir-Lunga), Fabrica de

fermentare a tutunului din Ciadir-Lunga, SA "Arnaut-Petrol", "Ciadir-Petrol" si "Vulcanesti-Petrol", precum si

reteaua de irigare a lacului Ialpug. Din lista respectiva a fost exclusa deocamdata Fabrica de vinuri "Chirsova",

intreprinderea urmand a fi cedata Gagauziei dupa rambursarea totala a creditului de 5 mil. dolari americani, suma de

care fabrica a beneficiat sub garantia Guvernului Republicii Moldova.

In 10 ianuarie deputatii din Comrat au transmis Parlamentului si Presedintiei de la Chisinau dorinta lor ca in

Legislativ sa aiba mandate asigurate cel putin patru deputati gagauzi. Voronin s-a deplasat la Comrat si le-a cerut

deputatilor din Adunarea Populara a autonomiei gagauze sa semneze un acord de sustinere a PC in alegerile

parlamentare introducand in schimb in listele electorale ale PC opt candidati de nationalitate gagauza, inclusiv

primul baskan (guvernator) al Gagauziei, Gheorghi Tabunscic. Gagauzia este considerata, in mod traditional, o

regiune "rosie" a Moldovei, in ultimele alegeri parlamentare, din 1998, PCM a obtinut peste 70 % din voturile

alegatorilor gagauzi.

Propunerea de modificare a Codului Electoral, care ar stabili o cota de reprezentativitate in Parlamentul de la

Chisinau a deputatilor din partea autonomiei gagauze, alesi in UTA Gagauz-Yeri pe circumscriptii electorale, va fi

inaintata noului Legislativ imediat dupa alegeri. Pentru desfasurarea alegerilor parlamentare din 25 februarie curent

in UTA Gagauz-Yeri vor fi deschise aproximativ 60 de sectii de votare.

Aproximativ 600.000 de alegatori nu vor putea fi prezenti la vot deoarece se afla peste granite, la munca. Oficial,

peste hotarele Republicii Moldova nu s-ar afla decat in jur de 13.000 de cetateni ai Moldovei cu drept de vot,

respectiv in Rusia - 7.358 , Cehia - 1.501, Grecia - 2.783 si Israel - 759 de cetateni. Cei aflati ilegal peste granite nu

vor veni la vot, in circumscriptiile care vor fi organizate la ambasade, deoarece se tem ca vor fi luati in evidenta si

vor avea de suferit. Nu exista date certe din care sa rezulte cati dintre cetatenii moldoveni aflati ilegal peste hotare

sunt alogeni, dar se stie ca, in general, alogenii sunt masati in orase si au un trai mai bun decat romanii, detinand

parghiile economice si controland aproximativ 80% din comertul si afacerile Moldovei deci motive ca sa plece in

strainatate la munci necalificate, in general, si prost platite, nu prea ar avea. Precizarea este necesara pentru a

dobandi o imagine cat mai apropiata de realitate cu privire la compozitia si numarul celor care vor participa la vot.

Adunand suma celor 600.000 de moldoveni aflati peste hotare si pe cei 150.000 din Transnistria care vor fi

impiedicati sau descurajati sa participe la vot, intr-un fel sau altul, rezulta ca soarta tarii va fi hotarata doar de catre

aproximativ 75 % din electorat, din care mai trebuie scazuti cei aproximativ 30 % care nu vor sa participe la vot,

conform sondajelor, rezultand in final ca votul va fi hotarat doar de 45 % din populatie. Avand in vedere ca

minoritatile de regula se duc la vot si voteaza compact, si estimand ca din cele 45 de procente de alegatori ramase -

20 % reprezinta minoritarii de limba rusa, deci aproape jumatate din electoratul ramas dupa scaderile succesive

efectuate, intelegem de ce Voronin are asigurat un procent de 30-40 % de locuri in Parlament si de ce Moldova

apare colorata in rosu pe harta Romaniei de odinioara.

In Moldova sunt inregistrate 31 de partide si formatiuni politice. Dintre acestea s-au inscris la Comisia Electorala

Centrala, in ordine:

Partidul Popular Crestin Democrat (presedinte Iurie Rosca);

Blocul electoral "Credinta si Dreptate", compus din Partidul Reformei (presedinte Mihai Ghimpu), Partidul National

Roman (presedinte Ion Buga). Copresedinti ai blocului electoral Mihai Ghimpu, Ion Buga;

Partidul Comunistilor din Republica Moldova (presedinte Vladimir Voronin);

Partidul National Liberal (presedinte Mircea Rusu);

Miscarea social-politica "Pentru Ordine si Dreptate" (presedinte Iurie Colesnic);

Partidul Renasterii si Concilierii din Moldova (presedinte Mircea Snegur);

Partidul Democrat din Moldova (presedinte Dumitru Diacov);

Partidul taranesc Crestin Democrat din Moldova (presedinte Vladimir Reus);

Blocul electoral "Alianta Juristilor si Economistilor", compus din Noul Partid National Moldovenesc (presedinte Ion

urcanu), Partidul Demnitatii Civice din Moldova (presedinte Ion Lipciu). Presedintele blocului electoral -Gheorghe

Avornic;

Blocul electoral "Edinstvo", compus din Partidul Republican din Moldova (presedinte Valeriu Efremov), Partidul

Socialistilor din Republica Moldova (presedinte Veronica Abramciuc). Copresedinti ai blocului electoral Valeriu

Efremov, Veronica Abramciuc;

Miscarea social-politica "RAVNOPRAVIE" (presedinte Valerii Climenco);

Partidul National taranesc Crestin Democrat din Moldova (presedinte Valeriu Muravschi);

Partidul Fortelor Democratice (presedinte Valeriu Matei);

Partidul Democrat Agrar din Moldova (presedinte Anatol Poposoi);

Blocul Electoral "Alianta Braghis", compus din Miscarea social-politica "Forta Noua" (presedinte Valeriu Plesca),

Miscarea profesionistilor "Speranta-Nadejda" (presedinte Vladimir Florea), Partidul socialist din Moldova

(presedinte Victor Morev), Uniunea Muncii (presedinte Gheorghe Sima), Uniunea Centrista din Moldova

(presedinte Ion Morei), Partidul Democratiei Sociale "Furnica" (presedinte Ion Gutu);

Blocul electoral "Plai Natal", compus din Miscarea social-politica "Plai Natal" (presedinte Vladimir Babii), Liga

Nationala a Tineretului din Moldova (presedinte Valeriu Strelet);

Partidul Social - Democrat din Moldova (presedinte Oazu Nantoi);

Valeri Klimenko, liderul Miscarii "Ravnopravie" (Egalitate in drepturi), este o formatiune care reprezinta interesele

minoritatilor etnice. Grupurile etnice, potrivit lui Klimenko, desi constituie doar 35 % din populatie, controleaza 80

% din micul business urmand deci, dupa logica sa, sa capete dreptul de a controla si statul in aceeasi proportie

"pentru a fi restabilita egalitatea in drepturi".

Partidul Comunistilor, Blocul "Edinstvo" si "Ravnopravie" sunt partide care au drept principal obiectiv "promovarea

optiunilor minoritatilor etnice". Unul dintre manifestele electorale ale blocului "Edinstvo", editat desigur in limba

rusa, este intitulat "S Rossiei na veciniie vremena!" (Cu Rusia - pe veci), iar in textul care urmeaza se arata ca doar o

uniune "trainica" a R.Moldova cu Rusia va asigura locuri de munca si investitii.

"S Rossiei na veciniie vremena!" (Cu Rusia - pe veci)

Alegerile din acest an sunt poate cele mai importante din ultimul deceniu, atat pentru Chisinau cat si pentru

Bucuresti. Pe 25 februarie, la urnele de votare, intre electoratul national (proeuropean) si cel comunist (antiroman si

prorusesc) se va da batalia decisiva pentru cursul politic de maine al celui de-al doilea stat romanesc, Basarabia.

Atat observatorii straini cat si principalii concurenti electorali considera actuala campanie pentru alegerea

parlamentului drept una cruciala. Miza in aceste alegeri, generate de incapacitatea alegerii presedintelui tarii, este

dubla. Cine castiga acum ridica intreg potul - conducerea si controlul principalelor institutii ale statului.

Circumstantele desfasurarii actualei campanii nu sunt in nici un fel similare cu cele din campaniile precedente. O

prima particularitate a campaniei electorale in curs de desfasurare este ca, dupa modificarea Constitutiei, principala

problema politica a devenit alegerea unui parlament functionabil. De aceea, partidele parlamentare cu sanse mari nu

mai doresc sa formeze aliante si blocuri electorale cu partidele extra-parlamentare si cu cele mici, chiar daca astfel

de aliante le-ar ajuta sa se departeze de pericolul prabusirii sub pragul electoral de 6%. Acest lucru inseamna ca

fragmentarea politica de pana acum se va diminua intr-o proportie semnificativa. Cine reuseste sa obtina acum un

procent rezonabil, va fi in masura sa se aseze la masa pentru negocieri. Multe partide vor disparea, iar configuratia

politica de acum va conta pentru multa vreme de acum incolo.

Alegerile in baza listelor de partid determina in mod hotarator comportamentul electoral al cetatenilor. Alegatorii

sunt ghidati, in primul rand, de imaginea liderilor, adica a capilor listelor de candidati, iar din acest punct de vedere

rezultatele alegerilor pot fi estimate cu un anumit grad de precizie, desi surprizele nu sunt excluse. Pe parcursul

campaniilor electorale precedente, electoratul moldovenesc si-a demonstrat fidelitatea fata de lideri al caror rating a

oscilat pe parcursul a cinci campanii electorale precedente in limite nesemnificative.

Dar acest fenomen de fidelitate electorala este caracteristic doar pentru doua categorii de lideri politici - cea

reprezentata de fosta elita sovietica, care s-a aratat capabila de a se adapta la noile circumstante politice, si cea

reprezentata de liderii miscarii de renastere nationala de acum 10 ani, a caror credibilitate si experienta politica s-au

consolidat in lupte politice cu implicarea maselor largi ale populatiei.

Din ultima categorie fac parte, in primul rand, liderii Partidului Popular Crestin Democrat. Din prima - liderii asa

numitelor partide centriste si ai Partidului comunistilor. De aceea, comportamentul electoratului de dreapta ori de

stanga este mai usor de prezis. Nu pot fi realizate insa estimari plauzibile privitoare la sansele concurentilor

electorali in campania de acum pornind de la performantele din ultimele doua campanii electorale (1998, 1999)

deoarece configuratia aliantelor politice s-a schimbat.

Ultimele doua sondaje indica urmatoarele procente: La alegerile parlamentare din 25 februarie, aproximativ 20-28 %

dintre alegatori nu vor participa la vot, dupa cum rezulta din datele ultimelor sondaje cunoscute.

Sondajul Institutului pentru Tehnologii Sociale

Potrivit rezultatelor acestui sondaj executat in baza unui esantion de 1340 de persoane din 62 localitati, la sectiile de

votare se vor prezenta 60,7 % din persoanele cu drept de vot. 22,2 % au declarat ca, probabil, vor veni si ei la vot,

iar 5,6 % au declarat ca nu au de gand sa voteze. Cei indecisi constituie 11,5 %. Rezultatele cercetarii arata ca 35,7%

dintre alegatori s-au hotarat deja cu cine vor vota; 24,6 % considera ca vor avea o optiune clara dupa derularea

campaniei, iar 14,6 % vor decide cum sa voteze cu cateva zile inainte de ziua alegerilor. 11,3 la suta se vor decide cu

cine sa voteze in ultimul moment, cand vor ajunge la sectia de votare.

Autorii sondajului subliniaza ca alegatorii indecisi nu trebuie sa fie luati in calcul la stabilirea ratingului preelectoral.

Potrivit sondajului doar cinci formatiuni participante ar putea depasi pragul electoral: - Partidul Comunistilor - 48,2

% din preferintele electoratului; - Alianta Braghis - 15,3 %; - Partidul Renasterii si Concilierii - 9,2 %; - Partidul

Democrat - 6,2 %; - Partidul Popular Crestin Democrat - 6,0 %.

Restul ceilalti candidati ar putea aduna un total de 15 %.

In clasamentul politicienilor care ar putea pretinde functia de Presedinte al R. Moldova, intaietatea o detine Vladimir

Voronin cu 46,3 la suta, urmat de Dumitru Braghis (17,2 %), Mircea Snegur (9,6 %), Ion Sturza (5,9 %), si surpriza,

generalul Nicolae Alexei (5,7 %). Pe ultimele doua pozitii s-au situat Petru Lucinschi (4,6 %) si Iurie Rosca (2,5 %).

Majoritatea celor chestionati (42,6 %) considera ca viitorul presedinte trebuie sa faca parte din partidul majoritar in

Legislativ.

Potrivit sondajului, viitorul Parlament ar trebui sa-si asume urmatoarele prioritati: sa faca ordine in tara - 35,4 %; sa

relanseze economia - 20,8 %; sa imbunatateasca situatia sociala - 16,9 %; sa creeze noi locuri de munca - 13,8 %.

8,7 % dintre cetateni republicii nu mai asteapta nimic de la noua putere, iar 2,3 la suta se pronunta pentru instaurarea

unei dictaturi.

Sondajul Grupului independent de Analize si Investigatii Sociologice

Rezultate ale sondajului efectuat de Grupul independent de Analize si Investigatii Sociologice pe un esantion de

1219 persoane din 27 de localitati in perioada 21-29 ianuarie.

Potrivit acestui sondaj s-au aratat multumiti de viata lor actuala doar 5% din cei chestionati. 87% sunt nemultumiti,

iar 12% nu sunt nici multumiti, nici nemultumiti. 12% din cei chestionati inca nu stiu cu cine vor vota, iar 28% au

declarat ca nu vor participa la vot.

La intrebarea "care credeti ca sunt cauzele saraciei din societatea noastra?" au fost indicate urmatoarele cauze: 64% -

coruptia; 19% - guvernarea proasta; 7% - destramarea URSS; 5% - lipsa specialistilor; 3% - lenevia oamenilor; 2% -

conflictele interetnice.

La capitolul simpatii electorale optiunile s-au impartit in felul urmator: Partidul Comunistilor - 23,7%; Partidul

Popular Crestin Democrat - 12,2%; Alianta Braghis - 6,5%; Partidul Renasterii si Concilierii - 5,1%; Partidul

Democrat - 4%; Partidul National Liberal - 2,8%; Partidul Fortelor Democratice - 2,6%; Blocul Electoral "Plai

Natal" - 1,5%.

Potrivit datelor statistice, circa 20% din alegatorii din Republica Moldova sunt domiciliati in municipiul Chisinau.

47 % din locuitorii capitalei sunt alogeni.

Polarizarea campului politic - antagonismul romani - antiromani

Probabil ca cea mai corecta apreciere s-ar putea estima realizand o medie a rezultatelor celor doua sondaje. Deci la

extremitati lucrurile sunt relativ clare - Voronin mizeaza pe aproximativ 40 de mandate - Iurie Rosca, care a dat o

lovitura prin alaturarea cu generalul Nicolae Alexei, un tip extrem de dur, o celebritate a Moldovei cunoscut pentru

faptul ca a lichidat in corpore cinci grupari mafiote de racketi, are sanse de a obtine in jur de 10-12 %, ceea ce va

insemna, prin redistribuire, o suma de 15-16 mandate in Parlament.

Daca Iurie Rosca va obtine acest scor se poate spune ca a invins, deoarece nici un joc in Parlament nu se va putea

face fara formatiunea sa. Totusi nici aici nu sunt excluse surprizele deoarece cele doua partide au avantajul ca se

intaresc reciproc, prin opozitie directa. Iurie Rosca ar putea sari de procentele estimate daca va reusi sa capteze un

segment foarte important, al electorilor fara decizii si directii clare de vot.

Este vorba de un procent insemnat, estimat la aproximativ 20 % sau chiar mai mult. Pentru zapacirea electoratului s-

au mai lansat in campanie, pe langa cele 5-6 formatiuni cu sanse electorale reale, si vreo 10 formatiuni care vor fi

simpli figuranti, dar care vor fura, impreuna cu candidatii independenti, mai bine de 20 % din voturi. Acest procent

constituie o insemnata prada electorala, reprezentand obiectul principalei confruntari mai ales dintre comunisti si

crestin democrati. Doar aceste doua partide au o strategie de marire a scorului electoral pe seama voturilor risipite de

figurantii la alegeri, voturi care vor reveni, proportional, invingatorilor.

Aceasta strategie se bazeaza pe accentuarea componentei sociale a mesajului politic, respectiv va fi pus accentul pe

mesajul justitiar, va fi punctat jaful si distrugerea economica a tarii de catre "democrati" si readucerea lui intr-o albie

emotionala. Aducerea in fruntea listei a generalului Alexei, taierea oricaror punti de dialog cu toti ceilalti

competitori, lansarea unor acuze dure si a unui mesaj anticoruptie foarte temeinic documentat, sub forma unor

materiale care pareau sa vina dinspre departamentul condus de general, obtinandu-se astfel un transfer de autoritate

dinspre politie catre PPCD, constituie tot atatea atuuri in campania crestin-democratilor. in general se poate observa,

comparativ cu toate celelalte campanii electorale din urma, ca formatiunea Partidului Popular a reusit o serioasa

schimbare de macaz, respectiv si de imagine si de mesaj, smulgandu-se din zona idealista si intrand din ce in ce mai

apasat intr-un tip de actiune politica cu caracter pragmatic, cu priza preponderent sociala si justitiara, o abordare

realista si deci cu mai mari sanse de succes, fata de anii precedenti.

Comunistii i-au declarat public deja pe crestin-democrati drept principali adversari politici. Imediat dupa mutarea

politica de exceptie a crestin-democratilor reprezentata de aducerea generalului Alexei in randurile PPCD,

comunistii au anuntat ca ministrul de Interne va candida pentru partidul lui Voronin. In total trei ministri candideaza

pe listele Partidului Comunistilor - ministrul Afacerilor Interne, Vladimir Turcan, ministrul Transporturilor si

Comunicatiilor, Afanasie Smochin, si ministrul Educatiei si Stiintei, Ilie Vancea. Grupul lui Voronin exprima

interesele fostei nomenclaturii sovietice el insusi fiind unul dintre reprezentantii de frunte ai acesteia, dupa cum

rezulta din chiar datele sale biografice.

Exista premiza constituirii unui camp politic bipolar format de comunisti si crestin-democrati, care poate reordona

intreaga compozitie a electoratului. Crestin-democratii n-au ezitat sa-si asume aceasta situatie, acceptand acest rol

care le ofera posibilitatea polarizarii totale a disputei politice. Ambele formatiuni capitalizeaza rolul exclusiv pe care

il detin pentru intreg segmentul politic de stanga ori de dreapta, diminuand rolul formatiunilor ce pretind suportul

electoratului de pe aceste segmente.

Sloganul crestin-democratilor - voteaza util, chiar daca nu-ti place formatiunea -, vine sa confirme aceste planuri. La

randul lor, comunistii, prin comportamentul lor agresiv si victorios, mizeaza a priori pe electoratul indecis. Atacurile

dure la adresa Comisiei Electorale Centrale, invinuirea acesteia de partizanat, incercarea de a obtine o imagine de

victimizare sunt indreptate spre sporirea simpatiilor electoratului de stanga. n plus, sunt avantajati si de sinceritatea

cu care isi declara scopurile si care chiar le poate mari credibilitatea, in raport cu celelalte formatiuni care si ele, in

realitate, apartin, insa mai mascat, aceluiasi centru.

Spre exemplu, comunistii nu ascund deloc ca tinta lor este integrarea tarii in CSI, ca resping Uniunea Europeana, ca

vor aderarea la Uniunea Rusia-Belarus si nu fac nici un secret din suportul electoral promis formatiunii lor de catre

liderii Rusiei, stiind ca astfel de informatii n-au cum sa le strice imaginea in fata electoratului de stanga, ci

dimpotriva, le aduce votul rusofonilor si a tuturor nostalgicilor care ofteaza dupa vechea Uniune Sovietica, neavand

deocamdata altceva la dispozitie decat integrarea in Uniunea Rusia - Belarus. Batalia se va da deci de fapt nu intre

platforme de partid si directii ideologice, ci intre reprezentantii rusilor si cei ai romanilor. Este de prevazut ca vor

avea loc si ciocniri destul de ascutite intre cele doua grupari.

In teritoriu campania a inceput deja sa aiba accente contodente. Presedintele organizatiei locale a Partidului Popular

Crestin-Democrat din comuna Clocusna, judetul Edinet, Ion Jitaru, a fost atacat, la 6 februarie curent, in aceeasi

localitate, de Iurie Bucari, alias "Broscoi", seful racketilor care activeaza in localitatile din fostul raion Ocnita. In

timp ce Ion Jitaru repartiza materiale electoral, a fost oprit de Iurie Bucari, care i-a cerut sa nu faca propaganda

electorala, pentru ca "aici vor castiga "Alianta Braghis" si comunistii". Bucari l-a lovit in fata si apoi l-a calcat in

picioare. Ion Jitaru s-a ales cu comotie cerebrala, cu o fractura a nasului si cu alte leziuni corporale.

Membrii PPCD au mai incasat-o si cu alte ocazii. Astfel, in anul 1998 a fost asasinat liderul sectiei Botanica a PPCD,

Valentin Ciobanu, in anul 2000 au fost agresati trei lideri ai PPCD - Mircea Ciobanu, Dumitru Osipov si Sergiu

Burca, iar presedintele partidului, Iurie Rosca, a scapat cu viata ca prin minune in urma unui accident rutier.

Pe parcursul activitatii parlamentare, intre 1998-2001, deputatii crestin-democrati au prezentat numeroase initiative

legislative in cele mai diverse domenii de legiferare: regim consitutional, securitatea statului, accesul la informatii,

protectie si asistenta sociala, activitate economica. Practic, toate initiativele Partidului Popular au fost respinse de

"colegii" din Parlament. Unele pentru ca atingeau interesele obscure ale celorlalte grupuri parlamentare, altele din

indiferenta acestora fata de problemele societatii.

Motivul principal pentru care crestin-democratii nu pot realiza aliante cu alte partide din spectrul politic al Moldovei

rezulta cu claritate din examinarea situatiei prezentate in acest scurt documentar: practic aproape toate formatiunile

politice sunt implicate prin liderii lor, de regula proveniti din nomenclatura sovietica, in activitati infractionale, pe de

o parte, sau slujesc interese prorusesti si antieuropene, ori pe fata ori ascunsi dupa o retorica inselatoare. PPCD este

pana in prezent singurul partid de care nu este legat nici un scandal de coruptie, ai carui lideri si-au vazut de treaba

atat cat au putut in cadrul politic actual fara a se implica in jaful generalizat careia i-a cazut prada Basarabia, ba

dimpotriva, incercand prin toate mijloacele sa stopeze actiunile agresive, de dezmembrare si distrugere organizata a

Moldovei. Pe langa acestea conducerea acestui partid duce o adevarata batalie juridica, care dureaza deja de opt ani,

pentru recunoasterea statutului legal a Mitropoliei Basarabiei, impiedicata de toate guvernele de pana acum sa-si

reintre in drepturi. Tot de membrii Partidului Popular, unii dintre acestia organizatori ai Miscarii Voluntarilor sunt

legate si episoade importante ale razboiului din Transnistria.

Cele mai importante legi propuse de PPCD sunt cele care privesc scoaterea Moldovei de sub controlul si influenta

Moscovei si cele care traseaza proiectul integrarii europene. Aflati in prima linie de bataie cu uriasul moloh rus,

tinerii parlamentari ai miscarii unioniste s-au comportat pana in prezent ca niste adevarati oameni de stat, actori ai

unui joc geopolitic major, pe care putini dintre membrii clasei politice romanesti de astazi au stiut sa si-l asume cu

atata curaj si daruire.

Lupta politica la "centru"

Lupta la asa-zisul "centru" se va da intre Partidul Democrat (lider - Ion Sturza) si "Alianta Braghis", condusa de

primul ministru, iar ambele formatiuni se vor adresa, si vor incerca sa capteze practic acelasi segment de electorat.

Capii de lista ale ambelor formatiuni sunt politicieni tineri, numai ca unul a fost deja prim ministru, iar altul mai este.

Diferenta esentiala, insa, este faptul ca Partidul Democrat a pierdut sustinerea presedintelui Lucinschi, iar "Alianta

Braghis" este lansata cu sprijinul acestuia.

Marele avantaj al lui Braghis nu este doar suportul lui Lucinschi, ci si pozitia de prim ministru pe care o detine. Pe

lista "Aliantei Braghis" mai candideaza si vicepremierul Lidia Gutu, vice-premierul Valeriu Cosarciuc si prefectii

municipiului Chisinau si ai judetelor Chisinau, Ungheni si Balti. Functionarii guvernamentali care figureaza pe lista

de candidati a Aliantei Braghis au fost suspendati din functie pe durata perioadei electorale Primul Ministru Dumitru

Braghis, capul de lista al Aliantei, a declarat ca nu se va retrage din postul pe care il ocupa "deoarece Executivul

trebuie sa-si continue activitatea chiar in conditiile unei campanii electorale".

Transferul de autoritate de la institutii sau functionari publici catre candidatii pe care ii sustin in alegeri, le asigura

din start acestora un suport electoral estimat a fi in limitele a 10 - 15 % din voturile alegatorilor. Din acest punct de

vedere, "Alianta Braghis" poate conta pe un rezultat bun. Conform reprezentantilor intelectualitatii din Basarabia

acest rezultat nu ar fi cu nimic mai putin ingrijorator decat victoria comunistilor. Astfel in "Literatura si arta"

redactorul-sef al ziarului, cunoscutul scriitor N. Dabija, in articolul "Minciuna vine de la Rasarit" arata ca Rusia se

implica indirect in viata politica din RM. Potrivit autorului, "Alianta Braghis" copiaza intru totul programul electoral

al lui Voronin, promitand ca limba rusa va fi limba de stat in Moldova. Intr-o declaratie publica a Consiliului

Uniunii Scriitorilor din R. Moldova acestia isi exprima unanim ingrijorarea deosebita pe care o starnesc unele

programe electorale, orientate in interesul Rusiei, in special cele ale PCRM si formatiunea "Edinstvo".

Accentuarea "centrismului" presupune o oferta pentru toti alegatorii care resping extremitatile, dar principalul efort

al gruparii Braghis va fi indreptat spre devalidarea Partidului Democrat. Performantele electorale ale Partidului

Democrat in campaniile electorale precedente au fost de aproximativ 18 %. Pe principiul vaselor comunicante,

succesul "Aliantei Braghis" va fi proportional cu insuccesul Partidului Democrat, la fel cum cu trei ani inainte

succesul acestuia din urma a avut la baza ruinarea Partidului Democrat Agrar, aflat pe atunci la putere. Totusi,

Partidul Democrat are bani, sponsori puternici, structuri teritoriale dezvoltate, membri ai partidului in functii de

conducere ale administratiei publice locale, acces la mijloace de informare in masa.

Partidul Democrat si Partidul Renasterii si Concilierii, condus de Mircea Snegur, au perfectat o intelegere de a se

sustine reciproc in vederea cuceririi electoratului de centru-stanga si respectiv de centru-dreapta, precum si de a face

front comun impotriva expansiunii "Aliantei Braghis". Partidul Democrat il are drept cap de lista pe fostul premier

Ion Sturza, iar printre cei inclusi in lista electorala sunt si Alexandru Muravschi, Vladimir Filat si Anatol Arapu, ex-

ministri in Cabinetul Sturza.

PRCM a fost constituit in 1995 de catre presedintele Republicii Moldova de atunci, Mircea Snegur. La alegerile

prezidentiale din 1996, PRCM a sustinut candidatura lui Mircea Snegur pentru functia de sef al statului. Atat la

alegerile parlamentare din 1998, cat si la cele locale din 1999, PRCM a participat in cadrul blocului electoral

Conventia Democrata din Moldova (CDM). La alegerile din 1998 a obtinut 26 de mandate de deputat, dintre care 12

au revenit membrilor PRCM.

Factorul Moscova

Rusia face un joc subtil in aceste alegeri, lasand sa se creada ca-i prefera doar pe comunisti si ca s-a racit fata de

Lucinschi, daca luam in seama tratarea cu refuz a premierului Braghis in problema suportului pentru contractarea

gazelor naturale. La jumatatea lunii ianuarie, Braghis s-a deplasat la Moscova, unde a incercat, cu evidenta intentie

electorala, perfectarea unui contract pe care guvernul Rusiei l-a respins, amanandu-l pana dupa alegeri.

In timpul vizitei Braghis s-a intalnit cu presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin, cu premierul Mihail Kasianov,

cu ministrul de externe Igor Ivanov si cu Evgheni Primakov, seful Comisiei de stat pentru solutionarea problemei

transnistrene. Scopul anuntat al vizitei era semnarea acordului-cadru interguvernamental privind livrarea gazelor

rusesti catre Moldova in anul 2001. Insa acest acord nu a fost semnat, desi premierul rus Mihail Kasianov si-a

exprimat satisfactia in legatura cu decontarile curente ale Moldovei pentru gazele livrate, afirmand ca Moldova a

achitat 83 % din livrarile de gaze pe anul 2000, acesta constituind cel mai inalt indice pentru tarile CSI.

Cu toate acestea, tot Kasianov a fost cel care a anuntat ca guvernul rus nu va semna nimic pana la 25 februarie,

amanunt care a fost un dus rece pentru Braghis si Lucinschi, cu atat mai mult ca la Moscova, in conferinta de presa,

Braghis a fost pus, prin intrebari iscusite ale jurnalistilor rusi, in postura penibila de a se justifica. Soarta lui Petru

Lucinschi si cariera sa politica depind in mare masura de procentele pe care le va lua Braghis, deoarece in functie de

aceste procente el isi va putea negocia o functie in conducerea Comitetului Executiv CSI.

Voronin in schimb a fost primit mult mai bine la Moscova. La inceputul lunii ianuarie, deci inaintea lui Braghis,

Voronin a fost primit de Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse. Desi teoretic se anuntase a fi o vizita

protocolara, de maxim 25 de minute, conform regulamentului, convorbirea cu Putin a devenit o discutie ampla care

a durat aproape o ora si jumatate. Voronin a lasat sa se inteleaga ca va primi sprijin direct din partea lui Putin, in caz

ca va ajunge presedinte. Elementele principale ale programului lui Voronin invoca Uniunea Sovietica in clar, fara

ascunzisuri.

Voronin vrea sa obtina atribuirea statutului de cea de a doua limba de stat in Republica Moldova pentru limba rusa,

sa modifice legea cu privire la limba romana, revenind la glotonimul artificial al limbii "moldovenesti", sa

revizuiasca Legea cu privire la impartirea administrativ-teritoriala a Republicii, restabilind statutul raioanelor, mai

exact sa realizeze o forma de federalizare a Moldovei care sa dea castig de cauza transnistrenilor lui Smirnov.

Candidatura lui Voronin la Presedintie nu este foarte sigura, dupa alegeri, insa o Coalitie de guvernare Voronin

Braghis este foarte posibila si anuntata deja de diferite semne de curtoazie preelectorale. Un candidat surpriza la

presedintie, altul decat Voronin, nu ar fi deloc exclus. Pentru a salva imaginea publica a Coalitiei si guvernarii este

posibil ca viitorul candidat cu sanse de castig la presedintie sa fie chiar Braghis. Viitorul presedinte va avea toate

sansele sa obtina de data aceasta ceea ce lui Lucinschi nu i-a reusit, respectiv transformarea Moldovei in republica

prezidentiala. Proiectul de lege exista si nu asteapta decat reconfigurarea parlamentului pentru a trece fara probleme.

Succesiunea guvernelor in ultimii doi ani

Episodul Urechean

9 februarie 1999. Dupa demisia guvernului Ciubuc-2 si nominalizarea de catre presedintele Petru

Lucinschi a primarului Serafim Urechean pentru functia de prim-ministru, acesta a venit cu o

garnitura de "de profesionisti", la vederea careia reprezentantul de atunci al Fondului Monetar

International la Chisinau, Marc Horton, a declarat ca: "unele persoane cu trecut corupt au ajuns

sa figureze pe lista candidatilor la guvernare. Cred ca exista probe destule de la Curtea de

Conturi si de la Procuratura, care demonstreaza cine a fost corupt in trecut. si acest aspect este

cel care ma ingrijoreaza mai mult decat, pur si simplu, participarea comunistilor in guvern.

Atunci cand ne uitam la o lista cu potentiali candidati, trebuie sa ne uitam si la trecutul, si la

experienta lor".

In opinia lui Mark Horton, explicatia cea mai plauzibila pentru toate "esecurile si oportunitatile

ratate pe parcursul istoriei moderne a Republicii Moldovei ar fi coruptia si interesele de grup".

Pe data de 12 februarie, reprezentantul de atunci al BM, James Parks, s-a solidarizat si el cu

aceasta declaratie. Intrebat daca impartaseste ingrijorarea reprezentantului permanent al FMI in

ceea ce priveste nominalizarea la portofoliile in noul guvern a unor persoane corupte sau sub

ancheta, Parks a declarat: "Este clar ca ideea si speranta noastra este ca guvernul cu care lucram

sa fie transparent. Nicaieri in lume nu avem dorinta de a lucra cu un Guvern care ar fi corupt".

Gradul de corupere a demnitarilor a trezit si ingrijorarea lui Roger Grawe, inalt responsabil al

Bancii Mondiale, care atentionase la timpul sau si Guvernul Sturza-Andronic sa treaca la masuri

concrete de dezradacinare a coruptiei care paraliza aparatul de stat.

Incurajat de atitudinea forurilor internationale Iurie Rosca, pe atunci aflat in postul de

vicepresedinte al Parlamentului, a treia functie in stat, a trecut la actiuni ferme acesta fiind

momentul initierii formulei "pentru un guvern al mainilor curate", transformata de crestin-

democrati in principala parghie de atac a regimului Lucinschi.

Componenta nominala a Guvernului propusa consecutiv de Urechean liderilor grupurilor

parlamentare se caracterizeaza prin prezenta unor candidaturi care pot fi grupate in trei categorii:

1. Reprezentanti ai PRCM si apropiati ai echipei Snegur-Andronic.

2. Persoane compromise, mentionate in materialele Curtii de Conturi si ale Procuraturii (Valeriu

Chitan, Ion Casian, Valeriu Bulgari, Ion Musuc, Vasile Iovv).

3. Liderii partidelor extraparlamentare apropiate presedintelui Petru Lucinschi care au pierdut

alegerile parlamentare (Mircea Rusu, Ion Musuc, Valeriu Munteanu, Vladimir Florea).

Uitand de declaratiile sale privind neparticiparea PRCM la formarea Guvernului in cazul in care

Nicolae Andronic nu va fi desemnat candidat pentru functia de prim-ministru, in negocierile cu

Urechean Mircea Snegur s-a dovedit a fi un zelos promotor al cadrelor PRCM, insistand ca

Nicolae Andronic sa detina functia de prim-viceprim-ministru, in subordinea caruia sa fie

ministerele de forta. Fiind lipsit de sprijinul PPCD, intrucat Iurie Rosca a declarat ca grupul sau

respinge oferta acestuia, Urechean a inteles ca nu are sanse sa fie investit si s-a retras din cursa.

Episodul Sturza

In sirul desemnarilor facute de presedintele Lucinschi pentru functia de premier, Serafim

Urechean a fost urmat de Ion Sturza. Candidatura acestuia a fost propusa de Iurie Rosca. Crestin-

democratii si-au declarat intentia de a sprijini un viitor cabinet Sturza cu conditia ca acesta sa nu

admita promovarea acelorasi elemente corupte. Sturza intrunea toate preconditiile necesare

pentru nominalizarea la functia de premier. in plus, acesta reprezenta "noul val" de politicieni.

Decretul fiind emis, lui Sturza nu-i ramanea sa faca decat doua-trei lucruri simple: sa se

debaraseze de elementele dubioase din fostele echipe guvernamentale; sa fie corect si echitabil

cu toate partidele din arcul guvernamental si sa demonstreze ca dispune nu numai de competenta,

ci si de caracter.

In garnitura guvernamentala propusa, singurul element nou pe care l-a adus Ion Sturza in raport

cu omul din "vechea garda Ciubuc" a fost extinderea nemasurata a Blocului pentru o Moldova

Democratica si Prospera asupra absolutei majoritati a posturilor cheie din Guvern. Un singur

partid, avand doar 24 de mandate din cele 60 ale ADR, urma sa controleze toate structurile

guvernamentale cu caracter economico-financiar. Prezenta in echipa Sturza a mai multor

persoane cu un trecut dubios i-a facut pe crestin-democrati sa nu sustina echipa propusa

Parlamentului. Fara voturile crestin-democratilor, guvernul Sturza putea acumula 51 de voturi, in

timp ce pentru investire erau necesare 52.

Dumitru Diacov nu a riscat, totusi, sa supuna votului confirmarea cabinetului Sturza. Altfel,

neacumularea numarului necesar de voturi pe de o parte zadarnicea intentia de a-l instala pe

Sturza, iar pe de alta parte apropia pericolul dizolvarii, dupa cel putin 3 incercari, de catre

presedintele Lucinschi, a Parlamentului. In cadrul negocierilor ulterioare pentru formarea

cabinetului Sturza, crestin-democratii au cerut posturile de Ministru de Stat si Ministru de

Finante. Dupa ce si aceasta cerere a fost respinsa de Ion Sturza, pe motiv ca aceste functii sunt

rezervate pentru Vladimir Filat si Anatol Arapu, cu care Sturza a lucrat "in echipa", crestin-

democratii au renuntat la portofoliile guvernamentale si au cerut doar functia de Procuror

General si cea de presedinte al Curtii de Conturi. Propunerea a ingrijorat partenerii de coalitie, in

special pe Dumitru Diacov, si a fost respinsa. Dupa aceste negocieri, Iurie Rosca a declarat ca

PPCD este tratat in mod discriminatoriu si a mentionat ca PPCD a intrat in ADR pentru a merge

impreuna cu alte partide la guvernare, nu la furat.

In consecinta PPCD a refuzat, pentru a doua oara, sa acorde sprijin politic cabinetului Sturza.

Scenariul primei incercari s-a repetat aproape fara abateri. Ion Sturza a prezentat acelasi program

si aceeasi echipa, Iurie Rosca a iesit la tribuna si a expus aceeasi pozitie principala. Dupa ce

componenta guvernului a fost totusi votata de 51 de deputati din formatiunile lui Diacov, Snegur

si Matei, crestin-democratii si-au retras reprezentantii din guvern.

Votul a fost contestat la Curtea Constitutionala, care i-a anulat rezultatele, astfel incat

presedintele Petru Lucinschi a venit in Parlament cu acelasi candidat la functia de premier.

De data acesta, premierul desemnat nu a mai purtat negocieri cu PPCD. Venit pentru a treia oara

in Parlament ca sa ceara vot de investitura, Ion Sturza a pastrat neschimbata lista initiala a

guvernului. Dupa ce cabinetul a fost votat de acceasi 51 de deputati din formatiunile lui Snegur,

Diacov si Matei, presedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, a declarat ca are o scrisoare a lui

Ilie Ilascu, prin care acesta isi da votul pentru guvernul Sturza. Cabinetul Sturza a fost investit la

a treia tentativa, prin folosirea frauduloasa a votului lui Ilie Ilascu. Desi regulamentul

Parlamentului nu prevedea posibilitatea votului prin corespondenta, guvernul si-a inceput

activitatea.

In acest caz, s-a mizat pe faptul ca nimeni nu va putea sa atace acest vot, nul sub aspect juridic,

dar inatacabil sub aspect politic si moral. E lesne de imaginat cat de liber poate fi votul unui

condamnat la moarte, vot, chipurile, adus in plic si considerat ca fiind valabil prin corespondenta.

Se stie cu certitudine ca in celula lui Ilascu nu intra nimeni, fara acordul serviciilor secrete ruse si

transnistrene.

Fostii parteneri au cautat sa impinga grupul parlamentar al PPCD-ului in afara aliantei. Din

moment ce acesta a fost izolat politic prin utilizarea frauduloasa a votului lui Ilie Ilascu, caderea

guvernului Sturza devenise doar o chestiune de timp. Aceasta situatie i-a facut pe crestin-

democrati sa se uneasca cu deputatii independenti si cu cei comunisti in efortul de destituire a

acestui cabinet, asumandu-si in felul acesta riscul imaginii formatiunii in fata opiniei publice.

Toti capii guvernului, incepand cu presedintele Parlamentului, au fost implicati in foarte grave

cazuri de coruptie, de delapidare a banilor publici, privatizari ilicite, contrabanda etc. In acel

moment, nu exista o problema mai importanta decat decriminalizarea structurilor de stat.

Deosebirile, chiar cele radicale, de program si de doctrina, au fost trecute pe planul doi, in

numele supravietuirii statului. La 8 noiembrie 1999, 58 de deputati au votat pentru acordarea

votului de neincredere guvernului Sturza.

Episodul Bobutac

Fosta majoritate parlamentara a trecut in opozitie, iar presedintele Petru Lucinschi, dupa

consultari cu grupurile parlamentare, l-a nominalizat pentru functia de premier pe ambasadorul

Republicii Moldova la Moscova, Valeriu Bobutac. incepand cu anul 1990, Bobutac a fost

ministru al comertului in patru guverne succesiv. Venit la Chisinau, acesta a elaborat un program

de guvernare care suna foarte bine, pro-occidental, reformist, insa a venit cu o echipa la fel de

proasta sau chiar si mai proasta decat cea a lui Sturza. Fiind sprijinit masiv si de presedintele

Lucinschi, dar si de partidul comunistilor, Valeriu Bobutac a crezut, la fel ca si Sturza la timpul

sau, ca poate nesocoti cele noua mandate ale crestin-democratilor.

Grupul parlamentar al PPCD si-a concentrat eforturile pentru restabilirea in atributii a

generalului Nicolae Alexei concediat si dat afara din politie de guvernul Sturza si numirea lui in

functia de ministru al Afacerilor Interne. Initiativa a fost primita cu rezerve de comunisti si de

presedintele Petru Lucinschi, care au declarat ca sustin restabilirea lui Alexei in organele de

Interne si in fruntea Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei, si chiar

numirea in calitate de ministru adjunct de Interne, dar nu si in calitate de ministru.

Ulterior, intelegand ca nu va acumula numarul necesar de voturi, Valeriu Bobutac si-a anuntat

retragerea din functia de candidat la postul de prim-ministru. Cererea a fost depusa dupa ce

Bobutac a avut o intalnire cu presedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, liderul CDM, Mircea

Snegur si prim viceprim-ministrul in guvernul Sturza, Nicolae Andronic, n-a mai intreprins a 2-a

incercare care ar fi exercitat presiuni politice asupra premierului desemnat. Formatiunile

declarate in opozitie au incercat sa obtina retragerea lui Bobutac, scopul fiind de fapt, dupa cum

s-a vazut din evolutiile ulterioare, readucerea lui Sturza la Guvern.

La insistenta presedintelui Lucinschi, Bobutac a venit totusi in fata parlamentului pentru a-si

prezenta echipa si programul de guvernare. Cu doua ore inainte, lista nu era inca convenita

definitiv, unul din punctele in discutie fiind functia de ministru de Interne. Pe data de 22

noiembrie 1999, Bobutac a prezentat programul de guvernare si echipa, au urmat discursurile

reprezentantilor grupurilor parlamentare, dupa care deputatul PPCD Sergiu Burca a declarat ca

crestin-democratii nu vor vota guvernul Bobutac, intrucat au "rezerve destul de mari" fata de mai

multe persoane din cabinet. Pentru sustinerea acestuia s-au pronuntat doar 48 de deputati

comunisti si independenti.

In lista propusa de Valeriu Bobutac ministerele de forta erau reprezentate exclusiv de candidati

propusi de seful statului, iar portofoliile blocului social si economic erau impartite intre

presedintele Lucinschi si grupul parlamentar al comunistilor, celor din urma revenindu-le patru

portofolii, printre care si cel al ministrului Industriei si Energeticii. Acesta urma sa fie condus de

Vasili Iovv.

Pentru functia de ministru al Afacerilor Interne in cabinetul Bobutac a fost propus Vladimir

Iurcan, in pofida insistentelor lui Iurie Rosca de a-l numi in aceasta functie pe generalul Nicolae

Alexei. Valeriu Bobutac nu a mai acceptat pentru a doua oara numirea sa in functia de candidat

la postul de prim-ministru si a revenit ca ambasador la Moscova.

Episodul Voronin

La sfarsitul lunii noiembrie 1999 liderul comunistilor, Vladimir Voronin, dar si presedintele

Lucinschi, aveau intalniri dese cu liderul Blocului pro-prezidential, Dumitru Diacov. Se incerca

sa se ajunga la o intelegere privind investirea noului cabinet cu votul unei majoritati formate din

deputatii BpMDP, independenti si comunisti. Era negociat chiar un angajament prin care

semnatarii s-ar fi obligat sa asigure acoperire politica noului cabinet de ministri, ceea ce i-ar

permite sa activeze pana la alegerile parlamentare din anul 2002.

Diacov a conditionat, insa, participarea sa la formarea guvernului prin nominalizarea lui Ion

Sturza la functia de premier.

Plenara comunistilor din 29 noiembrie 1999 a decis inaintarea candidaturii lui Vladimir Voronin

in calitate de aspirant la functia de premier, lucru care s-a si intamplat a doua zi. Discutiile pe

marginea componentei echipei s-au purtat in principal intre cei 40 de deputati comunisti si cei 10

independenti. La 7 decembrie 1999 cabinetul Voronin cere votul de investire a parlamentului,

dar nu acumuleaza, exact ca in cazul lui Bobutac, decat 48 de voturi din cele 52 necesare. Pe lista

lui Voronin, pentru functiile de vicepremieri erau propusi Dumitru Braghis, pe atunci ministru

adjunct al Economiei si Reformelor, si deputatul comunist Valerian Cristea.

De data aceasta, crestin-democratii au anuntat din timp ca nu vor vota un guvern comunist.

Astfel, atitudinea principiala a PPCD fata de comunisti a zadarnicit incercarea de a instala un

guvern de extrema stanga.

La acel moment, presedintele Lucinschi putea sa dizolve parlamentul. Potrivit Constitutiei seful

statului are dreptul sa dizolve Parlamentul si sa fixeze data alegerilor parlamentare anticipate

dupa 45 de zile de la prima cerere de investitura sau in cazul in care Legislativul respinge de cel

putin doua ori componenta guvernului propusa de candidatul desemnat pentru functia de prim-

ministru. Pentru prima data dupa demiterea guvernului Sturza votul de investire a fost solicitat de

candidatul desemnat Valeriu Bobutac la 22 noiembrie 1999.

Episodul Casian

Urmatorul candidat desemnat pentru functia de premier urma sa fie Ion Casian, fost ministru al

Informaticii si Telecomunicatiilor in guvernele Sangheli si Ciubuc-1.

Crestin-democratii s-au aratat dispusi sa acorde sustinere lui Casian, totul urmand sa depinda de

capacitatea acestuia de a forma o echipa guvernamentala in stare sa obtina o majoritate sigura in

Legislativ. Casian, care urma sa fie desemnat pe data de 10 decembrie 1999, a declarat presei ca

nu va accepta functia pentru care este propus decat in cazul in care in Parlament va fi constituita

o majoritate care se va angaja sa acorde sustinere neconditionata noului guvern pentru cel putin

doi ani. Cea de a doua conditie formulata de Ion Casian era sa i se acorde o absoluta autonomie

in constiturea cabinetului de ministri.

Acesta a prezentat Biroului permanent al Parlamentului un proiect de acord de constituire a

majoritatii parlamentare, prin care formatiunile semnatare s-ar angaja sa convina asupra unei

candidaturi la functia de prim-ministru, sa renunte la delegarea candidatilor sai in guvern, sa

acorde suportul legal necesar realizarii programului de activitate al viitorului executiv si sa nu-i

inainteze motiune de cenzura pe intreaga perioada de activitate a actualului Parlament.

Proiectul, care nu rezista nici celei mai elementare analize juridice, era o tentativa de a schimba

regulile de formare a guvernului fara a modifica Constitutia si a fost respins de majoritatea

grupurilor parlamentare.

Episodul Braghis

Candidatura ministrului adjunct al Economiei si Reformelor, Dumitru Braghis, a fost ultima

posibilitate a parlamentului de a evita alegerile parlamentare anticipate.

In urma consultarilor purtate cu premierul desemnat presedintele PPCD a declarat ca va acorda

votul de incredere guvernului Braghis. In cadrul acestor negocieri premierul desemnat a dat

asigurari ca il va restabili pe Nicolae Alexei in organele de interne si in fruntea Departamentului

pentru combaterea crimei organizate si coruptiei si il va numi prim-viceministru de Interne.

Existau sanse mari ca Dumitru Braghis sa obtina votul de incredere al Legislativului la momentul

prezentarii, chiar daca nici PPCD, nici alte formatiuni din Parlament nu aveau o reprezentare

directa sau politica in noul guvern.

Cabinetul Braghis a primit votul de investitura pe data de 23 decembrie 1999. Dumitru Braghis

este nascut in anul 1957 in satul Gratiesti, raionul Criuleni. A absolvit Institutul politehnic din

Chisinau. Inginer-electrician. In perioada 1980-1981 - inginer-constructor la Uzina de tractoare

din Chisinau. 1981-1992 - functionar in diferite posturi eligibile in cadrul UTCL din URSS.

1987-1988 - instructor al CC al Partidului comunist din Moldova. 1988-1992 - prim-secretar al

Comitetului Central al Comsomolului din Moldova. 1992-1995 - director general adjunct al

firmei "Moldova-Exim". 1995-1997 - director general al Departamentului relatii economice

externe al Ministerului Economiei si Reformelor. 1997-1998 - ministru adjunct al Economiei si

Reformelor, director general al Departamentului relatii economice externe. 1998 pana la numirea

in functia de prim-ministru - prim adjunct al ministrului Economiei si Reformelor, director

general al Departamentului relatii economice externe.

Perspectiva restabilirii in functie a generalului Alexei nu a convenit fostilor parteneri de coalitie

a PPCD, Dumitru Diacov, Mircea Snegur si Alexandru Mosanu, care au adresat sefului statului

si primului ministru un apel prin care se opuneau numirii generalului Alexei in functiile de prim-

viceministru de Interne si de sef al DCCOC. Motivul e simplu - implicarea exponentilor acestor

grupari in afaceri murdare. Desi, la insistenta PPCD guvernul Braghis l-a restabilit in functie pe

generalul Alexei in functie, ulterior, acesta a fost din nou suspendat, sub presiunea gruparilor lui

Diacov si Snegur, care, la Biroul permanent al Parlamentului i-au cerut in mod ultimativ

ministrului de Interne, Vladimir Iurcan, sa asigure in timp de 24 de ore inlaturarea lui Alexei din

functiile pe care le detine, pana la prezentarea in instantele de judecata a dosarului intentat

impotriva acestuia de procurorului general, Mircea Iuga, mana dreapta a lui Dumitru Diacov.

Rezultatele obtinute de concurentii electorali la alegerile locale din 1999

Consiliile judetene si consiliul municipiului Chisinau:

Blocul comunistilor, agrarienilor si socialistilor a obtinut 405,063 de voturi - 33.26 %, castigand

un numar de 118 mandate respectiv 37.82 procente; Alianta Centrista din Moldova a obtinut 223

570 de voturi - 18.36 %, castigand un numar de 64 mandate respectiv 20.51 procente; Conventia

Democrata din Moldova a obtinut 149 078 de voturi - 24 %, castigand un numar de 42 mandate

respectiv 13.46 procente; Frontul Popular Crestin Democrat a obtinut 93 979 de voturi - 7.72 %,

castigand un numar de 24 mandate respectiv 7.69 procente; Partidul Fortelor Democratice a

obtinut 85 911 de voturi - 7.05 %, castigand un numar de 24 mandate respectiv 7.69 procente;

Uniunea social-democrata "Furnica-Speranta" a obtinut 69 150 de voturi - 5.68 %, castigand un

numar de 16 mandate respectiv 5.13 procente; Partidul National Liberal a obtinut 45 747 de

voturi - 3.76 %, castigand un numar de 11 mandate respectiv 3.53 procente.

Consiliile locale:

Blocul comunistilor, agrarienilor si socialistilor a obtinut 355,562 de voturi - 32.17 %, castigand

un numar de 2 235 mandate respectiv 36.61 procente; Alianta Centrista din Moldova a obtinut

204,756 de voturi - 18.53 %, castigand un numar de 1 214 mandate respectiv 19.89 procente;

Conventia Democrata din Moldova a obtinut 141,300 de voturi - 12.78 %, castigand un numar de

859 mandate respectiv 14.07 procente; Partidul Fortelor Democratice a obtinut 90,487 de voturi -

8.19 %, castigand un numar de 505 mandate respectiv 8.27 procente; Frontul Popular Crestin

Democrat a obtinut 68,604 de voturi - 6.21 %, castigand un numar de 341 mandate respectiv 5.59

procente; Uniunea social-democrata "Furnica-Speranta" a obtinut 54,536 de voturi - 4.93 %,

castigand un numar de 249 mandate respectiv 4.08 procente; Partidul National Liberal a obtinut

44,227 de voturi - 4.00 %, castigand un numar de 227 mandate respectiv 3.72 procente.

Primarii in municipii, orase si comune:

Blocul comunistilor, agrarienilor si socialistilor a castigat 124 de primarii; Alianta Centrista din

Moldova 93; Conventia Democrata din Moldova 87; Partidul Fortelor Democratice 51; Frontul

Popular Crestin Democrat 24; Uniunea social-democrata "Furnica-Speranta" 18; Partidul

National Liberal 21.

Email:

intelmedia@mail.md

Website:

www.intelmedia.8m.com

CRIZA ECONOMICA SI POLITICA

Retrospectiva economica a anului 1999

In ultimii zece ani nu a fost, probabil, un an mai contradictoriu, in plan economic, pentru Republica Moldova decat

1999, anul in care creditorii externi au taiat finantarea, dupa ce Parlamentul a respins legile privind privatizarea unor

intreprinderi vinicole si din industria tutunului. FMI si alti creditori externi au suspendat temporar finantarea si

relatiile cu Republica Moldova. Acesta a fost primul an in perioada postbelica, cand la putere s-au perindat trei

guverne, iar politicile economice s-au schimbat in functie de cel care tinea in mana sceptrul guvernarii.

1999 a fost anul in care au fost ratate sansele de a schimba crucial economia, a realiza marile privatizari. 1999 a fost,

de asemenea, anul in care s-au produs, poate, cele mai spectaculoase rasturnari de prognoze. Deficitul bugetar

depasise spre finele anului 5 %, desi se spera intr-o mentinere a lui la nivel de 2 %, iar produsul intern brut, cu o

descrestere de 4 %, "s-a ambitionat" sa rastoarne pronosticul Fondului Monetar International care sustinea ca PIB-ul

nu se va modifica comparativ cu 1998 sau va scadea cu 3 %. Inflatia a fost cea mai mare din ultimii cinci ani,

aproximativ 40 %, si a sfidat astfel prognozele optimiste de la inceput de an, cand se credea ca nu va depasi 13-15

%.

Leul moldovenesc s-a depreciat in 1999 cu circa 40 % si, ca urmare, a crescut pretul la benzina pe parcursul anului

cu 45 %. S-a redus pretul de vanzare-cumparare a pamantului, in particular pentru Chisinau de la 0,5 % pana la 0,3

%; Balti, Tighina (Bender) si Tiraspol - de la 0,3 pana la 0,15 % si pentru localitatile rurale - 0,02% si s-au majorat ,

de la 1 iulie, cu circa 19 % a tarifelor la energia electrica, cu circa 23 % la energia termica si cu 45,1 % la gazele

naturale.

Cat priveste afacerile, majoritatea companiilor din Republica Moldova au inregistrat o descrestere dura in activitatea

lor, in special in volumul de vanzari. Toate afacerile au simtit o lipsa de finantare externa, chiar daca pentru capitalul

circulant au fost disponibile fluxurile interne, nesemnificative. Ca rezultat al riscului crescand dupa criza financiara

din regiune si instabilitatea politica, in anul 1999 sistemul bancar local a majorat rata dobanzii efective si a fost

foarte precaut la creditarea afacerilor.

Au cazut bancile Vias, Guinea si Banca Internationala de Investitii si Dezvoltare Moldo-Bulgara. Cauza falimentului

a fost, practic, una si aceeasi, neonorarea obligatiunilor fata de clienti. Banca Nationala a retras autorizatiile bancilor

vizate privind desfasurarea activitatii financiare la 18 martie, 17 iunie si, respectiv, 4 noiembrie. BNM a numit

administratori in oficiile bancilor insolvabile.

La inceputul anului 1999 economia moldoveneasca se afla la un pas de incapacitatea de plata a datoriilor externe.

Lucrurile evoluau, financiar, din rau in mai rau. Republica Moldova si-a onorat totusi obligatiunile externe, si a

realizat performanta de a rascumpara la un pret foarte favorabil obligatiunile de stat in valoare de 140 milioane de

dolari cedate anterior concernului rus Gazprom in contul unor datorii. Acesta actiune poate fi considerata tranzactia

anului 1999 chiar daca nu este vorba de o afacere in sensul direct al cuvantului. Obligatiunile au fost rascumparate

de la concernul rus Gazprom contra a 47 milioane USD, cu sprijinul unei banci straine. In 1996 Republica Moldova

a transmis Gazprom-ului in scopul restructurarii datoriei obligtiuni de stat in valoare de 140 milioane de dolari SUA

pe o perioada de sapte ani, la o dobanda anuala de 7,5 %.

La 16 aprilie la Chisinau au fost semnate documentelor de fondare a intreprinderii mixte moldo-ruse de tip deschis

MoldovaGaz, in care Chisinaul detine 36 % din actiuni, Gazprom-ul - 50% plus o actiune, iar Tiraspolul 14 % din

actiuni. Ulterior, au fost emise de catre intreprinderea mixta moldo-rusa MoldovaGaz a unor actiuni in valoare de

peste 1,3 miliarde lei.

Anul economic 2000

Statistici - indicatori sociali economici

Cea mai mare realizare economica a anului trecut este deblocarea relatiilor cu organismele financiare internationale,

stopate in noiembrie 1999. Pentru a obtine reluarea relatiilor cu creditorii externi, Moldova a trebuit sa indeplineasca

doua conditii principale - sa voteze legile cu privire la privatizarea intreprinderilor din industria vinului si tutunului,

si sa adopte bugetul pe anul 2001 pana la 1 decembrie 2000.

Desi a ramas problematica pana in ultima clipa, prima conditie a fost indeplinita la 19 octombrie, cand Parlamentul a

adoptat cu 54 de voturi pentru si 36 impotriva pachetul de proiecte individuale privind privatizarea intreprinderilor

din industria vinului si cea a tutunului. Cea de-a doua conditie - votarea Legii Bugetului pe 2001 - a fost indeplinita

cu numai opt ore inainte de expirarea termenului limita.

Dupa ce Moldova si-a onorat obligatiunile asumate, Consiliul Director al FMI a aprobat un credit de 142 de

milioane USD pentru R. Moldova, iar Banca Mondiala - alocarea transei a doua de 20 mil USD din Creditul pentru

Ajustari Structurale precum si grantul Guvernului olandez de 10 mil USD, pe care tot BM il administreaza.

In conditiile in care pe parcursul anului Republica Moldova a fost lipsita de finantare externa, stabilitatea si chiar

aprecierea leului moldovenesc in raport cu dolarul SUA a fost o adevarata surpriza a anului. Desi la 1 februarie 2000

a fost atins cel mai inalt curs leu/dolar de la lansarea monedei nationale - 12.7178 lei pe dolar - anul 2000 a fost cel

mai stabil din ultimii trei ani. In noua luni, leul s-a depreciat nominal cu numai 5.4% in raport cu dolarul,

inregistrand insa o apreciere de 8.7% in termene reale. Numeroasele prognoze, facute inclusiv de oficialii de la

BNM, despre o eventuala devalorizare a leului in toamna nu s-au confirmat.

Tot din categoria rezultate pozitive ale anului intra si executarea Bugetului de Stat la venituri. Este pentru prima data

in ultimii cinci ani cand Moldova a obtinut venituri mai mari decat conta la inceput de an, inclusiv datorita

reesalonarii datoriei externe in suma de 12,8 mil USD, reducerii emisiunii hartiilor de valoare de stat cu circa 60 de

milioane de lei si intarzierii cu plata contributiei in valoare de 15 mil lei in proiecte sprijinite de Banca Mondiala.

Insa 65% din buget provin din taxele pe import si doar 10-15% constituie veniturile din economia reala, astfel ca o

conjunctura nefavorabila pe plan extern ar dinamita situatia financiara.

Un mare esec a fost insa amanarea pentru anul 2001 a scoaterii la licitatie a MoldTelecomului, dupa ce Chisinaul a

ratat incheierea in primavara 2000 a Memorandumului cu Fondul Monetar International. Guvernul spera sa acopere

cu veniturile obtinute in urma privatizarii Moldtelecomului deficitul bugetar pentru anul 2000, creat in urma stoparii

finatarii externe.

La inceputul lunii martie a fost oprita, fara nici un avertisment special, livrarea de gaze naturale catre practic toti

consumatorii pe motiv de neplata. A fost nevoie de mai multe saptamani pentru a restabili aprovizionarea cu gaze.

In primavara si vara Moldova a trecut prin cea mai cumplita seceta din ultimii cincizeci de ani. Ministerul

Agriculturii si Industriei de Prelucrare a estimat pierderile la 6 miliarde de lei, insa in cele din urma, culmea, recolta

a fost mai mare decat in 1999.

Pagubele aduse economiei de calamitati

In toamna anului 2000, in zilele de 27-28 noiembrie chiciura a deteriorat sute de kilometri de retele electrice si

telefonice si peste 550 de localitati au ramas fara lumina si legaturi telefonice. Pierderile au fost estimate la 250 de

milioane de lei. 76 de localitati din Republica Moldova afectate de calamitatile naturale din 26-27 noiembrie trecut,

dintre care 41 - din judetul Orhei si 35 - din judetul Soroca, nu au fost inca rebransate la retelele de energie electrica.

Inflatia

Rata inflatiei in luna ianuarie 2001 a constituit 1,2 %. In ianuarie 1997 si 1998, rata inflatiei a constituit 1,9 si,

respectiv, 1,3 %. In ianuarie 1999, inflatia a ajuns la 5,4 % ca urmarea a crizei financiare din toamna lui '98. In luna

decembrie 1999, rata inflatiei a constituit 5 %, in ianuarie 2000 - 2,9 %. Rata medie lunara a inflatiei in anul 2000 a

fost de 1,43 %, iar cea anuala - de 18,4 %. In ianuarie anul 2000, rata inflatiei a fost de 2,9 %.

Preturile la produsele alimentare au crescut in luna ianuarie cu jumatate de procent, iar la marfurile nealimentare si

la servicii - cu 0,8 %. S-au scumpit cu 9,8 % legumele, cu 6,2 % ouale, cu 2,4 % produsele lactate. Tarifele la

incalzire au crescut, in ansamblu pe republica, cu 6,9 %. In Chisinau, Orhei si Stefan Voda, acestea au crescut cu

14,9 %.

Somajul

Numarul somerilor conform estimarilor Biroului International al Muncii, a depasit cifra de 131 mii de persoane,

intre care 55,6 % sunt barbati, iar numarul persoanelor care sunt in somaj de mai mult de 12 ani constituie

aproximativ 60 %. Rata somajului pe anul respectiv constituie 7,8 %.

Populatia economic activa a constituit in anul 2000 doar 46,3 % din cele aproximativ 4,28 milioane de locuitori. In

perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2000 au fost inregistrati aproximativ 40,3 mii de someri.

Pe parcursul anului 1999 la oficiile fortei de munca au fost inregistrati aproximativ 57,8 mii de someri. In anul 2000

au fost disponibilizate 137,5 mii de persoane (19,1 % din numarul total de salariati), dintre care 11,8 mii in urma

reducerii statelor de personal. Restantele pentru ajutorul de somaj se estimeaza la 6,2 milioane de lei, indemnizatiile

nefiind platite din luna iulie 2000.

Indicatorul fondului locativ

In anul 2000, pretul fondului locativ din Chisinau s-a redus de aproximativ 2 ori in raport cu 1997 fiind inregistrat

nivelul cel mai redus din ultimii cinci ani. In anul 1997, pretul unui metru patrat de spatiu locativ varia, in Chisinau,

intre 250 si 270 USD. Anul trecut pretul unui metru patrat de spatiu locativ a variat intre aproximativ 150 USD - in

ianuarie, si aproximativ 120 USD - in decembrie ca urmare a devalorizarii monedei nationale, care din 1998 s-a

depreciat de aproape trei ori, in raport cu dolarul american.

Pretul apartamentelor s-a redus esential in 1998, dupa ce economia Republicii Moldova a fost puternic afectata de

criza economica din Federatia Rusa. Ieftinirea apartamentelor a determinat si reducerea in anul 2000 a pretului

caselor particulare din Chisinau.

Natalitatea

Indicii mortalitatii si morbiditatii materne si neonatale in Republica Moldova depasesc de cateva ori indicii

respectivi din majoritatea tarilor europene. In primele noua luni ale anului trecut indicii mortalitatii materne au

constituit 28,6 cazuri la 100 mii de nou-nascuti, fiind de 4 ori mai mari decat in tarile vest-europene.

Salariul mediu pe economie

In luna noiembrie 2000 salariul mediu pe economie a acoperit doar 50 % din valoarea cosului minim de consum.

Retributia medie a unui salariat a fost de 488,9 lei, in crestere cu 28 de lei fata de luna octombrie 2000. In 11 luni ale

anului 2000 retributia medie a unui angajat din economia nationala a constituit 388,8 lei, cu 33 % mai mult decat in

perioada similara a anului 1999.

Salariul mediu al profesorilor a constituit, in noiembrie 2000, 283 de lei, cu 15 lei mai putin decat in luna octombrie.

Medicii au fost retribuiti in medie cu 258,7 lei, cu 13 lei mai mult decat in luna precedenta, iar salariul mediu al

agricultorilor si silvicultorilor a constituit 446,6 lei sau cu 96 de lei mai mult decat in luna octombrie a aceluiasi an.

Salariul mediu al profesorilor a acoperit doar 30 % din valoarea cosului minim de consum, cel al medicilor - 26 %,

iar cel al agricultorilor si silvicultorilor - 40 %.

Salariile foarte mici din invatamant au determinat o situatie dramatica - parasirea locurilor de munca, pe parcursul

anului scolar 2000 - 2001, de catre aproximativ 900 de profesori din institutiile de invatamant preuniversitar. Cel

mai acut deficit de cadre didactice se inregistreaza in scolile din judetul Balti, unde din toamna anului 2000 si pana

in ianuarie curent au abandonat locurile de munca 239 de pedagogi. Alte 170 de cadre didactice din judetul Cahul si

din UTA Gagauz-Yeri au renuntat la slujbe situatie care convine gagauzilor ce tind sa descurajeze folosirea limbii

romane in zona. Colectivele pedagogice ale unor scoli din judetul Balti nu si-au primit salariile de 17 luni, iar in

scolile din judetul Soroca nu au fost platite salariile de 12 luni. Deficitul de cadre didactice pe republica constituie

aproximativ 2 mii 500 de locuri.

In schimb, desi bancile sunt falimentare, aici salariile au crescut astfel ca cel mai inalt nivel de salarizare, in luna

noiembrie, a fost inregistrat in sfera financiar-bancaraa, unde salariul mediu a constituit 2 213 lei, cu 389 de lei mai

mult decat in luna octombrie. La 1 decembrie 2000, restantele salariale in economia nationala se estimau la 477,8

milioane de lei. In pofida salariilor mici si a lipsurilor de tot felul fiecare al 9-lea locuitor al Republicii Moldova se

afla in posesia unor mijloace de transport, ceea ce reprezinta o rata destul de inalta totusi. In prezent in RM sunt

inmatriculate 440,6 mii de mijloace de transport, dintre care 311,7 mii sunt automobile.

Industria in 2000

Intreprinderile industriale din republica au fabricat in anul 2000 productie in valoare de peste 8,75 miliarde de lei,

ceea ce reprezinta o crestere de 2,3 % fata de indicii inregistrati in 1999. Peste 53 % din intreprinderile industriale

mari si mijlocii au inregistrat in anul 2000 cresteri ale volumului de productie. 30 % din fabrici au stationat sau au

activat in regim redus, generand pierderi, capacitatile de productie a majoritatii intreprinderilor fiind utilizate in

proportie de doar 40 %. Intreprinderile industriale, conform datelor Ministerului Industriei si Energeticii, au produs

in anul 2000 marfuri in valoare de 1,156 miliarde de lei, cu 7,9 % mai mult decat in 1999. Cele mai inalte ritmuri de

crestere a productiei industriale au fost inregistrate de catre intreprinderile "Moldagrotehnica" - 48 %,

"Moldovahidromas" - 58 %, "Giuvaier" - 24 %, "Nord-mobila" - 46 %, "Piele" - 44 %, iar intreprinderea "

Agurindcom" si-a majorat volumul de productie de 4 ori. Salariul mediu al angajatilor din sectorul industrial

constituie in prezent 618 lei si s-a majorat, comparativ cu anul precedent, cu 47 %. In anul 2000 volumul productiei

industriale, cu exceptia celei energetice, a crescut cu 21,2 % in raport cu anul 1999. In energetica, volumul

productiei industriale s-a diminuat cu 6 % in raport cu nivelul inregistrat in anul precedent. Diminuari ale volumelor

de productie s-au inregistrat in electroenergetica, in industria mobilei, a zaharului, carnii, tutunului si moraritului. Pe

parcursul anului 2000 144 agenti economici au initiat procedura de faliment, iar 68 de intreprinderi au fost declarate

falimentare.

Micile intreprinderi

La sfarsitul anului 2000, in republica activau peste 19,4 mii de intreprinderi mici, in crestere cu 3 mii 526 fata de

anul 1999. In conformitate cu Legea cu privire la sustinerea si protectia micului bussines, intreprinderi mici sunt

considerate toate intreprinderile cu un numar de pana la 75 de salariati. Cifra de afaceri a acestor agenti economici a

constituit, in anul 2000, 50 % din cifra totala de afaceri a intreprinderilor din Moldova, cu 5 puncte procentuale mai

mult decat in 1999.

Intreprinderile mici reprezinta 93 % din numarul total de agenti economici din Republica Moldova. In anul 1999

intreprinderile mici constituiau 81 % din numarul total de intreprinderi active din republica. In cadrul

intreprinderilor mici activeaza 28 % din numarul total de salariati din Moldova. In prezent in baza patentei de

intreprinzator activeaza peste 32 mii de agenti economici. Conform statisticilor, 60 % din Buget