ZiAS INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIE! PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

'"IH'II > ii iWWH in1

A sm , II, NK/-187 • •• M im C VM 22 AUGUST 11^0 PAGINI 2 LEI

wui— —.war^r mvrcasseai

U U TREBUIE CONFUNDATĂ CRITICA IN -DOMENIUL lOEiLOR Ş l A C Ţ l^ N iL O R POLITICECU M ATENTAT ÎMPOTRIVA SIGURANŢEI STATULUI

SfS[03C\TKLE LIBERK- Sxmi.mKATE POT FI

• d e a s a n a r e -- MOKAf A ŞI ECHILIBRARE

POLITICA-— Consideraţi , că sindicatele

pol rt^riiclpa ^laiâşa.aarei.siiuati- .cţ.ilin ţarăJ; ,_ ,; — ~Hb Lui,, sindicatelor este ma* .re,' după' părerea- mica, hu numai .ăi domeniul, ăsta.- Orice. ţară. li­beră, . p iic» economie liberă nu poate irSi fără organizaţii sindi­calo sonde-ş l responsabile»- Cu

j organizaţii!» sindicala pot să. fie 'eiesuenţe- "pozitive. în asanarea „moralii, <;u sînt. convins. . Un. sin- "dieaL,.şiînafcs -L este un. sindicat ‘ cinstii:,.adică' un sindicat carc a- p;iră nuawîi interesele-' profesio-:

’ naie aîe membrilor sâî, un sindi­cat: care îţi îndeplineşte rolul cu cinste şi nu încearcă să facă

■'incursiuni î« politică (şi mat ales în politică partizană) sau să se

' jkmaUformâ,' cura era înainte, îiţ-

; lr-« curea de transmisiuni. A la ; •nu/mai' era sindicat! Un- aseme- ; nea -sindicat cinstit; obiectiv, care i să ia în seamă şl greutăţile.-sala­riaţilor pe car» ît reprezintă ’ şt posibilităţii»-' întreprinderii ; cu J

- care e in discuţie - sau căreia îi '

dicâ' „P.'N.L. Aripa iînărit*, pen-' ttu noi e^o chestiune' depăşită. Nai am rezolvat-o, • s-a terminat, nu mai crcea~ă nici un fel' de

.probleme-pentru P. Liberal. Re­marc că terminologia asta de i,P.N.L. Aripa tînără* are- ce-

• Interviu cu dL Radu CÂMPEANU •

aparţine, un sindicat -echilibrat 'său .sindicate multiple dar libera— care îţi îndeplinesc ' âceasi:î misiuii^, consider că vor fi g>e- meiite şi de asanare- morală: şi de , ecjiiiibrare. politică în /Koaiâiiia de mîine. :

IN ISTORIE ; " iîNV-S-A."' Î N R E G I S T R A T .?NICIODATĂ UN DRUM SERIOS

; rr.-AL UNEI DISIDENŢE |— .. Ce .părere." aveţi despre aşa- )

.numita tU.sidenţă'din P.N.L., „A - * ripa tiniuâ“ ? ;- . ' ■ ,.L , <

- Aşa-zisa ^Aripă tînărăV-; a-

va de ridicul în ea, ascunde-în sp stele- et-dorinţa de confuzie, dorinţa de-ă face rău. Această di «denţă a , aşa-zi.şilor oameni tineri are ud caracter:foarte di- , ferit’ de ccea co trebuie să fie- o disidenţă. ' Pe parcursul istoriei* F. Liberal a cunoscut disidenţe ca toate , marile partide dia ‘ lu-

_ mea asţa, dar -o disidenţă se:; se­pară cîe neaică în momentul cînd nu mai c da acord cu părerile; exprimate de- ea sau cu acţiunile ei. Se desparte şi-şi face drumul et." JS adevărat că în istorie nu s-a ."înregistrat niciodată un drum-

serios al" 'tisiel." disidenţe.' "Toate disidenţei*» liberate n-au însem­nat himic îiv istoria acestei ţări, dar P.N.L. a continuat să însem­ne-ceva; Par, Independent de a- cest'lucru,* o: disidenţă se separă ca să-şi trăiască viaţa ei politi­că: Ori, ia ce, asistăm. noi aicit Mai ales \mul dintre- disidenţi, care-i cel. mai activ, nu face- de­cît- să atace P. Liberal, • nil face decît să-i calomnieze conducerea,

• sâ îi critice deciziile, acţiunile Sau politica, :,, la cart»,: de. altfel,

; participase t din -plin cind făcea' parte , din, -această Conducere. .Şi-atunci; evident că orice om cu •judecatăi vrea ~să'. apreciere exact despre-ce" e vorbă: • disidenţă e,

' 'SM-S: o manevră:venită din afa- -■Tă, ca 'sâ ■■• distrusă, partidul: sau -să-i 'diminueze audienţa Ia opi­nia'publică?" r ' ' i' -■■■"

— Consideraţi că aceşti, "efisi— Moniea- TRÎPON

. (ConiirţHare în pag-' Iî)

iS ltu u- iVi.c v.tlulul ile- aţacliri la '

ptr»<*an.ţ oi.-a, găzduit cargou;-- ro/itute în pâinile'.clarului • „A - • riu văi ui în libertate®, mă văd ne­voit vă solicit publicarea ;it!ini răspuns adresaţi; comandantului

: militar aî garnizoanei Cluj, cu*" pîiilui fesenist Văleanu —-Bădtiu

tyifeniierger, precum şl unora di!i'..re:cei care semnează cu.sit’â -

. in coloanele ziarului dv, ■, in.cep cu, comandantul militar -al garnizoanei Cluj, cu gradul de

. gssieral r** desigur — care a a -

. vuţ extraordinarul curaj de a a»

. conia im interviu, fără. a-fi ,de- , conspira numele, < nu mal puţin

curajosului reporter — politruc,. raiîiţar, .Marian V\, în realitate- . iuaior (numai) Vereşezem Marian.

— ca ‘ unul care. ara prezentat în faţa întregii ţări o poziţie ho- tăiîtă împotriva candidaţilor în alegeri a" fostei nomenclaturi şi a securiştUor, poziţie televizată şi

- Înregistrată ;<şl care poate fi con*. sultată şi verificată) odată cil s discutarea în- 6.P.W.N’.’ a legii e- lectorale',' nu era ‘ firesc ca' secu­ritatea at cărui „informator" e-

-ram să caute - : să sa răzbune: şi să-mi di viiigo „dosarul* cînd încă eram în funcţia,, ds preşedinte

■•G.P.U.W. V..*-.. S'.,.—- sau, df-că eram omul lor .nu

era normal ca securitatea să n*â , ferească de- asemea situaţie şt; să distrugă- ficeît, dosar contpromi*

, ţătorî'' ... .. ,~ dacă eram nmul securităţii.

. r.u era.normal'să fi obţinut.titlul de,dactor' in ştiinţe- îa timp legal

de '1—2 Junt de la şusţînorea. te- .?ei şi nu dupl 5 ani de-.luptă'a- '-i(îiiâ dujă îa special în. afara sianiţeloi- ţării împotriva, activiş­tilor şi securiştilor'care se împo-’ triveau cu: disperare? < 'Nu-.Vera normal ,âă fiu primit în ■ rîndurilc ceiorrmai buni- fii aî 'poporului (p.c.r.)? ,-:Nu era normal să fiu măcar, „recompensat* cu un post

. de Conducere plătit în activitatea mea profesională ? , : r ,

-:, — cred că - aţi transpirat mult, D-ie, General, 'să puteţi confecţio*

;: na . un .dosar r-: compromiţător. Cît mai' credibil, dar sînt convins că

■ împreună cu colaboratorii dv. ca- re probabil au mare experienţă

' Ui acest, domeniu, aţi reuşit, să -duceţi la bun sfîrşit.această mi­siune istorică, şi tovărăşească. Pe cînd.alte dosare şi alte învinuiri? Totuşi,: să ştiţi că nu sînt mulţu­mit cu numele conspirativ ales.

" Acesta 'putea "fi" mai' bina ICocslS Lasilo, că tot so poartă acum . ; .

itr: — dacă ştia sau bănuia cine sînt, cum de D-1 General coman­dant, acum fără nume, a accep-

- tai sa-mi desfăşor timp de 7- luni f uncţ i a d& preşedinte ţ l să stea la o juniâtate de pas în urma mea la primirea' şi plecarea din Cluj

W Dr.. Ocfavian C. BURACU. r . fost. preşedinio al- -C.r-S.N^ jud. =. CJjiî, fost preşedinte al C.P.U.N., : jud. iCluJ, fost candidat pentru ...... senat, fondator al Forumului

Independent Komâa

(Conlinuar» în paff. II) -,

• ANUNŢ IMPORTANT! ' -Toţi coiăţenil din miiniciitiul Cluj-Napoca, "caro an comptofal

adeziuni Ia F.S.N^ sînt invitaţi pentru a ridica legitiiaaţia d» «•eudiru, la sediul F.S.NV din H*dui Eroitor .nr. 2, zilnic. inire orele-, 9—13. şi 17—20, sîmbătă îutre orele 9—12, la caMtereic

. » şi r. (tr,839> ‘ , ;CONSiritfL DIRECTOR f !s ,N. CLUJ

COMUNICATLa cerfcrea cloclornlninl, Pariidui do Unlimo Naţionala, a Ro-

wiltuior (AUR) invită membrii, sinipati/anţiţ şi Kusţintitorli a* ccsluid din judeţol Gluj la o intîlnirc-de*balcro privind ovo* loţia societăţi) româneşti nctunle. Cu acest prilej var fi clarifica­te o serie do aspccto legate do cureu» evenimentelor pnst-eieclo* rate din Rocaanla. contextul Internaţional aciua! si (Uuatia eerie* rală din Ţrnnsilrnnia.

fntiinirâa v a , avea lo<v wierenri, 23 august o.a» ■ orcl& 17, fn Sate i»ar» a. Casei do Cultură fl Slodeiilitor, cti participarea par** Inwcntatilor dU» cadrul ncestcl foimnţiuul politico. Do aserne-

^ problcmcie legate do comemorare» vlctisio- i ! » p -f*® »03" l>MI'at,lul ««fast d! DIctnluiuL dei k V X ^ ^ I v a n 5 *m at* Vicţiî weialo şi pa-; 4‘AÎÎTIHUL DE UNIUNE NAŢIONALA A ROIVÎ/lNIiLOE (AUR)

• Direcţia generală 8' vămilor din Bomânia a fost anunţată do şeful :• vămii Negrii Vodă că, o - mologul bulgar l-ă ' transmis;că au fost introduse, următoarels restricţii pentru cetăţenii români: suspendarea micului trafic de- frontieră; turiştii în tranzit spre Turcia şî Grecia sînt, obligaţi să tranziteze teritoriul 'Bulgariei in 38 de ore' .şi fără dreptul de a poseda alimente din ţară; .cetă»

; ţenii români ce pctrec un sejur de 3 zile în Bulgaria pot sa-l e- fectufeze ' fură a introduce a ii - : mente din ţară. î ’

• Iri ziua de 21 "august 1950, în jurul orei 7,50, între staţia de cale; ferată Ausustin şi Apaţa, sccţia • de circulaţie Braşov —• Sighişoara^ trenul rapid 24 —

- partea --a- Iî-3r- a- lovit în «linia curentă locomotiva de manevră

. Diesel , hidraulică GOI a staţiei -Augustin care se întorcea d® Ia haltă Ornienis. „Urmărilâ acci­dentului: rănirea mortală a me- crinicului !Tri C. Sorin şi a mocan t-

. cuiul ajutor de po locomotiva de manevră şî deraierea primului

.•vagon, d- după locomotivăţi ai Uenului 24, partea a Tl-a.

* Ija 20 august I9'it> muneito- ,.r»i de ja Antrepriza Areom .ÎCri*

« n Rog- au încetat lucrul' decla- rinci grevă generală. Motivul p^incipai a l. greve! esle faptul câ 'salariaţii' nu-şi pot procura.. ,de pe piaţa sovietică' bunuri de fo­losinţă îndelungată sau persona­lă, ' deoarece acestea nu le sînt: vînduţe deest pc bază de taloane; care sînt eliberate do autorităţi; numai cetăţenilor sovietici. Faţa de situaţia de.mai sus se solicită" p ’utia în 'valută convertibilă. în afară do aceasta mai sînt soli-- citate îmbunătăţiri aie condiţi- 'ilor de salarizare, muncă, masă, i locuit, "transport.ia.serviciu şi ia;

" plecarea în ţară, preaua şi fa c i- ’ lltăţl la convorbirile telefonicei cu ţara. . ;

. ARTA. LQISIK, UTILITATEGaleria. Arts», Loîsir, Utilitate,

prin reprezentantul său, criticul de artă Vasila Radu, vă invită la inaugurarea Galeriei, azi," lâ ora 13. Va fl-prezentată o interesan-’i tă expoziţie cu licitaţie: Pietorl

, francc/i dc origine română. .Pu-- blicul este rugat să vină pe El-dul Eroilor; nr. 34 pentru a participa la acest eveniment culturaL

VOCAŢIA COMERCIALA ;i A pOÎHÂNlLOR ( I )

TAXA: 15 DOLARI >Niciodată in isteric românii

n-au fost foarte buni comerci­anţi. Ciiiar dacă aşezarea geogra­fică a. României — la răscruce de drumuri .şi- civilizaţii —*■ l2-a ofe­rit şi ."ar. fi putut înlesni dezvol­tarea unor. facilităţi:;comerciale, caro să facă din această ţară uoa dintre plăcile turnante ale schira- .burilor.;dc măcfurl între centrul (npusul) Europei şl răsăritul ei, între nordul îndepărtat şi sudul exotic, cfintinuînd cu Orientul Apropiat ş l . Mijlociu. Este ade­vărat, au existat in istoric, cîteva moment» care au atestat o anu- aiâ vocaţie în acest scn3, deter­minată, întîi c)e loale, de evocata poziţie gcr».<ţraficfî, dar <el« sînt puncte iroiatc- care n-au reuşit să se leg*.-, într-o preocupare con­tinuă şi să orientez», populaţia •spre comerţ. Au venit peste- icţ- . cuilorii ţării fel de fe l dc-încer­cări, care ău.'risipit firavele al­cătuiri - şi relaţii comereialo sta­bilite cu alte zoiie ale Eiiropef.

Dac simţ<ii comercfial-a exista^ se pare, Întotdeauna la • locuitorii ‘ acestor -spaţii "ce înconjoară Sar- păţii şl S6 întind pînă îa. Dunăra şi Marea' Nrertgrti, .el izbucnind şi

-rnamfosUndii-se-cu pregnanţă us- ÎUitoare în aceste ultirae luni,

-cînd-tot românul s-a simţit liber să gîndească ,şî să facă cer doreş­te. în primul''rînd;ceea ce nu.'C®- " re un efort' deosebit,- dar aduce bani mulţi; Astfel*că rîvrtita pri- vatirarc, înscrisă ca punct esenţi- »î în propaganda tuturor, parti­delor politice înainte .şi după ă-

■ legerile"de. la 23 mai, menită să -.demonstreze-, caracterul democra-' tie a l ideologiilor partidelor reG-' pective, cuprinsă., evident, şi in programul guvernului, privatiza­rea văzută, pe drept -ciivînt, ca sciSuţie a (ie*leg'i.ii economiei' romăneşt! din nodul îticîiclţ al planificării centralizate, s-a mâ- , uifostat, apronpe îh exclusivitate, prin' înfiinţarea: a tot felul de chioşciiri şt - ciiîoşculeţs, baruri şi minibarurt tarabe insalubre în care se practică,, un comerţ particular. Care înseamnă, nu a • vinde - marfa • produsă - de priva*, tiaatul respectiv, mai 'bună decit ce sa găseşte în ; magazinele de stat, ci a revinde, *,cu preţ dubla sau triplu, pe aceea fabricată fa întreprinderile statului -— furată

•"dnsă. cu ajutorul gestionarilor, din depozitele. aceloraşi între­prinderi de stat Iar Parlamentul constată această stare de lucruri, . votează le g i,, şi comerţul priva­tizai cu produsele statului con­tinuă. Sau, dacă nu sa vînd prt>*

. dusa din. întreprinderile, .statului, atunci se:, aduc din străinătate mărfuri, ' cara. se îexpua în.' ma- eaziâdo particulare ţt fie vînd.

Vaier Chiorean®

fCenlîjinar® In pag. U)

PRECIZĂRI PRIVIND SELECŢIONAREA FORJEI DE M U N C Ă PENTRU R.F.G.

; Cu«l şl în ce condiţii pot lucra ectăţenil ro­m/ini î« slrăinătaio? Detalii In acest.sen$ furni­zează Ministerul Muncii şl Pioiccţîci Socialo- ca­ro oduct* la cunoştinţa tuturor celor interesaţi cS piuă în prezent s-a mcîioiat » convenţia J«- tro Guvernul României şi Guvernai Republicii Foderalo Germania privind trifiutorea d t perso­nal român de cătro iatrcprindc-rilo cu sediul ia România pentru a activa pe bază d » contracte U realizarea unor lueritri. atît in construcţii, cît şî in aJle domenii dc activitate. Selecţionarea şi recrutarea forţei do muncă se- face numai co­respunzător lucrărilor contractai* prin unităţile do profil ale . departamentelor economice. Minis­terului Muncii ţi Protecţiei Socialo revenindu-t doar aprobarea numărului do personal pentru ficcaro. departament cnre inclicio contract» do Iucrăd.in R.Ţ.G. Inîonnaţiiio privind numărul do muncitori şl structura de calificare sc- pot ob- ţino numai do ta unităţile- cSro- an contracte-de lucrări inclieiat©' şi do la departamentele econo­mice de resort. .

(Rompres)

COMUNICA'®

Fonuniil Democratic Anlilotalitar ®luj anunţă câ mitingul din data do 25 august so «miînn pentru o dată- caro sc va anunţa in timp ulU, (165P3)

ADEVÂRUL - IN LIBERTATE PAGINA t

DOLCAMAKA-o calc spre pacc

In sala Casei universitarilor, luni, 20 august, a avut loc con­certul formaţiei Dulcamara (Spa-

. nio). A fost un concert de mu­zică uşoară mai deosebit, avînd ca : mesaje, pacea, prietenia. Dul- camara (In spaniolă Inscrnnlnd dulce—amar, simbolizînd dulce­le şl amarul vieţii) are In compo­nenţă pe Arsham Eboglie (ch.), Francisco Rodrigucz (keyboards), Robcrto Sanchcz Argcnsola (ch. bass) şi Daniel Cirera (blockf 18- te), lor adăugîndu-li-se Bili Bon­ta? (dr.). Cei patru membri ai formaţiei cîntă împreună de mai bine de un an, vor să rămlnă îm­preună, iar turneul pe care II în­treprind prin mai multe oraşe din România, este primul lor tur­neu peste hotare. După atmosfe­ra din sală, şi un prim succes al grupului.

In piesele interpretate, s-au lă­sat descoperite antrenante rit­muri’ iberice, africane (excelent Bontaş la baterie, constant şi e- gal pe tot parcursul demersului

.muzical), sud-americane. Cînte- ce despre iubire, despre veselie, ca atribut al iubirii, cîntece des­pre adevăr şi dreptate, despre pace şi oameni. Atribute ale re­ligiei Baha’i.. Şi fiindcă Dulca- nara se face purtătoarea acestei religii, să ne oprim in cîteva cu­vinte asupra ei. Religia Baha’i este religie independentă, răspîn- dită In întreaga lume. In punctul central al învăţăturilor Baha’i, a căror baze . au fost puse de BahaVHah, se află Unitatea lui Dumnezeii, Unitatea ’ religiilor. Unitatea omenirii. . . Organizaţia

. mondială Baha’i este recunoscută la Naţiunile Unite ca Organizaţie nestatală, eu statut consultativ. Ea lucrează şi activează în mul­te domenii, cum ar fi Consiliul

' Economic şi-Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC) şi Fondul In­ternaţional. pentru Ajutorarea

• Copiilor (UNICEF). între prin­cipiile religiei, limbă universală, egalitate Intre bărbaţi şi femei, existenţa armoniei între religie şi ştiinţă, evitarea drogurilor şi a substanţelor toxice, căutarea in­dependentă â adevărului, castita­te şi fidelitate. .Pentru că .T oţi' oamenii au fost creaţi pentru ca; să netezească drumul pentru-o. civilizaţie în continuu " progres" . (Baha’u’llah).

’ ' ■ Demostenc ŞOFRON

ACTIVITATE

SINDICALĂAstăzi, 22 august, precum şi în

următoarele două zile, de la ore­le 17, In sala dc şedinţe a pri­măriei (B-dul Eroilor nr. 2), con­tinuă sesiunea de expuneri şi dezbateri pe teme de activitate sindicală. Această acţiune, la ca­re participă reprezentanţi din

parte» CJ\D.T. (Confederaţia Franceză Democratică a Muncii), cuprinde opt teme de dezbateri: 1. Legislaţie sindicală, codul

'muncii; 2. Egalitatea profesiona­lă bărbat—femeie; 3. Asistenţa socială (şomaj, ajutor social, pen­sie, boală, familie); 4. Funcţiona­rea internă a sindicatului; o. Ris­curile profesionale şi protecţia muncii; 6. Sindicalismul euro­pean; 7. Recalificarea şi pregăti­rea profesională; 8. Modificarea profilului şi reorientarea produc­ţiei şi reindustrializarca. (A.C.)

. . . . . , APEL

Doamna Maria -JDcmian face pe această cale un apel organizaţiei. Asklcpyos In vederea ajutorării soţului cu un cărucior pentru in-: ' valizi. Soţul doamnei, In vîrstă de 59 de ani, este imobilizat la

pat In urma unei intervenţii chi­rurgicale, avînd un picior ampu­tat, rana deschisă,- cauză .din care nu poate purta proteză., Familia locuieşte pe B-dul 22 Deccinbric 137, Bl. M 4, etaj X, op. 113.

Poşta redacţiei• G. Constantincscu: Aveţi

dreptate, dar aspectele vizate de dumneavoastră, au fost semnala­te In rubricile ziarului. Aşteptăm efectul! Interesantă propunerea de a sancţiona prin amenzi pe cei lipsiţi de bună-creşterel S-ar rea­liza un fond . . .

• N. Fechete (Turda): A exis­tat Intr-adevăr regiunea Rodna. Pentru a obţine date complete vă sfătuim să vă adresaţi Prefecturii Judeţene Bistriţa şi să consultaţi, dacă aveţi posibilitatea,' arhiva oraşului Năsăud.

• Elena Şoamă: Este adevărat că unii lucrători din comerţ uită de respectul datorat cumpărăto­rului, lucru urît, mai cu seamă cînd acesta este un om în vîrstă. Din păcate, este o „contravenţie" a celor care cred că pentru ei timpul stă pe loc, ce nu poate fi sancţionată, decît de propria lor conştiinţă.- • Emil Mitrea (Buru): Nu este nimic exagerat în ceea ce scrieţi, dar întrucît există Asociaţia ve­

teranilor de război (cu sediul în Cluj, str. Aviator Bădescu nr. 3),

> luaţi legătură cu dînşii pentru a ■impune aceste doleanţe ca drep­turi ce vi-se cuvin.

. • Ştefan Mălinaş: Livrările de televizoare se fac în limitele con­tractelor, dar asta riu este sino­nim cu satisfacerea cererilor.

" Procedura de înscriere la apara­tele color s-a anunţat încă tie la începutul anului (rir. 12 din 6 ia-

. riuarie a.c. ai ziarului nostru): Mai aveţi răbdare, că în mod si-

"gur.se vor depăşi aceste greutăţi şi livrările se vor derula într-un ritm mai alert.

• Emil Pop: ' Vă mulţumim pentru gîndurile bune, iar cei

\ care răspund de> liniştea noastră 'nu Uită să-şi facă datoria.; - I lavia SERGHIE

P.S.: Iubitoarelor de fotbal le aducem la cunoştinţă - că,; deocam­dată, clubul „U“ nu vâ înfiinţa echipă feminină, dar se pare că întreprinderea de-produse cos­metice „Farmec"’. îşi vâ reactiva echipa de fotbal feminin. Deci, aviz amatoarelor 1 ' ’ -

RĂSPUNS LA(Urmare din paj. I) -

a preşedintelui Ion Iliescu, la pa- răzile militare prilejuite de festi­vităţi desfăşurate în judeţ şi sâ mă invite, ca primă personalitate a judeţului, la masa festivă orga-

- nizată în aprilie a.c. în saloanele comandamentului militar?.

— pe scurt: cum de aţi accept tatj D-le General, să vă desfăşu-, raţi activitatea în judeţ sub co­manda unui preşedinte atît dc compromis ca mine? ' t ■ <

— în privinţa acuzaţiei că ta­tăl meu a fost legionar, deşi'ar trebui să vă dezbăraţi, totuşi, de metodele atît de cunoscute dv. , de a lega omul de dosarul fa-, miliei, răspunsul a fost dat în ul­timul număr din „Atlas — Clu­jul liber", din care rezultă că ta­tăl meu a fost toată viaţa naţio- nal-ţărănist, printre altele depu­ta te i senator, şi a fost condam­nat : politic pentru această activi­tate aşa cum rezultă din sentinţa nr. 1092/1949.. — tot despre dosare. Dacă tot

, le-aţi- găsit, deşi s-a susţinut ’ timp de 8 luni că dosarele infor­matorilor nu au fost, nu sînt sau aii fost distruse, este de datoria dv. să publicaţi acum aceste lis­te pe care toţi cetăţenii Clujului doresc atît de mult să le cunoas­că^ Aţi"face, în sfîrşit, un act demn de toată lauda, fapt pen­tru care vă aduc mulţumirile me­le încă de pe acum.- ,

Cuplului V ă lea n u -----BădăuWittenberger nu doresc dacît sâ le amintesc că nu am de gînd să intru într-o polemică publică cu • un piersonaj cu cazier judiciar şi potenţial client al codului penal prin atribuirea de titluri necuve­nite (Văleanu),' sau' cu dl. Bădău —Wittenberger care, prin func­ţia de conducere „a F.S.N. local şi-a permis, printre altele, să îm ­proaşte cu noroi, în public, pe propriul lor preşedinte şi sena­

t o r . . . Apropo, totuşi, pe dl. Pop Ioan, căruia nu-i contest ca­lităţile profesionale, i-am desti­tuit — nedemocratic după dv. __fi in funcţia de primar al Clujului nu pentru că nu am fost con­sultat, ci pentru sfidarea politi­că de care a dat dovadă C.F.S.N. Cluj de a promova într-o aseme­nea funcţie tocmai pe cel care in zilele Revoluţiei din Decembrie era, nici mal mult nici mai puţin, secretar al comitetului munici­pal p.c.r.ll A relua după 8 lunio problemă atît de compromiţă­toare pentru F.S.N. mi se pare simptomatică pentru demonstra­rea reinstalării Ia conducerea a- cestei formaţiuni politice a unui grup de esenţă tipic comunistă!

In încheiere trebuie să deza- vuez total faptul că ziarul „Ade­vărul în libertate* — ziar inde­pendent — expresie a opiniei publice din judeţul Gluj, găzdu­ieşte numeroase articole cu a- tacuri nedemne la persoană, ati­tudine binevoitoare care este in­tim corelată cu numirea şi con­testarea vehementă â d-lui Gri­gore Zanc în funcţia de prefect al Judeţului. Avînd în vedere că toate aceste atacuri pe care le voi deferi, justiţiei, au fost prezenta­te numai pe prima pagină a zia­rului şl în chenar, pentru a do­vedi imparţialitatea dv. vă rog să asiguraţi aceleaşi condiţii de publicare şi pentru acest prim şi ultim răspuns al meu. Nu de alta, dar în ultimul timp tot ceea ce ara trimis spre publicare zia­rului dv. şi-a găsit locul în pagi­na 3—4 Sau în nici una . din ele, lăsîrit pagina 1 pentru cei care şi-au declarat deschis sau voalat adeziunea la actuala putere loca­lă sau centrală.. Nota redacţiei.- , Precizăm, că semnatarul interviului „Armata rămîne credincioasă revoluţiei. şi porului- din nr. 180 al ziarului nostru, V. Marian, nu este ace-' eaşi persoană cu maiorul Marian Vereşezan, care nu are nici o contribuţie lă elaborarea textului respectiv.

VOCAţIA COMERCIALĂ A RUMÂNILOR (I)

(Urmare din pag. I)

dar cu ce preţ! O pereche de pantofi de. damă, de exemplu, costă 2,400 sau 2.200 lei, adică atît cît de mare este salariul,u- riei profesoare sau inginere sta­giare pe o lună. Iar comerciantul privat spune că este un preţ ac­ceptabil. Cui îi pare accesibilă această sumă? Stagiarei respec­tive, (are ar vrea să poarte pan­

toful şi i-ar sta . bine pe pi­ciorul lung şi subţire, în nici un caz. Poate după 20 de ani, cînd ;

. .salariul îi va fi crescut, ajun-: gînd la dublul celui de azi, şi-ar putea permite, dar atunci kilogramele îngrămădite peste: corpul altădată subţire îi vor in- ţerzice să se..gtiidoască Ja aseme­nea modele de încălţăminte. '

Dar românul, devenit peste noapte comerciant cu veleităţi” internaţionale, -1 .găsit şl alte so­luţii d e ' îmbogăţire rapidă. Cu efort, desigur, dar ce contează cînd poţi să faci bani mulţi. Şi- aşa se întîmplă că unii dintre lo­cuitorii acestei ţări, oropsită zeci de ani, s-au gîndit că pot practica pe cont propriu schim­

b u r i de mărfuri cu alte ţări. Cei „care vînd în magazinele de stat1

ori lucrează în depozite au creato adevărată reţea de legături în­tre ei, plasîndu-şi mărfurile în aşa fel îneît portbagajele maşi­nilor cu • care pleacă în - „turism cultural" în ţările vecine sînt burduşite cu băuturi, textile din fire de bumbac, pantofi, sticlă­rie, şuruburi, cule, rulmenţi şi altele. Inventarul, foarte bogat, cuprinde aproximativ tot ce pro­duce industria românească. Ori­ce poate fi valorificat în Unga­ria, Bulgaria; Turcia etc. Parla­mentul a votat, iarăşi, o lege, comercianţii internaţionali ' îşi continuă nestingheriţi îndeletnici­rea. Pe unde trec la plecare şi înapoiere aceşti voiajori comer­ciali? Pe la frontieră, bineînţe­les. Unde sînt (de fapt,, nu sînt) cotrolaţi de vameşi. Care ar tre­

bui -sS -.se supună ■ legilor ■ ţării. Există comercianţi particulari care se: deplasează în- străinătate la fiecare sfîrşit de săptămînă. Şi se întorc cu alte mărfuri în fiecare săptămînă. Prfn aceleaşi

■puncte de frontieră. . Unde lu­crează aceeaşi vameşi. Care sint- supuşi legilor votate de Parlament Că nu le respectă, este evident. Ba, mai mult, unii dintre, ei nu numai că ignoră

. legile, dar îşi bat joc de ele, ins­tituind b taxă de 15 dolari pen­tru oricine vrea să treacă ne­controlat graniţa. Ce se 1 poate introduce astfel în ţară? Orice,

. de la blugi, - ţigări, aparatură e- lectronică, 'băuturi, pîhă la dro­guri şi arme. Cine pune capăt unui asemenea comerţ? O lege de care îşi b a t :joc foarte mulţi?

NU TREBUIE CONFUNDATĂ CRITICAf (Urmare din pa;, t)

4Îenţi ar fi sprijiniţi de F.S.N.?— Las cititorului să aleagă ca­

re este ipoteza posibilă, după ce am descris disidenţa asta, şi a- dauff că această disidenţă a găsit un sprijin foarte activ şi laudativ în toate ziarele F.S.N.-ului şi la Televiziunea Română.

— Care este rolul ».dv. efectiv îri Parlament? Ce v-a’ţi propus să realizaţi? . - ,Y - '

— Rolul nostru în Parlament este foarte -. îngreunat de faptul că, aşa cum ştiţi,'■ există această majoritate masivă a F.S.N. Deşi noi slntem o minoritate care par­ticipăm- intens- la toate discuţiile şi încercăm, pe cît posibil, facem toate eforturile să convingem, şj deseori reuşim,- unele' modificări pe texte' de proiecte .do legi, în sdnsul vederilor noastre — soco­tind efi sensul vederilor noastre, este sensul cel bun. In, ce pri­veşte Insă acţiunea legislativă propriu-zisă ne-am propus.- ca, de la sflrşitul lunii.,septembrie, să'depunem pe biroul Parlamen­tului, la Cameră şi,,1a Senat .pro­iecte de legi In legătură cu pro-

' prietatea ţărănească şi măsurile care trebuie luate' pentru ca H- ceastă proprietate ţărănească să

. fie productivă; o lege a prese:, un proiect de lege a televiziunii

' libere şi un proiect de privnti- ■are. Trebuie sublimat numaide-

cît decretul nr. j } in legătură cu privatizarea, ' pentru că nu face decît să inăijuyî iniţiativa privată, şi să fie înlocuit tre-nda-

, tă cu o-lege lar^ă, simplă - care să permită cu ad?v-ira; iniţiativa privată, şi nu numai • Jn foarte mici întreprinderi de se ricii,' nu numai în cîteva gogoşerii şi si­migerii, ci să se perm.tă foarte clar să se facă ■ comerţ, . să se facă uzine (evident, nu tizine foarte mari, că nu-i posibil!), dar să se treacă de lă domeniul ser­viciului la domeniul comerţului-

. şi la domeniul transformării mărfurilor. Adică,’ toată : gama productivă a economiei să fie deschisă privatizării, să se cre­eze sectorul privat alături de sectorul de stat actual, pe care guvernul încearcă să-l reformeze cu legea ultimă a regiilor auto­nome şi a întreprinderilor co-' merciale de stat, care; de fapt, n-au nici o legătură cu priva­tizarea şi urmăresc numai o re-' organizare a structurilor econo­mice existente.

— Consideraţi că este ncccsa- ră o cooperare intre partidele de

». opoziţie?— Inii parc bine că-mi puneţi

întrebarea asta. pentru'câ am şi început (şi voi continua, bineîn­ţeles) să piopun partidelor de o- poziţie o structură,de concentra-, re. adică o modalitate de con­tracte permanente şi de consul­

tări pe toate problemele mari şi . actuale care se pun astăzi Româ­

niei. O consultare între aceste partida de opoziţie la care eu aş dori să asociez şi GDS şi orice fel de partid care are o viziune; politică sau o concepţie ’ apro-,

-piaţă de,a noastră. Aceâstă struc­tură de concertare nu este nici fuziune, nu este nici formaţiune 'organizată- cu preşedinţi, ci un contact premanent între aceste formaţiuni, contact în cadrul că­ruia să se discute problemele mari şi grave, situaţiile care in­tervin şi eventual . poziţiile co-

. mune faţă de ele. Evident, asta-i numai propunerea mea, dar bă-

'nuiesp că/ceilalţi vor avea şi ei /propunerile lor: Să.vedem ce va

' ieşi. ' • . • ■ ■ .■ Y. ■ . . .1 -. y. . .

— Care este scopul : vizitei ■ pe care am- aflat că urmează să o

■ faceţi la Cluj? . .. . ,— Am fost .la Timişoara şi-am

. fost la Arad. A existat 6 peri­oadă postelectorală cai e va ' lua sfîrşit . peste o săptâ'riiînă, două.’ Va lua sfîrşit pentiu 'că intrăm Intr-0 fază de activitate • parla- mentară. do discutare' a unor

' Proiecte de legi care . presupun- că vor fi foarte importante, de

analiză şi de observaţii, de, cri­tică a acţiunilor guvernului ->i puterii, caro, după părerea noas-‘ tră, nu- slnt utile colectivităţii naţionale. Ori, pentru ca să a-- junrpm în acest stadiu, după ce-am tras o serie de concluzii fn, urma alegerilor şi-n urma situaţiei care s-a creat, înţele­

gem să reîntărim acuma organi­zaţiile P.N.L., să reintroducem metode noi de lucru înăuntrul lui şi cu ample deschideri către viitor, i Ori, toate aceste forme

; noi de organizare şi de elabora­re de idei în interiorul partidu­lui trebuie făcute prin comuni­carea pe care eu o voi face tu­turor organizaţiilor judeţene. A - ceastă călătorie a mea prin ţară este făcută' pentru a avea fără forme şi fără solemnităţi, ’ un dialog Intre noi. Adică ei să-mi pună întrebări, eu să le răspund, eu să le pun, la rîndul meu în­trebări, şi ei să-mi răspundă. Şi să ajungem la nişte concluzii. Şi, în funcţie de aceste concluzii care trebuie să fie, fără îndo­ială, reflexul realităţii pe care o trăim altăzi, vom organiza " un Forum ăl Ideilor' Liberale In ca­drul P.N.L.

— O ultimă intrebare, mai „dc suflet": ce nu ştie lumea des­pre Radu Câmpeanu? - • -

— O, cred că foarte multe'lu­cruri nu ştie despre mine. Sau multe lucruri le ştie greşit. De pildă, s-ar putea să se creadă că sînt. un om care n-am prea mult 'sentimentalism.' Sc spune că sînt un om foarte rece. Nu-i adevărat! E drept că am fost tot­deauna atras de . filosofia raţio­nal istă, de'cîrid aveam. 18 ani, de cînd l-am citit','j>e Descartes şi pe Leibniz, am 'fost Înclin»* totdeauna " către Judecata per­fect raţională, am fost pasionat fie logică. Şi am admirat întot­deauna la oamenii, pe care i-am

întîlnit puterea logicii şi clari­tatea expunerii ideilor, puterea

-de sinteză. Apreciez foarte mult puterea de sinteză la cineva. Dar asta-nu înseamnă câ nu sînt un sentimental. Mă critica cineva, a- cum de curînd, că îi povesteam c-am fost emoţionat de primirea

- pe care mi-au făcut-o vechii --prieteni • cind am-revenit în Ro­

mânia. îmi place foarte mult- curăţenia, după cum îmi place■ în raţionament adevărul,- sinte-. za, succesiunea de idei, logica şi

tot atît de mult îmi place în via­ţa intimă, personală, In -viaţa su­fletească, adevărul.-Detest min­ciuna!-Nu-mi place, cu toate că se spune că-n politică trebuie

, întotdeauna să minţi. E adevă- , rat, există un coeficient de min- "ciună şi-n politică, a .existat în­

totdeauna, dar cred că el tre­buie să fie puţin echilibrat şi' cu un simţ al moralei, al onestită­ţii, al trăsăturii de' caracter. Es-

’-te poate tocmai unul din -moti-■ veie care m-au făcut, împreună

cu toată conducerea P.N.L., să acţionăm aşa de rapid împotri­va dizidenţilor căre-au încălcat

- regialile morale ale partidului şi -ale politicii,, In general. Nu sîntun. poet,, sint lipsit, totalmente de talent poetic, totalmente, şi repet câ n-am talentul de a scrie. Dar .îmi place foarte mult să ci-

■ tesc literatură. Foarte mult. Insă rhărturisec că-mi place, cu mult mai mfilt sâ citesc istorie, filosofie politică şi filosofic ■ pur şi simpla ' L

PAGINA 3 — ADEVARUL - IN LIBERT ATB

: ICOANA Şl PICTURA MURALĂ — DOCUMENTE DE ISTORIE Şl ARTA ROiÂMEASCĂ

Istoria picturii bizantine şi postbizantine ne a- pars într-o nouă lumină. In special în ultimele de­cenii, datorită unor intense cercetări în acest do­meniu, a perfecţionării metodelor şi mijloacelor de cercetare, dar şi prin restaurarea ştiinţifică a pic­turilor murale şi a icoanelor. Pentru specialişti şi publicul larg pictura religioasă-este în ultima vre­me o atracţie, ca unul din domeniile cele mai ta-,, teresante, dar în acelaşi timp puţin cunoscute, _ ale istoriei artei medievale. Prin ineditul compoziţii­lor şi al stilizărilor, prin echilibrul şi rafinamentul cromatic, icoanele sau frescele, aparţinînd unor pictori din centre artistice importante sau unor meşteri populari, ne dezvăluie o lume puţin cunos­cută, cu un strălucit trecut. In Ţările Rom âne1 icoanele aveau un rol impor­

tant ca obiecte de cult, formînd în biserici iconos­tasele ce despărţesc altarul de naos. Decorau,, de; : asemenea, bogatele interipare ale palatelor princia-' re, ale reşedinţelor episcopale, locuinţele marii şi micii boierimi sau modestele caşe ale ţărănimii.

Transilvania, pe întregul său cuprins, '.conservă- un patrimoniu artisticei cultural românesc de o inestimabilă valoare, un adevărat tezaur pentru is­toria noastră naţională. .,Din Maramureş şi Bihor pînă în Ţara Bîrsel ori Secuime, din Cîmpia tran-; silvană şi valea Someşului în Hunedoara ori Măr-" ginimea Sibiului, din Ţara Făgăraşului în Munţii Apuseni, întîlneşti în cale, la tot pasul, monumen­tele istorice şi de artă românească, unele de o apre­ciabilă vechime. Cunoaşterea aprofundată a -face-""' puţurilor şi evoluţiei în timp a acestor monumen­te ridicate de români, în marea lor majoritate lă­caşuri de cult, precum şi a istoriei locale, este. întregită, na.o dată, de inscripţiile săpate.în piatră, , dăltuite în lemn o r i ,metale preţioase, pictate sau ' incizate în tencuiala, zidurilor, fiecare din' ele con-? stituind importante izvoare documentare.. Pictura murală şl icoanele, pe lingă valoarea artistică incontestabilă ce .atestă un anume nivel cultural, reprezintă, în sine şi valoroase surse do—, cumentare ale istoriei româneşti. Avem,nenumă­rate cazuri, cînd o icoană sau mai multe, datate , prin inscripţii ce menţionează donatori sau eveni­mente din epocă, ne atestă prezenţa în localităţi îa care azi nu se maî conservă biserici româneşti, e--. existenţa unor lăcaştirl de-cult aparţinînd celei mai, numeroase etnii din Transilvania. Merită să sub­liniem că cele mal vechi ansambluri de pictură mu-, ; rală ortodoxă din România se.află în Transilvania^ " aţa cum şi primul pictor român cunoscut, Teofil ., Zugravul, este atestat tot pe aceste meleaguri de , inscripţia frescei de Ia biserica din Strei Sîngeor- giu (jud. Hunedoara), datînd din 1313—1314. De a- \

- semenea, în sînul ambianţei’ culturale româneşti transilvănene îşi va face apariţia pictura murală exterioară, încă la începutul secolului al XV-Iea, . prcmergînd cu aproape un veac înfloritoarea evo- ' îuţie a frescei moldave de pe faţadele mănăstirilor bucovinene din epoca rareşiariă. .

Kvoluţia picturii .murale şî de icoane din Tran- -. -silvania este în permanentă legătură cu fenomenul artistic din ţările române extracarpatice. Miile de icoane pictate, pe lemn, pictura murală a bisericilor . de lemn sau de zid, confirmă nu numai • prin in­scripţii, dar şi stilistic,, procesul de progresivă uni-, ficare culturală şi artistică, ce trebuie înţeles ca definitoriu pentru devenirea noastră istorică.' Este semnificativ că după introducerea Reformei : în rîndul populaţiei maghiare şi germane, după

cum subliniază acad. Virgil Vătăşianu în Istoria ; artelor plastice în România, pictura transilvăneană a• secolului al XVII-lea este „reprezentată prevalent

de monumentele religioase româneşti, deoarece,ati­tudinea iconoclastă a confesiunilor reformate nu

. fusese, suficient compensată prin încurajarea unei - picturi cu conţinut profan*. : , .. * .' ‘ Secolul. al XVIII-lea este o adevărată explozie artistică românească, în Transilvania fiind cunos­cuţi,' datorită cercetărilor din ultimii ani, ce au ră­mas încă în bună parte inedite, aproape patru sute de pict6ri activi, ce decorează cu pictură murală şi icoane'bisericile rom ăneştide aici şi nu puţi ne' ca­zuri sînt acelea cînd artiştii circulă de o parte sau de' alta a Carpaţilor. în special în a doua jumăta­te a secolului £»1 XVIII-leâ; contribuţia artistică a

‘ transilvănenilor în Oltenia, Muntenia şi Moldova este remarcabilă. Ansamblurile de. pictură murală din-Transilvania, icoanele, unele de marc vechime,

* privite prin prisma transmiterii unor tehnici .ar-, haico,' a unor scheme iconografice tradiţionale, cu vechi rădăcini, prezintă un excepţional interes ar­tistic şl-documentar. 1 Cunoaşterea acestui tezaur

’ artistic reliefează ampla personalitate a „şcolilor de pictură de aici, din Transilvania, ce se impune ca un fenomen de'importanţă majoră în contextul culturii şi artei româneşti. •

JDr. -Marias PORUMB

A lecsan d ri v iz io n a ru lLa fel cum se întîmplă cu

majoritatea scriitorilor de no­torietate,- posteritatea lui Alec­sandri e încă controversată şi se ţine de marele act revoluţi­onar Săvîrşit în poezia noastră de urmaşul său, Eminescu. A - . lecsandri a rămas să deţină o importanţă mai mult istorică decît’ literară, dar această im­portanţă ni se pare din multe puncte de vedere şi astăzi co- _ pleşitoare. Căci Alecsandri es­te cu adevărat mare în opera sa de modelator al vieţii cul­turale de la noi, căreia, prin paşoptismul său luminat, îi dă­duse o anvergură menită să des­ferece toate izvoarele de viaţă ale culturii noastre, să fertili­zeze domenii cît, mai vaste de activitate. Opera lui Alecsandri ţine de global ita te, de impactul cu adevărat salutar pe care i- deile şi demersurile sale îl pro­voacă în spaţiul românesc. Ale­csandri ne apare astfel în chip firesc ca cel dintîi român care judecă literatura dhv interior, dezvoltînd acele genuri- prin care „ geniul naţional să fie cît mai bine pus în valoare. Direcţiile sale de acţiune s-au îndreptat astfel spre mlădie­rea şi armonizarea limbii, spre descoperirea tezaurului de gîn­duri şi sentimente a spiritului popular, spre întemeierea te­atrului românesc : şi a prozei noastre de observaţie. Detaşin.- du-se. de antecesori, 'Alecsandri ştie Să ridice apoi poezia ro­mânească>la o nouă treaptă de expresivitate. Doinele, MSrgS- ritărelcle şi Legendele -sale far­mecă pe contemporani, impri- mînd un nou suflu de sensibi­litate şi de percepţie a naturii. Abia astăzi ne dăm seama cît de rudimentară putuse fi coar­da patriotică pînă la el (abia Deşteaptă-te române), cit de necizelat . sentimentul ■ naturii Dacă a ridicat cineva • poezia1 peisagistică din stadiul de îna­poiere la viziunea emancipată a epocii moderne, acela a fost fără doar şi poate bardul de la Mirceşti. Pastelurile sale o- feră şl astăzi probe de adevă­rată poezie, de sensibilitate şi rafinament incantaforiu, muzi­cal, în care vibraţia romantică se armonizează atît de frumos cu limpiditatea clasică, atin- -

. gînd pe alocuri accente parna­siene ca în Pastel chinezcsc şi Mandarinul, în care se prefigu­

rează apariţia lui Macedonslci şi a altora: „O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină / Se stre- coară-n arabescuri prin pereţii fini de lac,/Prelungeşte colona- da-i pe-o fantastică grădină'Ce mirează flori de lotus în oglin­da unui lac". In altă parte es­te anticipat selenarismul lui E- minescu, vastitatea peisajului, viziunile catastrofice şi crepus­culare, alchimia materiei: Tăcutul miez-de-noapte. In ■ ‘

stele învălit; Stă-n lunca pudruită cu albă

promoroacă, Ţintind la luna plină din

cerul oţellt Doi ochi, oglinzi de ghiaţă, în

' care luna joacă. Copacii întind braţe uscate,

rugătoare,Şi. frunţi pe care iarna au pus

a ei cunună. Ei par în aşteptare să vadă

recea lună. . . -Alecsandri e întîiul nostru

rapsod naţional, întîiul poet ro ­mân care pătrunde în toate me­diile şi ţinuturile locuite de se­minţia latină orientală, întîiul care relevă frumuseţile şi ar­moniile limbii unui popor, sco- ţînd la iveală datinile, tradi­ţiile şi eresurile eposului nos­tru popular, vechimea şi con­tinuitatea lui în civilizaţia eu­ropeană. Cîntecul gintei latine, cu care poetul a cucerit laurii* unei mari recunoaşteri interna­ţionale la Montpellier, înscrie

. un alt titlu de glorie. în activi­tatea sa, ,1a fel ca-poemele Dumbrava Roşie şi Dan, căpi­tan de p la i,' volumele Ostaşii noştri şi Pasteluri, piesele Chi- riţa în, provincie. Despot Vodă şi Fîntîna Blanduziei, încerca-, rea de roman Dridri'sau proza de subtilă observaţie caracte­rologică din Călătorie In Afri­ca, Balta Albă sau Buclictiera din Florenţa. Vizionarismul său literar e strîns legat de' mili­tantismul său pe teren social- politic, prin idei şi'faptă. S-;a numărat printre primii boieri care i7a emancipat pe robii.ţi- gaitf, ă fost o prezenţă activă în evenimentele de la 1848, 1859, 1877, aducînd imense ser­vicii ţării şi poporului din care s-a ridicat, ceea ce ne face ca. la ,100 de ani de la moarte, să-l socotim . părtaş. la luptele şi aspiraţiile noastre de astăzL

Mircea POPACLASA A IX-A - LIMBA LATINA Şl GREACA

LA LICEUL „MiHAI EMINESCU"Necesitatea reintroducerii studi ilor clasice la nivelul învăţămîn-

tului preuniversitar este o proble mă acută, datorită neglijării şi reducerii la minimum a multor discipline umaniste. ' *

Hotărîrea luată de Ministerul Învăţămîntului şi Ştiinţei de a înfiinţa secţia de limba latină şi greacă la Liceul „Mihai . Emi-;, nescu“ trebuie salutată ca un act de cultură necesar, deoarece ab­solvenţii acesteia vor acoperi necesităţile nu numai pentru şcoli­le şî facultăţile din judeţul nostru, ci pentru un spaţiu mult mai larg, fiind singura de acest gen din Transilvania. Ne referim la pregătirea unor specialişti tn istoria veche, filosof ie, drept, teo­logie, ştiinţe naturale, medicină, pe baza unei mai solide culturi umaniste, de tradiţie în municipiul nostru.

Eugen MANAŞTUREANU

Jazz Costineşti *90(1)Ca unul ce am avut prilejul

de a fi prezent, din 1987, la : toate festivalurile de la Sibiu, scriind despre ele sau lulnd in­terviuri, voi aminti doar două aspecte, avînd însă caracter de­finitoriu. De cîţiva ani buni, ‘ aceiaşi oameni Inimoşi (Johnnv Răducanu, -Eugen Gondl, Mir­cea Tiberian, Andrei Colom- par. Cătălin Rotaru, Bill Bon­taş, Corncllu Stroe, Laurenţiu Butoi. Decebal Bădilă, Garbis Dedeian, Anca Parghel, Marius Popp), şi cam aceleaşi formaţii şi ansambluri (Gaio, Creativ. Vocal Jazz Quartet. Triptic. O- pus 4. Gaudcamus) apar pe sccnele noastre festivaliere. Al doilea aspect Ii are in vedere pe tineri. Festivalul slbian arc înscris in agendă un concurs al tinerilor, dar prea puţini confirmă şi prea puţini rămîn. Mai mult chiar, II pierdem şi pe cot pe care-t avem. Vă voi da două exemple. Bill Bontaş. şl Dccebal Bădilă vor fl din toamna aceasta studenţi la Hannovor Music Hoclischulc,

unde au intrat In urma exame­nelor de admitere.

Ce-a adus nou festivalul de la Costineşti? In primul rînd, multe şi notabile absenţe: Ma-

. rius Popp, Anca Parghel, Ilari Tavitian. Triptic-ul clujean. In sfera surprizelor se înscrie şi despărţirea lui Stroe de Tavi­tian, se pare definitivă, şi o- dată cu aceasta, desfiinţarea Crealiv-ulul constănţean. Doi, descompletarea Vocal Jazz Qu« artet-ului sibian, prin stabili­rea (In Belgia) a Iui Georce Da- vid. Trei, asta nu mai consti-

’ tuie o surpriză, rămînerea In urm ă' sub raportul dotării teh­nice.

Scara I. Joi, 9 august, a fost deschisă de ansamblul clujean Gaio condus de prof. Ştefan Vannai. Deschidere întreruptă, fluierată şl amlnată de cei ră­maşi afară, care au preferat. In virtutea unei democraţii rău înţelese, intrare liberă) Aran­jamentul superficial al staţiilor

(gazdele se fac vinovate de a- cest lucru) şi-a- pus amprenta asupra interpretării pieselor. Prlntr-un admirabil efort co­lectiv, Gaio, din rîndul cărora trebuie totuşi amintiţi Sergiu Moldovan, Pavel - Baciu, Radu Hanţig, Rudi Lazăr, a avut o evoluţie bună, mult aplaudată şi bisată de public. Prima sea­ră a fost tina a improvizaţiilor. A urmat Johnnv Răducanu. Un recital de 15 minute, Urmat de ■ un duo, cu Garbis Dedeian (sax), duo devenit trio, prin alăturarea lui Eugen Gondi (dr.), apoi cvartet, prin venirea lui Cătălin Rotaru (bassj. Apoi, la patru mîini, Johnnv şi Mir­cea Tiborian. lor adăugîndu-li-se Dan lonescu (chi.) cu alte cuvinte all stars (numai stele). Au încheiat prima seară, Dun- di Braşoveanu şi Andrei Co- lompar (Sibiu),, plus tînăra so­listă Teodora Popa (voc.) dia Iaşi.

Scara Il-a. vineri, 10 august, a început ca cea dintîi cu flu­ierături şi Isteriile celor do a- fară, greu potoliţi. Seara s-a desfăşurat sub semnul dialogu­lui tntre generaţii — Gondl,

: Rotaru, Adrian Tase. A urmat f Gaudcamus (Galaţi), avlndu-i

ca invtiaţi pe Garbis. Dedeian şi Eugen Gondi. Din nou Dundi Braşoveanu (ch.) şi Andrei Co- lompar (pian). Intr-un recital

i mai cuprinzător. A urmat ; Johnny Răducanu şi invitaţii

săi, Gondl, Dedeian, Decebal ’ Bădilă, Dorel Frăţilă (vioară), ‘ Mihai Iordache (blockflote),< Marius Dumitru (voce). Roland

Andrei (trombon). A doua sea­ră mult mai bună. mai plină de miez şi culoare, mai densă sub raportul stilurilor. In final, trio E.G.®. (Eugen Gondi, Gar­bis Dedeian, Cătălin Rotaru).

i Scara, a IlI-a, sîmbătă XI■ august a fost deschisă de Bela ' ICamocsa (voce şi ch.). A con­

tinuat cu trio-ul format din Dundi Braşoveanu, Bili Bontaş

, şl Andrei Golompar, trio ce a acompaniat Vocal Jazz Trio (Sibiu), în componenţa Nicolae lonescu, Marius Dumitru şl Gheorghe Costescu. Momentul serii şl al festivalului, C.S. 3, adică, Cornelia Stroe (dr). Io­nel Eftimle (sax tenor) şi Ma­rian Cucu (trompetă), trio c«

are toate şansele să se impu­nă. Piesa _ show, de rezistenţă. La mineriâlă, variaţiuni pe tema „Hei rup" şi avînd ca motto, Tatăl meu lucrează-n mină t E chirurg. Piesa şi in­terpretarea au ridicat publicul in picioare, piesă purificare, o purificare prin bîlcL

Seara a IV-a şi ultima, du­minică, 12 august, a debutat cu Laurenţiu liutoi Quartet,S-a mers apoi tot pe ideea for­maţiilor improvizate, un prim Quartet format din Bontaş, Frăţilă, Dom Budescii şi Re» mus Teodorescu, apoi un al doi­lea, din Mircea Tiberian, Tu- dorel Zaharescu, Dan lonescu, şi Dccebal Bădilă, cu care s-a şl „rupt“ firul din cauza sta­ţiilor mult sub cerinţele unui festival. Pe parcursul celor pa­tru zile, am mal spus, dotarea tehnică a lăsat de dorit Un fi­nal ratat şi o încercare de a mal salva ceva, cu Bili Bontaş şl Remus Tcodorcscu.

, . Dcmostcn* ŞOFRON

tâEVAm& s^sn immm

Aclol dc Ia 23 augusf .tM* fn viziunea unor participanţi <>îreeţi,

IULIU MANIU (VI)

Evenimentele actului inf.mec- ţional de la 23. august 1044 mi ou Întrerupt schimbul de mesa­je început cu atît mai mult eu cît din acel moment problemele deveneau stringente. Din sursa Partidului Naţional Ţărănesc, pînă acum citată,, rezultă - câ „după lovitura de stat, dl. mi* nistru de externe Gr. Niculeseu-

f Buzcşti telcgrafiază, la 23 au­gust 1944, împuternicire pentru d-nii Ştirbey-Vişdianu de a Semna imediat armistiţiul, Sa condiţiunile convenite la Cairo, cuprinzînd trei puncte de ame­liorare. (Termenul de 15 zile a- cordat nemţilor pentru retrage­re, uşurarea reparaţiurjpr ţi zonă liberii rezervată guvernului, scutita de;,ocupaţiune militară), t a 2)3 august, ambasadorul U.JB., S£,, JNovicov, declară -delegaţi­lor români: „Guvernul sovietic «sie gata a semna un armistiţiu cu ,- România pe baza eondiţiuni- ior oferite în aprilie, cu adăuga­rea celor trei puncte menţiona­te în telegrama Buzeşţi", i La 27 august 1944, dl. Cretzia- nu telegrafiază Ministerului i e ■ Externe următorul mesaj;. „1. S-a primit o telegramă din Cairo, în care se araiă că ar- mistiţiul urmează a fi semnat lâ Moscova de către dl. 'Melotov împreună cu ambasadorii brita­nic ţi 'american şi delegatul Ro^ mâniei. Sînt rugai coniunicâ" cele de mai sus ţi a stărui să se trimită delegatul Nostru cit'm ai curînd la Moscova.; " . y . '. ’

2. Precum vi s-a comunicat di- • rect,, emisarii au' îosţ inforreavi dc delegatul ysovieţit ică: '* -Guvernul sovietic este gata a încheia jtnnistiţiul 'pe'baza -coh- diţiunilor dia aprilie,- cu adăii- ‘ gifea celor trei puncte menţio­nate Jn telegrama 'dv.. nr. 2 din 23 august 11M4. Totuşi, această hotărîre a' guvernului- sovietic au devine definitivă decît după ce guvernele britanic şi aisteri- . can £e vor fi declarat de acord*. ' Greizianu. ' : •.

Cin lectura telegramelor. de mai sus rezultă ci-: - - ;j

1. Xa 19 martie 1044, aliaţii ce­reau Homâniei sâ capi tulesc fără condiţii. i

2. In urnia stăruinţelor depuse -: de către trimisul d-lui luliu Ma- niu, aliaţii stabilesc coridiţiuni de armistiţiu, iar la 13 aprilie 3944, -trimit'-textul prtîiminar al armistiţiului. '

3. Dl, Maniu începe ia 20 apri­lie 1944 riegocicrite j j i activează . pentru . îmbunătăţirea condiţiu- nilor iniţiale.

4. Aliaţii 'condiţionează la 31 mai 1944 orice discuţiune de ac­ceptarea armistiţiului, de către; ~dl. Maniu.

5. La 11 iunie 1944, dl. Maniu acceptă armistiţiul, solicită dela aliaţi ajutor pentru lovitura de' stat ţ i aşteaptă semnalul pentru: intrarea practică în acţiune.

6. Răspunsul intîrzic pică ln a treia decadă a lunii august, cînd . . .

7. Opoziţia, din proprie iniţia­tivă, trece’ la realizarea r.V.lur- uiirii. ’; 8. Primul guvern al 'României libere pune capăt războiului an-' tialiat şi acceptă armistiţiul tra­tat de dl. Mania.

In concluzie:■ a) Dl. luliu Maniu a depus îcontinuu ţi repetate stăruinţe pentru urgentarea loviturii de stat;

b) această lovitură a for.t fă­cut ă fără a sc aştepta semnalul dc la aliaţi;

c) condiţiunile în ca rc S-a în­cheiat armistiţiul sînt ccle nego­ciate de dl. Maniu, prin cmUarii d-sale de 1a Cairo; ţi, în sfîrşit;. d) ln Moscova, 'ateste condiţi .«ni au . suferit. anumite modifi­cări. -

Citirea acestor 'telegrame era absolut necesară, peiitru ca prin

. cunoaşterea lor, dv. - să puteţi combate cu argumente ţi piob’o calomniile ce se aruncă’ asupra noastră. ,

Prima acuzaţie ee ni se aduce este că cm inreput prea tir?.iu acţiunea noastră pentru ieşirea din- Axă. A doua este că nu’ am : fost destul de prevăzători în ceea ce priveşte fixarea condiţi-, noilor armistiţiului.

Din aceste telegram ese poate vedea că amîndouă aceste insi­nuări sînt neîntemeiate. \

Am precizat condiţiunile acţi­unii noastre. Am., prezentat-'a-' liaţilor uii plan '-precis do Hcţiu- n?,’ în care sa menţiona ca de­clanşarea loviturii in România nu depindea decit de un semnal din partea lor. Scopul acestei plan «ra dc a asigura o coordo­nare a acţiunii'militare a' Româ­niei, cu cea a. aliaţilor, pen ti,u ca aeeftia să postă trage astfel isa- isirauia de profit din , lovitura noastră de stat. IJe altfel, nece­sitatea . coordonat si accşior '-a'cţi-

- tini "militare fusese subliniată şi recunoscută în negocierii» pe ca­re le-am purtai cu., aliaţii.. ..

Prin acest plan de acţiune pe care I-am alcătuit de comun a - cord cu partidele participantei ia Blocul Naţional Î3enî0cratic, ca­re era pe cale de constituire, şe solicita, pis do o parte un ajutor militar minimal' din partea' alia­ţilor, cu concursul-cârtita trebuia să facem faţă forţelor - germane din România, cu rnâlt superioa­re forţelor noastre, iar'- pe de altă parte* se:-sublinia -neecsitatea sin­cronizării acţiunii’' noa-itre cu o

. ofensivă sovictică pe frontul românesc;:'^.... : ' ' ' ;

• : Accst plan a .fost .prezentat.a-’: liaţilor Ia 22 iunie 1344. Cu toateinsistenţele nonşti-s repetate, nu :-sxd: primit nici un răspuns pozi- . tiv,; timp; dc aproape două lu n i'- Aceasta era situaţia în cave ne găseam.; Din moment ee sincro­nizarea acţiunii româneşti cu • ofensivă sovietică era recunbscu-

’: tS ca p condiţie esenţială pentru ; reuştia, loviturii de stat, noi nu putem declanşa acţiunea Înainte de a fi fost ^informaţi" asupra datei Ia care urma să s e : produ­că acea ofensivă. A liaţii,, care

. erau sesizaţi dă planul nostru, ne-ar fi putut învinui că am <îe-

; clanşat acţiunoa fără â c e mai preocupa de,, coordonarea' el cu ofensiva sovietică ţi că le-am f i adus astfel prejudicii de ordin militar. Ar fi fost deci o inare greşeală de a începe ccţiurica, în lipsa unui semnal din' partea a- liaţilcr, cu atît mai mult cu cît• ni. se-răspunde :ă planul nostru este încă.In studiu. Noi na mo-, iam s i ne expunem la acuzaţi- unea ce s-a adus' generalului po­lonez Bor KomorovvSld, că a În­ceput acţiunea sa prematur fără a sc -prcocupa do a' o coordona cu ofensiva sovietică. Koi nu vroim ca lovitura noastră dc stat, în Joc sâ devină un titlu Jn favoarea poporului romîln, să se transforme Intr-un motiv de a- cuzaţiune , împotriva lui.

In aceste condiţiuni, de îndată ce s-a produs ofensiva sovietică pc frontul româncsc,- noi am con­siderat accastfi ofensivă drept un răspuns la planul nostru şt am declanşat acţiunea, fără a mai pierde nici un singur mo­ment.- Am dcclanşat-o pentru că condiţiunca-esenţială,' adică co- ordoriarea.acţiunii-noastre tti o- fensiva s6victicâ, fusese astfel realizată*1.. ■ , ■

Finalul'acestui document isto­ric conceput dc Iul iu Maniu îl vom publica tn episodul urmă tor. al serialului Nostru.-

Dr. Chcorglic lv. BOtttJA

CULTIVĂM--TOT CEEA GERecent, Cluj-Kapoca a avut ca oaspeteţo dolega- ’

pe franccză condusă de Jeari-Philippe Ac'kevmann - — preşedintele naţional al organizaţie) LA JBUNE GHAMBRE ECOîJOMIQUE FRANCA IKK.

S.L.S.: Stimate domnule preşediute, cc este Tîna­ra Cameră Economică?

J.PH..4.: Este o mişcare mondială de iin'-'rct,. re­partizată în 90 de ţări de pe-întreaga planetă. Mem­brii muncesc pentru progresul economic al oraşu­lui lor. Totalizează' peste o ‘ jumătate de milion de aderenţi grupaţi în La Jeune Cliambre Internatio­nale (J.€.I.) cu sediul central la Miam i'in Florida. Apărută in 1915, ea este prima organizaţie mondia­lă de form are'a tinerilor responsabili, pcrmiţlnd' •- fiecăruia să răspundă problemelor preiţwite şi de

1 perspectivă în simbioză cu preocupările locale, re­gionale, naţionale şi internaţionale, cu un simţ as-, cuţit al responsabilităţii civice şi umane, dincolo de orice ideologie partizaoă, de diferenţele rasiale, socialo, religioase. Este apolitică, şi arcligioăsă:: Ti­nerii pot să-şl exercite obligaţiile ce ţin de apar­tenenţa la uu partid sau-la un cult ,dnr în afarn activităţii' din- xHrtf»ra Cameră. . . Cultivăm tot ceea ce ne uneşte şl evităm tot ceca ce dezbină. ■

S.L.S.: Carx'Aint, io laşi, jcsfricjiilc şi exigenţele ee lc impuneţit. ■ > /•

J.Piî.A.: Singura restricţie este aceea a vîrstei. Limitele sînt ÎS—40 ani. Exigenţe?, Ataşament fun­damental faţă de Libertate, dreptul Ja opinie' res-" pectul rcciproe, responsabilitate. ;

S.î^-S.: Care a Iost (raseisl ţii scopul călătoriei • damiieaVcasfră prin lîoraănia? . .

XPH.A.: Ke-ăm oprit, fireşte, întîi Ia Bucureşti, unde am fost'primiţi,-pentru a ne expune intenţii­le, dc către domnul ministru cu problemele orien­tării economice, Eugen Dumărescu,-apoi îa Camera de comerţ -şi la Asociaţia llomâjiă de Marketing AJIOMAR. Ne-am întîlnit apoi eu tineri. Am fost primiţi apoi de prefecţii şi tinerii; oraşelor Piteşti, Heşit^, Timişoara. Urmează să. ajungem la Brâşov ş'i în. alte oraşe. Turneul nostru durează 15 zile. Scopul lui este crearea de Tinere Camere Economi­ce in 'România. Camerele Economice locale vor fi cuprinse în organizaţia mondială şi vor intra în e- cest circuit benefic pentru fiecare oraş. Ele vor fi i sprijinite incontestabil .timp de trei ani de Tînăra

Cameră Economică1 Franceză. ’ ; ' . i ‘S.L.S.: Cfţi:membri', sfat.'necesari p6nieu a irtJp-

meia o filială?. ‘J.l’ lI.A.: Minimum 20. Cifra maximă 'poate fieri-'

c ît Tokio are 3.000... . . . . .S.L.S.: Ce •" specialitate trebuie să aibă adercnţttl J.PH.A.: Orice. Pot fi şi numai absolvenţi de li­

ceu. Pentru optimizarea participării tinerilor I» viaţa oraşelor ar Ii foarte indicat Insă ca în Came­ra respecţivâ Să activeze şi tineri conducători, -de 'întreprindere,--tJecţie,' colectiv fete.. Oricum noi tri-i. mitem,'1 la cerere, materiale ‘documentar», şi iii func- ! ţie de cazul- concret ' facilităm perfecţionări. - şi schimb de e x p e r ie n ţă .;■ , . - . - • ./■ . . ■

S.L.S.: • Mi-aţî - oferit .on exemplar «li» revista dumneavoastră;:.- ilsie miniărol 82 din deec.Kshrie' '81. M-a- şocat faptul, că: pe copertă -seric wOaver- torc a l’Est“. .v ; v-;i .; J.Vlt.A.: Da. B Ste o revistă cu „conţinut, complex. -

Se numeşte .. ;,1j Ayenir". ' Deviza t-i ar-.putea f i , ,Voir plus- loinV.-- ■ .

S.I,.S.: Care sînt domeniile de acţiune':J.P11.A.:-Multiple,- eclectice şt adeseori, originale.-

Tînăra Cameră. Economică Locală urmăreşte „ame­liorarea vieţii oraşului”, dar proiectele trebuie să răspundă intereselor majorităţii aderenţilor. Acest interes poate varia dc Ia un an la altul, do la un. oraş la altul,’ o 'gamă variată penavţînd satisfacerea interesului fiecăruia; Proiecte ambiţioase sau mo­deste, pe termen lung sau cu realizare rapidă, pro­iecte de studii si proiecte de acţiune. Depinde' c*. propune fiecare. ’ "

— SX.S.: .CUc oraşe aa pânî acum în lume Tinere Camere E c o n o m i c e ? \, n m A : Zece mii.; S.Î .S.r Ce doriţi să gpaneţi în iinal? ^ J.rn .A .: Aş avea o rugăminte,' şi anume sS pu­

neţi la dispoziţia tinerilor cu intenţii serioase' in- form'aiii suplimentare din prospectele p e , care v i. le-am lă,-at şi să ie oferiţi ocazia tle a se decide da­că -vor aderă sau nu lă o Tinără Cameră Economică •Locală. •• .... '• ' ’ " . J .

Informai îi: ia Studioul de radio, teleEon S-CG-65 -.ţi 3-25-2J.' , ' :1 ;; '; v

/' ..... S .'L . SKVtANU

:x

„ M K M IH VIITORUL iW i i l f l !Bcccnt, Clujul i-a avut ca oas­

peţi pc doi reprezentanţi ai ora- ţsltti francez Nantes —- doamua BBIGEfTE BICJIE, sociolog, fi domnul PIÎÎEHE BICHE, delţgat

î regional al Agenţiei Franceze , i pentru Controlul Energiei.; Vizi- ta dsstinş.i!or mesageri a i Fran-

; ţel «ste urmarea snor iniţiative ' declanşate. încă din primăvara a-

eaJui 1989 şi amplificate după Bevoliiţia d>n Deccmbrie,, indeo- sehi Sn rirma contactelor reali- saîe Ia Claj ; de către doamna Cîiirisfisfte Rc-y, consilier muni­cipal Ia primăria din Nantes, -pi domnul Rlichcl. Gafcorit, din Scr- ^iclul dc Reiaţii Intcrnăţionale aîa celeiaşi primării. -' La solicitarea noastră, cei doi prieteni ai Clujului an avat a- ’ asabilitatca să răspundă cîtorva întrebări, in «xclusivitate Ttea~ tra „ADEVĂRUL IN UBERTA- TE“. . ./

*— Bun venit în România! Sîu- tefi pentru prima oară la C lu j. .

rierre Bichc: Intr-adevăr sîn- tem pentru prima dată în ţara dumneavoastră şi în oraşul cu care Mantes s-a înfrăţit nu de mult. Dorinţa noastră este , să continuăm îjî să aprofundam re­laţiile pe multiple planuri _ cu prietenii noştri din -Cluj, avînd evident prioritate aspectclc lega - te .de sociologie şi de energie, do­m enii'în caic noi lucrăm şi în care sîntem autorizaţi să reali­zăm, sperăm, utile schimburi de experienţă, să perfectăm noi con - tacte. Primăria din IJantes inten - ■ţionează să continue cooperarea cu Clujul, în mai multe domenii, îndeosebi în cercetarea ştiinţifi­că, informatică,' învăţumînt.

*— In cc măsură corespunde i- magitica pc care v-aţi format-o ,îţi' Franţa despro România cu «ca găsită aici?

Brigitte Bichc: Tot ce ştiam despre România aflasem în pr - mul rînd din ziare, din presă în general. Mi-am dat scama că este greu de Înţeles ce se în- tîmplu nici, doar printr-o^astfi ! de informare de la .distanţă. Nioi venind la faţa locului lucrurile riu par simple. Sîntem dispu-ii însă să încercăm pătrunderea Sn esenţa unor probleme pcntvii a le înţelege corect, iar Tomănii ne ajută .mult’ în acest sens, do­resc să comunice, să-şi faca cu­noscute probk-moîc cu. care . 1 sc

* confruuia. . -.

Pierre - Biche: Ceea ce ne-a . impresionat în mod deosebit es- . te extraordinara dorinţă a româ­

nilor de ’ a ştabili contacte,' ca- ’ pacitatea lor formidabilă de a

- fi gazde . . . Dar, tot atltv de-a-■ devărat este că românii' se con- *:

fruntâ cu mari dificultăţi în ’a- provizionarea ' de toate felui’iîe, '

■ pierzînd prea mult timp şi nu numai t im p ... Probleme par a •

" f i "şi în alte sectoare, lî-am vrea să intrăm în aspecte de ordin ,

> politic. Preferăm să facem poii- tică la noi «casă, îa Franţa v-. . . ,

% _ Mulţi ,^ecsagcri“ ai Itainâ- ; nioi au tăcut în.lunile din urmă - • politică in Franţa . . .' - Picrre Biche: E adevărat, nii

. mai departe evenimentele din iunie au ridicat uri mare semn''

’ de întrebare tn Franţa privind...Vaţiunca de a mai veni sau nu" : în "România. Acum, după cc to­

tuşi am venit aici şi am văzut ; despre ce este vorba,. ne ' vom Întoarce şi vom spune, în pri­mul rînd la Nantes, dar şi altor

- concetăţeni, că, indiferent de ce '

s-a întîmplat în iunie la Bucu­reşti, trebuie să ce vinii îri ecn- tinuâre aici, eă se menţină lega­turile cu Romănia., Brigitte Biche; Dacă democra­ţia franceză este mult mai veche

- decît cea pe care o clădiţi dum­neavoastră, am dori ca in mod simbolic, democraţia franceză să şe reconstruiască în diferite va­riante, pc baza tradiţiilor, şi a experienţei acumulate. ’Nu " şî poate spune că democraţia s-a

. terminat, de fapt, vreodată.’; S-au parcuis etape ale democrâţxei şi se vor mai parcurge încă şi al­te le .. . ■

— Fenomenul este general . . . Pirere Biche: Tocmai în acest

sens dorim sfi observăm lâ'.Giuj-. Napoca fenomenele legate de viaţă, de societate. In vederea dezvoltării corespunzătoare, în continuare, a relaţiilor statorni­cite de acum între oraşele 61uj- Wapoca' şi Nantes. Sîntem opti­mişti şi credem în viitorul aces-

i tor relaţii.,-'" ■ . 'Ennl LUCA

sm

•v„\; •. , -t -:

''si t&fy' &

. * : - v\ < - . V

rvA.-'U h s, 'tf-4 mirm:.

f/lGfNA 5 ADEVĂRUC = ÎN LIBERTATE

k ta lu l m$n m faluuenti?p3, cineva (cu c mic), stî.îd Îs

rtfdă ia „Sana*, anunţă că „Me­talul roşu" dă faliment Cine n-a taî;t de ^Metalul roşu'1 ? Una «in întreprinderile 'mari ale mu- «idpiului, cu expoi-t da utilaj l£ytii în: China, Polonia, BF.ÎÎ.S.S., jr Congo, Grecia.: Cu; toate acestea, cineva anunţă senten­ţios că „Metalul mşu“ dă fali­ment Mă încearcă 'un fior, Sn vremea din urmă aproape orice t posibil, . dar nu pot să cred an3 ca asta. ' gunosc oamenii de acolo, ştiu prin ce slalomuri au trecut pînă la Revoluţie ţi au rezistat şi mai ştiu că s-au aşezat tine în şuvoiul istoriei, pînă la urmă mă lămuresc că

şi falimentul „Metalului- roşu* es­te un zvon ca atîiea-altele. Cui foloseşte şi de ce se pun în cir­culaţie atîtea zvonuri, nu înţe­leg. Cei de la „Metalul roş*-»" nu turnai câ trăiesc mai bine ca a- tal trecut (au comenzi asigurate inclusiv pe anul 1991, au vîndut utilaje restante, se gospodăresc după voia lor. şj o fac cu înţelep­ciune), dar au închegat şi un co­lectiv din cei mai buni , specia- Jiţti ai întreprinderii, care elabo­rează, strategii de .organizare şi funcţionare cn bătaie lungă.'Cum s-ar zice, nu stau să le „pice pară mălăiaţă în -gura lu i' nâtăfleaţu'*. îţi pun «merii şi mintea îa „con­tribuţie*. _ Sâ . n u ; m ă . înţelegeţi greşit. Za . „Metalul, roşu* nil

c t t ~ ia ;'/n şi rikre! . Au. ţ! eî probleme de aprcvkio’iî-rc, ca tot omul dia ţara asta, âu .şi ei oile lor negre. ?' ;Cei care au „şo­mat* pină la Revoluţie, fiind bi­ne plătiţi de întreprinderi; profi-

’ iă şi acum de „spiritul de demo­craţie". 'I-au ţinut „tătucii" sub oblăduirea lor,' speră să1! ajute şi mai mult democraţia: Se înşea­lă. Scurtă le va fi fericirea, fi­indcă cei care elaborează noile strategii de organizare au îmbră­ţişat principiul: ,,Nu este de vină cel ce nu lucrează, ci fornia di, organizare care tolerează ţrfnto- rS*. Cu toate acestea, cei care e- îaboreâză astfel dc strategii; au de ce să se teamă. T.er>eşii' !>i reacţionarii vor i*cacţioria'-ca "a- tare. 4 • j , ; ". 4 , ' ....

Se frămîrităce]-de.la*?„Metalul roşu" şi riu se fiâmSntă în pagu­bă. Nu aşteaptă sâ fie dirijaţi, îndrumaţi, protejaţi. Îşi,fac .bi-

; rieîc cu mipa lor.-■ Aşteap'ăîînsă din partea guvernului precizarea; unor reguli de Joc. Bine stabili­te. Nu se poate trece de la eco­nomia dirijată, supercentralizată, la -economia de piaţa prin via „haos". Fiecare face ce vrea şi cînd vrea. Cuvernui < trebuie să înveţe pe toţi partenerii econo­mici, în egală măsură, ;că obliga-,

, ţSile, contractuale sînt sfinte, psţe primul pas spre oţ ctonondc care.4 spune că are. caracter de piaţg.. ‘

... - Ama- LIJBUŞAN •

§ !S ! !

& ***> ^

’ K> ' i M ţ l '

$ /îs»*'-'

\ r . v

' " S - 3 3 ? îv -X £ • * :

s l f i l t lS l l l l i

Serialul nostru

„VIOLUL - { c r o r is s n ; dc' m asă rii?)— lîoisnule doctor Surcel, ca­

re sînt implicaţiile inedicafe «îe wolulai? .-'..- - ’ ,;;;— Prin viol se înţelege, un ra­

port sexual efectuat fărâ încu­viinţare, -prin forţă sau înşelă­ciune. Agresiunea'sexuaîă reali­zată în familie între soţi, nu este considerată ’riol. 1 Caracterul ile-,

' gal al-actului , sexual respectiv 11 . stabileşte legiuitorul, ‘medicului revenindu-i doar rolul de & evi- *spa şi trata, consecinţele « - jresiunii sexuale. .— Care sînt aceste consecinţe?— Violul este un act brutal,

tiolent care atrage consecinţele ţi riscuri multiple. In primul’ rînd, violul reprezintă o, -agresiune psihologică, o experienţă emoţio­nală ce dezumanizează -victima şi-i induce sentimente'de vină ţl fiică, care pot persista mult timp ra un siness psihologic intens. Teama de-viaţa- sexuală şi de bnjfalitatca masculină poate per­sista la tinerele fete, gencrînd e stare nevrotică cu frigiditate, a- îiSudine ostilă faţă de sexul mas­culin, pervertiri sexuale cu les­bianism, cnanisra etc. In al doi­lea rînd, violul este şi o agresiu- ® fizică ce este urmată de !«-■ *uni trauroaticc la nivelul ■ cor­pului -şi a organelor genitale. Pe togă dezvirginare, la tinerele fe­te se pot produce rupturi nsari a!e vulvei şi vaginului,. însoţite oe hemoragii, infecţii şi care Tie- cesitfi. tratamente chirurgicale de. W'ffinţă. Cicatricile vaginale/iiî- terioare pot sta la baza durerilor « contactul sexual. '

~ AHe.nrmări? ■ ■ "•-7- In acelaşi timp ct ;«>1 s'*-

kuâ} realizat Sn' con'^ii>i'c ds viei creează riscul."apariţiei sarcinii şi' transmiterii bolilor venerice; cum sîat'. blenoragia,: sTfilifSifl; razitozele' vaginale,' Mal ’ . grâv este că un aet .«exuaj'efeetii’aţ th ® persoană' '•aecuhosctităţ-.«st*s\$r principala cale de transmitere *. bolir care ' îogrijoreâză lunsea «sodernă, SIDA.-' lată, deci/ c& in fata «nei suspiciuni de • viol, n*e- dicolui îi revine'<> mare respoa- sabilitate. - De aceeâj exainenal medical trebuie efectuat îri- pre­zenţa Amui martor, " cadru sani­tar, Într-un climat de linişte ca­re să ramimălizeze stressul psi­hologic şi sâ 'contribuie; ia'reali- earea sentimentului de salvare a victimei. Apoi, medicului 5.i -ţe-. vine sarcina de a evidenţia leziu­nile traumatice, de a recolta pro­be de laborator probatoare pen­tru viol şi'pentru boala trans- jnisibilă pe cale sexuală, Exame1 nul Medical este urmat de trata- Roentul leziunilor organelor- geni­tale şi a celor de pe restul cor­pului, de isăsuri pentru preveni­rea apariţiei unei sarcini1 şi a bo­lilor venerice şi nu Sn : ultimul rînd, pentru limitarea consecinţe­lor psihice. După $ase săptămîni se face un control al victimei pentru repetarea examinării per.- - tru blenoragie^ ■ sifilis şi pentru testarea unei eventuale sarcini, dar şî pentru, aprecierea- amelio­rării stării psihice. Ţ.

- t Beiaaştcne ŞOFRON

I W f

Cofetăi-ia Bocim*» (Calea -Flore^H) .ayea vinerii 10 awgust'IOSG, .52 feweSţi prSjHurî, suc Ja pahar ţâ ca­lea» dc asemenea rafîwri goale şi mai wJÎţi clienţi (în Sniagine),- veniţi cbi» degeaba, îngheţată,-hoi#-

- fcoasîe, ljiscic-iţi, pttMfcţi.şi al<e. protlsise. — lipsă! Foto: I. J,12SPU€)

MAI SfMT CONDICI? Şf UKBE ?Una -din• activităţile .de,muncă '■

*îc care mc izbim ilinîc'estb' hiu'n- î ca angajaţilor cunaerCiăîL D e‘îa

vînzătorii de ziare lă..;'. . ;j;'toate". ; produsele. ;

.Pestei:tot este nevoie de soliei- ' tudine, proi-nptituuirie şi omenie,

, Păcat t ă jiu peste tot se şi res- . pecia. -Oamenii încă riu pot'sau nu vor şă intre in p ie le a * de­

mocraţiei.,, - - • v,■ .-'B iJiiăoairS;.A lim entara'- ŞŢ..-:- ,;; ioc, ''de.’.pe' Calezi'. Floreşti,4 îp ' ' mă etr. ţtţeva; lun i, s-a schimbai

tot peiTOiialul. Nişte -doamne ’ amabile' şi interesate, ".de; Bîunca.• • jor au fost: înlocuitfe'^a: alte.

doareme^'De cînd s-a făcut’aţeas-. iă', schimbare;, respec t iva4 iin i tete <

. este în suferinţă,- din lipsa .mai

ales a mărfurilor raţionalizate cei arondaţi suferă şi întreabă.' J^ocţiitoarca şefei - de unitate răspunde clienţilor impertinent": ââţi’ telefon’ la dirccţie să Vadă ce proşti sînte(5, \sau;lâ' solicita^ rea condicii: condicile le-a luat

‘ ceanşescu, mergeţi ■ după ele. Chiar nu m oi4 sînt condici?- Sau nu4 se .găseşte ac 'de cojocid aces­tei categorii de lucrători comer-

1.'c i a l i ? ; vr. j

• ■ •■‘-/4;,-41. L isspu® "

INCER11.# Tranşee pentrfi apărarea suficlsiEui-■.;# Recuperarea miHorilor ' este irecuperabtii^- v r

Amnistie 'peatei igiwranfă şi iasoraiitate? *# lîc ce să clstigăs»,'cînd putem pierde? - Sa»î, de ce

impingă csîal căruţa in tec să e ts-agă?tr-o altă instituţie .. de ccroţir*?

N :tm

‘ ; Organizarea ; f i ; desfăşurarea '«'cţtânilcir de' ocroCire a' minori­lor ăre’ lâ 'bază Ijegea nr.' 3^976 pi-ecvim şi’ alte acte DOrmătive a- părute ulterior. " ;4’'r':, Creşterea delicvenţei în ' rîn- durile minorilor,4 'implicaţiile s&- ciale Jje acestui -fapt, debusola- rea unui mare' /itansâr; de copii impune -o abordare ‘ i»ai- largă,’ din diferite unghiuri, - a acestui fenomen. Cu toate că există «n cadru legai de ocrotire a tninc- rilor, problema acestora este de­parte de a fi rezolvată. Nici baza materială existentă, nici speciali­zarea tuturor cadrelor implica­te în acest important sector de „igienizare* socială, precum şi ariBontearea eforturilor lor nu corespund necesităţilor actuale. .

Dar să „atacăm" cîteva as­pecte ale temei aflate în discu­ţie cu ajutorul domnului profe­sor Mireoa Ştcfănesco, care -con­duce Centrul de prim ire'a mino­rilor Cluj. .

Centrul de primire a mino­rilor, a ,fost înfiinţat in 1970 prin, prevederijc: ..Legii in r .;3 . H o l

■ sau pînă la luarea,unei alte mă­suri in privinţa1 Jor.- - ■

~ € e categorii ide minori sînt .•■internaţi în centrul4 de primire?. 'Minorii care, Sn lipsă ‘pă-

■ -rihţilorj- au pot fi îngrijsţi-în,pro­pria familie _şi nici bu există .po­sibilitatea de a fi adăpostiţi îa alte familii : sau. de către alte

: persoane pînă îa luarea upei -mă- . suri dp ocrotire!; minorii în. virs-• tă ide pînă.la 14 ani care au săr

yirşit in. mod ;repetat -ţapic. pre­văzute de lege, sau au comis o singurâ«fapt& ce prezintă gravi­tate; copiii în vîrstă de peste H

„ani.4 care au fiăvîrşit fapte pre- .văzute de legeă penală ,şiipentni care Organele procuraturii; sauoi-gănele judecătoreşti au eehit Gomisiei judeţene pentru; ocroti­rea Minorilor internarea lor; mi­norii găsiţi- fără justificare In âîte localităţi decît în cele. de domiciliu; pînă - la predarea: lor. celor obligaţi îa -întreţinere.

— Menţionez, în primul i'îr2d, că 'media Internărilor a crescut

. la 20 ;-(cîte locuri aveam); la 30.primim isinori în vîrstă dc pes- In accste condiţii, he desi-urcăi» te trei ani pînă la trecerea în- . mai greu. 33in luna martie, mai

Asistăm în ultima vreme la o scamă de comportări deviante; Unii elevi ;nu-şi ’ respectă profe­sorii, tineri care .nu salută pe ■vlrstnici! Furturile, înşelăciunea,, tllhăriile, specula, ultrajul con­tra bunelor moravuri ce ţin lanţ. Mulţi oameni cinstiţi sînt atacaţi ţi buzunăriţi, supuşi la trata­mente înjositoare." Dispreţul faţă dc binjtiri, faţă dc munca noas- JM • **ins culmi îngrijorătoare. Ţi c* t*Jie cauciucurile dc la rea- >inăi ţi se ia tot ce-ai agonisit o '■iiţa întreagă.; Din păcate, aces­te fapte nu fee văd toate şi nici autorii lor nu ştim cum arată. Bacă citim insă liotăririlo jude­cătoreşti ni Se umple inima de tristeţe. Am în faţă sentinţa pe­nală nr. 751. Inculpatul este un tinăr de 30 ani, căsătorit şi are un copil de 4 ani; S-a dus.într-o ' scară la han . . . Wici atunci şi nici altădată n-a înţeles un ades vâr simplu; destinderea, rccree- roa nu sc realizează eu; ţuica şi vodca ilngă tine, ingerfnd/ pahar <lupă pal iar fără nici o noimă.

Turmentat de4-băutură, a 4tăiat cu cuţitul pe F.P., a insultat şi ame­ninţat poliţiştii.. •• ’ :- ■ v'-

Aducerea lui Sn instanţă a pus pe gînduri-Judecătorii; Soţia era In sală, copilul, cine ştie undei Despre inculpatul Ştefan 1\ s-au făcut investigaţii 'ample, ■ s-au

organele competente n-a'surprihs ; pe nimeni. »S.P. este bolnav de;

alcoolism . cronic pe fond psiho- ’ pat, avînd discernămlntul păs- ; trat.‘ ACeaistă afecţiune, se men­ţionează Sn sentinţă, este mai mult uri viciu decît boală, ’ Nu­mai după ce consumă cantităţi

PLEOOARSE PEHTRU KCEHTĂcules date amănunţite., Esţo in­coerent, nu păstrează un fir lo­gic în .expunere. Trebuie exami­nat cu grijă, a declarat preşedin­tele completului. ' -Aveţi, dreptate, domnule judecător, l-a comple­

ctat avocatul. .Simţim nevoia să ştii* daeă suferă de \'rco afecr

, tiune, dacă a săvirşit faptele .cu discernămînt. Int.otdcauhâ, .a subliniat preşedintele, calmul, luciditatea, răbdarea ou adus lu­mină, au înlăturat prejudecăţile. Actul jde constatare întoensit de

. excesive de alcool devine violent şi com itc. faple grave antisocia­

l e " . Intervenţia procurorului a j fost ferma; putem trata eu în­găduinţă infractorul care taie cu cuţitul pe cine întî)neşte-n cale,

. insultă şi ameninţă ■'autoritatea?' Nu, onorată instanţă. Ne obligă

: legea să pedepsim sever pe be-, , ţtvi, huligani, hoţi, tîlbari şi de-I vastatorii bunurilor publice.» I.o- , ; cui lor nu este între noi, . ci la j penitenciar. l>ram dat drumul> de atîtc-a pri .şl şi-au făcut de.

capî Tocmai cînd avem nevoie ds mai multă Jini.şte, produc cea mai mare dezordine. .

Bunătatea noastră a fost inter­pretată greşit,. au; considerat-o slăbiciune. Nu,. domnilor incul­paţi, avem deja o experienţă tris- iă şi nu mal putem li înşelaţi. Pe timpul dictaturii v-aţi bucu­rat dc mai multă atenţie deeit; os menii cinstiţi. Cînd sînteţi puşi în libertate, in loc: să vă aj>ueaţi de treabă bateţi .trotuarele,'"hoi­năriţi fără rost! Este" o stupidi­tate, un non sens să fin» înn-^iui- tori. - Stai 2 ani şi 4 luni în in­dii soare, .petre S.’, i-a. ordonat ju­decătoria. Faptele sînt grave. Ai înfrînt două comandamente ale legii penale. Sentinţa. a rămas definitivă. Redăm unul din pa­saje: ţuica şi vodca iţi întunecă mintea. • .Destinderea, • rec recrea,, ou alt spaţiu, Un înţeles nou. Cind îl vei pricepe, vei putea ti ăi altfel..' ’

Ion GJIMItClOllJ

ales, pînă ae4um avc-m 378 de in­ternări. Prin -Somisia judeţeană iree, a'niial, în- jur de 3200 d i cauze -a căror soluţionare riu es­te deloc Simplă. Cel mai .greu ss soluţionează cazusile^.deîicienţi-

j Ipr . (fizic, psihic sau/senzorM}' care au nevoie de b ingrijire spe^ . ciaîă; Aici ne sîlam într-un cerci licjos. Minorii din • această ca- : tegorie riu pot fi intematt .în u- ; niţăţîle de reeducare aparBnătoa- : re- Ministerului; Muncii .datorită ■■ deficienţei pe. .care. o au ţi nici | in unităţile pentru deficienţi dş- ; tbrita tulburărilor, de eoisporta-4 ment Pentru ei vor trebui în ^ -4 inţatex unităţi speciale, beocaro-

daiă. li internăm în şcoli ojut&- . toaie unde, însă, creează, p ro ­

bleme deosebite. ;• .: <— In central de primire, mi­norii - ‘ rămîn un timp limitat Practic, nu aveţi posibilitatea să urmăriţi- drumul îor pe o peri­oadă de .timp mai - îndelungată. Nu -are nimeni în vedere acest aspecţ?.- - ■ li.-;. : --- : ' [

ţ u cîţiva ''ani i n : firmă, ’e . xisîa o fişă:de urmărire.a minor rului, â măsv^ilpr stabilite pen^ tru •9^upera»af..l^.^ia$..ia^a>^ plinirea •virstei de :1S ani. A r f i deosebit • de util,- din punct de vedere sociologie,-4 , sâ se . urmă­rească efectiv dxuraul minpridiH şi în cîmpuî. mubcii. De fapt, &- ceasta revino şcolii pe Vcăfej i'un copil a abşolvit-o, precum şif O^ ficiul de asistenţă socială. ;Apoii în fnţreprinderile unde au fost angajaţi, aceştia ar s trebui_ pre­luaţi de psihologi şi integraţi tis colectivele de muncă. Problema este mai dificilă fiindcă faţă de ei se manifestă, de obicei, rezer­ve, şj, practic,- sînţ- mârgirali- zaţi, ceea ce îi împinge din nou la comiterea -;unor aete antiso­ciale..:' • ; - - -- ■ • ■ - . '

•— Mulţi copii se pare că vă sint foarte * cunoscuţi.. • - *.

— Da. Au mai trecut pe la noi, de două sau mai multe ori. Unii (din păcate, prea mulţi) din şcolile de reeducare ale Minis­terului Muncii au trecut în uni­tăţile d e . reeducare ale Minis­terului dc Interne - unde, efectiv, învaţă .exact ceea ce n-ar trebui. Aici se „specializează". Personal cunosc puţine cazuri de „ copii care să fi trecut prin astfel de şcoli şi să fie recuperaţi. Reinter- naţi la noi -comit acte de vio­lenţă şi, pînă la,urmă, ajung în penitenciare. Aceasta presu­pune • perfecţionarea întregului sistem -de recuperare,, prin iridir carea gradului de competncţă a netului educaţional, in primul rind.

• ••Ion.RUSIt

ADEVARUL - IN LIBERTATE-

QSEMNALW C U A D R E S A /Nevoia de adevăr şi dreptate mă determină să.a»

pelez Ia d-voastră în speranţa că astfel — poate — cei vizaţi vor fi nevoiţi, cel puţin, să privească a- devarui In faţă. Nu intenţionez să impresionez pe nimeni lanacntindu-mă, dar un om ajuns la virstă de 70 de ani şi care mai are amintiri nu prea feri­cite .rămase" din cel de-ai doilea război mondial, este normal să nu mai aibă forţa fizică necesară pentru a face faţă greutăţilor inerente întreţinerii unei gospodării. Vă veţi întreba, desigur — cum este şi firesc— care este noutatea cînd pînă acum nu am spus nimic deosebit, o viaţă obişnuită, la ţa­ră. Aşa ar fi dacă consolarea cu care mă obişnui­sem nu ar fi fost înlocuită cu speranţa unui ajutor — salvator pentru mine. Exista posibilitatea obţi­nerii' — cu. forme legale — a unei butelii pentru aragaz. Prioritate au avut locatarii blocurilor care nu deţineau butelii, apoi familiile cu o situaţie deo­sebită: cu mulţi copii, bătrîni, bolnavi.,.. Am îndrăznit şi eu să-mi fac cerere — încurajat de aprobările primite chiar şl de persoane fără probleme deosebite. Astfel, în 2 martie a.c., cu cererea vizată de către primarul comunei — ca o garanţie, o certificare a temeiniciei celor scrise de mine în cererea respectivă — am mers la Direcţia .Comercială a judeţului Ciuj, Dar cererea mea nici măcar nu a fost primită pentru înregistrare, la se­cretariat, motivlndu-se că nu se vor . mai repartiza butelii pentru aragaz pîiv'i la toamnă.

Aşa stînd lucrurile -n,!' fost 'nevoit ’să-mi plec capul r ta. faţa „Soartei". ;. i r'hiţîrid nodul amar al • i ghinionului. Stupoarea, ;iV;lignarea firească a venit acum, cînd;am afţat că Ia primărie s-a mai primit o listă cu aprobarea de. butelii,' pentru 4 persoane r-r care ştiu că şi-au făcut .cerere, după ce a mea fusese respinsă (una dintre cele 4 persoane intere- şîndu-se de, la mine cum anume trebuie să-şi scrie cererea, respectivă). ..Menţionez că, odată cu acea listă a „norocoşilor* (care, obiectiv vorbind în cu­noştinţă de cauză, numai „neajutoraţi" nu sînt — excepţie făcînd o singură persoană); s-a trimis de . la,Direcţia Comercială şi o adresă — pentru „stopa- , rea*' eventualelor cereri care vor mai apare. Inte­resantă este neconcordanţa care există între data

p a g in a 6

DIRECŢIA COMERCIALĂla care a fost înregistrată adresa respectivă (17.IV. 3990 cu nr. 2825) şi data primirii la primăria Po­ieni (13.VI.1990). Această „curiozitate* dă naştere unor întrebări fireşti: serviciul poştal are un ser­viciu atît de deplorabil? (există întîrzieri, dar nici chiar aşa); toamna la Direcţia Comercială'Cluj se situează calendaristic, în luna iunie? Sau pur şi simplu la D.C. Cluj „privatizarea" (bunului simţ) a ajuns la un asemenea grad de „perfecţionare* în- clt li se „flutură* în ochii oamenilor speranţa obţi­nerii — pe baze legale, la un preţ acceptabil — a buteliei pentru aragaz; cînd de fapt totul,,nu-i de­cît „o fata morgana*, apare şi dispare (aprobarea) şi de avut nu o au decît „privilegiaţii (cui?).

Aceasta este Iri .esenţă, durerea mea cea mai ma­re: totul n-a fost decît o amăgire şi „filiera* obţi­nerii unor lucruri de importanţă mai mare, rămîne aceeaşi, sau dimpotrivă „căile Domnului* sînt şi mal întortocheate? Nu-mi fac iluzii să pot obţine pe această cale produsul dorit dar, poate că totuşi atenţionîndu-i cu ajutorul d-voastră, se vor gîndi mal mult, în viitor, încercînd să nu se mai joace cu sentimentele oamenilor " care în naivitatea lor, de oameni de bună credinţă, fac greşeala să creadă, să spere. Dar oare, greşeala aceasta nu este justi­ficată prin însăşi legenda cu cutia Pandorei: omu­lui i-a riiai rămas- doar SPERANŢA. '. In speranţa că mă veţi înţelege şi ajuta, vă mul­ţumesc anticipat ' _ . ,

? XAZEA Aurel, Idealitatea Valea Drăganului nr. 43, comuna Poieni

P.S. întreprinderea „Peco* a stabilit, din ^4 august a .c, o modalitate mai corectă de distribuire a buteliilor. Dar această măsură nu este suficientă din mai multe motive: numărul buteiilor pe între­gul judeţ este mic comparativ, cu nevoile. Deci, Di­recţia Comercială trebuie să facă ceva pentru a a- duce şi distribui corect alte cîteva mii de butelii noi, iar apoi să se - găsească o soluţie mai bună pentru umplerea acestora. Prohlema fiind nu chiar simplu de rezolvat, o intervenţie a Prefecturii ju­deţului se impune. .-w .. ... .....

a p elu r i...:;':.n e r e c e p ţ io n a t e'• • In repetate rînduri- ara subli­niat necesitatea şi obligaţia res­

pectării măsurilor de prevenire a incendiilor, ca deosebire în

perioada recoltării cerealelor păioase şi a furajelor. Din păca­te,' apelurile noastre ■ n-au • fost recepţionate şl n-au: găsit, peste

'to t audienţa cuvenită. Mai sînt •factori de răspundere din : uni­tăţi agricole care continuă c • să ignore respectarea măsurilor P.S.I., abuzînd de practici dău­nătoare (cum ar fi aprinderea miriştilor, mai ales -în caz de se­cetă, focul nemaiputlnd fi' stă- pînit, ’ propagîndu-se cu: repezi­ciune.'şi m istuind.-tot-ce întîl- keşte în: cale). Spre exemplifica­re supunem atenţiei cîteva mos­tre semnificative.

• In ziua de 7 august, în Ju- 'cu, focul de pe miriştea incen­diată. s-a întins la plantaţia d« pint dia apropiere, mistuind, pu- ieţii de. pe o suprafaţă de 2 hec­tare: (miriştea a fost aprinsă de lucrătorii' de- la I.T.T. Apahida, care. ‘ recoltaseră cu puţin timp înainte paiele). j

• In ziua d e ’ 8 august, o per­soană 1 rămasă neidentificată

‘deocariidată a provocat un Incen­diu la depozitul ‘ de furaje, . al ’C.A!.P. Bădeşti, fiind arse 10.385 'kg.’ fîn şi 16.870 leg paie. .Ne pu­nem întrebarea: ce făcea paza Iri acel moment de noapte (ora 0 30) cînd a izbucnit incendiul?

• Un incendiu distrugător a izbucnit în ziua de 14 august, în jurul orei 10,45, la depozitul de furaje al fermei Huedin ri l.A.S. Baciu. Cauza? Un scurt-circuit la un cablu electric amplasat şi exploatat necorespunzător. Ur­marea? Distrugerea a două fîna- re carc conţineau circa 200 tone paie şi 11 tone fin. Noroc cu in­tervenţia promptă şi volumul u- riaş de muncă depus de pompi­erii militari din Huedin, anga­jaţii’ fermei şi unele mijloace mecanice furnizate de întreprin­deri din zonă, carc acţionînd nonstop pînă a doua zi, 15 au­gust, Ia orele 17. au salvat de la extinderea incendiului alte 4 şire şi un flnar.

■ Concluzia? Una singură: grijă permanentă • pentru respectarea regulilor p.s.i. Mai adăugăm: su­pravegherea modului d t joacă al copiilor şl responsabilitatea ce revine turiştilor de a face focul cu mare atenţie, supraveghin- du-{ permanent ’. __ Căpitan Llvltt CADAit

PRIN ORAŞ...Pui de o ici la „Aprozar**. Aş­

teptăm cu mult interes ziua în care „Aprozarul* din capătul din^spre cartierul Gheorgheni a străzii Pata va vinde pui de o zi din ouăle puse de multă vre­me la clocit în vitrină; Şefa uni­tăţii se va f i ' gîndit, • probabil, că vitrina fiind orientată • spre sud; şi avînd, deci, parte de o excepţională porţie de căldură, ouăle puse acolo se vor cloci singure. Altă explicaţie nu g ă -- sim deoarece nu credem că ar avea curajul să le pună în vîn-

'zare . . . . ■ h ■■■■.. ■De-a farmaciile. Cauţi un al-

gocalmin (miercuri,-15 august) în cartierul - Gheorgheni. -Punctul farmaceutic de pe str. Pata- — deschis pînă la ora 13,45; farma­cia de pe str. Detunata — în in­ventar; treci pînă în cartierul Vlaicu-Sud — farmacia deschisă pînă la ora i6 . . . Necazul este că -cetăţeanul îndurerat (la pro­priu şi la figurat) -nu cunoaşte

programele, de funcţionare v ale farmaciilor , şi bate drumurile degeaba.‘ Viteazul la volan. Miercuri, 15 august pe la ora 10,10 „viteazul* de la. volanul „Daciei* 1300 cu numărul 4-CJ-8798 a ţîşnit în mare viteză peste zebra de la Prefectură exact după ce pietonii primiseră verdele semaforului şl se angajaseră In traversare. Poate <11 mai- temperează poliţia pe acest „viteaz* al volanului care devine un veritabil pericol public.■ „Doamna" vînzătoare Ana Bo- boş de la cofetăria „Silvia* este atît de . „doamnă*, îneît nu, con­sideră necesar să ofere cumpără­torilor , sucurile . „Ia-ţi singu­ră". întrebată de- cc procedează aşa, răspunde „Du-le-n plata domnului!-N-ai treabă?!“. Că nu mai vine odată privatizarea Aş vrea să văd ce patron ar. ţine în serviciu o astfel de vîtjză- toare.- (I.C.).

IIAI CA ASTA-I BUNAt

VOI ŞTIŢI CINE ESTE T A T Ă L MEU?Obosit, ca după o noapte d e . . .

gardă cu „evenimente", dr. I.CJ, a mai avut puterea să ne poves­tească, în faţa unei cafeluţe a- ‘ burinde, cura a rămas „celebru* printre slujitorii lui Hipocrat.

Deşi terminase medicina’ la Cluj ca şef de promoţie, după..-, indicaţiile (ştim noi ale cui) a fost trimis la ţară. Acolo şi-a făcut. . . apostolatul 7 ani. ■ I-a piăcut şi munca şl oamenii.1

Auzind că se ţine concurs pen­tru secundariat, s-a prezentat la Cluj. Cind şi-a dat seama cine - sint candidaţii şi c e . . '. relaţii au,-' şi-a mai pierdut din speranţe. A ’ avut totuşi încredere în i . . stea­ua lui, în ceea ce a învăţat şi s-a prezentat. A luat lo cu l... doi. ■ Din peste o sută de candidaţi! •

A fost repartizat Ia Spitalul din Turda. Intre timp a început să intervină . . pilele. Tot de gardă era si In noaptea aceea cind, unul din mal marii spitalu­lui cu şira spinării d e . . . elastic, l-a „povăţuit":

j— Ar fi mai bine s& rămti în cadrul policlinicii . Pentru spita­lul nostru ar fl mal b u n ... să vină X . . , că tatăl său este ştab. . .

Altă dată 'a încercat să-i vîre p e . . . EÎt, pe un altul, care era ginerele u n e i... som ităţi.:;'

Cînd n-a mai rezistat, tîriărul medie a sărit ca u n . .. lup muş­cat d e . . . oaie:

— Dar voi ştiţi cine este tatăi meu?

Trăsnet şi fulgere! Şi linişte, multă linişte.

După cîţiva ani, cîhd toţi s-au convins de capacitatea profesio­nală a tînărului medic (între timp fusese promovat în funcţia de director), unul dintre cei care- au încercat... marca cu dege­tul, nu s-a lăsat pînă ce nu l-a întrebat, aşa pentru. . . sufletul său, pe doctor:

— Chiar, domnul director, cine este tatăl d-voastră? .

Precum un copil neştiutor, cel „Interpelata a răspuns:

— Tatăr meu este membru al G.C. (comitetul de conducere) al e.AP. d in . . . Călăţele. . .

Punct ţi fără de la . . . capăt! Gâ vremurile acelea de tristă a- mintire au apus. . .

Ion COKDOŞ

FLASHAEROPORTULUI CLUJ - ADMIRAŢIA MEA

Vă felicit pentru modul „exem­plar". şi pentru seriozitatea da care aţi dat dovadă.

Vă mulţumesc vouă mînuitori ai bagajelor de la Aeroport, pen­tru grija şi atenţia din cîmpul muncii şi aşa destul 'de arid.

Vă mulţumesc pentru după-ma- sa pierdută pe şi în Aerogara Ko- gălmceanu, de la orele 15,10 la 22,15.

,Vă mulţumesc, deoarece prin grija dv. am pierdut cazarea.

luptîndu-mă mai apoi ca un erou pentru un loc sub soare.

Vă mulţumesc pentru perfor­manţa de a-mi fi trimis valiza la Bucureşti—Băneasa In loc de Constanţa, miercuri. 8 august *90.

Păstrez ca o frumoasă aminti­re tichetul multiştampilat cu nu- măruUG5428 şi Propcrty Irregu- larity Report (P.I.R.), a câmi semnificaţie nu o mai traduc.

Vă mulţumesc !Demostene ŞOFRON

Curier juridic

SECTORUL PRIVAT $1 SALARIAŢII— Privitor la unele aspect»

referitoare la relaţiile dintre în­treprinderile particulare, şi sa­lariaţi, am adresat citeva între­bări d-lui Dumitru Păcurar, eco­nomist, şeful Camerei de muncă din cadrul Direcţiei judeţene a muncii şi protecţiei sociale. Deci, prima întrebare: ^

— Cum se- stabileşte salariul pentru angajaţii întreprinderilor înfiinţate în bara Decretului — Lege nr.54/1990?

— Salariul şi celelalte drepturi se stabilesc de piîrţi, fără a pu­tea: depăşi nivelul prevăzut de

' lege -f pentru salariaţii încadraţi în unităţi de stat în aceleaşi me­serii sau funcţii. Contractul de muncă va cuprinde clauze pentru toate măsurile de protecţie pre­văzute . de legislaţia muncii în vigoare,, inclusiv cele privind re­gimul de protecţie specială a muncii tinerilor şi femeilor.. — Vă rugăm să vă referiţi lâ

evidenţa contractelor şi a carne­telor de muncă,.

—r Evidenţa contractelor de mu­ncă. încheiate pentru fiecare uni­tate particulară în parte, se ţi­ne la Camera de muncă. Tot aici se păstrează carnetele de muncă ale patronilor, ale membrilor aso­ciaţi şi a celor cu activitate păr­

ţi cuiară autorizată. Persoanele care se încadrează pentru prima oară ih muncă la, o unitate din. sectorul privat sau nu au întocmite car­nete de muncă,. li se eliberează

astfel de documente de către Came­ra de : muncă. Pensionarii Înca­draţi la aceste unităţi .vor depune pe timpul executării, contractului de muncă carnetul de muncă! Timpul lucrat de persoanele în­cadrate cu contract de muncă lâ aceste unităţi se consideră vechi­me In muncă şi se include Iri cal­culul tuturor categoriilor de ve­chime hr raport'de care se sta­bilesc drepturi de personal în unităţile de stat .- Vechimea în specialitate este condiţionată de dovada - calificării persoanei în meseria sau funcţia respectivă conform legii. In situaţia în care salariaţii unităţilor, membri aso­ciaţi sau persoanele autorizate să desfăşoare o activitate indepen­dentă sînt încadraţi în muncă

- şi la unităţi de stat sau coopera­tiste, vechimea lor . în muncă şţ fn specialitate se va stabili avîn- du-se în vedere numai raporturi­le de muncă fixate cu unitatea de stat sau cooperatistă respec­tive. Carnetele de muncă ale a- cestora rămîn în păstrarea unităţilor de la care pro­vin. Celelalte persoane care-şi desfăşoară activitate în exclusivi­tate, în unităţi pariculare In cali­tate - de patron, membri asociaţi sau persoane autorizate 'să desfă­şoare o activitate indepndentă vor depune carnctele de muncă avînd toate operaţiunile efectu­ate la zi, cu menţiunea încetării

raporturilor de muncă cu unita­tea de stat sau cooperatistă de la care provin. •

— In ce-situaţii se poate des­face contractul de muncă?

— Contractul de muncă ai sal­ariatului din unităţile sectorului privat încheiat pe durată determi­nată încetează,-de regulă, la ex­pirarea • termenului prevăzut în contract In toate situaţiile.contr- actul de muncă poate înceta, de asemenea, prin acordul părţi­lor sau din iniţiativa linei părţi Salariatul care doreşte să înceteze contractul'de muncă are obligaţia să aducă aceasta la cunoştinţa unităţii cu cel puţin 15 zile înainte. Unitatea poate desface salariatului contractul individual de muncă pentru următoarele motive prevăzute, de Godul Mun­cii: reducerea activităţii, încăl­carea cu vinovăţie de către sala­riaţi a obligaţiilor asumate prin contractul de muncă, incompa­tibilitate cu ' funcţia deţinută." Desfacerea contractului de muncă

’ de către unitate poate avea loe după o notificare prealabilă depu­să la camera de muncă cu 15 zile lucrătoare înainte de luarea măsurii, afară de cazul cînd in­tervine incompatibilitatea cu func­ţia deţinută. Camera de muncă are, obligaţia 'd e a încunoştinţa pe salariaţi în termen de 5 zile lucrătoare de faptul că urmează a li se desface contractul de muncă. Contractul de muncă se consideră , desfăcut după 10 zile lucrătoare. Contractele de muncă ale salariaţilor nu pot fi desfă­cute din. iniţiativa patronului

In timpul, incapacităţii temporare de muncă în ; care primesc ajuto­are de asigurări sociale, în cai de graviditate, în timpul sarcinii şi lehuziei, în perioada de în­grijire a copilului bolnav în vî­rstă pînă la trei ani ori în_ co­ncediul plătit i pentru îngrijirea copilului pînă la un an. La des­facerea . contractului- de muncă pentru .motive neimputabile sa­lariatului, patronul- sau asimilaţii acestuia are obligaţia ca la înce- tarea raportului.-. de muncă să-l elibereze o scrisoare de recoman­dare. In cazul în care se declari falimentul unităţii respective,

contractele de muncă ale salaria­ţilor încetează de la data decla­rării falimentului. .. In cazul fu­ziunii, absorbţiei sau divizării u- nităţiii contractele de munci .sînt preluate de cel carc preii patrimoniul sau' o parte din pa­trimoniul unităţii., Fuziunea, ab­sorbţia sau divizarea nu consti­tuie ele însele un motiv de des-

. facere a contractului de munci In cazul în care încetează con­tractul de muncă sau se dcolan falimentul unităţii respectiva întreprinzătorii au obligaţia şi plătească la zi salariaţilor tosi< drepturile restante.

Ion BIS

ULEI DE KAPIŢA NU DOREŞTE NIMENI?,Po rafturile mai multor magazine Alimentara* din municipiul

Cluj au reapărut (sfi vezi şi să nu crezi!) pachetele de calea..- amcstec sau, cum i se spune mai pe româneşte, ncchczoL «Buni- tatca**, cu acelaşi preţ de 24 Iei, a „sosit1* rccent . (crezusem c-a Cost „îngropată**’odată cu odioşii...!) şi vînzătoarele afirmă e-« fost adusă la ccrerea populaţiei. Că, del „o ieftină, e destul de bună şi. dacă n-ana murit de ea pină a trăit Ceauşcsco, n-o sl murim nici de-acum inainte!” Aşa că . .4 orice comentarin U plus mi se pare do prisos.

Ia, neamule, nocheosolu*, pînă nu-i cumpără americanii!Nică T. PIHON

PAGINA 7 îÂDEVÂRUt = (M UBERTATE

: ANUNŢIa atenţia elevilor, pensionarilor şi celor ce vor sâ rea-

]izeze venituri suplimentare.**c 20 august, inceperecoitatul hameiului

li STAŢIUNEA DIDACTICA EXPERIMENTALA CLUJ. Calea floreşti 56. Muncă uşoară. Se plăteşte 3,50 lei/kg «editat Plata se face săptămînaL (1183)

GRUPUL DE ŞANTIERE DRUMURI Şl PODURI CLUJ-NAPOCA . V

Galea Dorobanţilor nr 131—135 ■ >■ •

jnradrpa ă, prin transfer sau Oficiul forţei de; muncă:• 5 MUNCITORI CONSTRUCTORI (pentru a urma

(coala tehnică de maiştri constructori în activitatea de (jnlicre. CONDIŢII; Legea nr. 6/1977 şi Legea nr. 12/1971, tu 'tata maximă de 30 ani)• 5 ABSOLVENŢI DE LICEU, co diplomă de baca­

laureat, cu vechime de 5 ani fn unităţi de construcţii, ptntro a urma curburile şcolii tehnice posUiccale (CON­DIŢII: Legea nr. 12'1971 şi _yîrsta maximă 30 ani)Informaţii Suplimentare la biroul personal, telefon

1-84-52. (1160) v : : v

ÎNTREPRINDEREA DE MEDICAMENTE „TERAPIA"

■ CLUJ-NAPOCA

Incad'eaiă. prin transfer-sau'repartizare de ;lâ Oficiul forţei de muncă: ’ - : . . . . . . . • •

• 2 ELECTROMECANICI AM<3 categoria 3—8 ?• 2 1 A CÂTUŞI MECANICI, caty-r.Şj i—S 'Programul de lucru este de 5 zile pe săptămlnă şi se

beneficiază de. grupa, a II-a de muncă. Relaţii siiplimen-' tare, zilnic, între orele 13—15, la Biroul personal-învă- ţâmînt-salarizare, B-dul Muncii nr. 10, telefon 4-70-88. 0170) : : .... .•

ŞANTIERUL CONSTRUCŢII-MONTAJ

din cadrul I.R.E.C. . .cu sediul în Cluj-Napoca, str. I. Măcelaru nr. 28 .,

angajează:' ' -. ■■ .• MUNCITORI NECALIFICAŢI, pentru Baza dc pro­

ducţie SomeşenL :Informaţii suplimentare la telefon 1-19-19, Intre orele

*—14. (1177) . : , . .

INSTITUTUL DE CERCETĂRI Şl PROIECTĂRI MINIERE PENTRU SUBSTANŢE NEMETAUFERE

CLUJ-NAPOCAstr. Tudor. Vladimirescu nr. 15—17

bfadrea2ă, de urgenţă; prin transfer sau repartiţie .de la Oficiul forţei de muncă: —

• 2 MECANICI AUTO, categ, 4—6. (1186) . :

I.C.SAP. CLUJ-NAPOCAstr. 6 Martie nr. 34, telefon '1-72-75

încadrează, conform Legii 12/1971: '• UN ECONOMIST pentru serviciul contabilitate• UN ECONOMIST PRINCIPAL pentru Biroul plan.

(1164)

DIRECŢIA DE MUNCA Şl OCROTIRI SOCIALE V A JUDEŢULUI CLUJ

Atenţionează tutorii copiilor beneficiari de pensie de ur- toatf să prezinte, în luna septembrie a.c., la Oficiul de •sigurări sociale şi pensii.de stat r ,

• adeverinţă de şcolarizare curs de al, pentru anul J-olar (universitar) 1990/1991, însoţită de ultimul cupon w pensie. . . ' ' ; ; , ■

în caz de nepre/entare se va sista jilată' pensiei tricer pind cu luna octombrie ax. (1165) . ,

UNIUNEA JUDEŢEANĂ Â COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI CLUJ

: • - , Piaţa Muzeului nr. 6

organizează, la data de 6 septembrie. 1990, concurs penfro ocuparea posturilor vacante d e : >

• ECONOMIST PRINCIPAL — la serviciul aprovizio- nare-destacere (bărbat) ! I

• MERCEOLOG PRINCIPAL — la serviciul aprovi­ziona re-desf acere (bărbat) <

Condiţii de încadrare şi salarizare conform Hotărîru nr. 5/1971 a Consiliului UGECOM şi Legii 57'1974 şi do­miciliul stabil în municipiul Gluj-Napoca. ,

De asemenea, încadrează, urgent: \ ,.’• 3 MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi) la depozi­

tul UJ.C.M. •;Condiţii: domiciliul stabil în municipiul Gluj-Napoca.

f Informaţii suplimentare se primesc la sediul unităţii sau la telefon 1-89-04, Biroul Personal. (1176) .. x

ÎNTREPRINDEREA DE DETERGENŢI TIMIŞOARA

: " - i Galea Buziaşului nr. 3 - ' ; ,

angajează, urgent: ' 1 ;bărbaţi calificaţi (nefamilişti) in meseriile: ,,

• OPERATOR CHIMIST . i• TIPARITOR TIPAR PLAN , ,• FOCHIST• MÂNEVRANT VAGOANE ’ ■• MESERIAŞI CALE I, II.

; . •. ELECTRICIENI ; -• :;:U• ELECTROMECANICI

'precum şi LĂCĂTUŞI MECANICI, categoriile 1—2 pen­tru recalificare în meseria de FOCHIST,

Se asigură cazare; în ‘ căminul- de * nefamilişti, al între-

.Informaţii suplimentare la. telefon 961/8-31-1D. (1160)

ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII. REPARAT» Şl ADMINISTRARE LOCATIVA CLUJ-NAPOCA

. s Brdul 22 Decembrie nr. 104

vă face cunoscut că vinde, prin virament sau numerar:• MIJLOACE FIXE cu durata de serviciu expirată •

' Informaţii suplimentare şi listele cu mijloacele fixe cu durată de serviciu expirată. Ia sediul întreprinderii, com ­partimentul mecano-enercetic ,telefon' 1-13-71, interior 179. (1186)

AUTOBAZA U.J.C.C. CLUJstr. Maramureşului 84—86

angajează, prin concurs:• CONTABIL sau CONTABIL PRINCIPAL Condiţiile de salarizare şi încadrare conform Legii nr.

12/1971 şi Legii nr. , 57/1974.Concursul va avea Ioc în data de I septembrie.

- Relaţii suplimentare la sediul unităţii, telefon 3-27-66. (1186) ;

ÎNTREPRINDEREA „TERMOROM"

cu sediul în Cluj-Napoca,- B-dul Muncii nr. 16

încadrează, prin transfer sau Oficiul forţei de muncă, ,ur- -mătorul personal:, • G PAZNICI pentru serviciul de noapte

Condiţii: stagiul militar satisfăcut; vîrstă pînă la 45 ani. încadrarea se va face în conformitate cu prevederile Legii 12/1971 şi Legii 57/1974. Relaţii suplimentare la serviciul P.I.S.; telefon 5-44-25, interior 1091, 1191. (1193)

ÎNTREPRINDEREA DE DETERGENŢI TIMIŞOARA■ >. ( Kalea Buziaşuluimr. 3 • ,.i ,

recrutează absolvenţi a 8^-10 clase (băieţi) pentru a fi şcolarizaţi, prin şcoală profesională In , meseria de OPERATOR CHIMIST t ,

înscrierile se fac la sediul întreprinderii, telefon 961/ 8-31-15. (1168' A ). i

STAŢIA UTILAJ TRANSPORT AUTO CLUJ-NAPOCAstr. Fabricii nr. 125/A .... ✓

organizează concurs, în data dc 27 august 1990, pentru o- cuparea postului de:

• ŞEF ATELIER PRODUCŢIE INDUSTRIALA .-Relaţii suplimentare la biroul personal, telefon 4-57-38 — 4-53-88. (1194)

' ÎNTREPRINDEREA DE MĂTASE „ROMÂNIA ; , MUNCITOARE*

. . str. Salcîmului nr. 37 ‘ \ 1

angajează, conform Legii *12/1971: - '• ŢESĂTOARE ■ ; •>

' • LĂCĂTUŞI pentru ţesătorie • 'Ambele cazuri, beneficiază de următoarele drepturi su­

plimentare: -î •* • • . .— 28 zile concediu de odihnă : ': -

— 25 la sută spor dc noapte— 10 la sulă spor dc salarii.: '

De asemenea, încadrează: ■ ‘ ‘ ; ' ’ ' !• 2 TIMPLARI, categorial—3 '

. • 2FOCHIŞTI ' . 1• 2 INSTALATORI, categoria 2—5Relaţii suplimentare la telefon 6-25-38, interior 135 sau

1JS4. (1189) ' - ..-.i;

ÎNTREPRINDEREA LEGUME-FRUCTE

angajează, prin Oficiul forţei de ^muncâ sau transfer: ,• FRIGOTEHNIŞTI, categoria 2—5 ' 1 "Relaţii suplimentare la telefon 1-68-83. (1190)

ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE ELECTRICE CLUJ j

încadrează, prin transfer în interesul serviciului. sau prin repartiţie de la Oficiul.forţei de muncă: . . t,

o ELECTRICIENI (bărbaţi) , ■ ; v .• CirnORI-ÎNCASATORI TEREN (bărbaţi) pentru,

zona Aghireş ■;Relaţii suplimentare la biroul P.O.P.I.R., telefon 1-57-21

sau la sediul C.D.E.E. Aghireş, telefon 109 Aghireş. (1191)

CLUBUL „ARMONIA AL I.M.M.R. „16 FEBRUARIE* CLUJ ■: r

str. Tudor Vladimirescu nr. 2—i . • • . :

anunţă: ' - ■,• desciiiderca cursurilor de limba engleză şi limba ger­

mană in data de 5 septembrie 1990.- Taxa, alte înscrieri şi informaţii, zilnic-între orele 10—12, la sediul clubului. (1184) , . ' ,

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE COSMETICE „FARMEC" CLUJ-NAPOCA ^

• - str. II. Barbusse nr. 16 . ; :

încadrează, prin transfer sau , repartiţie: ‘ . ; , j. 1 • MUNCITORI în meseria de INSTALATOR; cat 3—4

; întreprinderea este încadrată în grupa a II-a de muncă. Condiţii de încadrare: Legea 12/1971 şi Legea 57/1974. Informaţii suplimentare se pot obţine la biroul P.I.S. al

întreprinderii, telefon 3-20r66,.interior 180..(1185) ' ‘

LICEUL INDUSTRIAL NR. 4 CLUJ-NAPOCA;; t. cu sediul în str. Horea nr. 51’.' » , .•

•face înscrieri .pentru anUl şcolaf 1930—1991 la liceiij curs de zi, la următoarele profiluri:", ' ,

a) Materiale de construcţii: . ,— clasa a IX-a — 78 locuri _ . '/ V, , ‘ '

— clasa a X I -o — 33 locuri j . ,, ,. b) Prelucrarea lemnului ,

. ; —■ clasa a IX -a— 2fi locuri ' ’• clasa a X l-a — 50 locurj —

Curs seral; . . 1 " , ... . . . ., ’ _ clasa a X l-a — prelucrarea lemnului — ,31 locuri)

r— materiale de.construcţii — 22 locuri’ : <, înscrierile se Jfac între 24‘ ş i '27'august,-orele'8—18.’

Informaţii suplimentare la' sediul liceului, telefon 3-02-30. (1188) '• ’i

• Gumpăr apartament 2—3 ca- fiirre, confort I, Îmbunătăţit. ,EX-. flus Mănăştur. Mărăşti. Oferte dupfi ora 18. Telefon 3-97-60. ‘ (tr.992) ' :

* Cumpăr apartament 3 cam»<- ►*. zona Gheorgheni, Pata. Gipa-

riu;;'Telefon 4-42-18' zilnic, tnfre orele 16—21. (165C6) , {

• Cumpăr apartament central (casă) 3—4 camere dependinţegaraj. Telefon 7-23-32. (16562) ..* • Cumpăr; apartament 2 - - sau 3 camere, confort. Informaţii te­lefon 1-40-70. (ICCflO) . '

• Cumpăr «arsotiieră confort 1 zona centrală. Telefon 1-68-151 (16627) . .........

.“ • Cumpăr orice tiji de maşini f'ide cusut pentru piese! Telefon

• 6-15-01. (16531) •' •• Vînd’ Volkswagen Golf Die-

; sel fabricaţie 1982, motor GolfDiesel Mercedes 2000 sau schimb cu Dacia'1300. Telefon 3-93-32. (16533) ' ■ ; ;. ....

• De vînzare''urgent Ia preţ convenabil Dacia 1310 în stare bună. - Telefon 1-22-55, marţi, după,orele. 17 şi miercuri. (16678) ' • Vînd CEC Dacia 1300 octom­

brie 1932. Telefon 4-28-67. (16606)• Vînd mobra Hoinar"‘ nouă.

Telefon1 4-52-09, între orele 18— 20.(16622)

, • Vînd Fiat 850, demontat ca­roserie şi piese de schimb. Te­lefon 953'l-24-68, orele 15—20. (16452) ' .

• Vînd Dacia. 1300, 47.000 km. Telefon 1-76-30. (16364)

• Vtnd. Trabantv 601, televizor sport, frigiiler,. Telefon 3-39-51,

, după inasa. (16425) '• Vtnd Dacia 1300'1979 în sta­

re . bui’iă .. Informaţii telefon . 7-06-20.;orele ' 10—21. (10403) . ;

• Vînd (schimb) înscriere ‘ au- 1 toturism 1987 cu apartament 2 sau ‘3 camere. Telefon 6-55-15. (16220)

• Vînd Rostov. Telefon 6-49-80. (16667):.‘9 Vltid loc de veci cimitir Mft-

năştui1, zona Biserică.' /te le fon 1-07-81. (16614) , . 'V : ,

• De vînzare pian scurt şi vi­oară. .Telefon' 1-74-36,. între' o- fele 14—10. (16355) ; - " "

■ • Vind videocomputcr Philips, dublă unitate dischete 35 posi­bilităţi, deosebite de grafică şi prelucrări' imagini (mixaje, ti- trări), jsoft (limbaje, utilitare, do­cumentaţii, ioruti). "Mcfon 4-79-93.(16563)

A D EVA R U L'~-!NPAGiHA

• Vind sau schimb 1 receiver satelit - c u . convertor. Telefoa t-50-52. (1C621) ■

• Vînd. drgent toarte convena-. bd magnetofon. Tesla -®M 133, medicamente Stugeron, rachetă tenis „KorC. Telefon 4-31-SOL. (10431)

• ’ Vînd roasă birou, informa- ţS telefoa 3-31-51 (16669)

• ' Vind dulap combinat furnir mic, îa stare buniL Infocraatii te­le foa 4-93-62. (16612). • Vînd un dulap antic*, unre-

feamier, un şexlong, m obili de foUc&tăiie cu vitrine/ un covor

< verde. 3'2, A-ilaaî cii amplifica­tor canal 10. Piaţa 1813 nr. 3. (Î54C4)

: > ? . y în d ' sufrageria stil Bider- mayer model J303* . ' Telefoa 5-44-40, zilnic orele ÎS—-2Î*

. . . v a c s i f â r - - V ; ;. r • Vînct mobilă Belvedere, sta-,

re • perfectă, 'fd e fon f-94^9. ; .. (10409) : ■ vr:-..-1".-.- ,h

i • Vind o canapea.. Informaţii- : -telefî® « H î . (16396)

. • Vînd -apartament •$ camera confort î/parter, mobiîâ de bis--' călărie,, canapea şî. fotolii; .cana­pea hol. Str. Parîrig- 21, 'bloc’ H •ti,, ap. s. cmm . . .

> *, ••yînd apartament-2 câtnen?,, dependinţe, Inlocataţii : telefoa

s-3;-3!t. i m m . , -- v - t,• Vînd 2 camere, bucătărie,

grădină şt beeL Stei Moţilor lă,\ e»5670> . , .

• 'V înd. garsonierS fe cartierul ’ Qrîgorescu sau '•schimb cu, simi­lar îa Oradea^ Telefon 951'2-23-Î5

- &upft orele 20. (18674) >••Vînd apartament l camere,

■ etaj -J.- Telefon (>-47-90.- (16453) ■, • Vînd -.urgent apartament ca \ S camere, ccutier MânSştiir. Str, Bucium niv 7—9, bloc B 4—5, ite. Iir. etaj HI, ap. 53. (16465)

. ' • Vind apartament S caraere • • hottiorf Ii B-dul'-.Lcnia' nr» 133,' ;•

bloc M. 2, sc. IV, etaj I, ap. 32, fntre oreîo 16—21. (16500) ; - -,. • Vînd apartament 4 camera , fiecomandate cu parchet în str, -

. Parmjr (Mănuştur) ocupabil ime­diat. Oferte- telefon -3-01-13;' orele ie —23. (iG5i8)

• Vînd televizor î ‘ color1' nou,- dapit ora 10, telefon 5-18-97,'-' - , (16604) ; ..! • Vtad televizor color vest-' german. Telefoa (5-82-01, (15608)

. • Vînd TV color Gnmdig. T e - ,

leton. 4-«r-75. (Î6G3S)• De vînzare TV color Philips

■ şl-Dacia 1319.'Teiefoa<3-0G-26.' (10075) "... . ;

• Vînd TV color» ' Trabant,. com bl,’ caiac, demontabiL Tele-

fiori 8-50-68. (10848) '• • Vînd.stupi fără albine, cen­trifugă, fagnri artificiali. ■ Tele­fon 5--94-7£ (16443)

• Vînd garnituri mic com­pusă din cercei, lănţişor, meda- tio», tnei ţl blanS lungă, şt ficur- tS. d ia bîzatn. Informaţii" telefon S-fS-'BS. (1C395) ' .• ♦ Gumpăr apartament « L 2 Saa. S camere cu preluare d t ra- to. Telefoa 3-72-75, după ora' 19. (16860)

.♦ V in d Cî5<3 Dacia 1309 ir-v ferîcre 1583; Telefoa 8-18-80, du-

1 p i orc. 14. (lG629y• GampSr argent. 25 mp par-

: Chct Zilnic, după. orefo 18 ia te-(rfon 7-C5-C0. (16C3I) >

® Schimb-ecdoz' una garsonie­ra etaj H cu una în cartierul Zorilor. Telefon 2-35-83. (16517)

• Schimb apartament- două ca­mere ICRAL, str. Bucureşti, cu

' 2—3 cantore. Exclus Măriaştur, Suport eventuale cheltuieli'' sau variante. Tclcfo* 8-33-33. (16304)

• Schimb proprietate: ofer ca- să 2 camcre, confort, garaj, sin­gur în curte. Doresc casă î^-4 camere. Telefon 4-36-07. (15991)

• Scfiimb apartament 3 came­re ICUAti cu casă tm grădină. Telefon l-Cî-21, interior 102.

1 (16460)• Schimb 4 camere ICRAT. ca

două camere,, etâ] I—lî . , Exclus. Zorilor. Adresa: Mogoşoaia nr, X,

bloc J 1, etaj ir; ap.’ 15, Munăţ- "• t i s i ( 1 6 3 5 2 } v : V '- - ' ‘ ,„® Schimb. casŞ particulară’ j

camere- ;depciiclin.(e, garaj,, curte str.-Sniii Pctrovic^ ar» 4, ,cu cosă ţi grădini. T elefoa 3^51-51, dup& ora 10;. (16375)! ‘ ■ ;

• Scl\iml>. apartament 2 cama- ■ • - 're Busfid- cu apartament €iuj.

Telefoa Buzău ‘j74'2-f16-77, - (1G358):.’ ‘ ■: " -

. •. Schimb apartament ICRAL . 2 camcre .:pa str. Ţulbea 22, bloc

O 5,"ap.. 5 cu două sau tyeî ca- mar» în ' Mănăţtur, -Telefon--. 6-39-3®.: (1C434) ■ \ ‘ ] ,. • Schimb jgarsonierâ’ ; IC RA t.' M anăş.turat. .apartament '{dşuă . ian trei caraore. Da-jvîRzare doi'-- tabareţi pentru cameră,- Telefon

‘ S-3a-93, (16378) ' i..'. • S ch im b aiJactament 3 cana­re .decomandate ICUAL Bucrs-j- ti"(Metrou) cu similar CliiJ-Ma-"’ poca, exclus MănăştSr-. Iiifoi-ma- } tîi telefon 4-51-80. 1-23-43 - sau-; 932'3-10-03. (16560) < -, • Schisnb în Bucureşti 3 «WŢîe- re confort I peatni Cluj,. 4 ea- - more. Telefon 90^43-00-37. . . .(10454'A) V-- • ScUimb apartament 2 caosa-

ro da stat Mărăşti cu. antenă T V 1 ■■ pentiru-,, Ungaria-‘ Solicit 2—3—4 canicre Grigorescu, Plopilor,-so- ; - na. Calvaria. Telefon 3-18-90.

.(Î(j154)• Schimb apartament 2 came- ■

ts, cu 2 'garsoniere.;' înforiria'tiî teiefon 3-13-50, dupîL. orele 10. (36570) ' . .:vV’'-^

• Schimb aoarţament cu 2 ca- , nfer-e’’ str; Pata, confort sporit, cu i?-camere în ca rtie r ‘Gheorgheni. Telefon. 4-84-73. (16461'A) - - >t.. -•- Schiîîibv garsonieră -ICRAIi

în Detunata nr. % cu două sau trei camere. Telefon 3-34-71, du- pă Ora lîş. (16525) -■ ;

• Schimb locuinţă 3 camere, - confort I. ICRAL, îmbunătăţiri, zonă centrală ®împla Turaiî cu locuinţă.' GiUj-Napoca.. -Telefon 2-35-40 Gluj. după om 17. (16618)

• Schimb garsonieră cu apar-, tament 3— 4 camere - (cumpăr). Telefon 6-33-87. (16607)

'• închiriez sau vînd rocliîe de mireasă. Telefon 7~58-3t (1G533)

• t)aa în chirie pa valută a- parlataent 2 camere. Telefoa 8-70-19. (16570) ;-

! • Dau îa chirie pentru &sta, cameră mobilată, cu acces Ia de-

• pendinţa,-- cu încălzire centrală, situat central, Telefon 4-00-81, (16586) : ,

• Dan îa cWrie aparianîent 2 camere, mobilat» cîi plata în. va­lută. Telefon 8-02-35,'întra orel® • ÎS—18. (16532) ■ ; ,

• Dau în chirie camcră, bucă - tărie, hol ţ l pivniîn peatiu acti-; vităţi industrie, mica. Telefoa

‘ 4-93-8S. (16831)...; • Săutăra tn chirie-garşonierfi

saa apartament,, preferabil ' cu ' telefon, zona centrală. Telefoa

;;952^22-73. (1645T)'C: . \ / . V -. • Student caut apartament sau

jarsonieriV în . cartierul,; MiirăştU - jX’ntru minimum un an. Oferta

1a telefon 5-60-20, Sisărman. (16390) .

• <3aut apartament, garsonieră - d«’ închiriat,‘‘Telefon <k3G-47. '/ ?.f (16343) . ' y

• Student . caut pentru---închW riat- garsOntei-S . cartiersil Zorilor, .preferabil7c u . telefon. Piaţa an* ' ticipat. Telefon 7-3-3-71.’ între »-. ■reîo 20—22,' Kărc'a;î&; (16628)

. • S!nît»i;. aMturl â« . no»8tr& lag. Mo'nlca. Lasâ?'. ta marea flurera pjrlcînuîtă d® m oeK tea .Burat! salks dragi. Stacer* co«jol«an ;* gl întrsaj» aa&stti eompaălmte. ■ Aaociatîa O» . toc»- târî str, Parins nr. V i)t A i as«3>> .

# I'uJjerâlaara şî deass&lt fi»- ■fire*' est* a«»ăeţ.!îea. Benîru' toW«a»ioa! a® scumpul sm-a feafe»

xm: jo|t -grtîsi-eiiJi > * « - ! ooa«Kic-să: mS, ajate asiâsî, -&». o - ea .i* «Sini iuid-Ml saea taina ®«M> »*»*». pt> ultimul «mm, a®, la «ap«I». i' a . «rimitirulHt BtâajtţtMV Pentru toiileaitaa sofeitaiî» . S*». r«n. (ISSWA) ; _ ' u-

• £®caHn-il imubiinUii Otmath Şt Iţi exprimli regretai profana 'psntra decesul,: bs. ooa«- dija trasie®, a ci>!ocat»rtiiui DAN G®itO .jî t«QSMSt coadoiajins»

Cndo!Sai«>Sarfe, sUfaat «Uttact

iîo » ş l g»3Xl iîia. t> îa BSĂTe» dumi» pricinuiţi a® m ^ ftn N%erit»ere. » fratelui daiff. a»».âica, Staău şi tuci. (usst} -

-• 'Cu Aa*«fe te ««net ■«- a®#.- de «olegol ’ nostntv G fltO

CABOI, Şi siniOTO nliturt de (*•-“ i«a SaflareiîiH, Oiijial . .]fajoltaa nu-l v « a mii» oîcîodfttS» CoîacU'ort Ktetiorulal do- Bizare „Ttkaolrig*.: (m ii)

',, A Schimb central flpartaraent m ic, t camcre, teracote,. solicit met! mare. Telefoa I-S3-7Î, orele 18—2d; (IC36G) - r

• Scîumb «partatacat 3 coma- re, confort II cu. garsonieră- con- foit Unic-Telefon 0-10-C®.. (1C43»)

• Rugăm pe toţi âceî călători, pietoni', şoferi caro- au fost. mar­tori oculari la accidentul cu mo*

- toveta pe str. Drfiguliîta, Jn data de 14 august, ia jui-ul orei 17, şă ne anunţe la- numărul de telefon ; 8-5(1-02: dimineaţa între- orele 8— 10 ' ji după. masa fntre orele 19— 21, la numărul $-48-67. (16636)

• 6ant persoană pentru ingri- lirţfc femeio bolnayăi cartierul Andrei Mureşanu.- ■ Telefoa ’

. 4-2î-2ff. (10677) .• • Caut femeie ajutor menaj

ponthi' vii-stmcL Telefon 8-6G-57. (K688) . • •.

• Cant îngrijitoare copil mic, zona Pata. Telefon 1-84-78.(16461) ... ... . . . . ,

• Caut un post de. deseo&îor teUnicu; Telcsfoiţ 5-10-72: (10410) '

• Caut femeie-. îngrijire copil. ‘ Telefon 8-61-71/ d u p i ora 10. (ifi35i> . . . . . . ;

• Angajc?! pictor .(rcpraduceri , pcisajo flori) panbn colabordiv?. Informaţii Căsuţa. pn-Uild ■ 390, OficiuL I «lvtj-Napoca. (1C42Î)

• - s;- * Grom -_CÎAudiu .D-aniel,.-.. Be- ■■ ţaţiu Marius Valentin, Lumsli Tib^ri'J, Ghiurca Florin, Milchiş '

; Voieiiiţa, Şerban Sorin, Coţ Va-, sile, Blaga Marius, Găini ra Marilena; Popiţean Mircea, Grindean Sorin,"A ii. Abbas. Ya- sein Ilamza,' Andonescu Toader, “Gaîanis Hţ’istos, Faîiip Zoltaa' Antal, -Savasi Eduard-Emil, U a-".’

-, ca Cerasela, Mohammad Sobei* ■ Aî>u Amrah, Oltean Nuţl, pier­dut legitimaţiile "de student. Sa declară nule.

•; - • Cuc Vasile pierdi.it oontract de închiriere eliberat de IGRÂU -

• Moldovan Ruxanda pierdut contract de tnc’iiriere eliberat de ICRAL Cluj; î l declar îîuI. , (liU96> . , - . , 5, . . ; . ,

• Teficică Ana pierdut camat' €AR eliberat de C.P.t.'„Eîujans“ .:.

î l declar nul, (ÎC271)"’ •' • iPop Kugcn!a,'!pterdut'carnet; "

da ..Alianţă". î l declar nul.(16545)

• Chiorcan Erovha, pierdut carnete .Banca -credit - Tclod., La : declar nule. (16386)• • • 'Tăm aş Vasil, Peiruţ Vasile, Gorgan Vasile, Khiţ Tibi, Sa via Edit, Eros Alexandru, Ispas M i- . haeîa, Iştoc Ionel, Stoica Ana,

’ fe'rlşan Horea, ©mpean Gătâlina, Cupşa Tania, Tcbcicu Ana, Toa- -

■ beşi Gheorghe, Moldovan A le- ;. xaudm, Gheţan Simlon, Gsibor Laszlo. Aitonesn Alerandru, B o - ’. ta Fercncz, Jaşcău Lsona, ; Ghe- orglte, Ma rtîarcta, - Laidr ■ RTaria, ■ Hărâguţ Vasile, Romilă Vioricat, Suciu Vasile; Nagy Maria, Rez- miveş Piţib Fercncz Liîdislau, Gaciu Petru. Cerei Costela, L ă -.

-puţte Nicolae, (Şircbea Adrian, Brudaşcă Petru, Lazăr Marioara, Tomuş Vasile, J-achloI liv ia , Stt- • citi Pctm Venianiin, A lb Ioan,. Pop EuRcn -Simion, Morar T so- . dor, Moldovan Felicia, Petrîşor Iâviu, Pătriiş Viisile, Macovlcioc ÎVtariana, Stan DraBOmtr, Ioga Ioan, Pfica Aurelia, Don»nit Ro- mulus. Sorini, Tanc, Estcra, Pop Valcria, Perşa Aurel, OiuciuU Miicea; Sobon Siraona Ludea,' B eA i Al bort, - Sucală • Lillani, Oltean Niiţl, Marc Alin Kălin, Criste Dorin Ioan, Szast Iloha, Csiriiadia -ICarcsl, Moldoitui Ma- • ria, ţfangaa Ioan, Ciolai Maria, iVEaftel Gălîn, M i e i Georisot«, ' Macari» Marin cla, Poţ> Ovidiu, , picrtlut legitimaţiile de sorvlciu.S» declară nule. .’

• *■ Slneer#'îoatr Bo<tac«aîi îa niaj-ea dum j» Ptfetaeitjt.' <» '- minatei. - - snaaîei sa*e; dragj,. Dsiirunninv « -» ieri®» Celftgiî de, 3a A., „atelier Sn- «rcjljî.Mv, forsiîaţSA ; maistre Pî» - tea,, îlŞâ > " -

# Stntem iij» caîesra«•asirJ mtiunx mieş ta «rasa «‘.tasi-i-u dm viaţă, î!«-t->» o SangS

'■H'gre* mtîeetun, a Mtatat ciColegii 5w*(Oîiilai ti»

Par effeet ,,'Mut'ari<5. psst)l> 1

** îndurerat oaugiu «igiinsaJiai dr. CON'-STA-VTiN • • MABIiv- la taîserătoAre» ălmart. |se._ Ssjieerp condoleanţe familii bMoUa**, FamlIλ dr. câUa TU- <!ac. assţi)

m tmpş.rl&şinu durerea familiei tocaţarufeî AieKaadc« Cfceaaa Prtwauiiă da piam «rta : titSiol™ra£ şi- ira a siB ii^ siucere cob- doleanţe şt înireaga noastrft eom- paslaşes Asociaţâa tacatarilar i*i-« UK nşttf) . -

• - -■:ia<î- -ti iţlâiisjfj - do - edilulnostru Peier Pai Sn marca dare- r© priciaaîîâ i2e: pierderea iaîâ» ÎOS.- Colegii de 1* I.jţ.g. cisU —

(1S*»5) ' . . r .•'Sm iem alâîurî d c s- eosen şl

b'Joiea noastră Maria Pap dta iurda î«’ mitrea durer» pricinuiţii I* decesai dragului nostru IOSIP

Nora Paj» Susana, n*ooUi O ateel Arpad, (VSS13> •

_• ' Locatar» Macului dia ««rad» !iîV ,1t - ‘exprimi' siecsr» eonaoleaîxţe fi cncijpaKîoijQ reci-

boIo! I»r Busm I.azăr In mairea durer» ptlduaiU de deeesal ta- «âlui Sraţ. Slntem aUiurl d* 13- tBlîla îndoliaţi, (lesi»>

• U » ultim •<sost« (ostultd aostru vecin TEOnOB' DAîfClO. Asocla)ia dt> locatari bloo C Cl (iawa) i

• 5Iaien>. dn putu •!XAdir^ »l famUiite lor {bo ell^ete W !» 1* pierderea dragei Inc «o«- mţs. v&a-jtra Plutea Mari» cu <n- pitt ţi ta iia i» iot. • (ictc)

• C<» durere n » «atlet ne de*- .părţim de sora fl xniUuss

SCATEBRri, RACUŞAIV. Na (e rota n lu alcindaia. !.?(* ,.Ohpor- S*f » Aurel. Condoleaai»*awi«el. (iSS«,'A> .

• Ca florrre In la llet a » pârlim fl® sora şt in fita»-

KCATKRJNA XXCVfrXX. Na. ( » TBm alta nlrlddaU. Cl!saî>t4a, »,U, Bfena, mărioara cu (araiuile. c « a - «Jaleaaja /amlM«l.

• Azi, M «ususi, «» ImpUneso • hiat ţi wsvcclţT t luat d» cind l;as» condos ps ultimul iţitn piv •cunipd mei tata ioan MATeftf ft. banlo , VASft.E MATEf . flta, TuUuiea*.' CiiiţatUft’ drasţ e* OnailJle» cu care ra na IhmdJiK rat » t rioiin/v n>«rca ta.loimi no.i<iUA. Fiul gi »e>M>tal Oiiaăl» ’(i:s<n , .

« pisits» atotsra amS&tt ţ a Ca ta decesal toiy .»

rneo iubit PAOl VLIUlESCţj Comemorarea va aţe» Im ^ ÎS ansusS-, orele H, Is -blstrio Sj NlcoI&« dis. str, Uttiea. Sojij, (18533) ' ' ■■

» Ss impltasse »ai«; ;»sl~3 cînd drajui itoslrn'.so) ţl BERECZXI M iS E S m aa *, esîa priaîre noi, IatrSm.la g,

prîu. araÎQiirea «irpe’oc j. care ie-am n-ait. Familia, (ifc..

® lîn eiua de adoraţie ;t ® nlti recîinoştiuti Prorlflcntfl n vîae petttrn a ne n tnvrtadj„

-da a (rât alAtarl d« noastră VAIES1A CIOVCA. îî*rî e-aîisristic şi miriaa, nit-M d» virtute ţl lojtral nsslm [; || ailor. S» tiiorffhls camemorj:, f& ia w» *tt d* la flcspirţlrt,»

' 7a c®Ie&ra vînerl, 2i «ogusl, teete- #, î<\ cagela Eştesopiei ^ mane tTaito» sir, mo)Uar ti. H mm*, (issm

• -ImpărltflMdurerea tui notira Kovae» ZolUa u. ji . «îore» »oţîei dragi. Col^u di ii Atellerai ăe resilii:aţi tcj. Ciuj. (i«*îi>

0 Slntem aJâiori de c*lep «ostm Oi-uaea - Ioan. In bu<n durere pricinuiţi d* maann maiHei sais dr*;l. Cobjil de. iJ compariisientul inesuo-e&cr;cil{ I.tW.A. t îuj-Napocsu (15555)

$ . Cu ilmers îa sutleie »ai«j4a" ineetafea din vlalâ « draşet aou-j tr» MA»L\ IilU*(W, ia Vinii i S8 anî, din sat»! Siaplni, }a4;ji S i î i j . Nas o voia uHa alclodtii îiimofcuaiarea j»!, tr, oîjast ia. ora. U 1» eiinitiral Miuişuir capela: t. Familia jDiZsliaU,(unss>

# âonma sîniaa «Ufa*de- tn»» şi miiCiija ta la- mira durer» pricinuiţii de plrrdtra banului şi drasitlul tăvi tati ti. MAIMU3; BÎ8SAN.; Diriginte!* ţ eolegjt clasei V C, Şcoala nr. i '(MMS> - i ":-

A Smteai satari de coi«s» «9iîrtt Bay.iî Boldut !b. bsopi»»- tel» de mai-e durere Ia ttetwi Sa nefiinţă f t mamei iragi. t> legii d » ia Direcţia Vegetali jl 8X.S.A . v -

( : • Slniem alături de docinul £1- rector Boldiir Bazîl în momsa!!- le de mare, durere pricinuite- * î»!erderea mamei drajl,. colsfî do la „Casa A;roiiwu‘jlui ClaJ*. (1ÎSK1)

#-SIerere coudoîeanţt Boîdor Kazii şl Viorica la c!istS erele . prti.-iuu.Ue de pierdere* o»- rael Cftlejil de Ia OircfUGeiţeraîâ pentru Agricultură 0 4

0 Lacrimi şi Hori pe mw mlatîil «eUii c«re * fost PAVS COirOR asum U şaso luni d« i« trecerea la neiiiiijâ.: Donat pace. Nn te vosn ;Uita n in a ^ Spţ!» -Nîua, copia Niea,ret» şl nepoţica Anca. (ICTîl)' • Ua gted pies ceîar treeaţi

Sn eteraltaie părinţii-. IOAJI ţi SUSANA, fraţU IUONiVŞ, NI­COLAE, PSTftEA şi ni)SUT3C. Familia iuduverati. (li8S8)

#■ Au trecut palm ani «rfl fi* la-erlmi şl durerea rimiae »«* eaşi dîipS nepr,>{ultui nostru fis, frate, cumnat şi unchi SIABOJ3 CIMPEAN, stins s prematur dl» «lafă. Va rittîtoo veşnic îa lai- m ii» inoaslre. Familia.

• S-a sti»« din viaţa, la-îl *“• gn st. a.c.» draga noash-4 cumi I x is U ţi străbunlei JIAODOIS* BOLOOR, Ja irîisia do Sf ani. fa- manntnlarca va ave* loc i*1» “ ««guşi a.c» ia capela clmftlnil* Centra], ora 12. Facjili» iniloH»- t*. (tt«S)

: ' • V a iiltliB emasla linului »•*- ira D iM J Ţ ,'. d i» partea ni}8* Dom I.enufa ţ l fiicele. îamw- mininrea va avea tec **•> ** *T gn â is»» Ia orele i» dia C1P " nana Man&şiur. hmk)• Slntem alAtnri de co'u-s» no*-*'-

Berlsidiano Blcna de 1» LT.C.C O ’tti am-erea prt«!r>ulti ■'

pierdere» socrulal. Co'eîii dt 1 ren de la r.T.C.î. CluJ-îv'âpoc*- (13032) -: . ! ■ ' -,r . • Cu. - acelea?! fientlnienţ» taj! r ea ?i nceeaţ» durere, L»wa[lu [ nunţi- UitsUinlrea. unul on. d* ^ 1

‘ SDMONA BiCA; a plecai dinîrri-iwsia> j

• Cu durere. $1 sinceri cos;*' nna no iufim -râmaa uun ts L* 5‘"

■ leg*, rioaatrft tag. IMECS IUU*V ; Colesii' din atelierul da ewisOT»

•1 r.c.P.M.s.tf. CiuJ-M*poc*-.• Cu ncspus£ durere ta suSti'

• d:spSrpn>. <Se scumpul nostru C1- , •,DAJMUT» BUti5 premaiur <Ha ?ii.

la trumoasn vlrsU do t» «'•<- w . vom uita nlrio.-îaifl- Socrii V«.-=1- r l m « , C«sîi>

50LRGIUL 0 8 BEUAOTFEi nio dBIlan (rcdactor ffcl). Qn» Retucsnn (rMacîffj ţc3 «djiiact). Crafoa Bsrt (*>*- &#&* general ât> t*facţtB%. Vaier Cliiorccno, Emli L*ca. CM Ha-i -

EEQAaŢTAs « l u i *t£- Haooc* as. CC. f rELE5'SAOT! U I-S3 (redactor ţcOt 1*15-0? freâactor «dianot el cecretarlata! do redacl'«5i l - f l - f l ftacţl# cnltuîa'.S}» l-73-fl?' (secţia oroblcnu codai'

. eooaomlceii probleme c«tfl{«ntt5tlll. HS-J1 (aâmMstratftt elaraM). Ulm t>oMl*citata gs pr’mţsU taU* ord* « - ( ( 11>. Oepoeft or. W (Ia par tari Stfflb&ta ţl dam tnlca tnotds.

>>«'