VIADIMIRVOLKOFT'

TRIfIATDEDEZNFORMARE

De la CalulTroian la Internet

Traducerea:MIHNEA COLUMBEA}.IU

@ Editions du Rocheff ,.ri i{ ii.. till.,,tjr,;. :,J@ Antet Revolution pentru versiunea in limba romini

,i1

Redactor: Nicolae NistaseCoperta Ion NistaseTehnoredactare compWe4izgti: Di"ArrWgaA

. l' ;- , ". i ,' '. '*,.i={ i

Disbibuit de DAC REVOLUTION, Tel.: 0753-08 04 80,E-mail: tonomatulc ucarti20l2@yahoo.com,

CUP'RINS

www.to

Toati arta rdzboiului se bazeazd pe ingeldtorie.

Toad arta politicii este aceea de a facer r";;JMachiavelli

Omul e cld.dit astrel incAt fictiunile ii fac o impresiemai puternicd decAt adevdrul.

Erasmus

SpunefiJe ceea ce vor sd audi.I€nin

Cepnorul IDEZINFORMAREA SI EUL

Mi se intAmpli adesea si Fn conferinfe despre dezinfor-mare.

Am vorbit in nenumirate cluburi filanfopice, precum giin fafaAsociaf,ei filosofilor cregtini, la Saint{yr;i la SainlCyrau Mont-Dore, pentru jandarmi, marinari, ziarigti, politisti,aviatori, oameni politici

-si chiar la $coala superioari de rizboi(pe care nu mai bebuie'so numini asffel, p-enfu ci a fost rebotezatA Colegiul interarme de apirare, ceea ce este deja unsemn complice din ochi al dezinformatorului).

Or, de cum becem la etapa rispunsurilor la intrebiri, intot-deauna se gisegte cAte un -smecher - profesor sau colonel -care si se ridice si si-mi spuni:

- Foarte bine, domnule, neaf, convins. Dar cine ne dovede,ste ci nu dezinforma$ gi dumneavoastri?

RAsete.intrebarea este paradoxali dar legitimi gi, de asti dati,

am impresia cL ar fi mai bine si rispund inainte de a incepe.Prin urmare, voi povesti chiar deacum ce anume m-a deter-minat si mi interesez de dezinformare.

Comandaatul Coisnet gi atna pffiologidtn 1958, eram elev ofiler la $coala Militari de Infanterie

din Cherchell, iar programul nostru de trageri, curi,tire aarmamentului, marguri nocturne si trasee de lupti a fostintrerupt de un conferenflar care nea ficut si rAdem prer,en-LXndu-ni-se asffel:

- Sunt comandantul Coignet, de la $coala as,a-zisd superioari de rizboi. dnci se mai numea asffel.)

La care, a inceput si ne vorbeasci, penfu patru ore, despre arma psihologici

Eram cam gapte sute pi cred ci eu am^ fost singurul pecare l-a interesat expozeul comandantului. In ziua,,liberirii",

A

6 VLADIMIR VOLKOFF

acea sirbitoare cu care se termini stagiile militare si in tim-pul cireia totul e permis, gase sau opidintre carnarazii mei1u adus pe sceni un obiect prelung pe care l-au prezentat cafiind ,,arma psihologici" si care nu avea psihologic decAtn.upelg. Eu, insi, fusesem fascinat de cocktailul compus dinvioluri la adresa mulf,milor, propagandi, psihanalizi, maoismsi tehnici publicitare pe care ni-l propusese comandanhrl. $arputea ca toate acestea sl fi fost inci incomplet digerate, poateci o anume naivitate mi indemna si consider aceste tn"tod"aproape intailibile, dar sunt sigw ci nu mi inselam presimf,ndcb" era,,ceva" la mijloc. $i, la drept vorbind,'trebuie si recu-noastem ci de asti dati armata francez|nu mai rimisese inurmi intr-unrLzboici, dimpokivS, era in avangarda unor cer-cetiri abia schifate, dar care aveau si-i oferJpe viitor ni.sterenitate de risunet mondial.

Pentru momenf inci nu ne aflam decAt in fazadecreare aBiroului 5 ,si a Corpului de cadre al tineretului algerian, carenu au ajuns la rezultatele scontate.

,Corpul de cadre al tineretului algerian pornea de la o ideesinitoasi: promovarea in Algeria ailiteloi favorabile prezen-,tei franceze Aceasta lnea simultan de $antierele tineretuluisi de concepful de comisar politic, avenfirri in care am fostamestecat si eu insumi. Nu penfu multi weme. Cici, incepAnd din luna iulie a anului 1958, aclunea a fost sabotati lanivel guvernamental gi nu mi.a mai rimas dec6t o bereti cupanglici verzi, culoarea verde fiind judicios aleasi, inbucAteste preferata musulmanilor.

Biroul 5, in ceea cel privegte, avea misiunea de a manipulaopinia algerienilor, dar era slab pregitit pentru asa ceva, saumai_bine zis, opinia armatei era prea putin pregititi ca sipfofte. De obicei, erau afectati paraguti;ti care nu mai puteausiri, sau rezervi.sti ale ciror opinii pbfitice pireau indoielnice:echivala cu a inscrie acfiunea intr-un cerc vicios, din momentce se impiedica obflnerea rezultatelor despre care se credeaca n-aveau sa apara.

Mi-l mai amintesc ,si acum pe acel locotenent cu beretirogie care venea si aduci discuri cu muzici berberi in satulmeu de regrupare arab5. Popula$a, degi binevoitoare fati de

Tratat de dezinformare 7

noi, dispirea la primele mugete ale megafoanelor. M-am interesat care erau motivele acestei atitudini. Oamenii mei mi-auexplicaf in eufemisme pudice, ci acea muzichinstrumental5surescita femeiie intr-un asemenea hal, hcat nu-pi mai puteauface beburile. Am transmis mesajul, dar firi succes.

- N-au decAt si asculte, mi-a rispuns locotenentul. Astale deschide spiritul.

IncepAnd din acel moment, am considerat cL nu asffeltrebuia si se minuiasci arma psihologici, dar in mintea measi.a ficlt loc ideea ci kebuia si fie posibili manipularea spiri-telor. in aceeagi perioadi, am inventat cuvantui psihocialiecare, in calitatea sa de neologism, nu spune mai puSn decAtceea ce urmireste si spuni.

Roger Mucc;hielli gi subvercitnea

Anii au trecut gi, spre l97Z,interesAndu-mi de lumea lnvi-fimantului, am descoperit admirabila brosuri a lui Mucchielli,Subversiunea.

ReluAnd noliunea de ,,rlzboi al schimbului", dragi luiPierre Nord, Mucchielli, picior-negru*, fost comunist, fostofi.ter din D.8.2, care gi-a pierdut un brat in lupti, dernon-steazici,,concepfia clasici ficea din subversiune si din riz-boiul psihologic o magini de rivpoiin perioadele de ostilitategi se oprea la sfArgitul acestora". In schimb, ,,rlzboiulmoderneste in primul rand psihologic", iar beligeranf,i la curent cuultimele nouti$ urmiresc si creeze in tabira adversi o ,,revo-lufe voluntaristi":,,Condif,ile socioeconomice ale revoluFei(...) nu devin [fortp] motrice ale revolutiei decat daci existi ostare de spirit revolufionari, o vointi de lupti. Aceasti <<stare

de spirib' este cea care face revoluFa, in afara caniluici inter-vine resemnarea, din cauza" fricii sau a respechrlui. Prin urma-re, se poate;i trebuie si se "lucreze,,lanivel psihologic, si seinvingi frica -si respecful, si se creeze agresivitatea unora gicomplicitatea altora."

Observati ci aceasti doctrini, exploatati din abunden$de citre comunisti timp de trei sferturi de secol, este in curs

* Inoig. pied-nok= (aril francezdin Algeria (n. tr.).

8 VTAAMR VOLKOFF

de a fi reluati de islamigti, din nou, cu anumite coniventeoccidentale

,,Importanti nu este realitatea vie$i', consemneazi Muc-chielli, ,ci ceea ce cred oamenii", iar,,'Gisirea cuvintelor careau efect e mai importanti decAt analizareadatelor obiective".

Acfunea subversivi urmiregte trei scopwi:- si demoralizeze nattuneavza{a si si dezintegreze gru-

pirile care o constituie;- si discrediteze autontatea, precum 9i pe apiritorii, func-

fionarii si notabilititile sale;' - si'neutrahzeze masele penbu a impiedica orice inter-ven$e spontani generalS in favoarea ordinii stabilite, in momentul ales pentru cucerirea non-violenti a puterii de citre omici minoritate.

Aceasti neutraliz,Ne implici,,si se impuni ticerea majo.ritifii, o ticere care exprimi,apatta,nu oprbbiul la adresa eiementelor hrrbulente". ,,Nu este vorba in nici un caz de o omebihzne a maselor populare" (...) ci, dimpotrivi, de imobiliza-rea acestora Voluntarismul revolutionar nu are nimic dea facecu o rebeliune generali, iar ..recursul la popor, nu este decAto formul5 verbalS de propaganda valabili atunci cdnd poporuleste fnut la distan.ti."

DemontAnd actiunea agenfilor subversivi in cazul cAndace.stia rirnan exteriori $up;hiuir"tca si celui in care se integreaz6, Mucchielli aratA c|,,nu e posibili nici o manipularefiri cunoasterea perfecti (intelechrali, psihologici gi bmpa-tica) a grupului care trebuie subminat si a membrilor sii.Ageqs!1, binein,teles impreuni cu priceperea gi stipAnireatehnicilor de manipulare, permite si se asigure credibilitateaa ceea ce se doreste sise dea de crezlt".

Pe scurf si intr-un mod dea drepfirl genial, Mucchielli devenise constient de o transformare radicali in arta rizboiului.

Daci, de la incepuhrrile timpurilor, arma psihologici nu afost decat un accesoriu rizboinic folosit doar rareori si celmai adesea lisat in magazie, secolul )O( a cunoscut aparif,aunui rizboi esenlialmente psihologic, in care operafiunilemilitare au devenit doar accesorii la care se recurge'parci-monios ca la nigte anexe ale ac$unii principale. Asffel au fost,

Tratat de dezinformare I

de exemplu, rizboaiele de decolonizare, precum si razboaielede gherill care i-au adus pe comunigti la putere in numeroasetari, printre care gi China. Numesc acest fenomen ,,paradoxullui Mucchielli".

Nu numai ci Mucchielli mi-a deschis ochii asupra revolu-

tiei ruse care, intr-un fel, imi diduse nastere, gi asupra a ceeace se intAmpla in jurul meu (pe-atunci, mi aflam in StateleIJnite, sfdgiate in doul de Rizboiul din \rietnam gi de exploa-tarea sa politici), dar imi gi propunea, tiri so stie, un subiectde roman care m-a urmirit cAtva timp: l-ag fi putut intihrlaAventurile unui psihocraf gi aq fi povestit in paginile lui cumeroul gi-a vAndut sufletul dracului pentru a stipani sufletelealtora.

Daci am renunfat si-l scriu, am ficut-o din doui motive,unul bun, celilalt riu. Pe de o parte, am descoperit ci nuposedam suficiente date asupra tehnicilor de manipularepentru a-mi imbogSf, povestea intr-un mod satisticitor - Fi,asupra acestui punct, nu mi ingelam. Pe de alti parte, imirepugta si descriu medii sociale pe care nu le cuno.steam,curn ar fi, de exemplu, acela al presei, de unde mi se pirea ciproveneau cele mai grave manipuliri: nu observam, ca un orbce eram, ci se intAmplau lucruri mult mai rele in cercurileintr-al ciror mijloc triiam - gi anume, mediul universitaramerican.

O ocazie pierduti, agadar, insi pe care aveam so regisescmai tArziu.

Nexaafue de Marenches gi dezinfomtarea

Succesul unui roman al meu intitulat Reintoarcere4 pubh-cat in 1979 gi a cirui actiune se desflsura in lumea informa$-ilor, a ticut ca directorul Serviciului de documentare externisi contraspionaj, alias S.D.E.C.E., sau ,,Sddke", cum il numesccu afec$une unii, si mi cheme pentru a sta de vorbi.

Alexandre de Marenches, descoperitor aI lui Sun Ji, eraconvins, intre altele, de doui lucruri foarte simple: in primulrAnd, ci inamicul (adicl, in acea perioadi, U.RS.S.) purta unrazboi psihologic cu noi, iar in al doilea rAnd, ci unul dintrecele mai utile mijloace de apirare ar fi constat in a dezvilui

10 VLADIMIR VOLKOFF

existenta acestuia fati d" marele public. Mi.a propus, deci, sdgcrirl un roman despre dezinformare, el insircinandu-se s5-mifurnizeze informafile necesare. Intr-un sens, deveneam agen-tul lui de influenfi, dar o ficeam pentru o cauzi justi, din msment ce nu mi se cerea altceva decAt si denun! minciuna,spunAnd adevirul.

Arnentat.Scriam de la vdrsta de sapte ani; de la optsprezece, ince

pusem si le trimit editorilor manuscrise pe care aceqtia mi lerefuzau cu regularitate; la peste tretzecigi doi de ani, publica-sem cdteva romane destul de pu$n citite. Or, acum aveampakuzeci gi opt de ani gi iati ci, odati cu Reintoarcere4 erumsdrbitorit, invidiat, tradus, onorat, insultat (ceea ce intotdea-una e migulitor) gi chiar, penhu prima oari in viata mea, mIbucuram de o modesti prosperitate.Eracaztlsi risc aceastireugiti, cu atAt mai bineveniti cu cAt eratirzie, declarAndu-lerlzboicelor care Sneau in mAini continuarea succesului meu,adici oamenilor din presS? Cici nu-mi ficeam iluzii: nu mi-ar fiiertat faptul de a fi primul autor din Franfa care denrilluia in-tr-o scriere de ficfiune practicile dubioase ale unora dintre ei.

Trei motive m-au licut si accept propunerea lui Alexandrede Marenches: mai intAi, faptul ci-mi didea posibilitatea de ascrie romanul faustic la care visam de multi weme; apoi, numi simteam in drept de a-irefiuatirii mele un serviciu, oricAtde neinsemnat, din moment ce imi fusese cerut ca atare (infond, eram produsul a doui familii militare, purtasem epoleF,iar nofiunea de centurio in aeternumnu mi-era striini); in altreilea rAnd, eram in 1981, iar sosirea minigtrilor comunigti laguvernare pirea si urgenteze anumite misuri de asanareintelechrali.

Si asffel, am scris Monkjul.Afost o perioadifericiti. Uneori, mi intAlneam - in circum-

stanfe ,,conspirative", cum spun rugii * cu mentorul ciruiami incredin{ase Marenches (sau, daci preferaf,, ofilerul meuinstructor, care mi-a devenit un prieten foarte drag); alteori,solicitam si obf,neam intdlniri dintre cele mai diverse, pentrua-i corobora sau rafina afirmafiile; uneori, citeam; alteori,scriam de dimineata pAni noaptea, firi, si-mi permit pave

Tratat de dezinformare 11

decAt pentru a mAnca, a dormi sau a juca o partidi de sah cucomputerul, ocupaf,e secundari care.totu;i nu era lipsid delegituri cu cea principali. Toate acestea, poate, pentru cadcerea si se adAnceasci din nou in jurul meu, firi ca nimenisi fi puhrt sau si fi wut si faci ceva eftlm ajutat si scriu, atAtaera de ajuns.

ReacFa nu a fost aceea de care mi temeam.Anumi! oameni de presI, frapa! de ceea ce leam adus la

cunogtin$, m-au sus$nut inci de la incepul A$i nu au rezistat fenomenului ca un /artej care se crease in jurul cir,tii mele.A plouat cu insulte, bineinfeles, gi s-a reahrat chiar 9i o oarecare cabali - am avut satisfacfa de a afla mutArnu ci fuseseordonati de la Moscova, aga cum sperasem. Sau inregistratmulte reactii ostile, pe care leam denumit,,fpete de pisiriri.nite", un viitor prim-ministru m-a infierat la radio si un viitorcustode al Sigiliului care mi declarase fascist, fil/aaml,fi citit"gi-a auzit fosta sofe citdndu-i-l veseli pe Cambronne*. Simpleanecdote. Au avut loc procese, pe care leam cagtigat in tota-litate, fie in primi instanfi, fie la recurs, o dati chiar la curteade casa$e. Unele ziare care ml injurau in termeni scatologiciau refur,at si-mi publice dreptul la replici. Raymond Aron afost nevoit si-gi foloseasci toati puterea de convingere, pen-tru ca unul dinke ele si se conformer.e. Montajul a primitMarele Premiu pentru roman al Academiei Franceze, la careun academician distrat a scris in Le Figaro cat de bucurosera ch asemenea povegti nu se puteau desfi,sura in Franfa(adici tocmai unde se peffecea ac$unea). Una peste alta, totula fost foarte arnuzartt. in loc de a recidea in anonimat, devenisem un incomod patentat dar recunoscut, ceea ce este ori-cum mai confortabil.

Duinfotmarea, ami de rdoboi

Din acea epoci dateaza numeroase conferinte pe care atrebuit si le tin gi cred ci am pus punctul final publicind, cuprefali gi comentarii, majoritatea textelor care imi folosiseri

* Comandanhrl vechii Girzi napoleoniene in bitilia de la Waterloo, care lasoma$a ,,Bravr tancezi, preda!-v5!" din padea englezilor carei inconjura-seri in finalul bitiliei, a rispuns cu celebrul: "Merde!"

(n. 1r.).

12 VLADIMIR VOLKOFF

pentru Montajul, sub titlul Dezinformarea, armd de rdzboi,volum care a vizut lumina tiparului in 1986, aliturAndu-i peSun fi, Icnin, Ceahotin, Delmer, Nord, Bitknan, Mucchielli,Claude Polin, Heller, Barron, Legris, Koesfler, Borchgrave,Zinoviev,si Tyson. Desigur, anumite documente confidenf,alenu pufuseri fi reproduse, dar am avut satisfacfia de a afla pasau pas ci antologia mea era folositi atAt de serviciile de infor-*urt, cAt gi de JcoHe de ziaristic5,. insu;i cuvAntul dezinfor-mare, necunoscut cu cAtiva ani mai deweme, era citat toatiziva de mass-media gi se aglomerase in vocabularul omuluide pe stradi. imi atindesem icopul si m-am puhrt intoarce pen-tru caf,va ani la ceea ce militarii ar fi numit,dragile mele shr-dii", adici viafa de romancier.

Apoi, spre 1993, cererile de conferin,te s-au reluat din plin:municipalitifl, orgaruzafiii de tineret, gcoli rnilitare.

Nimic surprinzitor in toate acestea. Avuseserl loc treievenimente care schimbau complet datele dezinformirii, iarcei care se preocupi de aceste chestiuni observaser5:

- ciderea comunismului priva Occidentul de fapul ispigi-tor ciruia i se putuseri atribui odinioari toate operaflunile dedezinformare, sau cel pufin toate reugitele acestora;

- tehnicile de dezinformare erau deacum cunoscute, sci-pau de sub controlul statelor.si erau din ce in ce mai practi-cate de organisme private;

* imaginea, atotputernica imagine, triumfase definitivasupra cuvAntului, in domeniul comunica$ilor gi al inforrnaf,-ilor, deschizAndu-le dezinformatorilor perspective noi ;i apa-rent nelimitate.

Aceasti revoluf,e in dezinformare o observaseri cercurileinteresate. Ea mi-a trezit dorinfa de a precbaanumite idei, dea recapitula anumite fapte, de a proiecta anumite ipoteze.

Asffel a luat fiin{5 aceasti mici lucrare, care nu se pretindea fi exhaustivi din nici un punct de vedere, insi ar putea si leprovoace altor exege! dorinla de a merge mai departe cu pro-priile lor investigafli.

Caprrorul IICE ANUME NU E DEZINFORMAREA

Avertisment asupn infotnafeiUn fapt nu este o informafe.Un fapt nu devine informatie decAt atunci cind un infor-

mator informeazi un informat. ,,Ploui" nu este o informafe,atAta tirnp cat, de exemplu, nu v-am telefonat pentru a vi infor-ma ci ploui.

Militarii au motive intemeiate si faci deosebirea intreinformafle, care este culeasl in stare bruti, ;i informaf,i, caresunt trecute printr-o selecfe cu minimum trei factori: evalua-rea sursei, evaluarea informafiei, coroborarea informafiei.Aceasti tripli selecfie le conferi informafiilor militare unsimulacru de obiectivitate: ofiferul de la Biroul 2 m-a auzitcAnd v-am anun{at ci ploua; inci nu i.am dat nici o indicatiefalsi; de alffel, e luna octombrie, deci este firesc si ploui; inplus, vecinul meu declari gi el ci ploui. Ofi.terul de la Biroul 2a conchis, pe buni dreptate, ci existi, ipoteze temeinice pen-tru 3 se puteamizape realitatea ploii.

Insi, chiar presupun6nd ci nu obtin nici un avantaj din avi transmite elemente false asupra condi$ilor ahnosferice,orice informafie presupune prezentp, a trei variabile in carenu se poate avea absoluti incredere:

- informatorul. Poate ci sunt un pesimist lnniscut, caretinde si descopere ci ploui atunci cand burnitpazi, sau mi separe cl e probabil si ploui gi nu m-am deranjat si mi uit pefereastri? Poate ci nu vid foarte bine gi am confundat sfopiide la un furtun cu ploaia trimisi de bunul Dumnezeu? Poateam gisit ci era mai simplu si vi spun ,ploui", fiindci mi gan-deam ci,,va ploua", sau constatasem ci,,a plouaf'?

- mdlocul de comunicare. Daci v-am telefonat, s-ar puteaca aparatul si fi hArAit, gi dumneavoastri si fi auzitprosl euam spus pulovdr sau oud, nu ,,ploui". DacI v-am scris, am o

14 VLADIMIR VOLKOFF

caligrafie atAt de detestabili incAt s-ar putea ca dumneavoas-tri si fi citit ,,ploui" in loc de plasd, pland, plind, prund sauchizr glumdoihaind.

- informatul. Poate ci sunteti at6t de optimist, incdt vefiexclama ,Mereu exagereaz,4 sunt sigur ci se va face frumos".Sau, dimpoffivi, vi vef nelini,sti penfru mine gi.mi ve! himite oumbreli, un impermeabil, o canadiani, cAnd eu crezusemdoar ci ploua fiindci eram hist?

Am putea continua asffel la nesfirs,it Ru.sii relateazi poves-

tea acelui tata analfabet al cirui fiu plecase in armati. Fiul iitrimite o scrisoare: ,,Dragi tatL, o duc destul de bine, sper cie bine gi la voi, frimite-mi rogu-te o rubli'. Tatil ii cere unuitrecitor gribit gi prost dispus si-i citeasca scrisoarea, iar omulvorbegte atAt de rigugit, incAt tatilui i se pare ci aude: ,ifati,mi disfez bine, nu mi doare pe mine de voi, trimitemi repedebiuturi". ,,Ba n-am si-i trimit nimic", rispunde tatil, ,,daci-miscrie pe tonul ista". Trece o luni. Sosegte inci o scrisoare.Tatil ii cere ajutorul altui trecitor, dar gre.segte hArtia gi iodi tot pe cea veche. Trecitorul tocmai aflase ci primise o decorafle .si ci so$a lui niscuse gemeni. Cite.ste enhziasmat epistola, asffel incAt tatil intelege: ,,Dragi titicule, mor dupi tine,mi-e dor de voi, toatl, ziua mi rog so ducefi bine, daci nu tesuperi, te rog si-mi trimiti o copeic5, doui". ,$ha!" face tatil.,,A..sa, vezi. A invilat si se poarte. Am si-i trimit doui ruble cuposta urmltoare."

Se mai cunoagte, in India, povestea acelui maharadjah din

fara orbilor care nu ;tia ce este un elefant. A bimis ;ase orbiin jungli, cu porunci si-i descrie animalul. Orbii au pipiit unelefant si s-au intors cu descrieri contradictorii. ,,Elefantul", aspus unul, ,,e lung gi mlidios ca un garpe". ,,Nu-i adevirat", aprotestat altul, ,,e lat si moale ca o foaie de corf'. ,,Ba gre.se.sti",

a ficut al treilea, ,,e ascufit ;i lucios ca un dinte uriag". ,yLbatef joc de noi", s-a supirat al patrulea, ,,e gros gi aspru caun trunchi de copac". ,,Ba e uriag ca un munte", l-a conkazisal cincilea. ,,E sub$re gi risucit ca un colicel de frAnghie", aincheiat ultimul, care nu-i apucase decAt coada.

Tbate acestea ilustreazi trei idei importante:

Tratat de dezinformare 15

- informaSa nu confne niciodati adevirul suti la suti. Petot parcursul se strecoari erori, chiar daci nici un membru allanlului informativ, de la informator la informat, nu are intenfirele;

- orice s-ar crede, nu numai ci in materie de informarenu exisd obiectivitate, dar orice preten$e de obiectivitate trebuie si fie tratati cu suspiciune. Este preferabil si-i ascultimpe de o parte pe guelfi, iar pe de alti parte pe ghibelini, decAtsi trimitem lafalalocului un observator aga-zis impar,tial, careva simpatiza de la bun inceput cu unii sau va fi plitit mai binede ceila$i;

- este firesc ca fiecare martor si aibi propria sa impresieasupra evenimentului la care a asistat. Daci impresiile sepotrivesc prea bine unele cu altele, e ceva suspect la mijloc.Din partea mea, confadictiile dintre cei patru Evangheli.stisunt cele care mi fac si cred in veridicitatea lor, iar Bisericaare perfecti dreptate si ne prezinte versiuni par,tjal divergentedespre ceea ce estimeazi eaciar fi adevirul.

Obiectivitatea nu poate exista - cu atAt mai mult - decAtin informatia de ordin-.stiin$fic, unde aceeagi experienfi reali-zatide mai mu$ experimentatori conduce intotdeauna la aceleagi rezultate. Ipotezele savanFlor sunt obiective in misurain care se confirmi prin fapte, iar faptele lor sunt indiscutabilein sensul ci oricare observator s-ar putea substitui cu cel carea cules datele perceptibile ce le alcituiesc, date perceptibileconstituite in general prin coincidenfa dintre un metru Ei ceeace misoari acesta (admiland o madi de eroare).

In tot ceea ce are legituri cu opinia publici, ne aflim inmod clar departe de o asemenea rigoare, iar diversele criteriide obiectivitate pe care ni le propun mijloacele de informare -,A ziso cutare, cire e un om cinstif', ,,Vedef cu proprii ochiimaginea teleitzala",,,Este pirerea majoriti$i" - nu sunt des-tinate si ne asigure.

Nolfuneade deinfomareSe observi ci informa$a este in sine o marti denaturati.

Nu va lipsi tentafla de a o denatura gi mai mull Ca si nu maivorbim de vanitatea sau de interesele care ne fac, mai mult sau